Design

CAPITOLUL 1. PROBLEMATICA DESIGNULUI . TEHNOSFERA SI FENOMENUL

TEHNIC Peste tot, in sec 20, apare evidenta preocuparea ca obiectul produs industrial, cu destinaie practica sa retina atenia si prin nfiarea sa plcuta. Unii istorici insista asupra asocierii fundamentale a designului cu maina si mainismul. Pentru atingerea unei finalitati estetice se disting 2 modaliti: a.folosirea ornamemtelor si decoratiunilor adic aplicarea unor elemente noi fara utilitate practica. Puristii au afirmat vehement ca ele afecteaza negative functionalitatea obiectului. b.Proiectarea si materializarea obiectului in asa fel incat produsul obtinut sa incite privirea exluzandu-se elementele neimpuse de functiunile sale. Vremurile mai recente au subminat fundamentarile funcionaliste si au multiplicat directiile de abordare a designului. Eliminarea ornamentului si decoratiunilora constituit un fenomen de civilizatie necunoscut altadata cand domina convingerea ca frumusetea este realizata prin acestea.Cuvantul design este folosit la descrierea obiectelor capabile sa incante privirea fara a apela la decoratiuni.Principala semnificatie a cuvantului este aceea de proiectare. Conform triadei vitruviene frumosul este asociat cu functionalul si construibilul.Forma opereaza prin natura ei functie de gusturile si preferintele fiecarui comparator.Dar creatia si proiectarea produsului sunt determinante. Premisele aparitiei si dezvoltarii industrial-designului DESIGN-(dupa al doilea razboi mondial)process complex de concepere proiectare si realizare cu mijloace industriale a formelor functionale si frumoase totodata. David Pyc era de parere ca formele din sistemul designului se materializeaza prin respectarea anumitor conditii. Acestea ar presupune de la bun inceput o anumita conceptie in legatura cu obiectul ce urmeaza a fi realizat,o anumita proiectare si un mod de executie ,de obtinere a produsului bazat pe folosirea tehnologiilor inaintate si a utilajelor performante. In final produsul- obiect nu trebuie sa implice eforturi mari economice sa fie usor manevrabil sa aiba rabdament maxim sa genereze minimum de cheltuieli pentru intretinere si functionare sis a fie placut si frumos. DESIGNERUL-un nou specialist cel mai apt pt rolul de lider a echipei de conceptie si chiar realizare,datorita nivelului sau de cultura si largimii orizontuluisi aportului real pe care il poate adduce la instituirea echilibrului general al produsului.el nu mai poate intereni insa decat la o viitoare reproiectare.rezulta drama greselilor masinii care nu poate fi oprita din a o multiplica. Alta particularitate a acestui design intervine dintr-un anonimat al beneficiarului pe care incearca sa-l atenueze tehnicile sociologice si de marketing. Intr-o prima etapa s-au conturat 2 domenii de activitate a designerului: - designul acoperind intreg mediul vietii umane - industrial-desingnul care vizeaza doar produsul industrial - a aparut apoi prin intermediul media graphic designul

DESIGN AMBIENTAL-DESIGN INDUSTRIAL-DESIGN GRAFIC UN SPATIU POPULAT NUMAI CU FORME DE TIP DESIGN DEVINE OBOSITOR DACA NU ESTE INTRERUPT DE CATE O FORMA CARE SFIDEAZA PRINCIPIILE EFICIENTEI SI ECONOMICITATII. Aici intervine estetica si arta aceasta din urma fiind chemata sa infrunte timpul .Problema care apare priveste in deosebi raportul intre formele designului si cee ale artisticului pt ca cee din urma nu necesita a fi inlocuite fiindca s-ar fi invechit. Astfel se infirma identificarea designului cu alte domenii static distincte. ESTETICA- studiaza legile si structura unei atitudini umane fata de realitate si fata de creatie pe mai multe faze: - contemplere preindustriala - traire afectiva - Valorizare creatie constienta Estetica industriala/designul este inclusa in estetica generala, utilizeaz elemente ale acesteia dar isi adduce si aportul propriu la evoluia acesteia. Istoria designului/esteticii designului asociaza in mod paradoxal inceputurile acesteia unor opinii divergente aparinnd lui William Morris(a pledat pentru designul industriala si renuntarea la