Sunteți pe pagina 1din 51

2.

Calea ctre izvorul vieii/The Way to the Source of Life / Le chemin vers la source de la vie
autorul metodei de relaxare pilotata pt trezire author of the method of guided relaxation for awakening auteur de la mthode de relaxation guide pour l'veil

de Dan Mirahorian

About/Despre Mirahorian http://www.danmirahorian.ro/despre/p1.html

Capitolul 2 Chapter 2 Chapitre 2 zhng

d r

Lao Zi Dao De Jing Pinyin Lao Tzu Tao Te Ching


Lao Tseu Tao Te King

Este utilizat acelai cod de culori, ca i in dicionar, pt a separa cele trei transliterri Textul in lb. chinez in caractere tradiionale i simplificate [in paranteza dreapt] Textul transliterat in Pinyin(tonuri si numere)/The original text of Lao Zi in Pinyin Romanization: Textul transliterat in Wade-Giles/The original text of Lao Tzu in Wade-Giles Romanization: Textul transliterat in EFEO/The original text of Lao Tseu in EFEO Romanisation: Text tradus in limba romn/Translation in Romanian language

Introducere Exist o conexiune intre transcederea dualitii despre care vorbete Lao Tzu (wu wei; trirea in acum, adic fr dorine, ateptri, expectaii) i mesajul lui Heraclit (vedei studiul "Heraclit i wu wei" de Dan Mirahorian unde se afl i cele 139 fragmente rmase din opera lui Heraclit (la adresa din Bibliografie.) O alt meditaie asupra transcederii dualitii la Heraclit o reprezint cartea lui Osho: "Armonia ascuns/ The Hidden Harmony /L'harmonie invisible" pe care o gsii la adresele de mai jos: - cartea in format pdf se afl la adresa din Bibliografie - discursul in format mp3 la adresa din Bibliografie

Exist dou tipuri de micare(tipuri/regimuri de funcionare). "i acesta este sensul crucii lui Iisus: indic dou micri, o rscruce de drumuri" /"There are two types of movement. And that is the meaning of Jesus' cross: it shows two movements, a crossroads"(vedeti:/see also: Armonia ascuns, comentariu al fragmentelor lui Heraclit/ The Hidden HarmonyTalks on Heraclitus L'harmonie invisible, les Fragments d'Hraclite par Osho Rajneesh) Trecerea de la micarea(funcionarea) orizontal(diacronic), la cea vertical(sincronic; holografic) este cunoscut in toate tradiiile drept trezire, iluminare, eliberare, moarte mistic, calea care conduce la "natere din nou", la botezul in lumina Sfntului Duh, calea de a realiza uniunea mistic sau profunda identitate( xun tng) cu realitatea adnc [Tao] din cap 1 si 56. 1. Funcionare diacronic, liniar, dualist, creat prin cderea in realitatea secund, in minte, in cunoaterea mijlocit de proiecii (umbre, impulsuri senzoriale, reflecii, concepte, modele, vorbe, de dorine i de expectaii( vedei "Alegoria peterii lui Platon" in: O realitate separata/ A Separate Reality http://www.scribd.com/doc/27464855/)

const dintr-o micare orizontal in lumea orizontal a timpului(in planul diacronic in care se manifest succesiunea, permanenta transformare intre contrarii). Este o micare in planul minii i al dualitii (aciune-inaciune; activitate-repaus; aciunereaciune) Acesta este micarea in planul somnului (the plane of sleep) sau al visrii (in care sunt prizoniere toate fiinele inainte de trezire), in lumea proieciilor iluzorii(in limba sanskrit: maya); 2. Funcionare sincronic, holografic, divin, nondualist 2. o micare vertical in planul lui Acum(realitatea surs, izvorul, "Impria lui Dumnezeu", axa paradoxal in care totul este prezent ca identitate acum i aici; mijlocul; centrul; miezul; temelia realitii), care desemneaz lumea vertical a realitii atemporale ( in care se manifest simultaneitatea, sincronicitatea, identitatea; unificarea; alinierea; depirea dualitii subiect-obiect ). Acesta este planul non-minii, existenei i al contienei (the plane of awareness) in care este aezat non-aciunea(aciunea paradoxal de dincolo de aciune i inaciune; wi w wi) sau aciunea nemijlocit. "Cunoaterea inseamn putere" /"Knowledge is Power"/ "Scientia potentia est" dar fiecare regim de funcionare al fiinei umane conduce la un tip diferit de cunoatere i de putere

Din plana de mai sus se observ c cele dou regimuri de funcionare conduc la dou tipuri de cunoatere( de percepie) a realitii: - mijlocit(indirect, progresiv, in care se manifest "privirea" periferiei lucrurilor, orbirea, ignorana: avidya) i - nemijlocit(in care se manifest "vederea" vidya i apare odat cu trezirea, eliberarea sau iluminarea). Aceste dou tipuri de cunoatere sunt insoite de dou tipuri de aciuni, fore sau puteri: - mijlocite( care las urme, genereaz reaciuni, se mic in planul timpului, diacronic sau al succesiunii i al dualitii subiect-obiect)

- nemijlocite( directe, divine, holografice, care nu las urme, nu genereaz reaciuni i se mic in planul surs atemporal, sincronic al identitii subiect-obiect)

Fazele trecerii de la funcionarea dualist la funcionarea nondualist sau de la dualitate la identitate; Se observ din poziia relativ a celor dou cercuri trecerea de la separare, la tangen, intersecie i in final la identitatea contrariilor. Doar in ultimile dou faze coexist aciunea i inaciunea i ele apar in strile paradoxale de contiint: starea de veghe paradoxal [ toate tipurile de trans reprezint scara, pe care se poate cobori (transa centrifug ; auto sau hetero hipnotic, shamanic) sau urca ( transa centripeta; transa mistic)] i in starea paradoxal de somn(visul; starea oniric; unde coexist ritmurile cerebrale din starea de veghe i cele din starea de somn). Dou direcii de deplasare intre cele dou axe ale existenei: 1. Cderea in dualitate(multiplicitate) - pierderea lui "acum"(realitatea surs, cauzal, Impria lui Dumnezeu) i cderea in timp, dualitate i minte (realitatea secund) se produce prin lips de prezen/contien [ cuvntul grecesc hamartia (), tradus de obicei prin pcat in Noul Testament ( ceea ce face posibil manipularea prin culpabilizare i comerul cu iertri, indulgene), inseamn in limba greac clasic: "a lipsi"(atenia), "a rata inta(obiectivul)", "a pierde marca(nivelul cerut; starea de martor)"] 2. Eliberarea; trezirea; Cderea in Unu(identitate) Unificarea ochilor /Unifying eyes /Unifier les yeux- indic eliberarea din realitatea secund a

proieciilor, a efectelor, a timpului, dualitii, minii, somnului i se realizeaz prin prezen, constien, atenie unificat; "Mai lesne este s treac o camil prin urechea unui ac, dect s intre un om bogat n mpria lui Dumnezeu!"( Marcu 10:25)]; "Cci unde este comoara ta, acolo va fi i inima(atenia; ochiul tu) ta". (Matei 6: 21). -cercul alb- Yang[] desemneaz : prezena [ yu], aciunea( wi), activitatea, lupta, rzboiul, zgomotul, starea de veghe, lumina, ziua, masculinul, tarele, inaintarea(micarea ctre exterior; centrifug; cucerirea), ataarea (inerea, lupta pt. poziie, form, imagine) -cercul negru-Yin[] desemneaz: absena[ w] , inaciunea( b wi), inactivitatea, pasivitatea, pacea, tcerea, repausul, somnul, intunericul, noaptea, femininul, moalele, retragerea(micarea ctre interior, centripet), cedarea(renunarea la poziie, form), - suprapunerile/interseciile cercului alb Yang[] i a celui negru Yin[] reprezint intervalele/momentele, care se manifest periodic in cursul proceselor i indic intrarea in regimul paradoxal de dincolo de aciune i inaciune, de prezen i absen, din cursul wi w wi. Aceste intervale de aliniere desemneaz zonele paradoxale unde cele dou realiti [care in mod obinuit se succed i se transform una in cealalt, ca ziua in noapte ] coexist sau se manifest simultan. Aceste suprapuneri infinitezimale (pori de acces) se lrgesc prin practica contientizrii proceselor alternative (succesiuni de gnduri; respiraii), prin aezare in acum i aici (vedei cele dou modaliti de micare/funcionare). In realitate nu ele se lrgesc, ci noi de deplasm in starea aliniat, unificat ; atenia fracturat, pe dou realiti simultan impiedic alinierea[de aceea Iisus spunea: "Mai lesne este s treac o camil prin urechea unui ac, dect s intre un om bogat n mpria lui Dumnezeu!"( Marcu 10:25 Versiunea Dumitru Cornilescu )], "Cci unde este comoara ta, acolo va fi i inima(atenia; ochiul tu) ta". (Matei 6: 21). Intrarea in celalalt regimul de functionare nondualist este indicat prin: "ochiul unic": "Dac ochiul tu este Unu(unificat, intreg, simplu; inocent; nedeformat; dintr-o bucat), tot trupul tu va fi plin de lumin" (Matei 6:22); in care se manifesta aciunea nemijlocit, nonaciunea(aciunea paradoxal de dincolo de aciune i inaciune; wi w wi).

Content /Cuprins/ Contenu/ Inhalt/ Contenido /Contenuto Traducerea capitolui 2/Translation of Chapter 2/Traduction du chapitre 2 Unificarea ochilor /Unifying eyes /Unifier les yeux

Cuplurile de contrarii /The pairs of opposites/Les Couples d'opposs Cuplul Yin[ ] i contrariile
Yin [ ] -Yang [ ]

"De va fi ochiul tu este Unu, tot trupul tu va fi luminat"(Matei 6:22) "If therefore thine eye be single, thy whole body shall be full of light". (Mathew 6:22) "Si ton oeil est Un (unique, entier, simple; ne regardant pas de deux cts la fois), tout ton corps sera pleine de lumiere." (Matthieu 6.22)

yang[ ] i principiile care guverneaz

"Un Yin, un Yang, acesta este Tao"/ "One Yin and one Yang this is the Tao"/"Un Yin, un Yang, voil le Tao". Clasificarea pe categorii a lucrurilor n conformitate cu yin i yang/ La catgorisation des choses selon le yin et le yang/ Diagrama Yin-Yang(simbolul Taijitu)/ Le symbole Yin - Yang(Taijitu) Dualismul Yin i Yang - o alt viziune asupra lumii / The dualism of Yin and Yang - a different world view /Le Dualisme du Yin et du Yang - une autre vision du monde Relaiile dintre Yin i Yang/ Relations between Yin and Yang /Relations entre le yin et le yang

Care sunt principiile dualismului Yin Yang care confer acestuia capacitatea de a da natere ansamblului realitii fenomenale ?/ Quels sont les principes du dualisme chinois du Yin et du Yang qui lui donne la capacit de engendrer lensemble de notre ralit phnomnale?/ WhIch are the principles of the Chinese dualism of Yin and Yang which gives it the ability to produce all of our phenomenal reality? Interaciuni intre yin si yang /Interaction between yin and yang/ Les interactions entre le yin et le yang Nonaciunea Nefptuirea wi w wi Bibliografie

Traducerea capitolui 2/Translation of Chapter 2/Traduction du chapitre 2


Titlu/Title /Titre /Titel/ Ttulo /Titolo: Eliberarea din lumea diacronic prin aciunea sincronic, nondualist( wi w wi: aciunea fr aciune ); Plaseaz-te dincolo de contrarii, precum aciunea i inaciunea pt a accesa aciunea paradoxal, nondualist ( w wi); Pstreaz-i starea de martor imparial*; Nu separa realitatea n contrarii -contrariile sunt dou fee complementare ale aceleai realiti; vedei realitatea ca ntreg, iar nu mprit/compartimentat n contrarii ** [Este prezentat a doua condiie : eliberarea din dualitatea artificial creat de minte(emisfera analitic care separ i compartimenteaz realitatea indivizibil)] Conexiuni: 63 ("Consider micul ca i marele i puinul ca multul"/Considre le petit comme le grand et le peu comme le beaucoup") Titlul chinezesc/Titlul lui Legge /Titlul lui Susuki /Titlul lui Goddard yng shn / Hrnirea trupului/ Cultivarea de sine / Autodezvoltare Chinese Title/ Legge's Title/ Susuki's Title/ Goddard's Title/ The Nourishment of the Person/ Self-Culture/ Self Development [] yng yang3 R: a nutri, a hrni, a crete; a cultiva; a susine; vedei: 34.24; Titluri date de ali traductori i comentatori : Unitatea contrariilor/The Unity of Opposites/Die Einheit der Gegenstze (Hilmar Klaus) Nourishing Oneself / Soignons soi-mme; Nourrir son corps Dialectica naturala a tuturor lucrurilor/La Dialctica Natural de Todas las Cosas 2. Variante antice/Ancient Versions/ Les versions antiques /Antiguo versiones /Alte Versionen/ Le antiche versioni 2.1. Textul in lb. chineza in versiunea lui Wang Pi ( Wng B) (226 249 e.n): http://home.pages.at/onkellotus/TTK/Chinese_Uni-WB_TTK.html WB: 2.2. Textul in lb. chineza in versiunea lui Heshang Gong ()(202-157 i.e.n.): HG: 2.3. Textul in lb. chineza in versiunea Fu Yi ()(555 - 639 e.n.) Fu Yi: , , , , , 2.4. Textul in lb. chineza in versiunea Ma Wang Tui ( Mwngdu ) din anul 168 i.e.n.. 2.4.1. Mawangdui A [versiunea A] MWD A: 2.4.2. Mawangdui B[versiunea B] MWD B:

2.5. Textul in lb. chineza in versiunea Kuo Tian ( Guodian) datat inainte de 300 i.e.n. GD: vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note

3.1. Traducerea analitic (convergent) /Analytical (convergent) translation/ Traduction analytique(convergente)/ Analytische (konvergenten) bersetzung / Traduccin analtica (convergente) /Traduzione analitici (convergente)/ the left brain/cerebral hemisphere is verbal linear and processes information in an analytical and sequential way Acest capitol abordeaz 3 subiecte: A. crearea simultan a contrariilor(izvorul conflictului, luptei, transformrii permanente); B. principiul generrii mutuale a contrariilor care ne ine prizonieri in cercul vicios al transformrii permanente, a timpului i a realitii secunde a minii; in loc de a vedea identitatea (cele dou maluri ale unui ru sunt unite de temelia comun de sub ele) i complementaritatea contrariilor(ziua, noaptea), cei ce sunt prizonieri in realitatea secund vd entiti separate, care se lupt intre ele: "lupta(conflictul; rzboiul) intre contrarii reprezint izvorul progresului i al transformrii permanente"; C. prezentarea cii de eliberare: un mod sincronic [centrat pe prezen/contien in Acum ( adic fr motivaii, dorine, expectaii, gndire, vorbire, cunoatere mijlocit)] de aciune i de comunicare direct, holografic sau paradoxal, de dincolo de aciune i inaciune (care nu produce reaciune), numit nonaciune sau aciunea din mijlocul inaciunii( wi w wi). A. Subiect: Intregul capitol este dedicat eliberrii din lumea dualitii, a contrariilor care se genereaz unul pe celalalt i se succed neincetat. Aceasta este lumea tranzitorie, realitatea in care totul curge i se transform. Pe seama lui Heraclit este pus faimoasa expresie: (panta rhei) "Totul trece/curge/ se transform"("All things pass", "everything flows") pe care o gsim in citate, care pt a evita paradoxul, redau parial ceea ce a afirmat Heraclit, de genul : "Nu putem trece/intra de dou ori prin acelai ru" / "nu ne putem sclda de dou ori in acelai ru, fiindc mereu este o nou ap" / < > / "Into the same river you could not step twice, for other <and still other> waters are flowing" [Sources: Plutarch, Qu. nat. 2, p. 912. Context:--For the waters of fountains and rivers are fresh and new, for, as Heraclitus says, "Into the same river," etc.]. In fragmentele rmse intlnim intreaga formulare a lui Heraclit care este paradoxal ( "ne scldm i nu ne scldm de dou ori in apa acelai ru"/"Nous entrons et n'entrons pas, nous sommes et ne sommes pas dans les mmes fleuves" (49), doar dac ignorm faptul c suntem permanent scufundai in oceanul din care i-au natere i in care se intorc toate manifestrile, in realitatea surs, atemporal, care este imuabil, etern, permanent [ "cum se poate ascunde cineva de ceea ce nu apune niciodata/How can one hide from that which never sets ? (27)?] , ca un cod genetic(plan informaional) al universului. O realitate in care rsritul nu este urmat de apus este descris in Fragmentul 16 : "Comment pourrait-on se cacher de ce qui ne se couche jamais ? (Burnet, traduit par Reymond); How () can one () hide () from that which never () sinks to rest ( )? Este cerut doar eliberarea de ceea ce ne umple, de ceea ce ne retine, doar receptivitatea, iar nu concepte, doctrine ori filosofii i aceasta se realizeaz prin golire ( vedei cap 11), prin let go(a da drumul; relaxare). O parte nu poate s cuprind intregul, dar se poate acorda rezonant cu el. Un fragment poate s devin poarta ctre infinit, flautul

