Sunteți pe pagina 1din 30

Murfatlar

1.Vinul in Romania.Descrierea Companiei Murfatlar Vinul este o butur cu tradiie n Romnia, fiind cultivat nc de pe vremea lui Burebista i Decebal i probabil cu mult naintea lor. Acesta este o butur obinut excusiv prin fermentarea acoolic, complet sau parial, a strugurilor proaspei, zdrobii sau nezdrobii, ori a mustului de struguri, a crei trie alcoolic dobndit prin fermentare nu poate fi mai mic de 8,5% n volume i care este destinat consumului. Vinul este o butur nobil care se preteaz n general unei clientele selecte i elevate ntruct domeniul vinurilor solicit o anumit iniiere pentru a fi explorat. Situat pe locul al treilea dup bere i buturi spirtoase, ntr-un top al preferinelor consumatorilor de buturi din Romnia, piaa vinurilor a avut un trend ascendent n ultimii ani. Volumul vanzarilor Anul Vanzari(Milioane Euro) 2004 300 200 5 350 200 6 400 200 7 450 2008(ultimele 8 luni) 500

1.Compania Murfatlar Romania S.A.,este o companie


productoare de vinuri din Romnia. Compania dispune de 3.000 de hectare n zona localitilor Murfatlar, Valul lui Traian, Poarta Alb i Siminoc. Compania a fost nfiinat n 1943 cu numele de Staiunea Experimental Viti Vinicol Murfatlar[1]. n anul 1955, podgoria este extins la o suprafa de 2.100 de hectare, prin nfiinarea ntreprinderii de Stat Murfatlar[1]. Compania produce o gam larg de vinuri, acoperind toate segmentele, de la albe la roii, i de la seci la dulci sau licoroase. Printre mrcile de vinuri produse de companie se numr: Rai de Murfatlar, Zestrea Murfatlar, Sec de Murfatlar, Conu Alecu, Ferma Nou, 3Hectare, Lacrima lui Ovidiu, Murfatlar Rai Grand Reserve, Arezan, Babanu i Zaraza[2].

Murfatlar face parte din grupul Euro, alturi de Euroavipo, productorul rachiului Hanul Ars i al coniacului Unirea, Romanian Drinks Service i Signus Romania Distribution. De asemenea, n portofoliul Euro mai intr producatorul de mezeluri Principal Company i productorul de ap mineral Bibco Biboreni[3].

Compania deine o cot de pia de 30 % i promoveaz marca Murfatlar. Aceasta este recunoscut de ctre consumatori, n special pentru vinurile sale roii dulci, fapt ce dezavantajeaz celelalte vinuri albe i seci produse. ntruct compania urmrete s-i promoveze i celelalte sortimente de vinuri investiii importante s-au fcut pentru promovarea vinului Sec de Murfatlar. Murfatlar este producator de traditie i ocupantul primului loc pe piaa vinurilor din Romnia n prezent. Murfatlar a produs in anul 2007 16 milioane de litri de vin, iar in 2008 s-a estimat o productie de 21 milioane de litri. In 2009 , a realizat o cifra de afaceri de 200 de milioane de lei (46,7 mil.euro) in crestere cu 31% fata de perioada similara a anului trecut. n prezent acesta are o cot de pia de 30%. Scurt istoric Plantaii cu scop experimental Astfel, n 1907 au fost plantate, n scop experimental, soiuri de vi de vie precum Chardonnay, Pinot Gris, Pinot Noir, Muscat Ottonel i Folle Blanche, din iniiativa a doi viticultori romni, Gheorghe Nicoleanu i Vasile Brezeanu. Dup aproape 30 ani, n 1936, Institutul de Cercetri Agronomice al Romniei (I.C.A.R.) realizeaz la Murfatlar primele plantaii comparative cu diverse soiuri de vin. n 1943 avea s se nfiineze Staiunea Experimental Viti Vinicol Murfatlar. Mai multe soiuri Tot atunci, gama de soiuri cultivate n podgorie a fost lrgit cu soiuri nobile precum Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Traminer Rose, Riesling Italian pentru vinuri albe, i Cabernet Sauvignon i Merlot, pentru vinuri roii.

n 1955, podgoria este extins la suprafaa ei actual de 3.000 de hectare, prin nfiinarea ntreprinderii de Stat Murfatlar.

Treptat, vinurile produse aici s-au impus att pe piaa intern ct i pe cea extern, ntreprinderea de Stat Murfatlar devenind liderul productorilor romni de vin. n anul 2000 Murfatlar se privatizeaz n 2000, administrarea exercitat de ctre stat a podgoriei a durat pn la sfritul anului, cnd un grup privat romnesc a achiziionat pachetul de aciuni majoritar. n prezent, acionariatul companiei este format din persoane juridice romne. n 2004, Murfatlar Romnia a fost desemnat cel mai important productor autohton de vinuri, deinnd cea mai mare suprafa exploatabil din Romnia, cu peste 3.000 de hectare, de pe care sunt culese anual, n jur de 18. 000 de tone de struguri. Podgorii, crame i linii de mbuteliere Pe lng cele 3.000 de hectare de podgorii, Murfatlar mai deine crame i linii de mbuteliere. Reprezentanii companiei spun c odat cu mbutelierea vinului, n aceeai sticl intr aproape 2.000 de ani de tradiie, oameni pasionai, investiii n tehnologie, poziia geografic special a podgoriei, de lng Marea Neagr. Vinul romnesc n competiiile internaionale Compania deine n palmares peste 180 de medalii, obinute la competiii internaionale desfurate la Barcelona, Bruxeles, Montreal, Sofia, Tbilisi, Ljubljana, Montpellier, Budapesta sau Bucureti. Primele medalii, la un concurs naional, au fost ctigate n 1958, cu prilejul Concursului Republican al Vinului: o medalie de aur i trei de bronz. Primele distincii internaionale aveau s vin din 1959, la Concursul Internaional de Vinuri-Sejem Ljubljana, Slovenia- medalie de bronz i la Concursul Internaional de Vinuri-Langenlois, Austria-medalie de argint.

Produse oferite: DENUMIRE-SOI GRAD ALCOOLIC CONTINUT CAPACITATE


3

ZAHAR Mamaia Lacrima lui Ovidiu Zaraza Rai Grande Reserve Arezan Trei Hectare Ferma Noua Sec de Murfatlar Rai de Murfatlar Conu Alecu Mugur de vita Premiat Eticheta Neagra La Racoare 2.Viziune De la privatizarea podgoriilor Murfatlar din primavara anului 2000, cea mai cunoscuta marca a vinurilor romanesti s-a impus pe piata cu un nou look. Pe langa noua strategie economica, cele 2100 de hectare de vita-de-vie dobrogene au reinviat la propriu. Daca Murfatlar era in pragul falimentului in anul 2000, in momentul de fata firma se afla in plina ascensiune, printro politica agresiva de recucerire, pe de o parte, a pietelor traditionale, din Europa, Asia si Australia, iar pe de alta, de recastigare a pietei romanesti, pierduta aproape in totalitate. Ion Dobronauteanu, unul din principalii proprietarii ai firmei Murfatlar, a declarat, de altfel, ca politica agresiva de publicitate vizeaza in primul rand segmetul tanar si activ al societatii romanesti. Un vin pentru oameni cu initiativa, ar suna noul slogan al Sec-ului de Murfatlar. "Am gasit o imagine prafuita, o afacere in cadere libera. Trebuia sa venim cu o noua imagine, cu un nou concept de piata. Murfatlar este un nume, trebuia reimpus pe piata, ca imagine si calitate. Noi nu vindem vin, vindem in primul rand calitate. E totusi vorba de un renume de aparat", a subliniat Dobronauteanu. Sec-ul 2001, cu toata gama de la Sauvignon la Cabernet, este primul produs "privat" al noii podgorii. Noua si la propriu si la figurat, pentru ca aceeasi vie produce alt vin, la cerintele si exigentele pietelor europene, in primul rand, si prin noua imagine comerciala. E drept aceasta imagine este rodul atat al sutelor de mii de dolari investiti in campania publicitara, dar in aceeasi masura al noii echipe manageriale. In acest sens viziunea strategica a Companiei Murfatlar este aceea de a crea o imagine puternica,a unui vin de calitate care sa faca nconjurul lumii. De aceea firma doreste sa treaca de granitele Europei si Asiei,pentru a se face cunoscuta in America de Sud.Murfatlar doreste sa-si promoveze produsul in Statul Mexic. 12% 12% 11.5% 12% 11.5% 12% 12% 11.5% 11.5% 12% 12% 12% 12% bitter licoros vinars dulce sec sec sec sec dulce demisec demidulce demisec/sec demisec 1000 ml 0.75 l 0.7 l 0.75 l 0.75 l 0.75 l 0.75 l 0.75 l 0.75 l 0.75 l 0.75 l 0.75 l 0.75 l

3.Misiune Compania Murfatlar si-a propus patrunderea pe o piata externa. Plasarea produsului sau pe piete externe nu reprezinta o preocupare noua pentru companie,Murfatlar exportand deja catre tari precum China, SUA, Finlanda, Israel, Germania, Anglia, Polonia, Italia sau Spania. Nume autentice romneti, precum Zestrea, Lacrima lui Ovidiu sau nume care sun franuzete, ca Chardonnay sau Cabernet Sauvignon, sunt purtate de vinurile Murfatlar care ia drumul rilor mai sus mentionate. Piata vizata o reprezinta piata de vinuri din Mexic.