sistemele medievale de organizare a muncii)si John Ruskin (adversar a standardizarii, poet a artizanatului). Se evidentiaza inca de la inceput un fundament conceptual al viitorii estetici industriale in competitie cu produsele mestesugaresti. Astfel termenul de design industria uneste 2 termeni neasociati pana in sec XX. ESTETICA INDUSTRIALA-a avut mari merite in promovarea designului pt ca prin forma mai accesibila de stilism a dat senzatia de participare la creatie a unui segment de populatie important ceea ce a us la lansarea a numeroase produse. DESIGNUL DE MASA este subordonat ideei ca produsele de masa pot fi frumoase fara sa devina mai scumpe.Astfel forma ,continutul,durabilitatea,comoditatea,pretul de vanzare,erau elemente definitorii ale industrial designului. Arta si cultura fac parte intrinseca din design de unde mitul perfectionarii estetice prin progress. In epoca postmoderna s-a realizat si posibilitatea diversificarii si personalizarii productiei de masa devenita posibila datorita productie asiatata pe calculator. Designul industrial -activitate creatoare a carei tel este acela de a determina calitatile formale a obiectelor produse de industrie. Clasificari in functie de: -sectia mecanica: obiecte create in mod mecanic dar fara mecanism si obiecte a cror forma externa este legata de forma interna a unui mecanism -dupa natura reatiei om mecanism si utilitate: produse de uz public, individuale sau super individuale -dupa natura reatie om obiect si natura efortului implicat de acesta -clasificare datorata lui Gillo Dorfles Designul ocupa o pozitie de grani intre arta si stiinta, fiind sinteza dintre ARTA - STIINTA SI TEHNOLIGIE. DESIGNERUL-ar fi cel care umanizeaza mediul ambiant si produsele habitale, cristalizand nevoile si realizarile umane pe plan functional si estetic. Masina a facut posibila aparitia designului=John Ruskin scriitor (impotrica industializarii produselorsi William Morris (elev a lui Ruskin si initiator a miscarii Arts and crafts) Astfel estetica industriala a aparut la mijlocul secolului XIX prin recunosterea necesitatii ca produsele industriale sa fie integrate ambiantei umane in asa fel incat sa duca la desavarsirea ei.

Exista diferene majore intre designer si artizan. Primul lucreaza singur pt clienti care ii cunoaste prea bine si face aceleasi produse toata viata..Al doilea lucreaza in echipa si investigheaza intreaga societate pt a raspunde la nevoile acesteia. Definitiile ,legile si criteriile din epoca industriala -stiinta a frumosului in domeniul productiei industriale -legitate economica-pretul sa fie minim -legitate de aprtitudine si valoare functionala adaptare perfecta a obiectului la functiune -legitate de unitate si conmpozitie-un tot armonic -legitate de armonie intre aspect si utilizare-niciodata conflict -legitate de stil-supunere la legie de influenta a le modei -legitate de evolutie si reativitate-perpetua devenire si adaptare la tehnica -legitate de gust-racordat la gusturile epocii -legitate de satisfactie-sa raspunda exigentelor destinatarului -legitate de miscare si fluctuatie-estetica miscarii partilor mobile -legitate de ierarhie si finalitate-intre estetica industriala si finalitatea produsului? -legitate comerciala-imi place sau nu -legitate de probitate cinstea si sinceritatea rezolvari produsului -legitate artistica implicate-implicare a gandirii artistice Designul e o arta practica cam ca si arhitectura. Este notabila una din primele incercari de grupare a produselor in: -utilaje mecanisme si obiecte pt productia materiala -produse pt consum si nevoi umane cotidiene Estetica idustriala a impus realitatea importantei cadrului de lucru. A rezultat preocuparea ambientala combinata cu ergonomia. Designul presupune lucrul in echipa. Estetica industriala-trebuia sa participe la conceperea produselor industriale asigurnd realizarea trinitatii : functionalitate utilitate aspect, preturi de cost minime si randamente in folosire mari, vanzare dar si promovarea produselor, orientarea simtului estetic contidia, umanizarea ambientala.