in care cnt divinitatea, templul in care coboar permanentul (cei ce au personificat realitatea surs omniprezent, ca o fiin localizat- Dumnezeu au creat un blocaj, care a indeprtat numeroase fiine umane de la calea de cunoatere direct). Existena(realitatea surs) este etern. Niciodat nu apune. Cum ar putea cineva s se ascund vreodat de ea ? Este permanent (etern) in timp i spatiu(omniprezent). Cum ar putea cineva s se lupte cu ea ? Este stupid, ridicol i absurd ca cineva s lupte ca s posede realitatea surs, oceanul in care st ca un pete. In ea se intr ca in somn prin abandonare, let go, predare, prin relaxare(de aici metoda de relaxare pilotat) iar nu prin lupt. [The only wisdom consists in a letgo, a surrender]. Si apoi tot ce este frumos incepe s se petreac. A se petrece ori a se intmpla nu reprezint o aciune subiectiv ( It is a happening, it is not a doing.) Prin aciune putei crea bariere, obstacole, dar nu o putei aduce mai aproape. Putei scapa de ea, putei inchide ochii, dar nu o putei crea, fiindc aceast realitate este deja peste tot, toi suntem scufundai in ea. Nu o vedei fiindc stai cu ochii inchisi, fiindc suntei abseni(prizonieri in realitatea secund; ateni la umbre), fiindc nu suntei prezeni, contieni in Acum (singura realitate care nu este inc umbr) i fiindc v indoii (stai in dualitate , adic in minte). Indoiala nu se combate prin credin oarb, prin intoarcerea in Evul Mediu, ci prin rectigarea increderii in noi inine, prin experimentare. Indoiala se comport ca un drog(ca i dorina de putere), ca o substan care intoxic, care inchide ochii, indoiala inchide inima, face s se piard increderea, inocena copilului, iar fluiditatea este transformat in rigiditate, in ingheare, in moarte in via, in adormire, in prelungirea prizonieratului in realitatea secund.

Propoziiile 2.01-02 se ocup de crearea simultan a contrariilor in plan senzorial estetic( frumos- urt) i moral(bine-ru), iar aceasta compartimentare a realitii se afl la originea falsei ierarhizri(valorice) i a luptei, conflictului i razboiului la care se face referire in capitolul 3 / Sentences 2.01-02 are dealing with the simultaneous creation of opposites in sensory-aesthetic plane (beautiful-ugly) and in moral plane (good-bad), and this separation is the origin of the false hierarchy, referred to in Chapter 3 2.01. Prima propoziie din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] , (text in caractere chineze) tin xi ji zh mi zh wi mi , s y (text in pinyin) tian1 xia4 jie1 zhi1 mei3 zhi1 wei2 mei3 , si1 e3 yi3(text pinyin cu numere pt tonuri) T'ien Hsia Chieh Chih Mei Chih Wei Mei, Ssu E I (text in Wade-Giles) T'ien hia Kie Tche Mei Tche Wei Mei, Sseu Ngo Yi (text in EFEO) cer sub toi tiu frumos a lua ca i frumos, astfel urt la fel (text tradus in lb. romn) Aici jos sub Cer (In lume) toat lumea percepe frumosul drept frumos i din asta [i are obria] i urtul [definirea frumosului sau a unei referine/ierarhii estetice creaz simultan i apariia contrariului su (urtul); concepia comand percepia]; in the world all the people know the beautiful in its effect as beauty then [arises the recognition of ugliness], as well; auf der Welt jeder wei von des Schnen Wirkung als Schnheit dann vom Hsslichen wohl auch; dans le monde tous savent que la beaut comme belle.Voila ce qui fait sa laideur. 2.02. Propoziia 2 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] (text in caractere chineze) ji zh shn zh wi/wi shn, s b shn y (text transliterat in pinyin; tonuri)

jie1 zhi1 shan4 zhi1 wei2 shan4, si1 bu4 shan4 yi3 (text pinyin cu numere pt tonuri) Chieh Chih Shan Chih Wei Shan Ssu Pu Shan I (text in WadeGiles) Kie Tche Chan Tche Wei Chan Sseu Pou chan Yi (text in EFEO) toi tiu binele a lua ca i bun, astfel nu bun la fel (text tradus in lb. romn) [Aici jos sub Cer (In lume) tin xi ] toat lumea percepe binele drept bine i din asta [apare] i ceea ce nu e bun [rul] [definirea binelui sau a unei referine/ierarhii morale aduce dup sine i apariia contrariului binelui; concepia comand percepia]; everybody knows the good in its effect as goodness then the not good[evil], as well. jeder wei von des Guten Wirkung als Gte dann vom Bsen wohl auch. Tout le monde sait que le bien est bien. Voila ce qui fait son imperfection. "Heraclit spune c pt Dumnezeu toate lucrurile sunt frumoase i bune i drepte, chiar dac oamenii presupun(cred asta ca urmare a unei programri, dresari, condiionri) c unele sunt corecte, iar altele greite"/"Heraclitus says that to God all things are beautiful and good and right, though men suppose that some are right and others wrong. [Fragment 61 G.W.T. Patrick's 1888 translation of the fragments of Heraclitus, based on the Greek text of Bywater. Schol. B. in Iliad iv. 4, p. 120 :Bekk. Compare Hippocrates, peri diaits i. 11.] "Este nelept pentru cei care aud, nu pe mine, ci Cauza universal, care afirm faptul c toate lucrurile sunt unul"/"It is wise for those who hear, not me, but the universal Reason, to confess that all things are one".[Fragment 1 G.W.T. Patrick's 1888 translation of the fragments of Heraclitus, based on the Greek text of Bywater. Sources--Hippolytus, Ref. haer. ix. 9. Context:--Heraclitus says that all things are one, divided undivided, created uncreated, mortal immortal, reason eternity, father son, God justice. "It is wise for those who hear, not me, but the universal Reason, to confess that all things are one." And since all do not comprehend this or acknowledge it, he reproves them somewhat as follows: "Ei nu neleg modul n care ceea ce separ i unete cu sine; este o armonie a contrariilor, ca i aceea a arcului i a lirei"/ "They do not understand how that which separates unites with itself; it is a harmony of oppositions like that of the bow and of the lyre" (=frag. 45)]. Iisus vorbeste despre aceeasi atitudine de egalitate mentala: "Ca s fii fii ai Tatlui vostru care este n ceruri; cci El face s rsar soarele Su peste cei ri i peste cei buni, i d ploaie peste cei drepi i peste cei nedrepi. (Matei 5.45; Iov 25.3;) B. Subiect: Propoziiile 2.03-08 se refer la principiul generrii mutuale, care ne ine prizonieri in cercul vicios al realitii secunde (i al vederii dualiste): Complementaritatea contrariilor / Complementarity/ Complmentarit/ Gegenseitige Ergnzung 2.03. Propoziia 2 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] (text in caractere chineze) g yu w xing/xing shng , (text transliterat in pinyin; tonuri) gu4 you3 wu2 xiang1/xiang4 sheng1, (text pinyin cu numere pt tonuri) Ku Yu Wu Hsiang Sheng (text transliterat in Wade-Giles) Kou Yeou Wou Hiang Cheng (text transliterat in EFEO) astfel a avea a nu avea reciproc genereaz (text tradus in limba romn) Tot astfel You [existena; prezena; plinul; a fi; a avea ] i Wu[nonexistena; absena; vidul; a nu fi; a nu avea] se creaz mutual [unul pe cellalt]; indic principiul generrii reciproce H gn That's why ...being and non-being mutually create [each other], Weshalb ...Sein und Nichts sich wechselseitig erzeugen, 2.04. Propoziia 4 din capitolul [] nn/nn y xing/xing nan2/nan4 yi4 xiang1/xiang4 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze) chng (text transliterat in pinyin; tonuri) cheng2, (text pinyin cu numere pt tonuri)

Nan Nan dificil

I Yi uor

Hsiang Hiang reciproc

Ch'eng (text transliterat in Wade-Giles) Tch'eng (text transliterat in EFEO) transform (text tradus in limba romn)

dificilul i uorul se transform unul in cellalt [dificilul devine uor; xing chng: "unul se transform in altul" este o referire la [] zhun hu: Principiul transformrii reciproce]; difficult and easy turns into one another [ xing chng: "one turns into another" it is a reference to [] zhun hu: The Principle of Mutual transformation between one another], Le difficile et le facile se transforme l'un dans l'autre [une rfrence [] zhun Hua: le principe de transformation mutuelle] die schwierige und einfach biegteinen in die andere Difficile e facile si trasforma l'una nell'altra Lo difcil y lo fcil mutuamente se convierten. 2.05. Propoziia 5 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] , (text in caractere chineze) chng dun xing/xing xng, (text transliterat in pinyin tonuri) chang2 duan3 xiang1/xiang4 xing2, (text pinyin cu numere pt tonuri) Ch'ang Tuan Hsiang Hsing, (text transliterat in WadeGiles) Tch'ang touan Hiang Hing, (text transliterat in EFEO) Lung scurt reciproc se descriu/msoar (text tradus in lb. romn) Lungul[marele] i scurtul [micul] se msoar/ descriu/ definesc unul din cellalt (mutual) 3 long and short mutually generate/measure [each other], Lnge und Krze sich gegenseitig ermessen, Lungo e corto si definiscono luno con laltro/ si compimento/ si danno misura fra loro Lo largo y lo corto mutuamente se perfilan/ se forman. 2.06. Propoziia 6 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze) go xi xing qng (text pinyin cu tonuri) gao1 xia4 xiang1 qing1 (text pinyin cu numere pt tonuri) Kao Hsia Hsiang Ch'ing (text in Wade-Giles) Kao Hia Hiang K'ing (text in EFEO) Inaltul josul reciproc curg/se apleac (text tradus in lb. romn) Inaltul i josul [umilul] curg/se apleac unul spre cellalt high and low mutually lean towards, Hohes und Tiefes sich einander zuneigen. alto e basso si fanno dislivello fra loro 2.07. Propoziia 7 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] / , (text in caractere chineze) yn shng/shng xing/xing h/h/hu/hu, (text in pinyin tonuri) yin1 sheng1,3 xiang1,4 he2,4/huo2,4, (text pinyin cu numere pt tonuri) Yin Sheng Hsiang He (text in WadeGiles) Yin Cheng Hiang Ho (text in EFEO) voce/sunet tcere/ecou reciproc se armonizeaz (text tradus in lb. romn) 2.07. /, yn* shng/shng) xing h vocea(sunetul) i tcerea(ecoul) se armonizeaz reciproc. voice (sound) and silence (echo) mutually harmonize [with each other],

vedei in note alte traduceri i plana cu imaginea caracterului shng sheng3 a tcea; a ine gura inchis /to keep the mouth shut; to be careful how one speak, to examine; to watch; 2.08. Propoziia 8 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] [] (text in caractere chineze) qin hu xing/xing su (text in pinyin tonuri) qian2 hou4 xiang3 sui2 (text pinyin cu numere pt tonuri) Ch'ien Hou Hsiang Sui (text in Wade-Giles) K'ien heou Hiang souei (text in EFEO) Inainte dup reciproc se urmeaz (text tradus in lb. romn) Trecutul (inainte; fa; inceputul) i viitorul (dup; spate; sfritul) se urmeaz unul pe cellalt 5 the past(before; the beginning) and the future(after; the end) follow [each other]. Davor und Danach sich wechselseitig folgen. Nota: Termenii folosii de Lao Tzu se refer att la succesiunea in spaiu, ct i la cea in timp care caracterizeaz orice transformare. Orice inceput este un sfrit al contrariului su; aceeai circularitate se petrece i in domeniul direciilor ( "dac mergi prea mult la rsrit, ajungi in apus; "Trop loin l'est, c'est l'ouest") i al oricrei activiti, care sfete in contrariul su, in epuizare i inactivitate,(activitatea devine repaus; creterea devine descretere). In 44.05. este ilustrat transformarea acumulrii in risipire: du cng b hu wng: "prea mult acumulare conduce la grele pierderi [cel ce strnge merge spre ruin]/too much hoarding incurs heavy loss/ zu sehr sammeln sichert schwere Verluste/Qui trop amasse subit de lourdes pertes. C. Subiect: Propoziiile 2.09-2.16 ne arat concluzia: eliberarea din cercul vicios al succesiunii ciclice intre contrarii( xing =ciclu) sau trecerea dincolo de dualitate, se realizeaz prin deplasarea intr-un alt mod de funcionare(holografic; nondualist, sincronic, divin) caracterizat de un alt tip de aciune care nu genereaz reaciune (o aciune care nu este nici aciune i nici inaciune, este o aciune nemijlocit, numit de Lao Tzu non-aciune sau vid de aciune mijlocit w wi) i printr-o alt modalitate de comunicare( direct, nemijlocit). Ceea ce sesizeaz oamenii despre aciunea nemijlocit sunt efectele miraculoase ale acesteia: pare non-interferen( dar produce aciune fiindc toti care acioneaz in direcia armoniei consider c ceea ce fac vine din ei), nu intmpin rezisten (produce deplasare holografic a tuturor atomilor unui corp, dei nu genereaz reaciune, inerie), pare non-posesie (dei posed tot ce exist), pare non-control( dar este adevaratul control, la care ajung civilizaiile superavansate creatoare de universuri, care se deplaseaz de la controlul manifestrilor/efectelor ctre controlul sursei informaionale(codul genetic al universului) . 2.09. Propoziia 9 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] [] [] [] , (text in caractere chineze) sh y shng rn ch/ch w wi/wi zh sh, (text in pinyin) shi4 yi3 sheng4 ren2 chu3/chu4 wu2 wei2,4 zhi1 shi4, (text pinyin cu numere pt tonuri) Shih I Sheng Jen Ch'u Wu Wei Chih Shih (text in WadeGiles) Che Yi Cheng jen Tch'ou Wou Wei Tche Che (text in EFEO) de aceea sfnt om aeaz non aciune ale sale treburi (text tradus in lb. romn) De aceea sfntul[neleptul] aeaz prin nonaciune afacerile[ Wu-Wei; aciunea nondualist; indistincie, imparialitate nondiscriminare; lipsa de prtinire; nondualitate; non-interferen; contien n starea de martor imparial], Therefore: wise men stay with non-interfering affairs, Daher: weise Menschen bleiben bei nicht-eingreifenden Ttigkeiten Nota: Nu intmpltor propoziia anterioar ("Trecutul i viitorul se urmeaz unul pe cellalt") este plasat ultima, in seria de contrarii prezentate de Lao Tzu. Ea este