4.Analiza mediului intern Mediul intern include ntre elementele sale toate resursele pe care firma le are la dispoziie, att cele tangibile, ct i cele intangibile. Resursele tangibile au o existen material i cuantificabil i ele sunt reprezentate de resursele fizice (terenuri, cldiri, utilaje etc.), resursele umane (angajaii), precum i resursele financiare ale organizaiei. Pe de alt parte, resursele intangibile nu au o existen material, dar ele influeneaz activitatea firmei, de multe ori valoarea lor fiind mai mare dect a celor tangibile. In ultima instanta,mediul intern se identifica cu firma insasi. Puncte forte: - Compania dispune de 3.000 de hectare n zona localitilor Murfatlar, Valul lui Traian, Poarta Alb i Siminoc,fiind supranumit Murfatlar este "cel mai insorit taram", are "cel mai arid sol" si "cea mai intinsa podgorie - Compania are contracte cu diverse agentii de turism, iar anual crama este vizitata de 7000 de turisti, in mare parte cetateni straini. In vinoteca Murfatlar se afla 500.000 de sticle de vin. - In prezent firma isi desfasoara activitatea cu un numar de 1000 angajati si 300 sezonieri; -Primul vin romanesc cu reclama la televizor, in care oamenii au vorbit mai mult decat el; -Cu manageri potriviti, marca-umbrela Murfatlar si-a consolidat pozitia de lider in ceea ce priveste valoarea brandului si si-a crescut notorietatea in mintea consumatorului; potrivit Evenimentul Zilei, Daniel Negrescu este brand managerul Murfatlar care a intinerit marca si i-a dublat vanzarile. Negrescu a puz bazele a doua proiecte foarte imporante pentru companie: "3 Hectare" si "Lacrima lui Ovidiu";

-. Cele trei calitati de care nu se desparte Murfatlar atunci cand se considera brand sunt "traditia, calitatea si constanta; Puncte slabe: -Unele marci din marca-umbrela Murfatlar au o notorietate scazuta 5.Analiza mediului extern Mediul extern al intreprinderii reprezinta ansamblul factorilor externi si al organizatiilor care influenteaza direct si indirect activitatea intreprinderii. 5.1.Piata de origine(Romania) Macromediul Mediul economic.Contextul economic actual(criza economica) ar putea duce la scaderea volumului vanzarilor PIB total(2009): 155975.2 milioane de euro PIB/locuitor: 19300 Venitul mediu:20.511 RON Rata somajului:7,8% Cursul de schimb(euro):4,12 RON Rata inflatiei(anul 2009):6,3% Mediul tehnologic. Gradul de actualizare al tehonolgiei Vita de vie ( Vitis vinifera ) se cultiv pe teritoriul rii noastre aproape n toate judeele. Din documentele arheologice gsite n diverse zone, rezult c via de vie a fost cultivat din cele mai vechi timpuri, iar vinul era folosit la ospee chiar de ctre geto-daci. Deoarece clima i solul corespund cultivrii acestei valoroase plante, n ara noastr se acord o atenie deosebit extinderii viticulturii. O trstur caracteristic a podgoriilor romneti o constituie faptul c viile sunt cultivate pe terenuri n pante, cu expunere favorabil maturrii strugurilor, pe soluri nisipoase i calcaroase. Plantarea viei de vie pe terenuri n pant, cu nclinaii mari, expuse eroziunilor se face pe terase executate mecanic, fapt ce consolideaz solul, obinndu-se recolte mari, de bun calitate. n urma studiilor fcute pe o perioad lung, prin raionarea viticulturii s-a stabilit care sunt soiurile care dau cele mai bune rezultate n fiecare podgorie, att ca producie la hectar ct i din punct de vedere calitativ. S-a dezvoltat, n mod special, cultivarea soiurilor de struguri de mas, folosindu-se att soiuri timpurii ct i soiuri trzii, care s asigure consumul de struguri n stare proaspt, pe o perioad ct mai ndelungat. De asemenea, se urmrete

ca strugurii de mas cultivai s aib boabe mari i crnoase, gustoase, aspectuoase i rezistente la transport i pstrare. Prin raionarea strugurilor pentru vin, s-a urmrit att cultivarea unor soiuri valoroase ct i obinerea unor vinuri tipizate, cu caracteristici bine definite. Vinurile romneti sunt apreciate att de consumatorii interni ct i de cei externi, obinnd de-a lungul anilor numeroase premii i medalii la concursurile mondiale. n ara noastr s-au realizat, n ultimii ani, construcii vinicole moderne, de mare capacitate, dotate cu utilaje corespunztoare unui nivel tehnic ridicat. S-au proiectat i construit uniti de vinificaie situate n centrul podgoriilor, unde se realizeaz prelucrarea strugurilor, fermentarea mustului i obinerea vinului nou. S-au construit uniti pentru condiionarea i nvechirea vinurilor, precum i pentru mbutelierea i livrarea lor pentru consum - combinate de condiionare, amplasate n principalele centre urbane din ara noastr. Pentru depozitarea i nvechirea vinului s-au construit pivnie i crame moderne, dotate cu sisteme de condiionare a temperaturii i umiditii aerului, la parametri optimi. Gradul de calificare a fortei de munca JAP a identificat unele provocari pentru politicile de ocupare din Romania privind: imbunatatirea accesului la formarea profesionala si la programe de dezvoltare profesionala, atat pentru angajati, cat si pentru persoanele aflate in cautarea unui loc de munca; diversificarea masurilor active de ocupare in vederea facilitatii raspunsului la transformarile de pe piata muncii; asigurarea personalului calificat corespunzator in cadrul Serviciului Public de Ocupare in vederea furnizarii de asistenta timpurie celor care cauta un loc de munca conform noilor reglementari privind ocuparea; asigurarea egalitatii de sanse; promovarea unui rol mai activ al partenerilor sociali, in special prin intermediul dialogului bilateral. Din perspectiva DRU, formarea ramane inca o provocare majora deoarece participarea la FPC este cea mai mica in Europa: 1,0% in 2001, 1,0% in 2002, 1,1% in 2003, 1,5% in 2004, 1,6% in 2005. Participarea la formare profesionala a lucratorilor, in special a lucratorilor cu abilitati reduse este foarte slaba. Cadrul legal si institutional care reglementeaza activitatea de formare profesionala la nivel de intreprindere este acum constituit, dar fara impact semnificativ privind rata participarii la formarea profesionala. Una dintre principalele bariere ale accesului la formare profesionala in Romania este costul de formare profesionala (a se vedea Diagrama 13, Anexa 1). Astfel, firmele cu profit scazut si indivizii cu venit scazut sunt cei mai afectati din moment ce nusi permit usor costurile pentru formarea profesionala. Angajatii cu venituri scazute si angajatorii cu profit scazut prefera pregatirea profesionala mai ieftina, respectiv cursuri de scurta durata, pentru primul nivel de calificare, in loc de nivele superioare de calificare, asa cum se solicita. In acelasi timp, oferta pentru FPC este limitata si concentrata asupra nivelului secundar de calificare. Pentru IMMuri, FPC ramane o problema sensibila, mai bine de o treime dintre firme (33,61%) mentionand formarea profesionala, recrutarea si mentinerea personalului printre dificultatile cu care se confrunta 25 . Politica angajatorilor in domeniul dezvoltarii resurselor umane este determinata de o serie de factori si conditii, cum ar fi nivelul performantei si capacitatea de investitii, pozitia pe piata muncii, marimea companiei, domeniul de activitate, stabilitatea si motivatia personalului etc. Cheltuiala pentru DRU este considerata inca un cost si nu o investitie. Exista, de asemenea, discrepante in ceea ce priveste strategiile manageriale si de administrare.