CRITERII DE VALOARE ESTETICA IN DESIGN RELATII INTRE PARAMETRII TEHNICO ECONOMICI SI ESTETICI. -EVIDENTE IN MOMENTELE DE VALIDARE A REZULTATELOR PROCESULUI DE DESIGN. In aprecierea unui produs apar parametrii tehnico economici si cei estetici. Primii sunt obiectivi si cei din urma subiectivi. Nu este suficient sa se faca aprecierea unui produs subiectivpt ca imi placeci trebuie apelat la factorii obiectivi. Criterii estetice pt produse: -criteriul economic- pret de cost minim prin economie de materiale si mijloace de productie utilizate -criteriul aptitudinii de folosire a si a valorii functionale - perfecta adaptare la functie si exterior -criteriul unitatii compozitiei - conceperea partilor unele in raport cu altele si cu toate in functie de ansamblu -criteriul armoniei intre aspect si utilizare - respectarea legilor esteticii industrial Perfectiunea tehnica ar fi una dintre proprietatiile produsului generatoare de satisfactie estetica la cei care le percep. Siguranta functionala ar fi un alt factor care se poate converti in satisfactie estetica. Valentele estetice ale produsului pot genera efectul de surpriza si atractivitate (conexiuni cu ludicul, entropia estetica , inovatie tehnica). Extinderea creativitatii face ca o descoperire tehnicostiintifica sa se transforme in mod implacabil intr-una estetica. Un ideal a omului ar fi ca produsele realizate de om pt om sa poata fi apreciate obiectiv sa fie comensurabile din punct de vedere tehnic-economic estetic, sa exercite asupra omului si existentei sale o puternica influenta materiala spirituala,care sa se regaseasca in urmatoarele realizari.

GRUPUL DE METODE FUNDAMENTATE PE GRUPA DE PRODUSE Este un grup de metode intrucat se aplica tehnici particularizate in urma unor cercetari pe grupe de produse: - studiul energie functionale (dinamica schimarilor structurale-culoare forma) - metoda sondajului statistic - corelare statistica intre factorii de influenta a productiei si cei de consum - aplicarea teoriei testelor de semnificatie pt verificarea ipotezelor - metode de control a calitatii produselor - teoria grafurilor in planificarea productiei - teoria deciziei optime Toate aceste criterii doresc sa duca la o apreciere a produsului din punct de vedere obiectiv. METODA ANALIZEI VALORII Analiza valorii presupune stabilirea costului unei functii ,adica pretul cel mai mic care trebuie platit ca un serviciu sa fie satisfacator SECVENTE PROPUSE In cadrul designului pe langa exprimare formala au aparut si constructii conceptuale

CAPITOLUL 2. ISTORIA DESIGN-ULUI. CURENTE IN ARTA SI ARHITECTURA

Arhitectura Tehnologica = rezultat ar revolutiei industriale. Ar fi generat programe de arhitectura care rspundeau unor cerine ce in mod traditional nu-si mai gseau rezolvarea (deschideri mari destinate expoziiilor industriale, gari , hale industriale depozite) , si-au gasito totusi in constructia metalica (mai intai fonta , iar apoi otelul care aer mult mai usor sin nu era casant). Sfritul de sec XVII(o data cu expozitia industriei franceze de pe Champs-de-Mars 1798) pana la sfritul de sec XIX_ perioada caracterizanta de o continua industrializare in care impunerea noilor produse era o necessitate (de aici aparitia marilor expozitii internationale_era inginerilor_era prelungita de la metal pana la betonul sec XX). Perioada in care functionalismul determina aparitia oricarei forme (de la halele industriale pana la scaunul pentru scolari). Din aceeasi perioada dateaza si preocuparile formatoare: deschiderea scolilor de arte si meserii din Anglia (sir Robert Pelle_1832) ; Journal of Design(1849-1852 Henry Cole) ; primul muzeu de arte decorative ( Grammar of ornament 1856_Owen jones). UK : poduri_Conway (1826) ; Clifton (1836-1864) ;Forth (1881-1890) Gari_Newcastle on Tyne(1846-1850) ; Austerlitz Paris Chrystal Palace 1850-1851 Jardin des Plantes paris 1833-1867 ; Tour Eiffel 1887-1889 ;galeriile Vittorio Emanuelle II si Umberto I napoli ; Brooklyn Bridge ,George Washington bridge ; Goldan Gate Bridge ; AudiTorium Building(Chicago) ; Podul Cernavoda Romantismul = detine o conotatie anti-industriala intre artele figurative dar abia in sec XX se poate vorbi despre o tenta romantica in design. Impresionismul = va avea o influenta indiresct asupra design-ului datorita exploatarii relatiei obiect-subiect din perceptia culorilor. Poate fii considerat ca fiind prima reactie de adaptare a artei la concurenta figurativ a fotografiei. Neoimpresionism = nu vizeaza direct design-ul ci are un aport in domeniul perceptiei vizuale. (reprezinta o continuare a impresionismului continund experientele cromatice , inventia fiind pointilismul)

Arta 1900 = primul curent care retezat prostul gust in arta , a dat nastere graficii publicitare (manifestata prin afis) a cautat o sinteza a artelor moderne. Curent care este considerat promotorul miscarii moderne. Reusita acestui curent este evidenta mai ales in domeniul obiectului , find un curent puternic manifestat in moda , grafica , picture , arhitectura , teatru , balet. Arta 1900 reprezinta perioada de timp 1885-1910 nu rezinta o ruptur totala de stilurile anterioare ci subliniaza mai degraba intentia pentru prima oara de creare a unui ambient sintetic unitar si de integrare a artelor. Afinitatea cu modernismul poate fii considerate si tenta sa internationala : art nouveau (Franta) ; jugendstil(Germania) ; sezession(Austria) ; coup de fouet(Belgia) . _decorativism complex si forma inspirat din vegetal _ predecesor al viziunii organistice (Gaudi); _ inovatoare prin inclinatia spre decoratie si ornament , precum si prin reintegrarea artelor intr-o unitate , a promovat conceptia de realizare tip design. _ asocierea arhitecturii cu constructia metalica : Victor Horta = primul architect care a folosit structuri metalica in locuinte precum si suprafete mari vitrate ; Hector Guimard cu statiile de mtreo din Paris si sala de concerte Humbert de Romans(1902). Arts&Crafts _ apartinand miscarii Artei 1900 se caracterizeaza prin contestarea industrializarii si intoarcerea spre artizanat , reluand si elemente din arhitectura Renasterii engleze insa fara reproducerea elementelor decorative . Anglia a mai promovat si orasul industrial , orasul gardina (Ebenezer Howard si Raymond Unwin) Deutscher Werkbund _ miscare cu o intens activitate ce urmarea ridicarea calitatii artistice a produselor indutriale. Miscarea fondata in 18611927 opunandu-se miscarii Arts&Crafts din UK. a atras artisti , mesteri artizani, dar si reprezentatnti ai industriilor si comercianti , creandu-se astfel echipe mixte care vizau metode si prototipuri noi de omologare a produselor industriale. Apar primele servicii de design in cadrul trustului AEG _ reprezentand un model de pluralitate indreptandu-si atentia de la proiectarea cladirilor administrative , ale cartierelor de locuinte pana la motoare , transformatoare , radiatoare, ambalaje si grafica industriala..fondatori: Theodor Fischer,Van de velde , Josef Hoffman.Creste opozitia intre artizanat si industrie _ajungand a fi considerate din punct de vedere estetic doua entitati diferite care ar da raspunsuri diferite la problema nevoii contemporane de inlocuitori de arta. _a influentat aparitia primei organizatii de design din UK _ DIA=Design and Industries Associations in 1915 care viza o reorientare a principiilor si actiunilor de la artizanat spre cele de tip Werkbund. DIA avea ca manifestgasirea unui echilibru intre un design bun si eficacitatea industriei.(John Brown,Kenneth Anderson,J.Marshall) USA = in Statele Unite se producea la inceputul sec XX cantitati immense si in serii uriase de obiecte ieftine , urate , pline de ornamentatii. ororile ambientale si obiectuale,ororile urbanistice (create de aparitia zgarie norilor care de altfel reprezentau utilizarea terenului eficace datorita speculei , un model de aspiratie spre bunastare spre o lume noua). _FLWright _parintele arhitecturii moderne in USA , promotorul unei arhitecturi organice si functionaliste .