"cea din urm i cea dinti", fiindc ne indic modalitatea de acces la eternitate prin trirea in Acum. Dei oamenii cred ca prezentul aparine liniei timpului(imprit mecanic in trecut prezent i viitor), in realitate prezentul este altceva, fiindc are dimensiune temporal nul (are o durat egal cu zero). "Acum" aparine realitii surs, realitii atemporale, realitii sincronice. Acum este punctul de intersecie omniprezent(este prezent holografic; se afl in fiecare punct al universului manifestat) intre lumea temporal (diacronic; unde totul ne apare in succesiune) i lumea atemporal ( sincronic; unde totul exist simultan). Cu alte cuvinte eliberarea din cercul vicios al succesiunii contrariilor (din lumea permanentei transformri) este trirea in ACUM. "Acum" este scnteia divin care se afl in miezul fiecrei particule din universul manifestat. Exist dou fluvii sau dou ape: un fluviu al morii permanente i altul al vieii permanente (eterne; atempoare) la care se face referire in capitolul 7. O rugciune sau o meditaie care nu v scufund in fluviul de lumin al vieii venice, care nu produce botezul transformator al nasterii din nou este moart. Speciile vii au elaborat un program de reparare i regenerare, o strategie de prelungire a vieii prin reintoarcerea la izvor, prin scufundarea periodic in fluviul vieii (somnul profund; relaxarea; vedei capitolul 78). Exist civa oameni venerai de mii de ani, de ctre miliarde de oameni, al cror mesaj a trecut dincolo de epoca i de spaiul in care au au trit fiindc au descoperit ceva etern. Ei au afirmat c degeaba ne scufundm zilnic in izvor dac dormim, dac suntem morii, dac nu suntem contieni de contactarea realitii surs. Degeaba ne intoarcem acasa in adapostul invulnerabil daca nu putem sa ne adapostim acolo planeta in cursul catastrofelor galactice. Ins ei nu au vorbit despre contiena i incontiena egoului, despre succesiunea prezenei("a fi") i absenei("a nu fi"), ci despre trecerea dincolo de ambele, care se produce in momentul funcionrii nondualiste(cnd dispare prpastia subiect-obiect; cnd inceteaz prizonieratul in realitatea secund, un prizonierat finanat de cunoaterea mijlocit de umbre(impulsuri senzoriale) i de trirea in viitor(expectaii, dorine, sperane), in cursul regimului paradoxal de funcionare, cnd succesiunea yin yang este inlocuit de simultaneitate. Dualitatea cunoatere-ignoran nu poate fi depit prin cunoatere mijlocit (care se apleac doar asupra lumii efectelor, a umbrelor), ci prin cunoatere nemijlocit a realitii, care este noncunoaterea despre care vorbea Socrate Oprirea succesiunii diferitelor umbre(gnduri; percepii) se face prin inlocuire cu o singur umbr (obiectul meditaiei: gnd, mantra; koan, focalizare pe un singur lucru: intrebare, respiraie) Eckhart Tolle, care a purtat cu el 30 de ani cartea de care ne ocupm (Tao Te Ching), dup cum declar in videoclipul de la adresa din parantez (Eckhart Tolle on "Tao Te Ching": http://www.youtube.com/watch?v=mAXSUZFqmQQ) a descoperit acest lucru intr-o noapte, cnd a trit evenimentul care l-a transformat i l-a trezit la adevrata realitate, un eveniment pe care l-a descris in cartea sa "Puterea lui ACUM" /"The Power of NOW". Toate porile de acces in realitatea surs se afl in Acum, inainte ca sfritul clipei s devin un nou inceput(mijlocul; spaiul median; intervalul dintre gnduri, respiraii..). Astfel descoperim o caracteristic esenial a nonaciunii (i a cii expuse de Lao Tzu), care o deosebeste de tot ceea ce tim despre aciunile i cile din planul temporal: aparine lumii atemporale, sincronice, situate in ACUM.

2.10. Propoziia 10 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze) xng/hng b yn zh jio/jio (text in pinyin tonuri) xing2/hang2 bu4 yan2 zhi1 jiao1,4 (text pinyin cu numere pt tonuri) Hang Pu Yan Chih Chiao (text in Wade-Giles) Hang Pou Yen Tche Kiao (text in EFEO) practic non verbal a sa instruire (text tradus in lb. romn) Si practic Bu Yan ( comunicarea direct nonverbal)in a sa instruire 6; 7 they practise the wordless teaching. und praktizieren ohne Worte zu lehren. 2.11. Propoziia 11 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] [] (text in caractere chineze)

wn w zu/zu/zu wan4 wu4 zuo4 tonuri) Wan Wu Tso Wan Wou Tso Toate lucrurile apar romn)

yn r b yan1 er2 bu4 Yan Yen

c (text in pinyin tonuri) ci2 (text pinyin cu numere pt

Erh Pu Tz'u (text in Wade-Giles) Eul Pou Ts'eu (text in EFEO) acolo dar fr control (text tradus in lb.

Toate lucrurile din lume apar fr ca sfntul s se simt autor[sfntul accept apariia i curgerea lucrurilor fr s le direcioneze; fr s aleag, le privete egal] ; All things unfold there, yet not controlled by them! Alle Dinge entfalten sich darin, doch nicht von ihnen kontrolliert! [ zu ] a face; facator; autor to regard as, to take (somebody) for, to do, to make make; work; compose, write; act, perform; [ zu zh ] author, writer; [ zu a ] to make love [ yn ] where, how [ ] c bid farewell, diction, resign, say goodbye, take leave, decline words, speech, expression, phrase 2.12. Propoziia 12 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze) shng r b yu , (text in pinyin tonuri) sheng1 er2 bu4 you3 , (text pinyin cu numere pt tonuri) Sheng Erh Pu Yu (text in Wade-Giles) Cheng Eul Pou Yeou (text in EFEO) creaz dar fr s posede (text tradus in lb. romn) creaz (fptuiete; hrnete], dar fr s posede 8 They emerge, yet don't possess, Sie treten hervor, doch nicht besitzergreifend, 2.13. Propoziia 13 din [] wi/wi r b wei2 er2 bu4 Wei Erh Pu Wei Eul Pou acioneaz dar fr capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze) sh , (text in pinyin tonuri) shi4, (text pinyin cu numere pt tonuri) Shih (text in Wade-Giles) Che (text in EFEO) s atepte (text tradus in lb. romn)

acioneaz, dar fr s atepte act, yet don't claim, wirken, doch nicht darauf pochend, 2.14. Propoziia 14 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze) gng chng r f j (text in pinyin tonuri) gong1 cheng2 er2 fu2 ju1 (text pinyin cu numere pt tonuri) Kung Ch'eng Erh Fu Chu (text in Wade-Giles) Kong Tch'eng Eul Fou Kiu (text in EFEO) lucrarea mplinit dar nu se ataeaz (text tradus in lb. romn) Iar odat lucrarea sa mplinit, el nu se ataeaz [ ii d drumul; nu se consider autor; nu se laud; opera sa dinuie pentru c nu-i atribuie realizrile]. 9 their tasks are accomplished, yet they won't take any credit. Aufgaben vollenden sie, doch werden sie nichts beanspruchen. Son uvre accomplie, il ne s'y attache pas.

2.15. Propoziia 15 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze) f wi/wi f j , (text in pinyin tonuri)

fu2 wei2/wei3 fu2 ju1, Fu Wei Fu Chu Fou Wei Fou Kiu doar fiindc nu se ataeaz

(text pinyin cu numere pt tonuri) (text in Wade-Giles) (text in EFEO) (text tradus in lb. romn)

doar fiindc nu acumuleaz nimic [ doar fiindc nu-i nsuete meritele ce decurg din implinirile sau din faptele sale]; For only not piling up anything, Denn nur, da sie nichts anhufen, f we: ins doar; pentru c numai; fiindc doar( tocmai) 2.16. Propoziia 16 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze) sh y b q (text in pinyin tonuri) shi4 yi3 bu4 qu4 (text pinyin cu numere pt tonuri) Shih I Pu Ch'u (text in Wade-Giles) Che Yi Pou K'iu (text in EFEO) De aceea nu pierde (text tradus in lb. romn) De aceea el nu are nimic de pierdut [meritele nu-l prsesc niciodat]. therefore they have nothing to lose. daher haben sie nichts zu verlieren. 3.2.Traducerea analogic(divergent) / Analogic (divergent) Translation/La traduction analogique(divergente)/ Analogisch (divergent)bersetzung/Traduccin analgica (divergente) /Traduzione analogico (divergente)/the right brain/right-hemisphere is analogic, nonlinear, creative, simultaneous and intuitive; ................................................................................................................... ............................. Note: **Satisfacerea acestei condiii nu este posibil fr schimbarea mentalitii sau a programrii conceptuale ce comand percepia, atitudinile, aciunile i reaciunile noastre fa de contrarii. 1. Suntem prizonierii unei programri conceptuale limitative(care ne orbete i ne blocheaz capacitile divine); Lao Tzu incepe capitolul 2 cu evidenierea programrii dualiste in plan senzorial sau estetic. Atunci cnd definim ceea ce este frumos, definim automat i ceea ce nu este frumos. Intre nori, oceane, pruri, fluvii, gheari i fulgii de zapad nu exist nici o deosebire profund, fiindc toate sunt in esen ap. Unii nori sunt percepui drept frumoi i alii drept uri, din cauz c suntem programai s percepem lucrurile prin intermediul filtrului reprezentat de credinele i concepiile noastre (s nu uitm c intotdeauna "concepia comand percepia"). Ce ar fi dac am avea puterea s aruncm tot ce e urt la gunoi? Am ramne doar cu norii frumoi i sterpi din care nu plou niciodat. Intre noroi i aur nu exist nici o diferen profund, fiindc in esen toate corpurile materiale sunt formate din acelai fluid nuclear(alctuit din protoni, neutroni i electroni) care la rndul su nu este dect o form de manifestare a energiei(o form impachetat sau localizat a luminii). Dac am avea puterea s aruncm tot ce nu e aur la gunoi am muri de foame i de sete. Atunci cnd realitatea umbrelor proiectate pe ecranul mental este abstractizatseparat-compartimentat printr-o simpl etichetare a unei pri drept frumoas, dm natere i la urt. Abstractizarea-separarea-ierarhizarea ori selecia contient sau incontient, implicit sau explicit, a unui sistem de referin estetic genereaz apariia simultan a frumosului i a urtului. In lipsa unei programri senzoriale i estetice, care s comande percepia realitii, unde am mai putea s descoperim deosebirea dintre frumos i urt ? Credinele care ne-au fost implantate, ntiprite prin "impriting" n prima copilrie, chiar se substituie realitii, devenind nsi realitatea, ca i in transa hipnotic(inocularea sugestiei post-hipnotice ca nu se mai poate percepe culoarea rosu a facut obiectul unui spectacol si a unei stiri la televiziunea din Rusia; vedeti filmul pe: http://cunoastereaascunsa.spruz.com/ sau http://www.youtube.com/watch?v=XmZ5vt8pd6o&feature=player_embedded);

este cunoscut faptul c n fiecare zon etno-geografic ntlnim alte criterii estetice. 2. Atunci cnd o parte a realittii este etichetat, abstractizat, separat, ierarhizat, considerat drept bun ori benefic, apare simultan i o parte a realittii pe care o respingem sau pe care distrugem, fiindc o considerm rea sau nociv; de aici distrugerea echilibrului ecologic planetar; azi constatm cu ngrijorare disparitia unor specii de plante, de o inestimabil valoare medical i agricol,dar uitm c aceasta decimare a avut drept suport credinta(conceptia;programarea conceptual) c aceste plante sunt duntoare sau inutile:buruienile sunt azi apreciate ca surs de remedii n boli incurabile sau ca bnci genetice, pentru plantele care i-au pierdut rezistenta n fata maladiilor, dup ce au fost intensiv utilizate . In acelai mod nu s-au pierdut numai specii de plante i de animale, ci i ntregi culturi(tezaure de experient;traditii ale civilizatiilor care ne-au precedat) ale unor popoare etichetate drept barbare, de ctre cei care aveau nevoie de o justificare, pentru barbariile pe care le-au svrit ulterior,fiindc sub eticheta de civilizare sau cretinare s-a ascuns de cele mai multe ori genocidul, terorizarea, adic colonizarea contiinelor, prin "splarea sau tergerea creierului" (braiwashing) i reprogramarea conceptual ; la fel procedm i cu copiii notri sau cu prerile ori descoperirile noastre sau ale semenilor notri, atunci cnd le cenzurm,sau cnd le ucidem n fa, nainte de a le examina potentialul; aa ucidem copilria, iubirea, diversitatea(Reamintiti-v permanent cuvintele lui Antoine de Saint Exupry : "Celui qui diffre de moi, loin de me lser menrichit/Cel diferit de mine, departe de a m leza m imbogteste"). In acelasi mod suprimm ansele salvrii omenirii de autoanihilare. Normele, regulile sunt implanturi informationale, care ne limiteaz perceptia, procesarea informatiilor i raza de actiune, pentru a deveni celule specializate ale unui organism social cu interese strine de realizarea noastr ca fiinte care s-au trezit la constient si un organism social care se indepreaz chiar de propria sa menire: asigurarea supravietuirii speciei umane. Se tie c n fiecare zon etno-geografic ntlnim alte ierarhizri estetice(frumosurat), valorice(bine-ru) i alte coduri morale(benefic-nociv); aceste tipare sau programe au fost implantate, inoculate prin "impriting" n prima copilrie-ceea ce este interzis intr-o zon este permis n alta. Recompensat in 1973 cu Premiul Nobel, Konrad Lorenz descoperitorul procesului de imprinting i creatorul stintei comportamentului animalelor(etologiei/ethology/thologie) a demontat dogma existentei unui bine absolut; puii de rat abia iesiti din goace se ataau de primul obiect in miscare pe care-l vedeau (om; minge; ceas), ca de supremul binefactor-propria mam; Decretarea drept bune/benefice a anumitor specii de plante i de animale a condus la distrugerea celorlalte specii(considerate: rele/nocive/dunatoare), ceea ce a alterat echilibrul ecologic planetar. Astzi se fac eforturi de salvare a unor specii pe cale de disparitie i prin crearea de bnci genetice(s-au pierdut buruieni de leac, s-au pierdut specii de cereale slbatice imune la bolile ce au afectat soiurile cultivate intensiv]; Procesul de selecie sau cel de ierarhizare uman n buni(valorosi) i n ri(lipsii de valoare) a condus la ntrzieri grave n evoluia civilizaiei de pe Terra; numai o ntmplarea fcut ca muli din cei considerai eronat ca lipsii de valoare (Michael Faraday; T. A. Edison) s se afirme i s schimbe faa secolului n care trim(poate c i aceasta este una din cauzele pentru care SUA se afl acum n fruntea ierarhiei planetare); dac criteriile de ierarhizare valoric ar fi fost corecte atunci eful de promoie de la coala de Arte i Manufacturi din Paris nu ar fi ajuns un bcan, iar Eiffel, Alexandre-Gustave, ultimul clasat in ierarhia valoric, s devin un celebru inginer, un pionier al construciilor metalice i al aerodinamicii (mecanicii fluidelor), cunoscut mai ales pentru turnul care-i poart numele]. 3. Cel ce arunc micul/scurtul/infinitezimalul pierde automat i marele/lungul fiindc ele sunt dou fee ale aceleiai monede; universul mare are drept origine i temelie universul infinitezimal, nemanifestat, lumea subcuantic; Inaltul i josul[umilul] se ating i curg unul ctre cellalt [ stelele neutronice sunt dup chipul i asemnarea unui nucleu atomic; trim ntr-o realitate circular "cel din urm este i cel dinti"]. 4. In propoziia 7 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [MWD B] intlnim: [in varianta GD: avem un caracter omofon / shng (sfnt; sacru) in loc de / shng(sunet, voce, zgomot; ton; muzica; ecou)]: In varianta Mwngdu A( MWD A):