Programele de formare profesionala par sa fie mai accesibile in special lucratorilor din intreprinderile restructurate, acestea avand ca scop dobandirea de noi competente. Angajatorii explica tendinta politicilor de formare profesionala de a se adresa in principal managerilor sau persoanelor cu pozitii manageriale si sarcini importante in cadrul unei companii, prin supraoferta muncii slab calificate pe piata muncii. Potrivit Monografiei privind Educatia si Formarea Profesionala si Serviciile de Ocupare din Romania 26 , in 1999, companiile romanesti au investit in medie numai 0,5% din cheltuielile de personal in formarea profesionala continua. Romania a ocupat ultimul loc in ceea ce priveste costurile totale per capita destinate formarii profesionale continue in 1999. Concluziile sondajelor existente 27 indica faptul ca peste 1/3 din companiile intervievate au afirmat ca se confrunta cu o criza de personal calificat sa presteze anumite activitati si ca anumite tipuri de abilitati sunt greu de gasit pe piata muncii. Criza abilitatilor este mai evidenta in urmatoarele domenii de activitate: energie electrica, gaze naturale si apa, hoteluri, restaurante si comert. In ultimii ani, numeroase companii din aceste sectoare au implementat noi tehnologii, echipamente sau servicii care solicita noi abilitati. Gradul de patrundere al televiziunii prin cablu si al internetului Rata de penetrare a serviciilor de televiziune prin cablu este de 79% in Romania, cel mai ridicat nivel din Europa de Sud-Est, reiese dintr-un studiu publicat de furnizorul suedez de servicii de telecomunicatii Ericsson, realizat in Romania, Serbia, Bulgaria si Grecia. Comparativ, in Bulgaria televiziunea prin cablu este disponibila in 70% din gospodarii, in timp ce nivelul din Serbia este de doar 42%. Serviciile de Internet sunt utilizate, zilnic sau saptamanal, de 26% dintre romani, in timp ce in Serbia este folosit de 27% dintre locuitori, se mai arata in studiul realizat de realizat de Ericsson. Obiceiuri de cumparare La nceputul acestui an, MEDNET Marketing Research Center a efectuat un studiu la nivel naional privind obiceiurile de cumprare i factorii care determin, ntr-o msur mai mic sau mai mare, decizia de achiziie. Au fost chestionate n acest scop 1.200 de persoane adulte din mediul urban, cu vrsta cuprins ntre 18 i 65 de ani. Acestea au acordat puncte unor afirmaii, pe o scal de la 1 la 5, unde 1 nseamn dezacord total, iar 5, acord total. Potrivit rezultatelor studiului, renumele mrcii este considerat un indicator foarte bun al calitii (3,70 puncte), produsele crora li se face mult reclam sunt preferate celor despre care nu se tie nimic (3,31 puncte), iar cea mai bun cale de a afla informaii despre un produs este s vorbeti cu vnztorul (3,15 puncte). Toi romnii, indiferent de clasa social din care fac parte, opteaz pentru branduri foarte cunoscute, n special n cazul produselor de folosin ndelungat, pe care se cheltuiesc sume mari de bani. Agentii de publicitate (clasificare in functie de profituri in 2004) Agentia de publicitate Profit net (euro) Cifra de afaceri (euro) BV McCann-Erickson Romania 953.131 953.131 Ogilvy&Mather Advertising 763.999 10.441.921 Leo Burnett Romania 450.375 11.188.598

Grey Worldwide 420.959 15.467.692 FCB Bucharest 368.168 4.522.329 Headvertising 225.746 1.707.289 Saatchi&Saatchi 136.494 6.184.675 Maximize Communications 102.101 2.626.352 Mercury Promotions 100.564 6.943.114 Odissey Communication 85.356 571.281 Vitrina Advertising 84.967 2.513.835 Red Cell 67.510 1.242.228 Cohn&Jansen 45.345 392.375 GMP Advertising 40.287 2.083.893 Scala J.W. Thompson 35.991 1.513.955 Publicis (Focus Advertising) 27.156 10.885.140 Friends Advertising 21.252 758.902 Notorious Advertising 18.801 2.664.325 Foss Advertising 18.075 1.063.924 Young&Rubicam/Team 14.354 2.614.625 ADDV Euro RSCG 13.479 4.933.512 N.E.X.T. Advertising 11.906 5.494.756 Brand&Bears 10.006 648.431 TBWA 8.148 3.727.509 Lowe&Partners 5.080 3.246.539 Gavrila&Asociatii 4.805 366.065 Mediul cultural Limba nationala:romana Religie:crestin ortodoxa Educatie: n conformitate cu Legea educaiei (adoptat n 1995), sistemul educativ romnesc este reglementat de ctre Ministerul Educaiei, Cercetrii i Inovrii (MECI). Fiecare nivel are propria sa form de organizare i este subiectul legislaiei n vigoare. Grdinia este opional ntre 3 i 6 ani. colarizarea ncepe la vrsta de 7 ani (cteodat la 6 ani) i este obligatorie pn n clasa a zece-a (de obicei, care corespunde cu vrsta de 16 sau 17 ani). nvmntul primar i secundar este mprit n 12 sau 13 clase. nvmntul superior este aliniat la Spaiul european al nvmntului superior. nc de la Revoluia romn din 1989, sistemul de nvmnt romnesc a fost ntr-un continuu proces de reorganizare care a fost att ludat ct i criticat. n afar de sistemul oficial de colarizare, la care s-a adugat recent i sistemul privat echivalent, mai exist i un sistem de meditaii, semi-legal i informal. Meditaiile sunt folosite de cele mai multe ori n timpul liber ca o pregtire pentru diferitele examene, care sunt n mod notoriu dificile. Meditaiile sunt larg rspndite, iar acestea pot fi considerate ca o

parte din sistemul de nvmnt. Meditaiile existau i chiar prosperau n timpul regimului comunist. n 2004, aproximativ 4,4 milioane din populaie era nscris la coal. Dintre acetia, 650.000 n grdini, 3,11 milioane (14% din populaie) n nvmntul primar i secundar i 650.000 (3% din populaie) la nivel teriar (universiti). Obiceiuri si traditii: Colindul Colindatul este un obicei stravechi. Cei dintai colindatori au fost pastorii care au venit la pestera luminata unde S-a nascut Pruncul Iisus si bucurandu-se de acest semn ceresc si de glasul ingerilor au vestit degraba in cetatea Betleemului minunea la care au fost martori. Colindul este o nepretuita zestre spirituala, pe care o mostenim din mosi-stramosi. El este sfant, pentru ca transmite un mesaj ceresc, o veste de la Dumnezeu. Dar colindul este si bun, pentru ca acesta veste are menirea sa slujeasca vietii, sa aduca atata bine in lume si intre oameni. Din vremuri vechi, colindele, datinile si obiceiurile noastre de Craciun au fost o adevarata scoala de virtuti morale, intarind simtamintele de fratietate si de buna intelegere. Plugusorul Urare traditionala la romani in preajma Anului Nou, plugusorul a pastrat scenariul ritualic al unei invocari magice cu substrat agrar. El e intotdeauna insotit de strigaturi, pocnete de bici si sunete de clopotei, dar plugul adevarat, tras de boi, a fost inlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai usor de purtat, sau de buhaiul care imita mugetul boilor. Textul plugusorului si-a pirdut astazi caracterul de incantatie magica.Recitata intr-un ritm vioi, urarea devine tot mai vesela, mai optimista, pe masura ce se apropie de sfarsit. Sorcova Apartinand obiceiurilor de Anul Nou, umblatul cu sorcova e mai cu seama bucuria copiilor. Acestia poarta o crenguta inmugurita de copac sau o sorcova confectionata dintr-un bat in jurul caruia s-au impletit flori de hartie colorata. Numele de sorcova vine de la cuvantul bulgar surov (verde fraged), aluzie la ramura abia imbobocita, rupta odinioara dintr-un arbore. Inclinata de mai multe ori in directia unei anumite persoane, sorcova joaca intrucatva rolul unei baghete magice, inzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare si tinerete celui vizat.Textul urarii, care aminteste de o vraja, nu face decat sa intareasca efectul miscarii sorcovei Boboteaza Ultima zi a ciclului sarbatorilor de iarna, Boboteaza, cuprinde motive specifice tuturor zilelor de renovare ale anului, inclusiv ospetele si manifestarile orgiastice. Petrecerea zgomotoasa a femeilor casatorite organizata in ziua si noaptea de Santion (7 ianuarie, a doua zi dupa Boboteaza) care pastreaza amintirea manifestarilor specifice cultului zeului Dionisios este numita, in judetele din sud-estul Romaniei (Buzau, Vrancea, Braila, Tulcea si Constanta),
10