Simbolismul = va influenta designul ecologist de la sfritul de sec XX (influenta primei sale etape manifestata prin Fratia Prerafaelita din Anglia) si a IIa etapa care este caracterizata de forme mai abstracte si un subiectivism decorative cu afinitati sprea viziunea orientala. Fauvismul = 1905,incidenta sa asupra design-ului se manifesta la nivelul viziunii , influente manifestate mai exact in grafic design.(stil care inlatura perspectiva, geometria umbrelor,si se foloseste de impactul petelor plate de culoare precum si a combinatiilor puternice in impresionarea vizualului). Cubismul = introduce cea de a IVa dimensiune-timpul, reducerea formelor si volumelor din natura doar la latura lor geometrica vazand descompunerea formala, surprinderea secventialitatii. Are 2 faze: analiza si sinteza. A influentat arhitectura , industrial design , designul comunicatiilor vizuale .La sfritul anilor 30 ajungandu-se s se vorbeasc de o arhitectura cubista(corespondenta clara intre lumea artelor plastice si cea a arhitecturii). AVANGARDA ARTISTICA EUROPEANA = nu reprezinta in mod direct un fenomen determinant in istoria designului..futurism , expresionism , arta abstracta , neoplasticismul olandez , constructivism , Dadaism , suprarealism , arta naiva , neorealism. Noul univers formal nu se dezvolta unitar ci au aparut puternice procese de interinfluente. Artisti au fost impinsi spre descoperirea de noi forme si datorita ritmului rapid de dezvoltare a societatii masiniste. Futurism = formal a fost considerat o varianta italiana a cubismului. Atentia acordata redarii miscarii,vitezei dinamismului, disonantei si disarmoniei prin intermediul automobilului. A ridicat tehnica automobilului la rang de principiu estetic. A avut insemnatate notabila in evolutia designului. Prima miscare de avangarda. Expresionism = considerat mai degraba un current ideologic de neadaptare a artistului la societate. _Der Blaue Reiter die Neue sachlichkeit(germania) , Scoala din Paris , Novecento. Arta abstracta = 1910, curent care este considerat plecand din cubism si fauvism , caracterizat prin abandonarea in arta a recognoscibilului, crearea formelor noi dar prin intermediul carora artistul refuza sa transpuna subiectiv realitatea. Neoplasticismul olandez = pleaca din cubismul sintetic, abordnd infinitatea spatiului, modelarea sa in grupuri geometrice elementare si care sunt proiectiile sale spatiale , culoarea reprezenta modalitate de baza in redarea spatiului .Mondrian : echivalenta plastica _culoarea era socotita ca unul dintre cele mai eficace mijloace in definirea spatiului, in arhitectura spatial vid conteaza ca non-culoare iar materialul poate conta ca culoare. _ rol important in afirmarea functionalismului din arhitectura si design. Scoala de la Paris , Purism = privea aspectele functionale dintre diferitele elemnte reprezentate (le Corbusier, Robert Delaunay) Constructivism = ca expresie a avangardei ar fi influentat formele industriale prin tezele constructivismului estetic (Naum Gabo) dar cele ale constructivismului practice (Vladimir Tatlin).: spatiul si timpul sunt factorii fundamentali prin care se manifesta viata (in baza acestui concept au fost create primele sculpturi cinetice in 1920_Gabo).O alta teza notabila ar fii fost contemporaneitatea : constructivistii fiind primii care au folosit materiale noi si metodologii tehnico-industriale. Arta naiva = expresie artizanala , nu se tine seama de regulile clasice ale artelor dar nici nu le incalca in mod deliberat. Neorealismul = pozitie intermediara intre Realism si Pictura naiva , artistul vrea sa depasesaca conditia de artizanat