este inlocuit de = "semnificaia i sunetul"/ "meaning and sound" / Bedeutung und Laut. y : g nd; idee; semnificaie; dorin/thought; idea, meaning, opinion; think ; wish, desire, Ceea ce vrem i ceea ce spunem ar trebui s fie in unitate(mesajul explicit si implicit sa indice acelai lucru)/what you want and what you say should be the same man(Ho Kwok) In actuala formulare folosita in variantele[WB][HSG][FY] [MWD B] [ [] yn shng xing h este dificil s stabilim termenii cuplului intre yn (sunet; ton, voce; pronunare; silab; fonem) si []shng(sunet, voce, zgomot; ton; muzica; ecou)] Din cauza evidentei abateri de la regula din text aceasta propoziie este omis din traducerea capitolului de ctre Chao-Hsiu Chen; Tang Zi-Chang Aceasta propoziie a fost tradus drept: "vocea(sunetul) i tcerea(ecoul) se armonizeaz reciproc " (Mirahorian, Tao Jian Wen, Bratila, 1992). Tinnd cont de principiile care guverneaza contrariile avem perechea principal "voce-tcere/sunet- tcere( de tip lumin-intuneric; prezen-absen), iar perechea secundar voce-ecou/sunet-ecou(de tip aciune i reaciune) Am gsit o singur traducere care sesizeaz cuplul primordial ("vocetcere/sunet- tcere) , dar asezat invers dect ordinea you-wu, yu - w(a fi- a nu fi; a avea- a nu avea), lumina-intuneric, activitate-inactivitate: " Tcerea i sunetul se fac vizibile reciproc/ Silence and sound make each other conspicuous/ le silence et le son(bruit) se rendent mutuellement visibles "( Hua-Ching Ni). Perechea secundar: voce-ecou/sunet-ecou (de tip aciune i reaciune; intrebarerspuns) indic deja calea de trezire("marea revelaie este tcerea"), pstrarea i adncirea golului creat dup punerea intrebrii, ca in tehnica koan(vedei capitolul 11), a intrebrilor paradoxale, care sparg dualitatea intrebare -rspuns: "sunet i ascultare"/sound and hearing".[Xiaolin Yang]; Ascultarea era fundamental i pentru Heraclit. "Dac nu sunt versai n ascultare, ei nu tiu nici s vorbeasc"/L'coute est aussi fondamentale pour Hraclite:"Ntant pas verss dans lcoute, ils ne savent pas non plus parler "./Listening is also fundamental to Heraclitus. "Not being versed in listening, they do not know about." "ecoul (reaciunea) este rspunsul/indic prezena sunetului(aciunii)"/Echo affirms sound(Chou-Wing Chohan) sau "sunetul i ecoul ii rspund in armonie unul altuia" [Su Yan, Herald, 2009] Majoritatea traducerilor existente cupleaz dou actiuni [vocea i sunetul (muzica)], ca i cum aceste s-ar afla in raport de opoziie, ca i perechile anterioare: "Vocea i sunetul (muzica) se armonizeaz reciproc /Voice and sound harmonize each other" (John C. H. Wu; Gia-Fu Feng; Tien Cong Tran; Tao Huang; . ) sau in ordinea invers "Sunetul i vocea se armonizeaz reciproc /Sound and voice harmonize each other "(Ren Jiyu; Paul J. Lin; Yi Wu; Ha Poong Kim; Wing-Tsit Chan; . ) "Sunetul si glasul se acord reciproc". [Crarea si virtutea, Editura Ram, AninoasaGorj, 1932] "Voce si sunet impreun intr in armonie"[Dinu Luca, Humanitas, 1993] In traducerea realizat de Mira si Constantin Lupeanu(1997) avem: "sunetul(instrumentelor muzicale) si glasul se imbin armonios" ce sun i ce rezoneaz /what sounds and what resonates(Liu Qixuan) "Rezonanta armonizeaz sunetele/Resonance harmonizes sound(Chu Ta-Kao) "Vocea(notele) i sunetele se acordeaz"/Voix (notes) et sons saccordent( Ma Kou, 1984 ) "Consoanele i vocalele armonizeaz unele cu altele /the consonants and vowels harmonize with each other(Gu Zhengkun) Armonia mutual intre ton i voce/The mutual harmony of tone and voice(Robert G. Henricks) "Notele i sunetele se acordeaz"/Note and sound harmonize with each other(D. C. Lau) Pitch and tone harmonize each other.( R. L. Wing; Han Hiong Tan) That the musical notes and tones become harmonious through the relation of one with another; James Legge "Muzica i zgomotul se armonizeaza intre ele /music and noise harmonize one another(David Hinton)

"Muzica i vocea se armonizeaz reciproc /Music and voice mutually harmonize(Chichung Huang; Michael Lafargue . . ); "Muzica i vocea rspund una la cealalt/ "(. . ) "Tonurile i vocea depind reciproc pt a crea armonia /tones and voice interdepend in harmony(Lin Yutang; Chang Chung-Yuan; Henry Wei ) "Vocile i instrumentele(muzica instrumentala) se armonizeaza intre ele /voices and instruments harmonize with one another(Ellen M. Chen) "Sunete instrumentale i tonurile vocale depind unele de altele pt a crea armonie /instrumental sounds and voice tones depend on one other for harmony(Richard John Lynn; Thomas Z. Zhang ; . . ) "Tune and sound are distinguished by [the rule whether a stream of sounds has internal harmonization]; Lee Sun Chen Org "Melodia i ritmul in mutual armonie /Melody and rhythm of each other harmony,/ (. . ) "Sunete i muzica in acord unele cu alta/Sounds and music agree with one another/ ( . . ) "Sunetele inalte i cele joase/shrill and bass,(Walter Gorn Old, Self-Perfection) pitch and mode give harmony to one another.(Arthur Waley) "Vocea inalt si joas genereaz armonia/ voix haute basse fait harmonie; (. . ) In traducerea lui Ian Hin-Sun in lb. romn, din 1953 au disprut cei doi termeni care trebuiau pui intr-un tip de opoziie(vedeti relatiile intre contrarii): " ....contopindu-se, ajung la armonie" In variant in lb. rus apare: " sunetele, care fuzioneaz, intr n armonie"(, , ), [Ian Hin-Sun, - 1950]. Tradiia de a nu sesiza cuplul se continu cu Vladimir Antonov : "diferite sunete se amestec i creaz armonia" /"Different sounds mix and create harmony" si cu Lok Sang Ho: "armonia este produs atunci cnd sunetele se combin in unison"/harmony is produced when sounds combine in unison. Octavian Srbtoare traduce: "Vocea se sprijin pe sunet" In concluzie, actuala variant de transmisie este eronat fiindc se pierde seria cuplurilor de contrarii anterioare. Se poate corecta eroarea dac pstrm raportul manifestat-nemanifestat de pn acum (you-wu; prezen-absen). Dac ne gndim cine este contrariul luminii (lipsa luminii= intunericul), inseamn c in opozitie cu sunetul, vocea, glgia i zgomotul asurzitor (alte semnificaii ale caracterului 2.39: yn yin1 yin i ale caracterului gu kua; care apare in unele variante de transmitere) suntem obligai s folosim termenul "tcere"(lipsa sunetului), care este redat de caracterul omofon shng sheng 3 (redat in imaginea de mai jos) n locul variantelor transmise eronat i care folosesc caracterul 2.40: shng scheng: ton, voce; sunet; muzic; E: sound, voice, tone, reputation;

Adevratul caracter din capitolul 2 in poziia 40, care se afl in cuplu de opoziie cu 2.39: yn yin (sunet, voce, zgomot, glgie; ton, inlime/frecven) sau gu kua(glgie; a asurzi; zgomot asurzitor); nu este: 2.40 shng sheng1scheng[R: ton, voce; sunet; muzic; E: sound, voice, noise; tone; music reputation], ci caracterul omofon Unihan U+35C2 redat mai sus: shng sheng3, care are semnificaia: a tace; a pstra tcerea; a ine gura inchis; a fi atent cum vorbete cineva; variant nonclasic a caracterului U+7701; shng sheng3: buze lipite; a examina; a urmri; a parcurge; a cutreiera(in cantonez) ; English definition: to keep the mouth shut; to keep silence; to be careful how one speak, (non-classical form of U+7701 ) tight-lipped ; to examine; to watch; to scour (esp. Cantonese) imaginea acestui caracter: http://ctext.org/dictionary.pl?if=en&char=%E3%97%82 http://www.mdbg.net/chindict/chindict.php?popup=1&cdqchid=%E3%97%82 http://www.chine-informations.com///chinois/dictionnaire/?q=sheng&champs=pinyin Apare in dicionare in urmtoarele poziii: <Hanyu Da Zidian> 'Great Chinese Character Dictionary' (in 8 Volumes). Hubei and Sichuan Dictionary Publishing Collectives, 1986-1990. ISBN: 7-5403-0030 2/H.16 volume 1, page 652, character 16 KangXi dictionary, 7th edition published by Zhonghua Bookstore in Beijing, 1989 page 198, position 32 Cheung Kwan-hin and Robert S. Bauer, The Representation of Cantonese with Chinese Characters, Journal of Chinese Linguistics, Monograph Series Number 18, 2002 030/09;;saang2 page 368, position 8 Unicode code point (dec / hex): 13762 / 35C2 Transcrierea tradiiei orale prin caracterul omofon 2.40: shng scheng[R: ton, voce; sunet; muzic; E: sound, voice, tone, reputation] este o eroare innd cont att de cuplurile anterioare (manifestat-nemanifestat; mare-mic; plin-gol, fa-spate), ct i de faptul c vocea[glasul; glgia, manifestarea ori aciunea verbal] se afl n opoziie i complementaritate cu tcerea, aa cum micarea i agitaia se afl in opoziie cu repausul, plinul se afl in cuplu cu golul. Tcerea este ecranul pe care se proiecteaz filmul vorbirii i al muzicii, la fel cum nemanifestatul w este oceanul(32.11-12: "Tao este pentru lumea manifestat ceea ce sunt fluviile si marea pentru torente i ruri/Tao est au monde ce que sont les fleuves et la mer aux torrents et rivires"), realitatea suport, ecranul pe care se face proiecia cinematografic a realitii manifestate yu. Perpetuarea acestei erori este datorat faptului c exist i cuplul dintre voce i sunetul instrumentelor muzicale, dar acest cuplu nu respect legea de baz din orice succesiune de comparaii( se pstreaz constant o singura axa de tip aciune si inaciune(de aici si

concluzia: 2.9: "De aceea sfntul/neleptul se aeaz in nonaciune WuWei); Importana opririi vorbirii exterioare i interioare (i a proceselor mentale asociate) este recunoscut n toate traditiile de centrare tcerea este de aur; interiorizarea cere tcere, adic suspendarea exteriorului interiorizat prin vorbire; tcerea apare i n traditia pitagoreic, inspirat de scoala antic egiptean. Fr sincop dispare armonia muzical; la fel de important este tcerea, pauza i sincopa n retoric; Dac Lao Tzu nu s-ar fi referit la tcere atunci nu se justific concluzia din afirmaiile care urmeaz dup succesiunea de cupluri de contrarii: De aceea sfntul[neleptul] consider nonactiunea [ wu-wei (la nivel mental); nondiscriminarea; lipsa de prtinire; contienta n starea de martor impartial] drept ntia sa datorie i practic Bu Yan (lit.: "fr cuvinte", tcerea, comunicarea nemijlocit de cuvinte sau instruirea nonverbal); Sfntul(neleptul) contacteaz realitatea fr abstractizare-separare n contrarii i i nva pe alii fr s apeleze la vorbe. ;[2.9-10] In capitolul 26 gsim o alt confirmare a traducerii adoptate: Greul (dificilul) este izvorul (i temelia) uorului; Calmul (linitea; tcerea; repausul) este stpnul agitaiei (micrii; glgiei) [26.1-2.] . 5. Inainte [n fa ; nceputul] i dup[n spate; sfritul] se urmeaz reciproc. [ nainte i dup sunt separri-abstractizri, in timp i spaiu dintr-un proces; ntr-o secven circular nceputul i sfritul sunt identice]. Aici ar fi bine s observm c Lao Tzu se refer la lumea efectelor fiindc ceea ce se afl in fa ( att in spaiu ct i in timp este realitatea manifestat; lumea efectelor; locul unde ne ducem, viitorul) iar ceea ce se afl in spate reprezint locul de unde am venit, (trecutul). Singura cale de a ne elibera din acest cerc vicios, in care totul este captiv in cicluri care se repet la nesfrit este s contactm realitatea suport("temelia"), realitatea atemporal i invariabil din spatele filmului (ecranul, lumea cauzal). Acest lucru se realizeaz prin aezare in Acum-Aici, adic prin eliminarea agitaiei somatice, psiho-afective, intrnd in actiunea paradoxal ( w wi) in care se manifest cunoasterea nemijlocit i actiunea direct (comunicarea direct), care merge dincolo de aciune i inaciune, dincolo de glgie i tcere. 6. Bu Yan [fr cuvinte, comunicare nemijlocit, transmisie nonverbal sau direct a cii fr a apela la cuvinte; in tcere] este o caracteristic comun n taoism i n buddhismul zen. Termenul zen este prescurtarea cuvntului zenna(sau zenno), transcripia japonez a termenului chinez "chan-na (prescurtat chan) el nsui derivat de la cuvntul sanskrit Dhyna , care desemneaz starea de meditaie, n care se manifest o asemenea concentrare i reculegere a spiritului nct este abolit orice distincie ntre Eu si Tu, subiect i obiect, adevrat i fals. Termenul sanskrit Dhyna este definit de Patanjali n Yoga-Sutra ca a VII-ramur(anga) din calea cu opt ramuri [ashtnga], care conduc la iluminare i eliberare[moksha]. Caracteristicile buddhismul zen se pot rezuma n patru principii esentiale: 1. O transmisie direct n afara Scrierilor[orthodoxe](Kyge-Betsuden*); 2. Nici o dependen fat de cuvinte i de simboluri grafice(Fury-Monji*); 3. S se ndrepte direct ctre sufletul omului(interiorizare + contien) (JikishiNinshin*); 4. Se practic doar aezarea(zazen) pan se realizeaz absorbia in contemplarea propriei naturi i starea de functionare nondualista in care se petrece trezirea (Kensh-Jbutsu*). Aceasta definire foarte exact a buddhisnului chan este n mod tradiional atribuit lui Bodhidharma, primul patriarh al buddhismul zen. Numeroi erudii moderni consider ns c aceasta definire eman de la un maestru tardiv, Nan-chan Pu yan *(jap.: Nansen Fugan). 7. Contrariile sunt dou fee ale aceleiai realiti; cel ce se oprete doar la una dintre aspectele polarizate, pierde intreaga realitate, care este alctuit din ambele polarizari; Complementaritatea a dou aspecte contrare, ce par imposibil de mpcat si de imaginat o ntlnim n cazul "luminii", care este simultan att o realitate continu ( delocalizat; ondulatorie; und), ct i o realitate discontinu (localizat; corpuscular; particul); Ceva care este n acelai timp att un proces localizat [particul material] ct i un proces delocalizat [cmp] este dificil de conceput i de exprimat verbal, dar tocmai aceste caracteristici paradoxale le intlnim n realitate. 8. Ultimile propoziii apar i n capitolele10, 51 si 77 9. Propoziia apare n cap. 77 cu o diferen de un singur cuvnt. 10. "inainte i dup" (in timp i spaiu) este preferabil cuplului "in fa i in spate"(se urmeaz reciproc)/before and after (in space and time), better than front

and back (mutually following) / Davor und Danach (in Raum und Zeit), besser als vorn und hinten (einander folgen). 13. in versiunea Wng B i Heshang Gong: ; in versiunea Fu Yi ; in versiunea Mwngdu B: ; caracterul este inlocuit cu: sh ("a incepe; begin, start; then, only then") 15. we wei2 wei R: da; dar; singur; doar cnd; numai n cazul n care; vedei: 2.82;

Unificarea ochilor /Unifying eyes /Unifier les yeux


"De va fi ochiul tu este Unu [ unificat; intreg; simplu; inocent; nedeformat; dintr-o bucat; [] p; in loc de: bun, clar, curat, sntos], tot trupul tu va fi plin de lumin" (Matei 6:22) "If therefore thine eye be single, thy whole body shall be full of light". (Mathew 6:22) "Si ton oeil est Un (unique, entier, simple; ne regardant pas de deux cts la fois), tout ton corps sera pleine de lumiere." (Matthieu 6.22) , oun o ophthalmos sou aplous olon to sma sou phteinon estai therefore be eye of you single whole the body of you full of light will be de aceea a fi ochi ai ti unu intreg corp al tu plin de lumin va fi Iisus vorbete din starea de funcionare holografic sau nondualist (in care se manifest transcederea separrii subiect- obiect) atunci cnd afirm: "Eu i Tatl meu una suntem"(Ioan 10:23,10:30). "I am One with God the Father" "I and My Father are One"(John 10:23;10:30) vedei articolul: Marile Ziceri (Mahavakya) i Universul Holografic http://www.scribd.com/doc/28005586/ Propoziia din titlu "Dac ochiu tu este Unu(unificat; aliniati; fr vluri; intreg), tot trupul tu va fi plin de lumin(luminos; iluminat)" sun la fel de paradoxal i a fost tradus i comentat eronat. David Wilcock in filmul "Cercetri asupra Cmpului Surs"( "Source Field Investigations" http://www.youtube.com/watch?v=nRklTa1y54) consider c fraza [ "if therefore thy eye be single, thy whole body will be full of light. (Mathew 6:22)] se refer la al treilea ochi(glanda pineal).