Ziua Femeilor, Iordanitul sau Tontoroiul Femeilor. Nevestele se adunau in cete de 10-30 de persoane la o gazda. Aduceau cu ele alimente (oua, faina, carne) si, bineinteles, bautura. Dragobete Dragobete este zeul dragostei la vlahii de pe ambele maluri ale Dunarii, zeu pastoral campenesc, codrean, si este imaginat ca un tanar frumos, puternic si bun, inspirator al pornirilor senzuale, dar curate, al dragostei firesti, fiind asemuit cu Eros-ul grecilor sau Cupidon-ul romanilor. Unii etnologi (mitologi) il inrudesc, intr-o masura, cu Matcalaul, care, dupa credinta romanilor din Banat, e o fiinta, parte omeneasca si parte ingereasca, un june frumos si nemuritor, care umbla in lume ca si Santoaderii si Rusalele, dar pe care oamenii nul pot vedea, din cauza ca lumea s-a spurcat cu sudalme si faradelegi. Martisorul Este datina ca parintii sa lege la 1 martie copiilor sai cate o moneda la gat sau la mana. Scopul punerii sau legarii martisorului este de a avea noroc in decursul anului, sa fie sanatosi si curati ca argintul cu venirea primaverii si peste vara sa nu-i apuce si scuture frigurile. Punerea martisorului se face de regula in zorii zilei, pana nu rasare soarele. Cu apa din neaua de 1 Martie se spala fetele peste tot anul pentru a fi frumoase si dragastoase In ziua de 1 Martie se leaga la fiecare pom roditor fir rosu, ca sa faca poame multe. La luna plina se scoate banutul de la gat si se cumpara cu el cas dulce si vin rosu pentru ca fetele sa aiba culoarea casului si sa fie rumene ca vinul. Daca de 1 Martisor e vreme frumoasa atunci vom avea o primavara luminoasa. Pastele Pastele este o sarbatoare religioasa crestina, ce comemoreaza Invierea lui Iisus Hristos, la trei zile dupa crucificarea sa n Vinerea sfanta, lucru care marcheaza sfarsitul postului Pastelui. Pastile sunt sarbatoarea cea mai sfanta din calendarul crestin, urmate de Craciun si recunoscute ca zile libere n majoritatea tarilor de traditie crestina

Clase sociale:
O metoda des folosita pentru identificarea structurii de clasa este autoplasarea. Structura de clasa luata in considerare de cercetatorii romani este fie de tipul clasa de jos clasa de mijloc clasa de sus, fie include clasa de sus clasa de mijloc clasa muncitoare taranime. Aceasta din urma, utilizata de catre ICCV in cercetarile sale, are avantajul de a a fi mai apropiata de situatia din Romania: multi romani se identifica si astazi cu clasa muncitoare si taranimea, clase care, cel putin sub aspectul denumirii, existau si in perioada comunista.

11

clasa de mijloc:32,3% clasa de sus :0,9% clasa muncitoare: 40,7% taranime:24,4%

Mediul demografic.
Total populatie(anul 2009): 21496664 Densitatie populatiei(anul 2008):93,9 loc/km2 Durata medie de vasta barbati(anul 2006):69 ani Durata medie de varsta femei(anul 2006):76 ani Structura pe grupe de varsta(anul 2008): 0-14 15-24 25-49 50-64 65-79 14,6% 37% 18,2% 12,1% 15,2%

Structura dupa statutul marital(anul 2007)::casatorii: 8,78 divorturi:1,7

Mediul politic si legislativ Sistem politic republic unitar semi-prezidenial Preedinte Traian Bsescu

12

Prim-Ministru Emil Boc Aderare UE 1 ianuarie 2007

Statul se organizeaz potrivit principiului separaiei i echilibrului puterilor legislativ, executiv i judectoreasc n cadrul unei democraii constituionale. Preedintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat. n urma amendamentelor din 2003, mandatul de preedinte a fost prelungit de la 4 la 5 ani. Preedintele numete primul-ministru, care la rndul su numete Guvernul.[170] n timp ce eful statului i are reedina la Palatul Cotroceni, primul-ministru mpreun cu Guvernul i desfoar activitatea la Palatul Victoria. Parlamentul Romniei este bicameral, fiind alctuit din Senat, cu 137 de membri, i Camera Deputailor, cu 314 de membri. Un numr de 18 locuri suplimentare n Camera Deputailor sunt rezervate reprezentanilor minoritilor naionale. Parlamentul are rol legislativ, discutnd i votnd legile ordinare i organice, att n comisiile de specialitate ct i n plen. Membrii parlamentului sunt alei prin vot uninominal mixt, universal, direct i secret. Sistemul electoral este unul proporional (membrii parlamentului se aleg din toate partidele care au depit pragul electoral de 5 % din totalul sufragiilor exprimate, n baza unui algoritm). Alegerile se in o dat la 4 ani, ultimele avnd loc la 30 noiembrie 2008. Palatul Parlamentului gzduiete din anul 1994 sediul Camerei Deputailor, iar din anul 2004 i sediul Senatului. Guvernul Romniei este autoritatea public a puterii executive, care funcioneaz n baza votului de ncredere acordat de Parlament i care asigur realizarea politicii interne i externe a rii i exercit conducerea general a administraiei publice. Numirea Guvernului se face de Preedintele Romniei, pe baza votului de ncredere acordat Guvernului de Parlament. Guvernul este alctuit din primul-ministru i minitri. Primul-ministru conduce Guvernul i coordoneaz activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuiilor legale care le revin. De asemenea, Guvernul adopt hotrri i ordonane. Sistemul judiciar din Romnia este independent de celelalte ramuri ale guvernului i este compus dintr-o structur de instane organizate ierarhic. n Romnia, justiia se nfptuiete numai de ctre nalta Curte de Casaie i Justiie i celelalte instane judectoreti, respectiv curile de apel, tribunalele, tribunalele specializate i judectoriile. nalta Curte de Casaie i Justiie este instana cea mai nalt n grad, iar rolul su fundamental este de a asigura interpretarea i aplicarea unitar a legii de ctre celelalte instane judectoreti. Sistemul judiciar romnesc este puternic influenat de modelul francez. Curtea Constituional este unica autoritate de jurisdicie constituional n Romnia, independent fa de orice alt autoritate public i care are, conform Constituiei Romniei, rolul de garant al supremaiei Constituiei. Constituia, introdus n 1991, poate fi amendat doar printr-un referendum public, iar ultimul referendum de modificare a fost organizat n 2003. De atunci, de la acea modificare, Parlamentul nu mai are dreptul s treac peste deciziile Curii Constituionale, indiferent de majoritate. Integrarea Romniei n Uniunea European din 2007 a avut o influen semnificativ asupra politicii interne a rii. Ca parte a acestui proces, Romnia a iniiat reforme, inclusiv reforma din justiie, a intensificat cooperarea judiciar cu alte state membre i a luat msuri mpotriva

13

corupiei. Cu toate acestea, n raportul de ar din 2006, Romnia i Bulgaria au fost descrise ca fiind cele mai corupte ri ale Uniunii Europene.