Scoala Bauhaus: infiintata in 1919 de Walter Gropius la Weimer _ contributie prin stabilirea armoniei intre diferitele activitati artistice in baza unei orientari estetice binedefinite. Urmarea : arta unitara_unde nu vor exista diferente intre arta monumentala sic ea decorative si gandirea si conceperea in spiritul tehnologiei industriale existente. _caracterizate de adaptabilitate: dac in primii ani a fost exclusa din studiu istoria arhitecturii a fost reintrodusa in urma obtinerii unor generatii inculte ; daca in Europa s-a axat pe dezvoltarea progresiva de la detaliu la incapere , in USA aceeasi indivizi au mers pe prefabricare si planning-ul general. _studii axate pe elementele formei si a culorii care au o existent obiectiva _activitate impartita in mod egal intre invatamant si productie :rolul dominant acordat arhitecturii considerate a fii capabila sa inglobeze in mod unitar cele mai diferite domenii ; formele uitile- care cuprind domeniul obiectelor de larg consum incepand de la mobilier, lampi, tacamuri, tesaturi, imbracaminte, materiale de finisaj. _rol hotarator in aparitia design-ului industrial (unitate intre arta si tehnica, pregatirea artistilor pentru industrie). _stiinta nasterii formelor , fundamentarea unui basic Design , creatii care si-au pastrat valoarea de etalon , ideal umanist si pedagogic. - absolventi ai acestei scoli:Josef Albers,marcel Breuer,Mies van der Rohe. Dadaismul = 1916,Zurich,deisgnul va dezvolta in aceeasi perioada o directie corespunzatoare nascuta din negativismul si contestarea futurimsului Italian.(reprezentant marcel Duchamp) Suprarealismul = deriva din Dadaism , adept al abordarii functionarii reale a gandirii (dicteu in absenta oricarui control eexrcitat de ratiune,in afara oricarei preocupari estetice sau morale.?)(reprezentant Dali) Modernism,Late modernism,High tech,Expresionism , Organicism , Post modernism ,Deconstructivism,Informal/Minimalism,Vernacular _vezi cursuri arhitectura contemporana

3. ISTORIA DESIGNULUI, PIONIERII DESIGNULUI SI ARHITECTURII MODERNE -mari exponeni internationali 1851, 1867, 1889, 1900 - preocupr legate de prt, desfacere, cantitate, rentabilitate functionalitate la care se adauga probleme legate de frumusetea produsului odata cu saturarea pietelor in condiiile unei uniformizari a proprietilor produselor - scoli de arte si meserii - prapastia inutilitatii artei in productie ca lux sau risipa de forta de munca - William Morris si John Ruskin, Anglia sec XIX -> tezele functionaliste masinoclasti - designul contemporan volatilist odata ce s-a iesit din era masinista, produsele trebuiau sa fie frumoase, logice prin functionalitatea lor si sa produca satisfactie utilizatorilor - Germania, Franta si Belgia formele Art Nouveau specifice - industria- dezvoltarea esteticii industriale, inclusive in stiinta - sex XIX XX Paul Soriau- doctrina functionalismului forma este expresia faisa a functiei sale(Etienne Soriau) -SUA puterea ec -> necesit unor schimbari radicale de perceptie si conceptie -dupa 1907, Muthesius Deutscher Werkbund - intervalul antebelic presupune elem ale teoriei functionaliste > doctrina designului >postmodernism Perioada moderna -1918 1920 curente in arta si arhitectura: constructivism sovietic, neoplasticismul olandez, Bauhaus, miscarea franceza Le Corbusier si avangarda artistica europeana ; orientarea nationalista si constiinta realitatii stiintifice-industriale a epocii - reproiectari numeroase produc efecte in perspectiv, abordarea superioara decorativismului primei perioade istorice Le Corbusier promotor al masinismului si al desinglui in toate domeniile (urbanism, industrializare a construciilor si productiei de echipamente pentru cladiri) -masina productia de obiecte perfecte, organisme vii -inventie tehnica forme noi si schimbari radicale in producia industrial si in dezvoltarea standardizarii si prefabricarea elementelor si echipamentelor de construcie Jacques Vienot 1893 1959 1927 prima casa de decoratiuni in