Ochiul unic este un simbol pe care i-l revendic multe tradiii i micri, care susin c este ochiul omniprezent al lui Dumnezeu. In realitate este ochiul oricrei fiine umane care s-a ridicat la un statut divin sau care a intrat in regimul de funcionare holografic. Nu aruncm acest simbol, aa cum nu renunm la ap sau la aer, doar fiindc din intoleran i ignoran alii au decretat c acest simbol este pgan, masonic ori malefic, ci incercm s-i regsim semnificaia la care se refer i alte civilizaii din univers, pentru a ne indica calea de eliberare din starea de vulnerabilitate, de salvare din starea de ignoran i de neputin a civilizaiei actuale de pe Terra in faa transformrilor catastrofale, care au loc ciclic in acest col al galaxiei.

Trecerea de la "a privi" la "a vedea", de la vederea mijlocit, la cea nemijlocit este exprimat in mai multe moduri de diferii deschiztori de drumuri. Cu mult timp in urm Lao Tzu a vorbit in capitolul 2 despre funcionarea nondualist, unificat, despre aciunea paradoxal direct sau nemijlocit, care este simultan aciune i inaciune(adic aparine realitii atemporale, sincronice), adic o nonaciune sau o aciune in mijlocul inaciunii( wi w wi), dar nu a fost ineles, fiindc oamenii care auzeau sau citeau mesajul erau in regimul de funcionare dualist (care separ i compartimenteaz realitatea in cupluri de contrarii diacronice, care se succed, precum activitatea i repausul). Fr trecerea dincolo de cei doi ochi, care reprezint cele dou emisfere cerebrale, adic dualitatea analiticanalogic(masculin-feminin; raional-aristic) nu exist eliberare din realitatea

secund, trecerea dincolo de minte (i nu putem vorbi despre meditaie). Vedei articolul O realitate separat/ A Separate Reality http://www.scribd.com/doc/27464855/ Fr inelegerea acestei fraze, situat in capitolul in care Iisus ne indic cum s ne rugm(Matei 6), s nu ne mirm c "rugciunea nu mai produce focul", despre care vorbea Anthony de Mello (in cartea sa Awareness/Contiena), acel foc al Sfntului Duh in care are loc botezul dup "naterea din nou", cunoscut in alte tradiii spirituale drept eliberare(in lb. sanskrit: moksha), iluminare sau trezire(in lb. sanskrit: bodhi; de aici buddha: "cel trezit"). vedei: Contiena /Awareness de Anthony de Mello, traducere de Dan Mirahorian http://www.scribd.com/doc/36597538/Constienta-Awareness-Anthony-deMello http://www.docuter.com/viewer.asp? documentid=3579101424c7ca61cac3811283237404 Compartimentarea conceptual a realittii in aspecte contrare(frumos-urt; bine-ru; mare-mic) conduce la o vedere dualist, colorat de atracie-respingere, simpatieantipatie. Acesta reprezint un obstacol in faa tuturor ochilor care i-au pierdut simplitatea, claritatea, limpezimea inocena(nedeformarea). Un proverb arab spune: "Dragostea(atracia) i ura(repulsia) sunt un vl n faa ochilor: una nu ne las s vedem dect binele, cealalt dect rul/L'amour et la haine sont un voile devant les yeux : L'un ne laisse voir que le bien, l'autre que le mal. vedei: Care sunt cele patru atitudini corecte pt. a realiza Impacarea, Trezirea, Eliberarea si Iluminarea ? http://www.scribd.com/doc/21537363/ Calea de unificare a ochilor este intoarcerea(s ne amintim capitolul 40 din Lao Tzu: "40.01. , fn zh do zh dng: Rentoarcea este micarea lui Tao"). Patanjali a folosit termenul sanskrit: " pratyahara" care inseamn intoarcerea curentului sau retragerea simurilor(withdrawal of senses). Lao Tzu in cap. 4 i 56 se refer la acelai lucru cnd spune "unific luminile tale"(, h q gung). Heraclit vorbete despre accesul la lumina permanent a obscurului prin a vedea identitatea a tot ce exist. "Intunecnd ntunericul" (Nichita Stnescu) este calea ctre Lumina necreat. Iisus a utilizat in expresia "Intoarcei-v(in loc de: "Pocii-v"), cci Impria cerurilor este aproape " [Matei 3:1-2; 4:17] termenul aramaic teshuvah (lit. "rentoarcere; a se intoarce inapoi"), care are aceeai semificaie (literally means 'to return') in lb. ebraic (teshuvah )i in lb.arab (tawbah). Acest termen a fost tradus eronat drept "pocin"(din lb. greac: metanoe), dei rdcina cuvntului grecesc pentru "pocin" nseamn "a merge dincolo"( meta) de minte ( noe) sau de realitatea secund in care am czut prizonieri"; observai conexiunea cu filmul Matrix. (Vedei continuarea in conexiuni ) Principala practic care produce intoarcerea Acas(in Impria lui Dumnezeu) este revenirea la prezen/contien in Acum, iar nu pocina, regretele, intoarcerea in trecut, ori spre viitor prin ateptarea venirii unei Imprii, care este aici i acum [ cuvntul grecesc hamartia (), tradus de obicei prin pcat in Noul Testament ( ceea ce face posibil manipularea prin culpabilizare i comerul cu iertri, indulgene), inseamn in limba greac clasic: "a lipsi"(atenia), "a rata inta(obiectivul)", lips de prezen/contien; "a pierde marca(nivelul cerut; starea de martor)"] . De aceea singurul pcat este lipsa de contien in Acum, ratarea ansei oferit de existena in trup ( doar cei aflai in via au acces fiindc doar ei sunt in curentul creaiei permanente: "Dumnezeu nu este Dumnezeul celor mori, ci a celor vii " Marcu 12: 27) Oricine se poate elibera dac ii mut atenia i prezena de pe efemer pe adevrata comoar: poarta ingust a lui Acum: "Cci unde este comoara ta, acolo va fi i inima ta". (Matei 6: 21). Propoziia din titlul acestui articol, in care Iisus indic trecerea la funcionarea nondualist, holografic sau nemijlocit, al crei feedback este iluminarea(umplera de lumin), trezirea sau "natere din nou", este tradus eronat in toate ediiile din limba romn consultate, introducndu-se virusarea reprezentat de dualitatea bine-ru, care este artificial i convenional, fiindc ceea ce in trecut a fost decretat drept ru(buruieni, specii de animale nocive; adevruri pt care oameni au fost ari pe rug, de ctre totalitarismul ideologic, care a fost principalul susintor al intoleranei, rzboaielor de colonizare i a crimelor impotriva umanitii- fiindc concepia

comand percepia, gndirea i aciunea), s-a dovedit azi a fi o grav eroare, care a condus la inghearea progresului spiritual al omenirii, la pierderea unor remedii inestimabile pt repararea genetic a speciilor exploatate intensiv i la distrugerea echilibrului ecologic planetar); aceast virusare este rupt de context, fiindc textul are drept el prezentarea celor dou fee ale realitii[ lumea efemer a efectelor(realitatea secund) i lumea etern a cauzelor(realitatea surs)] i a consecinelor practice(transcederea dualitii; iluminarea; trezirea; eliberarea). In prima propoziie( Matei 6:19: "Nu v strngei comori pe pmnt, unde le mnnc moliile i rugina i unde le sap i le fur hoii") este vorba de lumea tranzitorie(diacronic; temporal; procesual) in care totul se schimb, curge i este o succesiune de stri efemere. Ataarea tezaurizarea sau investirea in aceast lume iluzorie (in limba sanskrit : maya) a umbrelor produce suferin( trud la obinere; durere la pierdere, dac ne identificm cu ceea ce avem, in loc de ceea ce suntem), fiindc in aceast realitate a efectelor nu exist obiecte, ci doar procese(curgeri). In propoziia care urmeaz ( Matei 6:20: "Ci adunai-v comori n cer, unde nici molia, nici rugina nu le stric, unde hoii nu le sap i nu le fur") Iisus vorbete despre Cer(Impria cerurilor), ca ca despre o realitate atemporal a lui Acum, o lume invariant, cauzal, etern, in care se manifest sincronicitatea i unitatea(transcederea dualitii). Propoziia urmtoare ( Matei 6:21:" Pentru c unde este comoara voastr, acolo va fi i inima voastr") este esenial fiindc indic cauza pentru care fiinele umane sunt prizoniere in lumea efectelor(transa centrifug), motivul pt care rmn ancorate in realitatea de la periferie, constituit din umbrele proiectate pe ecranul mental(peretele din alegoria peterii lui Platon): fiindc acolo unde se afl ceea ce preuim, se afl i inima (atenia) noastr ("unde i-e averea, acolo ii va fi i inima") "And what the eye is to the body, the intention is to the soul". Trecerea dincolo de dualitate din propoziia utilizata drept titlu(Matei 6:22:"Dac ochii ti sunt Unu, tot trupul tu va fi plin de lumin") este indicat prin termenul unic, unit, intreg( haplous: single; particle of union; whole; care se refer la un singur/nedivizat focar al ateniei; "ne regarder pas de deux cts la fois"), lucru care face trimitere la transa centripet (mistic). In traducerile actuale propoziia care o urmeaz(Matei 6:23: "dar dac ochiul tu este ru, tot trupul tu va fi plin de ntuneric. Aa c, dac lumina care este n tine este ntuneric, ct de mare trebuie s fie ntunericul acesta!") introduce aberant rul, ca opus lui unic, unit, intreg ( haplous), dei in text este folosit termenul (ponros: orbire; laborios; trud, suferin; derivat de la pnos: durere, tulburare), iar acest lucru vine in contradicie cu propoziia definitorie (Matei 6:24: "nimeni nu poate servi la doi stpni simultan"), care ne indic despre ce fel de ochi este vorba in propoziiile anterioare. De ce unii se umplu de lumin, iar alii rmn in intuneric i suferin ? Fiindc doar unii privesc in direcia din care vine lumina, in timp ce altii stau cu spatele la realitate( ca urmare a condiionrii, programrii, dresrii, virusrii, castrrii i privesc doar umbrele proiectate pe ecranul mental(peretele peterii) . Nu o s primim lumina privind peretele peterii pe care sunt proiectate umbrele lucrurilor (afiarea impulsurilor senzoriale) Propoziia (Matei 6:24), care in traducerea actual reprezint o deformare dualist a mesajul lui Iisus(pe placul celor care au inlocuit aderratul mesaj al lui Iisus cu manipularea prin culpabilizare), este definitorie fiindc ea vorbete i despre cauza pierderii statutului divin al fiinelor umane (spargerea ateniei; cderea in transa centrifug) De ce ? Cei doi stpni sunt dou lumi diferite, o lume a ordinii i vieii(negentropiei; in care ne scufundm zilnic cu ocazia somnului profund, pt a ne regenera) i o lume a distrugerii i morii( a luptei, conflictelor, a creterii entropiei sau dezordinii). Cei ce rmn ancorai in lumea efectelor i a dualitii(bine-ru), sunt inlnuii de periferie, i nu pot intra in lumea cauzelor, in centru. Un vapor ancorat la mal nu poate s ias in larg. Transa mistic(moartea mistic, care este urmat de "a doua natere"), ca i somnul(mica moarte zilnic, care este urmat de regenerare) presupun detaarea de lumea de la suprafa. Pe scurt exist dou ci despre care vorbea i Lao Tzu in capitolul 76. 1. o cale care poart pecetea morii(a tarelui; incordrii, rigiditii) i 2. o cale care poart pecetea vieii(a moalelui; relaxrii, flexibilitii) vedei imaginea realizat pt acest capitol http://www.flickr.com/photos/dmtao/308422752/in/photostream

Insomnia, agitaia, anxietatea, imbtrnirea precoce, degradarea sistemului imunitar(creterea vulnerabilitaii terenului) i accelerarea timpului sunt efecte ale pierderii echilibrului prin amplificarea ancorrii in lumea de la periferie, promovat de o civilizaie care culpabilizeaz femininul, moalele, slabul, repausul, somnul, meditaia, eternul i preuiete masculinul, tarele, puternicul, activitatea, micarea, efemerul (de aici pierderea feminitii sau masculinizarea femeilor, ataarea de starea de veghe, identificat eronat drept via i excesul de stimulente) -de aceea in propoziiile care urmeaz (Matei 6:25) suntem indemnai s trim in acum(realitatea atemporal), iar nu in viitor(griji) ori in trecut( temeri; repetarea experienelor dureroase). Matei 6: 25: " De aceea v zic vou: nu v ngrijorai pentru viaa voastr, gndinduv ce vei mnca sau ce vei bea; nici de trupul vostru, gndindu-v cu ce v vei mbrca. Oare nu este sufletul(viaa) mai mult dect hrana, i trupul mai mult dect mbrcmintea? Matei 6: 26: "Privii la psrile cerului, c nu seamn, nici nu secer, i nici nu adun n grnare, i totui Tatl vostru Cel ceresc le hrnete. Oare nu suntei voi cu mult mai presus dect ele?"

Cuplurile de contrarii /The pairs of opposites/Les Couples d'opposs

Contrariile sunt aspecte complementare ale aceleiai realiti. Nu poi arunca o fa(inactivitatea, somnul; moartea) a unei monede fr ca simultan s nu o arunci i pe cealalt(activitatea, starea de veghe; viaa). Separarea lumii n contrarii este o abstracie, o compartimentare a realitii i o intrare ntr-o lume iluzorie n care este pierdut/rupt contactul cu realitatea suport ( care se petrece tomai in cursul activitii neacaparate de ego din timpul somnului profund). Fiecare entitate( proces; lucru) care exist n lume nu este reperabil, in ceea ce privete poziia sa( estetic, moral, fizic), dect in relaie cu o alta. De pild aspectul Yin[] ( precum faa umbrit a unui munte) i cel yang[] ( precum faa insorit a aceluiai munte) nu sunt entiti separate, ci dou fee/polarizri ale aceleiai realiti (acelai munte). In acest fel, Cerul tin tien este caracterizat drept yang(masculin; solar), in raport cu Pmntul d ti, care este deci yin( feminin, lunar). Faptul c cele dou polariti sunt menionate impreun( ca in cazul "Cer-Pmnt" tin d i "yin-yang"), atest faptul ca ele nu pot existenta separat. Dup cderea in realitatea secund s-a construit apoi o ierarhizare valoric artificial, intemeiat pe preferina pt unul din termenii cuplului: pt a detrona matriarhatul, femininul i a da valoare patriarhatului, masculinului - oamenii au fost invai s preuiasc latura yang (activitatea, exteriorizarea) i s dispreuiasc latura yin(repausul, interiorizarea. Lao Tzu[Lao Zi] se refer in acest capitol la eliberarea sau deplasarea dincolo de lumea temporal, diacronic, in succesiune ciclic in care se manifesta dualitatea sau oscilatia intre poli contrari [aciune- inaciune, micare-repaus, vorbire-tcere, maremic, inainte-inapoi, realitate manifestat-realitate nemanifestat, via-moarte, yangyin, plin- vid, umplere- golire, extern-intern, exteriorizare- interiorizare, avers -revers, cald-rece, tare(rigid)- moale(flexibil), incordat-relaxat ]. Eliberarea sau deplasarea dincolo de lumea temporal(diacronic) ne conduce in lumea atemporal, care este lumea identitii i sincronicitii ( in care se suspend subiectivitatea, separarea subiect -obiect), care impiedic aciunea holografica sau nemijlocit. Eliberarea din starea de prizonierat in lumea temporar [ tranzitorie in care intrarea in via inseamn condamnarea automat la ieire prin moarte] inseamn accesul la nemurire(lumea atemporar) i se realizeaz prin aciunea paradoxal, numit i aciunea din mijlocul inaciunii, wei wu wei - cunoscut simplificat drept non-aciune, nefptuire sau wu-wei w wi; wu-wei; in versiunea Guodian: wng wi (lit.: "nonaciune; nefptuire"). w wi desemneaz aciunea nondualist, paradoxal, holografic in care se suspend dualitatea subiect-obiect, in care dispare subiectivitatea exprimat prin dorine, ateptri, expectaii, sperane, care conduc la delocalizare, adic la ruperea de "acum i aici"; ideal fixat in Tao Te Ching pt cei ce guverneaz; Vedei in note Nonaciunea Nefptuirea( wi w wi) In taoism si in tradiia medicala chinez toate perechile de contrarii pot fi inlocuite de cuplul yin yang, pe care il abordam mai jos.