Partidele politice Partide parlamentare


Partidul Social Democrat (PSD) Partidul Democrat Liberal (PD-L) Partidul Naional Liberal (PNL) Uniunea Democrat Maghiar din Romnia (UDMR) Partidul Conservator (PC)

Partide neparlamentare

Partidul Naional rnesc Cretin Democrat (PNCD) Partidul Noua Generaie - Cretin Democrat Ecologist (PNG-CDE) Partidul Naional Democrat Cretin (PNDC) Aciunea Popular (AP) Uniunea Civic Maghiar (UCM) Partidul Iniiativa Naional (PIN) Partidul Republican (PR) Micarea Conservatoare (MC) Uniunea Popular Social Cretin (UPSC) Partidul Verde (PV) Partidul Noua Generatie - Cretin Democrat (PNG-CD) Partidul Romnia Mare (PRM) Partidul Forta Civic (PFC)[1] Partidul "Pentru Patrie" (PPP) Noul Partid Comunist Roman (nPCR)

Coruptia Lupta impotriva coruptiei din Romania si independenta justitiei sunt la fel de curat murdare ca in urma cu doi ani, cand tara noastra "abia a fost acceptata in Uniunea Europeana". In raportul Freedom House "Natiuni in tranzitie" pe 2008 se subliniaza ca la categoriile organizarea si independenta justitiei, coruptia, guvernarea la nivel national, guvernarea la nivel local si independenta media, scorurile acordate Romaniei de FH raman aceleasi ca si in 2009. Singurele cotate ceva mai bine sunt categoria "Proces electoral" si "Societatea civila", care insa este notata cu un scor mai mic decat anul trecut. Asadar, progresul Romaniei la "Organizarea si independenta Justitiei" pentru 2008 fata de 2007 este zero, in conformitate cu scorul obtinut- 4. FH consideraca angajamentul pentru

14

reforma al tarii noastre este "indoielnic". "Romania a fost criticata de CE, in 2008, pentru ca nu a indeplinit in mod corespunzator angajamentele pe care si le-a asumat la aderare. Criticile au fost directionate mai ales catre Consiliul Superior al Magistraturii, pentru ca nu a reusit sa responsabilizeze magistratii. Chiar daca in 2008 a fost numit un nou ministru al justitiei, angajamentul pentru reforme ramane indoielnic, avand in vedere ca noul ministru a recomandat ca un candidat fara niciun merit profesional sa-l inlocuiascca pe procurorul sef al DNA, Daniel Morar", se arata in raport. Trafic de droguri Romania si Bulgaria sunt noile puncte-cheie in traficul de droguri spre tarile din UE, din cauza coruptiei din aceste tari, a declarat miercuri directorul Europol, Max-Peter Ratzel, intrun interviu acordat cotidianului finlandez Helsingin Sanomat. Transporturile de cocaina provenind din America Latina nu mai tranziteaza Portugalia si Spania, din cauza controalelor vamale riguroase din tarile iberice. "Cocaina este ascunsa acum in containere care circula din Gibraltar pina in Marea Neagra, in Romania si Bulgaria, ambele tari avand serioase probleme cu saracia si coruptia. De acolo, e mult mai usor sa continue contrabanda", a spus Ratzel. Ratzel explica nivelul ridicat al coruptiei din Romania si Bulgaria prin faptul ca politistii sunt platiti foarte prost: "Chiar un ministru mi-a spus ca nu poate trai din salariu", a afirmat seful Europol Infractionalitatea In 2008, au avut loc un numar de 289.311 infractiuni (rata infractionalitatii: 1.345 la 100.000 de persoane), iar numarul total al persoanelor invinuite a fost de 230.419 (1.071 la 100.000). Practic, anul trecut, in medie, un roman dintr-o suta a comis o infractiune. Din nefericire, Politia Romana nu publica datele pe nationalitati si nici pe etnii, insa voi considera ca toate infractiunile produse in RO au fost generate de romani. Atentate teroriste In Romania, Unitatea Speciala de Lupta Antiterorista a fost infiintata la 15 decembrie 1977. In 1990, rebotezata Brigada Antiterorista, a intrat in componenta Serviciului Roman de Informatii. Pana in prezent, incidentele teroriste din Romania nu au avut ca obiectiv tinte romanesti, ele constituindu-se mai mult ca reglari de conturi intre diferite grupari teroriste si oficiali straini din Romania. Cu toate acestea, ar fi putut produce victime nevinovate in tara noastra. Cateva exemple de notorietate: asasinarea unui diplomat iordanian de catre un membru al organizatiei Abu Nidal, la 4 decembrie 1984, pe Calea Victoriei din Bucuresti, precum si impuscarea ambasadorului indian, la 20 august 1991, de catre membrii unei organizatii extremiste indiene, in zona statuii Aviatorilor din Capitala. La 26 mai 1985, doi ofiteri au murit in timp ce dezamorsau un autoturism capcana in complexul studentesc Grozavesti.

15

In acest context trebuie subliniat rolul important jucat de unitatea specializata in lupta impotriva terorismului, care - prin profesionalismul si devotamentul cu care a actionat de-a lungul timpului - a preintampinat alte acte de terorism pe teritoriul tarii noastre, chiar cu pretul vietii unor ofiteri, sau a identificat si propus expulzarea unor teroristi care se infiltrasera in Romania. Micromediul 5.1.1 Concurena Principalii producatori(2006 ) Cota de piata* 27,8% Murfatlar Cotnar i 14,5% 13,1 % *Estimari pentru anul 2006, realizate de Asociatima Producatorilor si Exportatorilor de Vinuri (APEV). Potrivit datelor preliminare, primii patru jucatori - Murfatlar, Vincon, Cotnari si Jidvei - au obtinut cresteri la vanzari - si deci la cotele de piata - in pofida vremii nefavorabile care a dus la scaderi ale productiei de struguri: Principalii producatori(2008) Cota de piata* Murfatlar 29-30% Cotnar i 18,721%, Jidvei 20% Vincon 10% Altele 19% 7,8%, Jidvei Vincon

16

1.ntreprinderea Cotnari S.A., este un alt mare producator de vinuri


albe. S.C Cotnari S.A este cel mai important producator din podgoria Cotnari. Situat in inima podgoriei, numele producatorului se identifica pe buna dreptate cu cel al podgoriei, iar cel ce vrea sa guste un adevarat vin de Cotnari are grija sa comande vinul cu elementele de identificare de pe butelie care certifica autenticitatea producatorului Cotnari S.A. Situat la nord-est de Iasi, la fel de de batran ca si Moldova, sau poate mai batran, Cotnari isi are propriul trecut, la fel de incitant ca si vinul sau. Din punct de vedere geografic podgoria Cotnari se situeaza la limita nordica a celor mai renumite podgorii din Europa, pe aceleasi coordonate longitudinale cu renumitele Champagne si Tokaj. Podgoriile sfinte de la Cotnari, cum le-a numit Dimitrie Cantemir, sunt rodul unei indeletniciri stravechi viti-vinicole.

17

Din antichitate si pana astazi, vita de vie a imbratisat neintrerupt dealurile molcome ale zonei, profitand din plin de particularitatile acesteia. In ultimii ani, compania a promovat investitii substantiale impreuna cu firme de renume din Italia, Germania, Suedia. Aceste investitii au crescut capacitatea statiei de imbuteliere, au modernizat instalatiile de racire, de eliminare a sarurilor tartrice, de limpezire centrifuga a mustului, de depozitare a vinului la invechit etc. Podgoria Cotnari promoveaz marca Cotnari i deine 18,7-21% din volumul pieei. Imaginea mrcii este strns legat de vinurile albe n special de Grasa de Cotnari, unul din produsele companiei. Ca i n cazul Murfatlarului, asocierea mrcii cu Grasa de Cotnari dezavantajeaz celelalte produse din portofoliul firmei, dar ajut la o valorificare superioar a acestui produs i intruct compania comercializeaz doar vinuri albe asigur identificarea mrcii Cotnari cu ideea de vin alb. Produse oferite:

DENUMIRE-SOI

GRAD ALCOOLIC 11,5% 11% 11.5% 11%

CONTINUT ZAHAR Demidulce Demidulce Dulce Sec

CAPACITATE

Grasa Cotnari- 2003 Feteasca Alba-2003 Tamaioasa Romaneasca- 2003 Francusa- 2003

0.75l 0.75l 0.75l 0.75l

18

Chateau-2002 Selectionat Grasa Cotnari`89 Grasa Cotnari`84 Grasa Cotnari`79 Feteasca Alba`94

12% 11% 12% 12% 12% 12%

Sec Demidulce Dulce Dulce Dulce Dulce

0.75l 1.5l 0.75l 0.75l 0.75l 0.75l

3. Situat in inima podgoriei Tarnave, mai exact pe valea Tarnavei mici, intre localitatile Cetatea Balta si Sona, la limita intre judetele Mures si Alba, Jidvei detine cel mai modern complex de vinificatie din Ardeal. Jidvei S.R.L., promoveaz marca Jidvei i deine o cot de pia de circa 20%. Podgoria cuprinde o suprafata de peste 1000 de hectare. Aproximativ 50 ha sunt reinoite in fiecare an. Initial, podgoria infiintata in anul 1949, apartine Statului, urmand o continua dezvoltare pana la suprafata actuala Acesta comercializeaz vinuri albe de calitate superioar. Deoarece preurile practicate de aceast companie sunt n general peste medie, poziionarea pe pia este legat de costurile superioare i calitatea nalt, marca Jidvei definind o marc premium.