Franta cu 3 sect dcor/mob/inst -informaii despre realizarea design American -1933 mag La Printemps promoveaz culorile functionale -1940 La republique des Arts, program national de estetica industrial -1950 asoc de estetica industriala Porza > asoc internat de estetica industriala -Preocupat sa gaseasca specificit franceza in universul designului -1919 -1929 industria Americana extensiv, preocupri pentru estetic surclasate de fctionalitate, competitivitate -1929 marea criza economic > reproiectare/redesenare produse, designul conceptual produse noi si investitii tehnologice uriase Perioada moderna/contemporana din anii 30 ai sec XX -criza ec 1929 punct de lansare al designului American -Raymond Loewy La laideur se vend mal reporiectarea in masa intre anii 1930-1934 a productiei americane -1930, Muzeul American de arta moderna sectie distincta de estetica industrial, primul exponat masina de scris Olivetti -influenta scolii germane , Bauhaus -primii designeri Raymond Loewy si Henry Dreyfus , Walter Dorwin Teague, Harley Earl, Richard Buckminster Fuller (1927 celula de locuit prefabricata - Dymaxion House, 1932 Dymaxion Auto) CAPITOLUL

Raymond Loewy noile modele de masini de multiplicat Gestetner, de la locomotive pana la obiecte de uz casnic, de la submarine la astronave -pionier graphic design proiectarea de logotipuri -teoretician al deisgnului cauta sa gaseasca locul si sarcinile designerului in cadrul echipei de proiectare Henry Dreyfus aparatura create pt Bell Company, piroscaful Independence, avionul Superconstellation Walter Dorwin Teague design de automobile Marmon, retele Service station, motoscafuri, unelte si ustensile Harley Earl designer al uzinelor Cadillac Designul European Bauhaus, cel Franta (Jaques Vienot, Charlotte Perriand, lArchitectur daujurdhui), cel Italian (Gio Ponti revista Domus, Lancia, mobilier Figini si Pollini), Finlandez (Alvaro Alto), Danez(Arne Jacobsen); -designul o problema sociala interventia statului, problematica promovarii exporturilor cu reversal competitivitatii in piata interna > coordonate nationale Anglia:1944 Council of Industrial design, organizat la 5 ani Congrese de proiectare artistica si cursuri de profil pe sectiunea de producie, publicatia Design Franta:1948 Oficiul pentru estetica industrial, revista Esthetique industrielle, mari birouri de estetica industriala Belgia:Institutul Belgian al esteticii industriale, oficiul Belgian pentru comertul exterior si Oficiul Belgian pt marirea productivitatii muncii Danemarca:1965 premii pentru produsele cu nivel estetic corespunztor>estetica Italia:excelenta in design, pluralism orientari promoveaza la nivel national interprinderi de producie sau comerciale designul. ADI La Rinascente Compasso DOro Japonia:2 univ de estetica industriala, 1952 Asoc desenatorilor industriali japonezi, 1955 burse in strainatate, 1964 echipa japoneza castiga n SUA premiul internat pentru estetica industrial, Ministerul Comertului certificate de estetica produselor si prime fabricantilor, sectie proprie estetica in 1958 Germania:Consiliul pentru proiect formei traditia din invatamant consacrata la Bauhaus, birouri de estetica industriala Olanda: notabila simbioza cu comertul prin ghidarea organismelor de profil a consumatorilor, influenta cererii SUA : Societatea Proiectantilor Estetico-Industriali ai Amercii-majoritatea companiilor aveau birpouri de profil -1957 ICSID The International Council of Societies of Industrial Design recunoscut de UNESCO URSS:intorducerea metoda constructiei artistice Institutul Unional de Cercetari Stiintifice privind estetica tehnica; Londra ICSID- sediul Bruxelles, congrese la 2 ani, 46 membri in 32 tari 1.comisia de educatie consacrata invatamantului de design industrial 2.comisia de definitie si doctrina 3.comisia de comunicatii 