Cuplul Yin[] i yang[] i principiile care guverneaz contrariile Yin [ ] -Yang [ ] "Un Yin, un Yang, acesta este Tao"/ "One Yin and one Yang this is the Tao"/"Un Yin, un Yang, voil le Tao". Clasificarea pe categorii a lucrurilor n conformitate cu yin i yang/ La catgorisation des choses selon le yin et le yang/ Diagrama Yin-Yang(simbolul Taijitu)/ Le symbole Yin - Yang(Taijitu) Dualismul Yin i Yang - o alt viziune asupra lumii / The dualism of Yin and Yang - a different world view /Le Dualisme du Yin et du Yang - une autre vision du monde Relaiile dintre Yin i Yang/ Relations between Yin and Yang /Relations entre le yin et le yang Care sunt principiile dualismului Yin Yang care confer acestuia capacitatea de a da natere ansamblului realitii fenomenale ?/ Quels sont les principes du dualisme chinois du Yin et du Yang qui lui donne la capacit de engendrer lensemble de notre ralit phnomnale?/ WhIch are the principles of the Chinese dualism of Yin and Yang which gives it the ability to produce all of our phenomenal reality? Interaciuni intre yin si yang /Interaction between yin and yang/ Les interactions entre le yin et le yang Bibliografie / Bibliography/ Bibliographie Yin [] -Yang [] Yin i Yang desemneaza toate perechile de contrarii a cror alternan i interaciune d natere universului. Yin si Yang sunt manifestri bipolare ale lui Tao, adic ale Ultimului Suprem( Tai Ji ti j T'ai-chi sinonim cu Tai-yi ti y T'ai-i: Unul Suprem; vedei Nota de la capitolul 42 ). Infirile sau aspectele lor concrete sunt Cerul( pt Yang) i Pmntul( pt Yin). Din amestecul de Yin i de Yang s-au nscut cele cinci elemente vibratorii sau faze de micare ( w xng Wu-Hsing), care la rndul lor, au servit drept baz pentru formarea "Celor zece mii de lucruri" (Wan-Wu wn w; vedei: 1.21). Acest proces de producere a fenomenelor este conceput de manier ciclic, ca o succesiune etern de nateri i de stingeri din via; fiecare lucru(proces) trece in contrariul su, adic basculeaz ctre polul su opus(creterea devine descretere, atunci cnd ajunge la apogeu). Principala calitate a cuplului de contrarii Yin i Yang este de a pune in lumin aceast schimbare sau mutaie perpetu, care are loc la nivelul lumii manifestate( yu: lumea tranzitorie; non-permanent). Schimbarea este micarea realitii tranzitorii, a lumii manifestate in permanent TRANSFORMARE ( yu), iar nu a lumii nemanifestate( w: vidul; nonexistena; cum se poate schimba vidul sau ceea ce nu are caracteristici ?) ori a lui Tao, care joac rol de temelie imuabil, de realitate sursa sau cauzal, invariabil, ca i codul genetic al universului. Invariaa, constantul, paradoxul, intoacerea la izvor i aciunea(micarea) din mijlocul non-aciunii (nemicrii) este micarea lui Tao. Construcia de hexagrame din Cartea Schimbrilor ([] y jng; yi jing; Wade Giles: I Ching; EFEO: Yi King: Cartea Mutaiilor; Canonul schimbrilor/transformrilor ) care reprezint o consemnare a fazelor de transformare(o alt form a tabelului lui Mendeleev) care apar din perechea de contrarii Yin i Yang, reflect ideea c fiecare lucru din univers, i fiecare situaie/stare provine dintr-o combinaie de Yin(simbolizat de o linie intrerupt ) i de Yang(simbolizat de o linie continu sau plin: ). Dou din cele opt trigrame : b gu(sau din cele 64 hexagrame) reprezint Yang pur (denumit: qin ch'ien k'ien: Cerul ) i Yin pur (denumit: kn k'un kouen: Pmntul); celelalte trigrame(sau hexagrame) sunt combinaii ale acestor dou energii primare. vedeti: http://de.wikipedia.org/wiki/I_Ging

Iniial, termenul Yin desemna versantul nordic al unui munte, faa care nu vedea niciodat soarele; el a fost asociat cu ideea de vreme intunecat, rece i de cer acoperit de nori. Yang desemna versantul sudic expus la soare al unui munte i a fost asociat cu ideea de lumin i cldur. "Un Yin, un Yang, acesta este Tao."/ "One Yin and one Yang, this is the Tao"/ "Un Yin, un Yang, voil le Tao". Prima menionare a acestui simbol al tututuror cuplurilor de contrarii, att ct putem s o localizm istoric, se gsete in al cincilea capitol al comentariului Hsi-tz'u (a se vedea Shih-i) din Cartea Schimbrilor (I Ching). Textul spune: "Un Yin, un Yang, acesta este Tao." Natere fiinelor din combinaia dintre Yin i Yang, din lumin(clar) i ntuneric(obscur), este descris n L-shih Chun-chiu/ Lushi Chunqiu* (literal: "Primavara i toamna Domnului L" este o lucrare filosofic a secolului III .e.n. compus de L Pu-Wei/ Lu Buwei; citm din cartea a cincea, cap 2): "Marele Unu produce cei doi poli [adic Cerul i Pmntul]. Cei doi poli dau natere forelor feminine obscure sau centripete [Yin] i masculine, centrifuge sau ale luminii [Yang]. Energia obscurului i a luminii se transform; o parte urc spre inlimi, cealalt coboar n adncuri. Ele se reunesc pentru a forma fiinele, nelinitite i in deriv (transformare permanent). Odat ce acestea[prile yin i yang] sunt separate, ele se reunesc. Odat ce acestea sunt reunite, ele se separ. Astfel este mersul etern al Cerului. Cerul i Pmntul sunt antrenate ntr-un ciclu. La fiecare sfrit, urmeaz un inceput, la fiecare capt, o rennoire. Fiecare este acordat cu tot ce exist. Elementul care este la originea tuturor fiinelor, care le d natere, este Marele Unu; elementul de la care fiinele se formeaz i se implinesc, este dualitatea alcatuit din ntuneric [Yin] i lumin [Yang] ". Nota 1 Nota 1. Citat dup "Primvara i toamna seniorului L" (Frhling
und Herbst des Lu Bu We), 1979, p.56 , tradus de Richard Wilhelm;

Publisher: Du sseldorf : Diederichs, 1979. Series: Diederichs gelbe Reihe, 25 Fru hling und Herbst des Lu Bu We ; Author: Buwei Lu ; Richard Wilhelm, Publisher: Jena, E. Diederichs, 1928. Energiile opuse i complementare ale Yin i Yang, joac de asemenea, un rol important n medicina tradiional chinez. Numai echilibrul dintre Yin si Yang poate asigura starea de sntate a organismului((in lb. sanskrit: sattva). Un exces de Yang poate provoca o hiperactivitate a organismului(in lb. sanskrit: rajas), iar predominana Yin (sau un exces de Yin) conduce la o insuficien a funciilor organismului (in lb. sanskrit: tamas)" Clasificarea pe categorii a lucrurilor n conformitate cu yin i yang/ La catgorisation des choses selon le yin et le yang/The categorization of things according to yin and yang In sistemul chinez de corespondene cosmice, ntr-un mod destul de general, Yin i Yang desemneaz diferite tipuri de fenomene. Yin [] yn yn yin1,4 n an1 simbolizeaz latura feminin, receptiv, pasiv, ntunecoas i moale. Simboluri ale Yin sunt: Luna, apa, norii, tigrul, broasca estoas, culoarea neagr, nordul, plumbul i numerele pare. Yang [ ] yng yang2 desemneaz latura masculin, activ, creativ, luminozitatea i tarele. Simboluri ale Yang sunt: Soarele, focul, dragonul, culoarea rou, sudul, mercurul i numerele impare. Yin negru intunecat noaptea Luna hi n yu alb luminos Soarele Yang bi ling bi tin r

he y ziua

iarna nord stnga Pmntul femeie vid

dng bi zo d n x

vara sud dreapta Cerul brbat plin

xi nn yo tin nn sh

introversiu ni ne pasiv par bidng o

extraversiu wi ne activ impar zhdng j

Diagrama Yin-Yang(simbolul Ultimului Suprem - ti j t T'ai-chi t'u )/ Le symbole Yin - Yang(Taijitu) Yin si Yang sunt reprezentate prin diagrama Yin-Yang(simbolul Taijitu), de mai jos:

Acest simbol exprim diviziunea universului in contrarii, simbolizate prin yin(negru; inactivitate; somnul profund) i yang(alb; activitate; veghea profan); in lumea fenomenal reunirea acestor dou principii, care formeaz un ntreg, se realizeaz in TIMP prin succesiune (pe parcursul unui ciclul diurn). Cele dou puncte nu indic doar faptul c fiecare din cele dou energii poart n sine germenele contrar( n care aceasta basculeaz de ndat ce a ajuns la apogeu), ci i existenta a dou zone in care se manifest prezena simultan a contrariilor(functionarea sincronic i accesarea izvorului atemporal din ACUM). Este vorba de cele dou stri paradoxale de contiin (veghea paradoxal: transa centripet i somnul paradoxal: somnul cu vise; starea oniric) in care sunt prezente simultan ritmurile cerebrale din starea de veghe i cele din somnul profund. Acestea sunt exact porile de eliberare din dualitate, de intrare in regimul de funcionare holografic, de manifestare natural a aciunii directe sau paradoxale ( w wi), de intrare in lumin, de trezire. Sunt dou realiti diferite in aceast diagram. O realitate surs, care circul in ACUM(perpendicular pe planul orizontal al timpului) i o realitate a efectelor sau proieciilor care curge ciclic in planul yin-yang al timpului(vedei imaginea in manualul de relaxare pilotat).

[]

ti j t tai4 ji2 tu2 t'ai chi t'u tai chi tu R: simbolul(diagrama) supremului ultim("diagrama supremei puteri"); termen care se refer la oricare dintre simbolurile chineze pentru conceptul de Yin i Yang (Taiji; tai chi; t'ai chi), extins la modele geometrice similare folosite n trecut de ctre culturi diferite; Conceptul de Taiji "supremul ultim" apare n ambele filosofii chineze, taoist i confucianist unde reprezint fuziunea sau mama Yin-ului i a Yang-ului ntr-o reprezentare unic final, numit simbolul Taijitu. Acesta diagram a fost popularizat in perioada dinastiei Song de gnditorii neoconfucianiti, in special Zhu Xi, sub forma indicat mai jos, cel mai adesea inconjurat de cele opt trigrame b gu; pa kua) Exist i alte forme printre care aceea descris de Zhou Dun yi

Chou Tun-i (1017-1073), utilizat in practica alchimiei interne taoiste( ni dn nei tan) pt a vizualiza procesul de creaie a "celor zece mii de lucruri"( wn w); pt imagini i continuare, v rog s vedei comentariul din note la capitolul 42

Dualismul Yin i Yang - o alt viziune asupra lumii / The dualism of Yin and Yang - a different world view/ Le Dualisme du Yin et du Yang - une autre vision du monde Dualismul Yin Yang este diferit de cel maniheist pe care il cunoatem in Occident care nu este doar eronat i superficial, ci i nociv, fiindc reprezint suportul ideologic care a finanat intolerana, dictatura dogmelor( cenzurarea i uciderea "noului" care a ingheat progresul civilizaiei terestre), conflictele interne i internaionale(rzboaiele), i a condus la distrugerea ecosistemului la nivel planetar( s-au pierdut specii de plante etichetate drept buruieni i specii de animale etichetate drept duntoare). Prin "maniheism" se inelege un dualism redus la principiul contrariilor: ntunericul, care se opune luminii, rul, care se opune binelui, albul, care se opune negrului, cei buni, care se opun celor ri. Aceasta conduce la o viziune simplist i reducionist care cel mai adesea s-a dovedit plin de consecine nefaste. Dualismul taoist al yin-yang, care genereaz fr lupt multiplele aspecte ale ansamblului realitii noastre fenomenale, reflect realitatea vieii, ceea este opus dualismului artificial din "maniheism", o viziune virusat care impregneaz toate religiile monoteiste. S ne reamintim c Mani (secolul III e.n.), s-a nscut in Persia, o ar n care la acea vreme se practica Mazdeismului (religia dualist predicat de Zarathustra). El a trit timp de 20 de ani ntr-o comunitate religioas, pe jumtate iudaic i pe jumtate cretin, numit "Boteztorii" (inspirat de Sf. Ioan Boteztorul). El credea c este o intrupare a Duhului Sfnt, prezis de Hristos, i a fondat propria sa religie, bazat pe pe lupta dintre lumin i ntuneric. Aceasta virusare a principiului dualitii, care nu sesizeaz identitatea contrariilor(intunericul nu este dect o lips a luminii), a fost o rtcire de la calea de eliberare prin WuWei(aciunea direct paradoxal de dincolo de aciune i inaciune) i o ancorare in lumea de la periferie prin practica aciunii subiective (lupta dintre bine i ru). Relaiile dintre Yin i Yang/ Relations between Yin and Yang /Relations entre le Yin et le Yang Ar putea s fie descrise n termeni de Yin i Yang, tot ceea ce exista: - n relaie de opoziie, tiind ins c, aa cum se arat n diagrama YinYang(Taijitu), fiecare dintre cele dou contrarii poart n ea germenul celeilalte; - n relaie de interdependen, unul nu se poate concepe fr celllt; excesul sau deficitul unuia conduce la efecte asupra celuilalt i la un dezechilibru al ntregului; - n relaie de generare i transformare mutual(a unuia in celallt), cum ar fi atunci cnd ziua face loc nopii Yin-ul i Yang-ul pot fi mprite fiecare n sub-elemente Yin i Yang; astfel, dac nu distingem dect dou categorii, n conceptul de temperatur, recele este yin i cldura este yang , dar este posibil s subdivizm conceptul de cldur n dou categorii, n conformitate cu un criteriu oarecare(de pild tolerana), i s distingem o cldur yin i o cldur yang. Care sunt principiile dualismului Yin Yang care confer acestuia capacitatea de a da natere ansamblului realitii fenomenale ?/ Quels sont les principes du dualisme chinois du Yin et du Yang qui lui donne la capacit de engendrer lensemble de notre ralit phnomnale?/ WhIch are the principles of the Chinese dualism of Yin and Yang which gives it the ability to produce all of our phenomenal reality? Inainte de a face nenumrate i infinite liste care cuprind lucruri( procese) contrare asociate conceptelor de Yin i Yang este esenial s se neleag c acestea dou nu sunt dect manifestri ale unei micri, deci ale unui proces dinamic. Acest dinamism respect patru principii: 1. Polaritatea: "Marele Unu produce cei doi poli [adic Cerul i Pmntul]. Cei doi poli dau natere forelor feminine obscure sau centripete [Yin] i masculine, centrifuge sau ale luminii [Yang]". Yin i Yang sunt dou aspecte opuse care alctuiesc toate lucrurile, faa i spatelel aceleiai monede. Yin i Yang sunt dou polarizri ale