Produse oferite: DENUMIRE- SOI Vinars Vin Spumant - Jidvei Extra Dry Castel Muscat Otonel Castel Feteasca Regala Tezaur- Sauvignon+Feteasca Jidvei Castel Dry Muscat Jidvei Castel Riesling GRAD ALCOOLIC 42% 11% 12% 12% 12% 12% 12% CONTINUT DE ZAHAR Sec Demidulce Dulce Sec Demisec Demidulce CAPACITATE 0.75l 0.75l 0.75l 0.75l 0.75l 0.75l 0.75l

19

Miniaturi- Sauvignon Blanc Traminer Perla Rosu

12% 11.5% 10.5%

Demisec Demidulce Demisec

0.200l 0.75l 1.5l

NOTA: Gama produselor de la Jidvei este mult mai larga dar noi am ales cate un produs din fiecare sortiment. 4.S.C. Vincon Vrancea S.A,. s-a nfiintat n anul 1949 si este cea mai mare societate care produce si comercializeaz vin, distilate din vin, buturi spirtoase si otet.Societatea detine peste 1000 ha cultivate cu vit de vie si este amplasat n Regiunea Viticol a Piemontului de la Curbura Carpatilor, n inima vestitelor podgorii COTESTI, ODOBESTI si PANCIU, podgorii ce apartin celei mai mari regiuni viticole a trii, "cel mai omogen si mai ntins peisaj viticol din ntreaga tar". Din aceste podgorii, societatea produce vinuri de calitate superioar din soiurile: Feteasc Alb, Feteasc Regal, Riesling, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Sarba, Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir si Feteasc Neagr. Este al patrulea mare productor pe piaa din Romnia, deine o cot de pia de aproximativ 10%. Produce i vinde vinuri albe, roii i roze. Produsul cheie al companiei l reprezint Beciul Domnesc, fiind i cel mai familiar consumatorilor care tiu de faimoasa cram Beciul Domnesc construit de Stefan cel Mare. Produse oferite DENUMIRE- SOI Comoara Pivnitei- Merlot`93 Oenoteca- Pinot Noir`94(caseta) Beciul Domnesc- Feteasca Neagra`96 Beciul Domnesc- Galbena Odobesti`95 Beciul Domnesc-Riesling-2003 Vita Romaneasca-Tamaioasa Romaneasca Cabernet Karpaten Berge`99 Proles Pontica- Busuioaca GRAD ALCOOLIC 12% 11,5% 11.5% 12.5% 12.5% 11% 11% 11,5% CONTINUT DE ZAHAR Sec Demisec Demidulce Demidulce Sec Dulce Dulce Dulce CAPACITATE 0.75l 0.75l 0.75l 0.375l 0.375l 0.75l 0.75l 1,5l
20

Golden-vin de masa pet Hamburg- vin de masa

10% 10%

Demidulce Demidulce

2l 1l

5.1.2 Consumatorul Segmentul de piata:Consumatorul exigent si schimbator Orizontul de ateptare a consumatorului romn fa de calitatea vinului este tot mai mare n ultimii ani. De aceea segmentele de piata carora se adreseaza cele doua marci,Mulfatlar si Cotnari sunt: -mediu si premium . -consumatori individuali, de ambele sexe, cu varsta cuprinsa intre 20 45 ani si din toate categoriile sociale;tinta secundara o constituie barbatii peste 45 ani. - tinerii ambitiosi, care prefera marcile de top Daca pn acum principala categorie de vinuri comercializata era reprezentat de vinurile de mas si cele vrac, n ultimii doi ani are loc o cretere a produciei de vinuri din categoria celor cu Indicatie Geografica (IG) i a celor cu Denumire de Origine Controlata (DOC), sortimente de pe palierul mediu si premium al vinurilor. Sporirea productiei de vinuri de calitate a venit pe fondul cresterii puterii de cumparare a consumatorului roman si al unor uoare modificari n privina obiceiurilor de consum ale romnilor. Totodata, consumatorul romn nu se rezum la consumul vinurilor dulci, ci trece ncet-ncet spre segmentul vinurile demiseci sau chiar seci. Conform statisticilor, locuitorii din zona urban sunt consumatorii prepondereni de vin imbuteliat. Categoriile socioprofesionale crora se adreseaz n principal produsul sunt comercianii. Cel mai mare procent de nonconsumatori se afl n rndul persoanelor cu vrsta sub 18 ani. Spre exemplu, pentru o persoan grbit importana cumprturii va fi medie n timp ce o persoan cu activitate zilnic redus acord o mai mare importan cumprturii, manifestnd preferine i exigene
21

5.1.3.Mass-media Grupuri de presa, posturi de radio, canale de televiziune care promoveaza compania prin addurile TV si reclamele TV (derulate pe canalele Antena 1, Pro TV, Antena 3, Kanal D, Acasa TV, Realitatea TV, Discovery, Antena 2, Sport ro i National Geographic si posturile de radio Kiss Fm,Europa Fm etc)

5.2.Piata vizata(Mexic) Compania Murfatlar doreste sa exporte vinul sau in Statul Mexic. Mexic (Mxico n spaniol) este o ar situat n America de Nord, mrginit de Statele Unite la nord i Belize i Guatemala la sud. Este cea mai nordic ar din America Latin i cea mai populat ar vorbitoare de spaniol din lume. ntruct Mexic este de fapt o republic federal, numele oficial complet este Statele Unite Mexicane (Estados Unidos Mexicanos). ara este frecvent numit Republica Mexican (Repblica Mexicana) dei acesta nu este titlul recunoscut oficial Grupurile etnice existente sunt: metisi 75%, albi 10-15%, amerindieni 9% si alte etnii. Religii: catolici 93%, protestanti 3% si alte religii 4%. Limba oficiala: spaniola. Alte limbi vorbite: engleza; limbi amerindiene: nahuatl, maya, mixteca.

Mediul Economic Mexicul are a XIV-a cea mai mare economie din lume, cu un PIB de peste un miliard de dolari SUA. PIB - Total - Per capita {{{PIB_PPC_an}}} $$1,122 trilioane ({{{PIB-loc}}}) $$11,249 (2006)

. Este clasificat ca i economie cu venit mediu-ridicat, avnd al patrulea cel mai mare PIB pe cap de locuitor din America Latin. De la criza economic din 1994-1995, ara a trecut printro revenire economic seminificativ, cu o rat de cretere economic de 3-5% care a dus la scderi n rata de srcie, de la 24,2% n 2004 la 17,6% n 2004. Rata srciei n mediul rural a fost de 42% in 2000 , redus de la nivelul de 27,9% in 2004. n ultimii ani, Mexicul a devenit o economie din ce n ce mai "privatizat", cu companiile de stat avnd un rol mai restrns n activitatea economic. Economia mixt este bazat pe