4.comisia pt probl practicii si eticii profesionale Tarile socialiste, filiera administrat mai eficient decat cea comerciala, problema ramanerii in urma (Cehoslovacia,Bulgaria,RDG, Iugoslavia), comunismul societate neconcurentiala -patrund forme diversificate, reapare arh inginerilor (P.L.Nervi,Z.D.Makovski,R.B.Fuller) -supermarketingul, consumismul, criza obiectului -1933 grand Palais din Paris expozitia Design Miroir du Siecle 1853-1993, studiul de caz ceasurile Swatch -provocarea pentru design formalizarea invizibilului (electronica miniaturizata, informatica)

-1996, centrul Pompidou expo Gaetano Pesce scaun Golgotha, canapea Apus de Soareimbatranirea premature a formelor obiectelor ind, promotorul designului psihanalitic, fotoliul mama-prunc, -promovarea esteticii trebuie desavarsita in sistemul commercial > premiile pentru design, etichetele aplicate de marfuri sistemele de ghidare si consiliere a cumparatorilor, campanile de promovare ale unor produse -rolul comerciantilor detinatorii unor baze de date cu o valoare inestimabila pentru orientarea productiei si asigurarea eficientei si rentabilitatii activit economice Articulatia design-marketing, Public Relations publicitatea, propaganda produsului, studiul psiho-sociologic al pietei si al conjuncturii, la limita intre societatea industrial si cea postindustrial. Problema optiunii intre serii mari si serii mici -omul contemporan aspira la singularitate, detesta uniformitatea si rigiditatea, dar constientizeaza efectele modei, moravurilor, traditiilor, mutatiilor din ultimele 4 5 decenii, constientizeaza sezoanele -apare productia asistata pe calculator > asigurarea varietatii actuale se realizeaza prin sisteme de clase si realizarea diferentelor dintre obiecte numai in limita anumitor categorii -uniformitatea dispare in cazul bunurilor de consum individual care pot afirma personalitatea achizitorului -calculatorul predispus eficient la combinatorica si colaj Romania probleme de sincronizare cu contextual mondial 0 dezghetare ideologic anii 60 primele initiative de programare a designului 1967 Biroul de Estetica Marfurilor, punct de informare in problemele esteticii industriale pe langa Camera de Comert RSR -1971 ICIEP institutul de creatie industrial si estetica a produselor -in invatamant, economic pana in anii 80 asociat cu marketingul, , La sfritul anilor 60 invatamntul superior catedra de design Univ Arte Plastice N. Grigorescu Bucuresti si Ion Andreescu la Cluj sectia de design 1972 al VII-lea Congres International de Estetica -1973 Comisia de design-estetica de pe langa Uniunea Artistilor Plastici , se deschid Galeriile ARTIND Bucuresti consacrate acestui domeniu -evidente in urma realitati:- durata ciclului de prod nu face operativ copierea designului produciaare deja pregatite gen urmat; - designul poate promova produsul daca are resurse suficiente -designul in sine nu poate compensa deficientele tehnologice si economice -designul ar putea crea un segment anume, propriu daca ar avea in spate o filosofie si o putere de concentrare a resurselor -dupa 1990 problemele se mentin - deriva economiei romanesti Succesul in epoca al esteticii-filosofia participative -substituirea termenului estetica ind cu design sa produs in timp dar devine definitive in anii 60 ai sec XX, cu justificarea ca epoca industriala este un capitol al esteticii gen in timp ce designul ind ar fi un dom de activitate creatoare, practicam tehnico-artistica si pastreaza doar fundam teoretica Putem distinge 2 nuclee dure deisgnerul ca detonator de competente reale si specialistul in marketing care trebuie sa valideze creatia sis a asigure reproducerea ei.>lant trofic al ambientului sintetic contemporan - design-uri recognoscibile, istoria in desfasurare iar designul va utiliza in viitor elemente din trecut