aceleiai realiti, legate una de cealalt printr-un sistem complex de atracie respingere. 2. Interdependena: "Totul(fiecare) este acordat cu tot ceea ce este: 1." Universul este o estur n care fiecare fenomen este conectat la toate celelalte fenomene. n acest context, Yin-ul unuia poate fi Yang-ul altuia. 3. Complementaritatea: "Un Yin, un Yang, acesta este Tao.1" Yin i Yang sunt entiti procesuale(nu lucruri ingheate) complementare. Ele nu pot exist separat, una fr cealalt. Impreun cu Principiului primordial din care acestea ii au izvorul, Yin i Yang reprezint motorul creaiei i al permanentei schimbri. 4. Regenerare: Prin cuplajul care le ine impreun, Yin(femininul) i Yang(masculinul) creaz noi fenomene i regenereaz lumea. 5. Fluctuaia/Permanenta schimbare: "Energia obscurului[Yin] i a luminii[Yang] se transform; o parte urc spre inlimi, cealalt coboar n adncuri. Ele se reunesc pentru a forma fiinele, nelinitite i plutitoare". "Yin si Yang sunt n perpetu micare una in raport cu cealalta. Echilibrul perfect nu exista. Viaa este o permanenta insiruire de stari, mereu n schimbare. 6. Ciclicitatea: "Odat ce acestea[prile yin i yang] sunt separate, ele se reunesc. Odat ce acestea sunt reunite, ele se separ. Astfel este mersul etern al Cerului. Cerul i Pmntul sunt antrenate ntr-un ciclu. La fiecare sfrit, urmeaz un inceput, la fiecare capt, o rennoire". n aceast lume, toate procesele sunt ciclice. Omul trebuie s respecte aceast stare a lucrurilor pentru a nu perturba cursul evenimentelor i ca s nu afecteze grav ordinea universului. Interaciuni intre yin si yang /Interaction between yin and yang/ Les interactions entre le yin et le yang Aspectele yin i yang n cadrul unui obiect sau fenomen nu sunt diviziuni pur i simplu arbitrare, ci interaciuni constante care au mai fost etichetate drept principii. Astfel de interaciuni ntre yin i yang, diverse ca manifestare, conduc la iniierea, dezvoltarea i la transformarea lucrurilor. Ceea ce urmeaz este o scurt descriere a celor majore. 1. Principiul opoziiei ( Du L) sau al perechilor formate din termeni antagonici(situai simetric sau diametral opus pe aceeasi ax) / The Principle of Opposition /Le Principe d'Opposition (dui li) ou d'axe oppos. Yn Yng Du l --> Opoziia diametral Yin i Yang/ Diametrical opposition of Yin and Yang/L'opposition diamtrale du Yin et du Yang Ar trebui remarcat faptul c aceast opoziie diametral pe aceeasi ax definete o regul esenial care este aceea de a compara doar ceea ce este comparabil(ce aparine aceleiai axe). Se pot lua n considerare cupluri sau perechi Yin/Yang de genul: pmnt/cer; noapte/zi; rece/cald; femeie/brbat; imobilitate/mobilitate; moarte/via, greu/uor; gravitaie/levitaie; materie/energie; densificare/rarefiere; grosier/subtil; coborre/urcare; jos/sus; Si aceasta la infinit. Din contr, afirmaii cum ar fi "cerul este Yang i deci, un cartof este Yin" sau "Pmntul este Yin i deci, o pasre este Yang" sunt excluse de acest prim principiu i considerate drept complet arbitrare sau fanteziste, dac nu ridicole. Le regsim n pofida a tot ce s-a spus n unele teorii contemporane, care au cauzat mari daune dietei/dieteticii tradiionale chineze. O aplicaie a acestui principiu la traducerea lui Lao Tzu este c putem pune in relaie de opoziie existena cu nonexistena, prezena cu absena, inaltul cu josul, lumina cu intunericul(dac scoatem lumina rmne intunericul), vocea/sunetul cu tcerea(dac scoatem vocea/sunetul rmne tcerea, ecranul pe care il umplem cu vorbe), iar nu vocea cu muzica(corul), cum fac comentatorii textului eronat al capitolului 2 din Tao Te Ching(unde apare caracterul omofon shng (muzic) in loc de shng sheng3(tcere)[vedeti mai jos in note]. 2. Principiul generrii mutuale sau al interdependenei dintre contrarii ( H gn )/ The Principle of Mutual Generation (yin and yang rooting in each other) /Le principe d'engendrement rciproque (Hu Gen).

Yn Yng H gn --> Engendrement rciproque du Yn Yang; Interdpendance du Yn Yang; Interdependence between Yin and Yang; t Dei opuse Yin / Yang se genereaz reciproc. Activitatea(incordarea; starea de veghe; prezenta) genereaz repausul(oboseala; absenta; inhibiia care genereaza relaxarea i somnul), iar acest ciclu este necesar pentru a susine viaa, activitatea. Activitatea duce la repaus, dar repausul este necesar pentru reluarea activitii. Viaa genereaz moartea, dar moartea este necesar pentru a susine viaa(mica moarte zilnica este somnul; marea moarte care declanseaza nasterea din nou, trezire, este transa mistica). Cldura(yang) provoac transpiraia(yin), care se permite rcorirea(compensarea cldurii excesive; pstrarea homeostaziei prin meninerea constant a temperaturii interioare, unul dintre parametrii care fac posibil continuarea vieii). Recele(yin) provoac tremuratul(yang) care, la rndul su, permite nclzirea(albinele care se adun iarna in form de sfer i vibreaz, adic fac acelai lucru ca i in cazul tremuratului). Ceea ce urc (Micul Yang) i produce Cerul (Marele Yang) provine iniial de jos (Vechiul Yin), n timp ceea ce coboar (Micul Yin) i produce Pmntul (Marele Yin)provine iniial de sus (Vechiul Yang). Interdependena dintre yin i yang, indic faptul c fiecare termen al unui cuplu sau pereche de contrarii ii are rdcina in cellalt si c depind unul de cellalt pentru a exista. In concepia taoist, yin i yang trebuie s existe n pereche i nici o parte nu poate exista separat (independent; solitar). Nu putem arunca o fa a unei monede, fr a o pierde i pe cealalt. Acest principiu ar putea fi numit si al sumei nule. Cineva scoate nisip de pe o plaj i face din el o movil, dar simultan el creaz o groap de volum egal(suma celor dou este zero). Cam aa se petrec lucrurile cu producerea particulelor elementare ori in generarea de valuri pe suprafaa unui ocean. Particulele elementare se nasc in perechi (materie-antimaterie), fiindc crearea oricrui surplus (a unui pozitron; partea de deasupra a valului sau undei) inseamn crearea simultan unui deficit egal(electronul, valea, partea goal din spatele valului sau undei), care la recombinare elibereaz energia(fotonul), care a creat fluctuaia in substratul universal pe care noi il numim vid. Unii cercettori consider c averea(imbogirea excesiv) i srcia( lipsa cronic de resurse financiare) la nivel de individual sau organism social statal(ar; uniune de state) sau planetar reprezint procese patologice(acumulare in exces; deficit), care afecteaz ciclic sntatea organismului social prin perturbarea bunei circulaii a sngelui, reprezentat de resursa financiar. O maladie cronic care s-a manifestat i in trecut in crize i rzboaie, fiindc nu s-a inteles maladia 3. Principiul descreterii i creterii ( Xio zhng)/ The principle of decline and growth/ Wane and wax Principle /Le principe de dcroissance et croissance (Xiao Zhang). Yn Yng Xio zhng : descreterea i creterea Yin [] Yang [] / Dcroissance et croissance du Yin [] Yang [] /Wane and wax of Yin and Yang Dac unul(din termenii cuplului) se ridic sau se mrete asta inseamn ca se disperseaz in timp ce cellalt coboar sau se micoreaza i deci se concentreaz. Atunci cnd Yang(cldura; durata zilei) crete, Yin(frigul, durata nopii) scade. Atunci cnd Yin(noaptea) crete, Yang(ziua) scade. Acest raport mutual cretere/scdere permite realizarea unui echilibru dinamic. 4. Principiul transformrii reciproce ( Zhun hu). Mutual convertibility of yin and yang; Mutual transformation between yin and yang /Le principe de transformation mutuelle = Yn Yng Zhun hu -- Transformation mutuelle du Yn Yang se transform unul in cellat; turn one into another Principiul transformrii reciproce( Zhun hu Energie uoar i subtil devine (se transform n) Cer. Materia grea i dens devine (se transform in) Pmnt. In concepia clasic, dac dorim s analizm un cuplu de fore contrare e nevoie s fie luate n considerare dou aspecte: tipul de micare (yundong) i tipul de transformare (bian hua). Orice micare (Tai Su sau "Marele Flux") acioneaz n cadrul unitii de baz formulat astfel: Unul urc in timp ce cellalt coboar Unul devine luminos, n timp ce cellalt devine intunecat

Unul se extinde(dilat; rarefiaz) n timp ce cellalt se contract (concentreaz), Unul crete in timp ce cellalt se micoreaz Unul devine mobil in timp ce cellalt se oprete(transformarea energiei cinetice, in energie potenial i invers; transformarea energiei magnetice in energie electrostatic) Unul se inclzete in timp ce cellalt se rcete Unul se nate in timp ce cellalt moare Si aa la infinit ... In medicina tradiional chinez se studiaz manifestrile perechilor de contrarii, simbolizate de cuplul Yin / Yang[ Materie( xu: snge) / energie( q ); frig / cldur; rapiditate / lentoare; suprafa / profunzime] i, eventual, s fie reechilibrate prin utilizarea raional a tonifierii / dispersiei. Bibliografie / Bibliography/ Bibliographie Anne Cheng, Histoire de la pense chinoise, Seuil, 1997 ; Marcel Granet, la pense chinoise, Albin Michel, 1999 ; Dictionnaire de la Sagesse Orientale, Robert Laffont, 1989. Ingrid Fisher-Schreiber (qui a rdig tous les articles se rattachant la pense chinoise),

Nonaciunea Nefptuirea wi w wi

vedei: Wei Wu Wei-Abandonarea luptei i intrarea in starea divin de funcionare holografic http://www.scribd.com/doc/26758022/ http://www.scribd.com/doc/27238503/ "A practica Non-Aciunea, ...aceasta este Calea(Tao)"(63) A aciona fr a aciona mijlocit permite accesul la Tao- gustarea a ceea ce este fr gust(14) Muli autori i traductori, care nu au ineles nimic despre aciunea paradoxal, care este dincolo de aciune i de inaciune, folosesc termenul de "inaciune", in loc de nonaciune sau nefptuire wi w wi(lit.: "a aciona fr a aciona"; "agir sans agir" ). Acesta este i cazul crii scrise de Anne Cheng, "Istoria gndirii chineze (Histoire de la pense chinoise, ditions du Seuil, 1997), aprut in limba roman in 2001 la Editura POLIROM, in traducerea realizat de Florentina Vian i Viorel Vian. Anne Cheng inelege prin aciune(wei), acea fapt voluntar, care ine de Om, a cuiva care caut s-i "impun eul" mergnd mpotriva cursului firesc al lucrurilor( "aciunea care foreaz firea"). Dup ce spune c "nonaciunea apare n 57 din cele 81 de versete ale textului Lao Tseu" (in realitate in toate capitolele este vorba despre wu wei) Anne Cheng definete nonaciunea(wu wei) drept aciunea care merge n sensul lucrurilor ("aciunea care se acord cu firea"), aciunea care nu impune nici o constrngere i ine de firesc (adic de Cer sau de Tao), aciunea care se las dus de curent, asemenea nottorului care "urmeaz cursul (Tao) rului, fr s caute s-i impun eul". O astfel de definire nu are nimic de a face cu nonaciunea taoist, ci cu o inelegere limitat la oportunism i defetism, care conduce la uciderea oricrei iniiative(chiar vntul contrar ne poate propulsa pentru a naviga in direcia in care este nevoie). Sigur c nonaciunea taoist presupune punerea in repaus a falsului guvernator(ego), a prii din om care eticheteaz, analizeaz, care face distincii i compartimenteaz realitatea, dar care nu reprezint dect partea periferic a fiinei sale( ego-ul; partea implantat prin condiionare, dup tergerea adevratei identiti a fiinelor umane de pe Terra, in urma colonizrii planetare). Numai cnd renun la acest centru fals(exterior interiorizat) omul i regsete centrul real- scnteia divin(axa divin; centrul; miezul), care nu este doar o parte a Cerului, ci chiar a intregului univers, fiindc acest centru este realitatea surs prezent holografic in fiecare parte a sa. Adic in aciune(wei) avem doar o parte periferic i superficial, care acioneaz( mijlocit, din afar apelnd la instrumente, unelte; de aici opoziia, reaciunea), in timp ce in nonaciune putem vorbi despre aciune holografic ( nemijlocit, venit din intreg asupra fiecreia din prile sale).

Afirmm c in realitate in toate capitolele este vorba despre wu wei. De pild, chiar dac in primul capitol ni se pare, la prima vedere, c nu se abordeaz subiectul Wei Wu Wei ("a aciona fr aciune" mijlocit; aciunea direct, nemijlocit sau paradoxal, situat dincolo de aciune i de inaciune, tradus de obicei prin nonaciune, sau nefptuire, pt a indica faptul c este diferit att de aciune, ct i de inaciune), in realitate se vorbete chiar despre aceasta, fiindc Wu Wei este un mod de a aciona ancorat in Acum(fr a avea expectaii, ateptri, sperane ori dorine), astfel nct aciunile fiinei umane s izvorasc i s curg intr-un flux neintrerupt din miezul real al fiinei sale. Dorinele(expectaiile, ateptrile, speranele, planurile, motivaiile) fractureaz unitatea inimii [ xn entitatea minte-inim (psiho-afectiv)] prin ruperea de Acum i blocheaz calea de a realiza o minte-inim clar sau limpede, care este eliberat din realitatea secund ( eliberat din lumea proieciilor i a identificrilor: ego, nume, forme, idei i concepte; realitatea secund este lumea proieciilor de pe peretele peterii, descris de Socrate discipolilor si in alegoria lui Platon din Republica VII); Vedei articolul: O realitate separat/ A Separate Reality http://www.scribd.com/doc/27464855/ Nonaciunea se poate inelege i practica pe mai multe planuri simultan: in realizarea autocunoaterii i a autocontrolului( care este ceva diferit de cunoaterea dualist i de controlul directiv exercitat de ego, adic este o experien a adevratei noastre identitii), in guvernarea organismului social, n artele mariale, n cutarea unor metode de prelungire a vieii [ incepnd cu dinastia Han, comentariile lui Heshang gong (secolul al II-lea e.n.), Xiang'er (sfritul secolului al II-lea) i Jiejie (nceputul secolului al IV-lea), au artat c in aluziile din mesajul lui Lao Tzu se face referire la practicile viznd prelungirea vieii : "intreinerea principiului vital", meditaie, ascez, "alchimie intern"]. Este fals s se incerce s se dateze acest text legat de ceva mereu actual(eliberarea umanitii) pe baza faptului c rspunde unor preocupri dominante din epoca Regatelor Combatante [ Zhan Guo Chan' Kuo Perioada State Combatante/Warring States (-475/403- 221 .e.n.)] problema cea mai presant era de a ti cum s iei din cercul vicios al violenei, cum s supravieuieti n mijlocul unor superputeri care se distrug unele pe altele, intr-un context n care regatele cele mai puternice au ajuns n situaia de a se lupta pe via i pe moarte pentru hegemonie. Lao Tzu respinge explicit att moralismul voluntarist al lui Confucius, ct i activismul interventionist i utilitarist al lui Mo zi, folosind n mod deliberat proprii lor termeni pentru a arta c astfel de atitudini au provocat nlnuirea oamenilor in periferie(efecte; imagine,virtui fr rdcin; faim; avere) i declinul ancorrii oamenilor in realitatea cauzal(Tao: adevratul izvor al puterilor, virtuilor morale, al iubirii autentice) : Anne Cheng d urmtoarele citate din Lao Tzu i apoi ajunge la o concluzie aberant, care indic neinelegerea cii taoiste: "Pe cei mai vrednici nu-i mai preamri, i poporul nu se va mai glcevi[lupta] ( 3). Inelepciunea i judecata la o parte las-i, i oamenii vor fi nsutit mai ctigai. Alung-i simul omeniei[ineleas ca prtinire in cap 5] i pe cel al dreptii i taii i feciorii din nou se vor iubi ( 19). Din prsirea Cii celei mari s-au nscut simul omeniei i al dreptii. Din nfiriparea inteligenei i a dreptii(justiiei) s-a nscut marea neltorie. Din dihonia dintre cele ase nrudiri s-au nscut pietatea filial i dragostea patern. Din confuzia i haosul din regat s-au nscut credina i loialitatea ( 18). Din cauza neinelegerii cii taoiste care solicit trecerea la nonaciune (adic la aciunea nemijlocit sau holografic, care restabilete puterea real divin a fiecrei fiine umane) i la cunoatere direct (eliberare de orbire, ignoran; dac oamenii rmn prizonieri in realitatea secund, in petera despre care i vorbea Socrate lui Platon, atunci nu au dect vedere mijlocit de umbrele proiectate pe ecranul mental i rmn orbi, vulnerabili la manipularea care ii transform pe band rulant in carne de tun, in sclavi, in fiine care alearg dup lucruri efemere pe care le numesc: bogii, bani, putere mijlocit, plceri). Ann Cheng scrie la pagina 145 in cartea citat anterior: Rspunsul dat de textul Lao Tseu const, orict de paradoxal ar prea, n "a nu face nimic", a rmne n "inaciune" (wu wei). Aadar, cel mai bun mijloc de a pune capt jafurilor, tiraniei, masacrelor, uzurprii ar fi acela de a nu aciona .