22

industrie i servicii, dei exist un sector agricol puternic. De asemenea, republica este al patrulea cel mai mare productor de iei din lume. Datorit nelegerii NAFTA, comerul cu Canada i SUA s-a triplat din 1994. Din anii 1990, Mexicul s-a angajat n comer din ce n ce mai liber, introducnd agremente de comer liber cu peste 40 de ri, inclusiv rile Uniunii Europene i Japonia. Guvernul este n discuii cu blocul Mercosur pentru aranjamente de comer liber. Dei economia mexican s-a modernizat semnificativ n ultimul deceniu, nc mai exist diverse probleme structurale. Moneda: peso mexican(MXN)=100 centavos; 1USD=9,65MXN Problemele rii includ salarii mici, o distribuie neuniform a veniturilor (20% din populaie ctig 55% din venitul naional) i oportuniti reduse pentru statele din sud, care au o populaie amerindian numeroas. Inegalitile geografice sunt de asemenea o problem principal: pri ale districtului federal au un nivel de trai similar cu cel al Italiei. Rata somajului 3,2% Rata inflatiei(anul 2000):9,5% Mediul tehnologic Gradul de calificare a fortei de munca Gradul de patrundere al televiziunii prin cablu si al internetului Obiceiuri de cumparare Agentii de publicitate (clasificare in functie de profituri in 2004)

Leo Burnett Mexico DDB Mexico Group W din Mexic, Pico Adworks Mediul cultural-social Limba nationala:spaniola Religie: 89% romano-catolici; 6% protestanti;5%-altele Educatie:

23

Secretara de Educacin Pblica (SEP) este organul de conducere din Mexic responsabil de toate standardele educaionale i de reguli. n 2004, guvernul naional a alocat aproape 46 miliarde dolari la educaie. Spaniola este limba primar utilizat n cele mai multe coli publice i private. Pn n 2004, rata de alfabetizare a Mexicului, este de 91%. Sistemul educaional din Mexic este compus din invatamant de baz, secundar i superior. Educaie de baz include invatamantul precolar, primar i gimnaziu.Sistemul prescolar este, n general, la alegere i oferit copiilor n vrst de 3-5. coala primar este obligatorie. Stadiu secundar inferior este ultima parte a educaiei de baz si dureaza 3 ani. nvmntul Secundar are, de asemenea, 3 etape: General superior-secundar; tehnicprofesional i tehnologic-educaional secundar superior. n sfrit, pentru Educai Superioara exista 4 opiuni pentru toi studenii - Universitatea, Institutul Tehnic, profesor-Colegiul de instruire, i Universitatea tehnologic .Elevii pot opta pentru orice grad de 4 ani n colegii i universiti cunoscute n general ca Licenciatura. Unele Instituii tehnice oferta timp de 3 ani, programe management i de inginerie. i alte universiti tehnice ofer programe de 2 ani. Cea mai mare universitate public n Mexic este Universidad Nacional Autnoma de Mxico (UNAM), care a fost nfiinat n 1551. Pn la sfritul anului 2007, acesta se plaseaz pe locul 192 n Top 200 mondial Universitatea Ranking emise de Times Higher Education Supplement Obiceiuri si traditii: Tradiia reprezint cel mai simplu mod de a comunica sau de a transmite valori culturale i artistice i de asemenea cea mai simpl i mai direct cale de a face istorie. Mexicul srbtorete foarte multe srbtori Romano Catolice. Fiecare comun, sat sau ora are un sfnt pentru care anual exist o srbtoare. Cteva dintre principalele srbtori sunt: Boboteaza sau ziua celor 3 magi srbtorit pe 6 ianuarie cnd cei trei magi sunt trimii s l viziteze pe Pruncul Isus, Ziua Sfantului Antn srbtorit pe 17 ianuarie, aici copii obinuiesc s-i duc animalele la biseric pentru a fi binecuvntate n numele Sfntului Antn, poreclit Sfnt al animalelor. Sptmna Carnavalului este sptmna dinaintea Patelui, Joia Verde, Ziua Sf. Ioan Boteztorul srbtorit pe 24 Iunie, Ziua Maicii Domnului pe 15 august, Ziua Morilor pe 2 noiembrie, Ziua tuturor Sfinilor pe 1 noiembrie. Pe 12 Decembrie se srbtorete Ziua Fecioarei din Guadalupe numit i patroana sfnt a Mexiculuin aceast zi toate afacerile sunt nchise chiar dac aceasta nu este o srbtoare oficial. n seara de dinaintea Boboteazi copii obinuiesc s-i umple o pereche de pantofi cu fn n sperana c cei trei magi s le pun n pantofi cadouri i dulciuri. Deoarece Sf Ioan este considerat protectorul apelor, ritualul scldatului se ine de ziua Sf. Ioan Boteztorul, ncepnd la miezul nopii cu muzic, spectatorii aruncnd flori n ap printre cei ce se scald. Ziua Morilor pe 1 noiembrie este cunoscut in Mexic ca El dia de los muertos datorit credinei c sufletul morilor va veni napoi pe pmnt n aceast zi pentru a vizita familia i prietenii lsai n urm. Ca i la noi, oamenii fac vizte speciale la cimitire pentru a ngriji mormintele i pentru a aduce flori i lumnri. Aici exist o combinaie de bucurie i tristee.

24

Patele la fel ca i la noi coincide cu sezonul de primavera iar Crciunul rmne cea mai importante srbtoare i n Mexic. Clasele sociale Aproximativ 10% din mexicani pot fi caracterizati ca apartinand sectoarelor de venir superior si superior de mijloc,format din directori de afaceri si lideri guvernamentali ai natiunii. UpperMexicanii sunt n acelai timp extrem de urbanizati si bine educati. Anchetele Guvernului privind venitul gospodriei a relevat faptul c aceste grupuri a absorbit o parte tot mai mare a bogiei n timpul anilor 1980. Cei din Top 10 aveau 33% din veniturile totale ale populatiei n 1984 i 38% n 1992. Sectorul de mijloc cuprinde aproximativ 30% din totalul naiunii. Ca si omologul sau cu venituri superioare,acest sector este in mare parte urban si cuprinde un nivel de educatie superior fata de media nationala.Se compune din profesioniti i din angajaii din sectorul privat, angajaii din birouri, negustori, i a altor lucrtori nonmanuali. Sectorul de mijloc a sczut ca si procentaj de la 39 la sut n 1984 pn la 36 procente n 1992. Inflaia a erodat grav puterea de cumprare a clasei de mijloc n aceast perioad, provocnd modificarea obiceiurile de cumprare a acestora si retragerea din nvmntul privat i de asisten medical. Restul de 60% din mexicani alctuiesc sectorul inferior, el nsi un grup eterogen de lucrtori industriali i rani. Dintre acestia,muncitorii industriali au situatia cea mai favorizata,beneficiand de salarii mai mari,de calitatea de membru in sistemul de sanatate,pensii de invaliditate sau programe ale Institutului Mexican de Securitate Sociala(Instituti Mexicano del Seguro Social-IMSS). Mediul demografic Densitatea: 41 locuitori / km2. Mexicul are o populatie de 104.9 milioane locuitori(in 2003) cu o densitate de 53,18 loc/ km2 . Structura pe vrste este urmatoarea : - ntre 0-14 ani: 32.3% (barbati 17 298 964;femei 16 617 728); - ntre 15-64 ani: 63.1% (barbati 32 217 513;femei 33 932 km2 603); - Peste 65 ani: 4.6% (barbati 2 145 252;femei 2 695 931) (estimare din anul 2003). Rata de crestere a populatiei a fost estimata ca fiind de 1,43%. Mediul politic si legislativ De la constituia din 1917, Mexicul este o republic federal prezidenial, unde preedintele, ales prin vot public, este i eful statului i eful guvernului. Executivul este format din preedintele i minitrii si. Legislativul, care este ales democratic, este cunoscut ca i Congresul Uniunii, i este bicameral, compus din Camera Deputailor i Senatul. Sistemul judiciar este independent de ramura executiv i legislativ. Felipe de Jess Caldern Hinojosa (nascut la 18 august 1962 in Morelia, Michoacn) de la Partidul Aciunea Naional, este preedinte din 1 decembrie 2006.

25

Diviziuni politice Republica federal Mexic este mprit n 31 de state (estados) i un district federal. Fiecare stat are constituia i legislativul propriu. Districtul federal conine capitala Mexicului, Ciudad de Mexico, i are statul special, cu puteri reduse n comparaie cu cele 31 de state. Partide politice Aliana pentru Mexic (Alianza por Mxico /Alliance for Mexico) format din: -Partidul Revoluiei Democratice (Partido de la Revolucin Democrtica /Party of the -Democratic Revolution - PRD). Preedinte: Leonel Godoy Rangel -Partidul Muncii (Partido del Trabajo /Labour Party - PT). Preedinte: Alberto ANAYA Gutierrez -Partidul Convergenei pentru Democraie (Convergencia por la Democracia /Convergence for the Democracy). Preedinte: Dante DELGADO Ranauro -Partidul Alianei Sociale (Partido Alianza Social /Social Alliance Party - PAS). Preedinte: Guillermo CALDERON Dominguez -Partidul Societii Naionaliste (Partido de la Sociedad Nacionalista /Nationalist Society Party - PSN). Preedinte: Gustavo RIOJAS Santana Trafic de droguri De cand presedintele mexican Felipe Calderon a declarat razboi cartelurilor de droguri, in 2006, peste 15.000 de oameni si-au pierdut viata. Numai in 2009 au avut loc 7.600 de astfel de decese, o cifra record. Bilantul nu este oficial, acestea fiind cifrele facute publice de mass-media mexicana. In 2008, bilantul ajungea 6.500 de decese, relateaza CNN. Cele mai multe actiuni indreptate cartelurilor, si implicit cele mai multe decese au avut loc in Chihuahua, unde se inregistreaza 30% dintre decese. Majoritatea celor ucisi sunt infractori, sustine presedintele Calderon Infractionalitatea n Mexic fenomenul infracional este foarte frecvent. Cele mai rspndite infraciuni sunt furturile de documente, bani, cri de credit i de debit, alte bunuri (de cele mai multe ori cu violen), sechestrrile de persoane, traficul de droguri i de persoane, mai ales cu intenia de a trece frontiera de nord ctre SUA. n cazul furturilor, exist riscul ca fptuitorii s fie narmai. S-au nregistrat cazuri frecvente de asasinate ale persoanelor jefuite, atunci cnd acestea au opus rezisten.

Corupia i evaziunea rmn probleme cronice ale Mexicului Alimente mexicane de baza

26

Mosteniri ale masacratului regat aztec, reguli de alimentaie impuse de un relief care combin nlimi ameitoare cu bogia nemsurat a oceanului, milenii de istorie punctate de zeci de valuri migratoare, toate au fcut din buctria mexican un reper gastronomic al lumii. Cnd spui mncare mexican, spui, de obicei, iute. Si nu e o prejudecat. Mole, sosul de chili, este prezent aproape peste tot, obligatoriu sau opional ct s fac o gur de tequila tare s alunece neobservat.

Tortilla este painea mexicana, nelipsita de la masa, fabricata din grau (in regiunile nordice, unde ploaia este insuficienta pentru culturile de porumb) sau porumb (in restul tarii). Guacamole avocado maruntit, la care se adauga rosii taiate si ceapa. Guacamole are numeroase utilizari: poate fi sos pentru tortilla sau un ingredient in salatele proaspete. Salsa este un sos care contine rosii, ceapa, ardei iute si frunze de coriandru. Este foarte popular in tot Mexicul si insoteste aproape fiecare masa. Taco este o mancare traditionala mexicana, compusa dintr-o tortilla de porumb, pliata, inauntrul careia se gaseste o compozitie (guacamole, salsa, ceapa, carne, etc.) Taco a devenit foarte popular in Statele Unite, unde consta intr-o tortilla extra large, plina cu carne (de vita, pui sau porc), branza, salata si rosii. Deseori, taco este prajit astfel incat tortilla sa se infasoare in jurul compozitiei. Burrito compozitie de carne tocata, invelita intr-o tortilla de grau subtire. In Statele Unite, compozitia include si orez, fasole, salata, rosii, salsa, guacamole, branza, rezultatul fiind unul mai voluminos. In plus, tortilla este deseori fiarta sau prajita, pentru a deveni mai moale si mai plianta. Enchilada este compusa dintr-o tortilla de porumb, inmuiata in ulei fierbinte si in sos picant si umpluta cu aproape orice, dupa preferinta: carne, branza, legume, fructe de mare, oua si chiar banane.
27

Bauturile mexicane Pulque o bauturi fabricata din sucul fermentat al unei plante. Tequila bautura spirtoasa iubita atat de mexicani cat si de straini, facuta dintr-o planta (agava). Mexicul este cunoscut pentru ciocolata sa calda, amestecata cu traditionalul molinillo (o lingura de lemn sculptat). Aztecii au rezervat aceasta bautura pentru regi, dar spaniolii i-au adaugat zahar si scortisoara si au liberalizat consumul ei. Margarita se serveste in zilele calduroase sau in serile fierbinti, deobicei dupa masa. Este un cocktail pe baza de tequila, lichior de portocale si suc de lamaie. Champurrado este o bautura fierbinte si dulce, pe baza de ciocolata, coc, zahar cuburi, lapte si apa, servita alaturi de Churros la micul dejun. Horchata este iarasi o bautura populara, avand avantajul de a fi consumata de toate categoriile de oameni, fiind o bautura dulce, consumata in special in perioada cea mai calduroasa a anului. Horchata se prepara din diferite tipuri de nuci sau seminte pisate (migdale, susan), zahar, apa si suc de lamaie, filtrata si servita rece, uneori alaturi de orez alb. Mexicanii mai beau si bere, si atunci trebuie pomenita Corona, una dintre cele mai populare marci de bere din lume, servita in multe tari alaturi de citrice, cum ar fi lamaie sau lamaie verde. In fine,mexicanii beau si vin,avand ca importator pricipal statul California.

5.1.Macromediu Printre factorii de macromediu care influenteaza atat vanzarile firmei putem mentiona factorul economic, reprezentat de cursul valutar(in acest caz ,in dolari americani) care poate duce la cresterea preturilor.Moneda mexicana este reprezentata de peso mexican.Alt factor economic l-ar putea reprezenta criza economica mondiala. Pe de alta parte, factorul legislativ poate sa intervina , impunand anumite restrictii. Factorul demografic este cel mai important aspect luat in seama de compania Murfatlar.In functie de acesta se va stabili carui segment de piata i se adreseaza compania.Astefl,compania

28

se va adresa in special persoanelor intre 15-64 ani,de sex feminin. Factorul cultural.Mexicul este unul din statele cu cea mai bogata cultura,stramosii lor(atat aztecii,cat si spaniolii) lasandu-le in urma vaste cunostinte si traditii.Foarte cunoscute in acest sens sunt traditiile culinare,de care Compania Murfatlar va tine seama in elaborarea produsului ce va fi lansat in Mexic. Micromediu ???

Analiza Swot Puncte tari: -traditie si experienta - tehnologie avansata, adaptata fiecarui soi de vin - detine numeroase premii si medalii Puncte slabe: -piata vinurilor este putin dezvoltata in Mexic,alte bauturi fiind preferate de catre mexicani. Oportunitati : - crearea unui impact pozitiv asupra consumului de vin Amenintari : - concurenta(in special vinurile californiene) - reticenta consumatorilor.

7.Obiective strategiece de marketing international Obiective cantitative: -obtinerea unei cote de piata semnificative pe piata vinurilor din Mexic; -atingerea unui volumului vanzarilor cu pana la 30% intr-o perioada de un an de zile ; Obiective calitative: -lansarea unui produs nou pe piata vinurilor din Mexic;

29

-constituirea unei imagini calitative a vinului romanesc pe piata vinurilor din Mexic.

Cnd spui mncare mexican, spui, de obicei, iute. Si nu e o prejudecat. Mole, sosul de chili, este prezent aproape peste tot, obligatoriu sau opional ct s fac o gur de tequila tare s alunece neobservat. Fajitas, carne de vit sau curcan cu legume, la tigaie, sosuri separate i cacaval. Sosurile snt din avocado, ardei iute. Mexicanilor le place s combine dulcele cu srat i iute. i iubesc la nebunie mmliga,spunea un bucatar roman despre mexicani.

Pentru ca Murfatlar este una din firmele romanesti pentru care traditia este pe primul loc,noul produs are in componeta sa ingrediente traditionale mexicane,iubite de consumatorii finali.Dupa reteta de Molinillo,Murfatlar lanseaza Vinul Sangre Ardiente,cu scortisoara si lemn dulce.Astefl noul vin de Murfatlar,dulce,va [utea fi servit la mesele iuti ale mexicanilor. Bibliografie www.mae.ro

30