Ceea ce pentru Anne Cheng este paradoxal i o ocazie de a-i dovedi superioritatea fa de Lao Tzu, este in realitate o eroare de inelegere datorat orbirii i condiionrii confucianiste care cultiv efectele(virtutile morale) in locul cauzei acestora. Rspunsul dat de textul Lao Tzu nu const in inaciune, ci in aciune direct, care intotdeauna este precedat de cunoatere direct ( de vindecarea orbirii). Aa cum cunoaterea mijlocit este insoit ca de o umbr de puterea mijlocit(magic; instrumental; tehnologic; distructiv, fiindc altereaz mediul), tot aa cunoaterea nemijlocit este insoit de puterea direct(divin; holografic), o putere care se exercit prin intermediul aciunii paradoxale, nondualiste(in care dispare prpastia dintre subiect i obiect), o aciune pe care Lao Tzu a numit-o wu-wei (nonaciune), tocmai ca s o diferenieze de lumea periferic sau de planul in care se invrt in jurul cozii aciunea(micarea; activitatea) i inaciunea(repausul, inactivitatea). Fiindc nu a ineles nimic despre ieirea din minte(gndire) Anne Cheng se preface in paragraful urmtor c ii mai acord o ans lui Lao Tzu (de fapt caut un rost palpabil pt afirmaiile sale despre wu-wei), care este acum identificat cu un autor de paradoxuri pt a ne nva s gndim: Dincolo de aspectul intenionat provocator al paradoxului, cultivat ca art de a gndi de-a lungul ntregii cri, trebuie s ncercm s discernem ce se nelege prin "inaciune". In paragraful urmtor Anne Cheng sesizeaz esenialul c orice aciune genereaz o reaciune, dar ii scap printre degete aciunea fr reaciune, aciunea holografic, aciunea intregului asupra prii, ca in cazul cderii libere a corpurilor in cmpul gravitaional( observaie care a condus alte civilizaii la propulsia holografic) din cauz c era ocupat s-si susin teza pacifist "Lao Tseu pornete de la constatarea, de altfel foarte simpl i la ndemna oricui, c att n lumea natural, ct i n cea omeneasc fora sfrete ntotdeauna prin a se ntoarce mpotriva ei nsei: "Nu ncerca s fii cel dinti prin puterea sabiei, Cci a fi cel dinti prin puterea sabiei atrage dup sine dorina de nfruntare(NOTA DM: setea de rzbunare) ( 30). Cel ce acioneaz va distruge, Cel ce ia de la altul va pierde. Sfntul, neacionnd asupra nici unui lucru, nu distruge nimic, Nenstpnindu-se pe nimic, nu are nimic de pierdut ( 64). Aadar, inaciunea are drept scop ruperea cercului violenei. Dar n ce fel ? Absorbind agresiunea, abinndu-te s agresezi la rndu-i pentru a nu ajunge la exagerare, la o escaladare fr sfrit a conflictului i, pn la urm, fcnd astfel nct agresiunea s devin inutil". Cu alte cuvinte Anne Cheng pierde din vedere principiul aciunii i reaciunii i il reduce la o aplicaie ( ruperea cercului violenei prin abinere de la un rspuns adecvat dat cotropitorilor, care astfel au ingenuncheat toate popoarele libere existente pe teritoriul asiatic ocupat azi de China). In mesajul lui Iisus ni se cerea s nu ne opunem/s nu luptm cu rul pentru a nu rmne prizonieri in planul aciunii i reaciunii (identificare cu agresorul; finanare energetic a entitii cu care luptm); in cretinismul alterat, de ctre cei ce l-au acaparat i care l-au transformat in ideologie imperial(colonialist), in religie obligatorie aplicat popoarelor ocupate( colonizarea minilor popoarelor ocupate prin implantare de credine false) se cerea "s ii iubeti vrjmajul/ agresorul". Iisus de pe cruce a aratat mil i compasiune(empatie), dar nu iubire(simpatie; identificare), cum ni se cere in varianta alterat de cotropitori: "Iart-i Doamne c nu tiu ce fac(sunt inc orbi)". Din cauza neinelegerii principiului aciunii i reaciunii oamenii lupt, intresc obstacolul i sfresc in a fi infrni (transa accidental declanat de ingustarea cmpului ateniei la obstacol, face imposibil ocolirea acestuia; de aici: " de ce ii e fric nu scapi"; "i apoi, cine dintre voi, chiar ngrijorndu-se, poate s adauge un cot la lungimea vieii lui?" - Luca 12. 25) ori in a se identifica cu lucrul cu care se lupt (identificarea cu agresorul). Zeia Isis spunea: "Nu luptai cu rul fiindc, il finanai, il intrii" (http://en.wikipedia.org/wiki/Isis). Prin lupt cu insomnia aceasta nu se vindec, ci se intrete, se prelungete pn dimineaa. Nici o dependen nu se vindec prin lupt (controlul se realizeaz, dup deschiderea prilejuit de abandonarea luptei, adic prin nonaciune, prin non-control). Inelegerea principiului aciunii i reaciunii inseamn s trecem la aciunea nemijlocit ( wi w wi), fiindc altfel rmnem prizonieri in cercul vicios al

aciunii mijlocite( orice aciune finaneaz o reaciune, o aciune invers). Nonaciunea este o aciune paradoxal fiindc genereaz efectul contrar celui ateptat de mintea liniar [Conexiuni : 22(golete-te i vei fi plin; coboar i vei urca), 26(Greul este temelia uorului), 27 (Cel ce tie s mearg bine nu las urme) 36(contract pt a dilata; urc pt a cobori) ] Nonaciunea penetrez tot i este vecin cu aciunea feminin i fr form a apei (moale; flexibil) din cap 8, 78 i cu aciunea infinitezimal a crei eficien este utilizat n psihoterapie( influena subliminalului) i n homeopatie( influena infinitezimalului). 43.3. Iar nimicul [ w yu: fr substan, fr atribute/caracteristici; cel mai mic; imperceptibilul; vidul; nefiina ceea ce este fr form] ptrunde [intr pretutindeni] (chiar i) n ceea ce nu are lacune[ jin: fisuri, interstiii; lipsuri; fracturi; falii guri ; n ceea ce pare de neptruns]. 43. 04. , w sh y zh w wi zh yu y, De aceea tiu c nonaciunea ( w wi; aciunea infinitezimal) are eficien [cci nefptuirea este flexibil (moale; cedeaz) i vid (infinitezimal)]. Kai-Uwe Herthneck, in teza sa de doctorat intitulat "Principiul "aciunii fr aciune" in filosofia din Orient si Occident i importana acesteia pentru psihologia contemporan, psihoterapie i psihanaliz ["Das Prinzip des Handelnden Nichthandelns in der Asiatischen und in der Westlichen Philosophie in seiner bedeutung fr die zeitgenssische Psychologie, Psychotherapie und Psychoanalyse" ; Le principe de "l'action sans action" dans la philosophie Orientale et Occidentale et son importance pour la psychologie contemporaine, la psychothrapie et la psychanalyse; The principle of "action without action " in the Eastern and Western Philosophy in its importance for the contemporary psychology, psychotherapy and psychoanalysis], care se poate descarca de la adresa de mai jos (http://www.yangtaichi-form.de/Dokumente/Wu%20Wei%20Dissertation.pdf) ajunge la o concluzie similar cu aceea a lui Mirahorian (Wei Wu Wei-Abandonarea luptei si intrarea in starea divina de functionare holografica http://www.scribd.com/doc/26758022/ http://www.scribd.com/doc/27238503/), c a aciona fr a aciona inseamn a nu aciona mijlocit, ci direct, prin nonaciune sau aciune paradoxal, situat dincolo de aciune i inaciune. In sprijinul aciunii nemijlocite autorul citeaz din Noul Testament pasajul despre femeia vindecat care a atins roba lui Iisus(Marcu 5.25 Luca 8.43). Luca 8.43: "Si o femeie, care de doisprezece ani avea scurgere de sange si cheltuise cu doctorii toata averea ei, si de nici unul nu putuse s fie vindecat; 8.44. Apropiindu-se pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui si indat s-a oprit curgerea sangelui ei; 8.45. Si a zis Iisus: Cine este cel ce s-a atins de Mine? Dar toti tagaduind, Petru si ceilalti care erau cu El, au zis: Invatatorule, multimile Te imbulzesc si Te stramtoreaz si Tu zici: Cine este cel ce s-a atins de mine?; 8.46. Iar Iisus a zis: S-a atins de Mine cineva. Cci am simtit o putere care a iesit din Mine. 8.47. Si, femeia, vzandu-se vdit, a venit tremurand si, czand inaintea Lui, a spus de fat cu tot poporul din ce cauz s-a atins de El si cum s-a tmduit indat; 8.48. Iar El i-a zis: Indrzneste, fiica, credinta ta te-a mantuit. Mergi in pace". In cele 81 de capitole ale TTC combinaia de caractere "Wu Wei w wi " (sau mai corect "wei-wu-wei wi w wi"), apare n mod explicit n capitolele 2, 3, 10, 37, 38, 43, 48 , 57, 63, 64 (dar se afl in subtext sau implicit la baza fiecrui capitol al TTC) Din interaciunea celor dou caractere Wu Wei au rezultat numeroase traduceri din care citm cteva (in parantez este indicat numele autorului traducerii): Expresia wu wei este tradus astfel n capitolele 2, 3, 10, 37, 38, 43, 48 , 57, 63, 64 din lucrrile aprute in limba roman( autorii sunt indicai in paranteze): "De aceea sfntul se aeaz in aciune nondualist[ w wi: non-aciune indistincie, imparialitate nondiscriminare; lips de prtinire; non-interferen; contien n starea de martor imparial]"(2); "Acionnd prin non-aciune( wi w wi: aciune direct) nimic nu rmne nemplinit" (3); "Eti tu capabil s intri in starea de a face asta fr a aciona mijlocit (w wi ) [i fr s apelezi la cunoaterea mijlocit( w zh)] (10); "Tao [rmne constant in non-aciune (Wu-Wei; aciunea care declaneaz gravitaia i curgerea timpului)" (37); "Virtutea/Puterea(Te) superioar practic nonaciunea/nefptuirea [Wu-Wei; nonintervenia; non-interferena] i nu are un scop [acioneaz fr intenie; motivaie subiectiv; fr gnd de fptuire; fr efort, nu ntmpin opoziii] "(38); "De aceea tiu c nonaciunea ( w wi; aciunea infinitezimal) are eficien"(43 ); Diminueaz i nc diminueaz [d drumul, micoreaz continuu fptuirea mijlocit

i cunoaterea indirect, orizontal]; Pn cnd ajunge s nu mai fptuiasc mijlocit [ajunge la non-aciune (Wu-Wei)].(48); "fr s intervin(prin nonaciune; aciune obiectiv) poporul/celulele se vindec firesc "(57); "acioneaz fr s acionezi [mijlocit, ci direct, paradoxal]."(63); "De aceea sfntul care acioneaz direct (nu interfereaz) i nu distruge"(64) ; (Tao Jian Wen, Florin Bratila si Dan, Mirahorian, Cartea Cii spre Cer i Putere, Editura Dragon Canp Fundamental, 1992). "Iat de ce ineleptul practic doctrina Non-Aciunii"(2); "fr s acioneze, poporul va fi bine crmuit"(3); Non-Aciunea(10); "Tao practic etern Non-Aciunea i totui, nimic nu rmne nefcut" (37); "Virtutea superioar corespunde Non-Aciunii"(38); "Puini oameni in lume pot instrui fr a vorbi, pot folosi fr a lucra"(43 notat eronat 44); "Cel care se ded studiului ii sporete zilnic agitaia. Cel ce caut Cararea micoreaz nelinitea sufletului. O micoreaz neincetat pn cnd ajunge la NonAciune. Prin Non-Aciune, totul poate fi infptuit"(48 notat eronat 49); "cel ce practic Non-Aciunea va obine impria"(57 notat eronat 58); "A practica NonAciunea, ...aceasta este Tao"(63 notat eronat 64); "urmeaz Non-Aciunea i nu se teme de nereuit" (64 notat eronat 65) ; (Lao Tse, Crarea i virtutea, Editura Ram, Aninoasa-Gorj,1932). "De aceea ineleptul infptuiete lucrurile prin nonaciune i realizeaz invtura fr mijlocirea cuvintelor"(2); " De aceea, crmuirea omului inelept caut mereu ca poporul s nu aib cunotine i patimi iar cei care au cunotine s nu indrazneasc a aciona. Realizarea nonaciunii [de ctre inelept] aduce intotdeauna linitea "(3); " Dragostea pentru popor i guvernarea rii se infptuiesc fr a filosofa. Porile lumii se deschid i se inchid, dac pstrm linitea. Cunoaterea acestui adevr face posibil nonaciunea."(10); "Tao realizeaz in permanen nonaciunea i, prin aceasta, nu exist nimic care s nu fie fcut de el." (37); "omul cu de superior este inactiv i acioneaz prin nonaciune"(38); "Nefiina ptrunde pretutindeni i peste tot. Iat de ce cunosc eu folosul nonaciunii. In lume nu exist nimic care s se poat compara cu invtura tcerii i cu folosul nonaciunii"(43 ); Prin micorarea continua, omul ajunge la nonaciune; Nu exist nimic care s nu poat fi fcut de nonaciune. De aceea, cucerirea lumii se realizeaza totdeauna cu ajutorul nonaciunii. (48); "Cucerirea lumii se realizeaz cu ajutorul nonaciunii. "(57); "Trebuie s infptuim nonaciunea, s respectm linitea i s gustm ceea ce este fr gust."(63); "Iat de ce omul inelept este inactiv i nu sufer eecuri. " (64) ; (Lao Tz - Dao De Tzn, a lui Ian Hin-un aprut in lb. rus in 1950 i tradus in lb. romn in lucrarea: "Filosoful antic chinez Lao Tz i nvtura sa"; Editura de stat pentru literatura tiintifica,1953). "C'est pourquoi le saint adopte la tactique de non-agir et pratique l'enseignement sans parole"(2);"Il agit en sorte que la caste De lintelligence nose pas agir. Il ny a rien qui ne soit gouvern". (3); "En aimant le peuple et en gouvernant lEtat, Peux-tu ne pas agir ? En ouvrant et en fermant les portes du ciel, Peux-tu jouer le rle fminin ?"(10); "Le Tao demeure toujours sans agir Et pourtant il ny a rien Qui se fasse sans lui." (37); "La vertu suprieure nagit pas et na pas de but."(38); "Le plus tendre en ce monde Domine le plus dur. Seul le rien sinsre dans Ce qui na pas de failles. A quoi je reconnais lefficacit du non-agir. Lenseignement sans parole, Lefficace du non-agir Rien au monde ne saurait les galer."(43 ); "Celui qui continue son tude Augmente de jour en jour. Celui qui pratique le Tao Diminue de jour en jour. Diminue et diminue encore Pour en arriver ne plus agir. Par le non-agir, Il ny a rien qui ne se fasse. Cest toujours par le non-faire Que lon gagne le monde entier "(48); "Mais cest par le non-faire Quon gagne le monde entier."(57); "Pratique le non-agir, Fait le non-faire, Gote le sans-saveur,"(63); "Le saint nagit pas et nchoue pas; Il facilite la spontanit de tous les tres, sans oser agir sur eux." (64) ; (Lao Tseu, Tao T King Le Livre de la Voie et de la Vertu de Lao Tseu Traduction de Liou Kia-hwai, Gallimard, 1967, 1969 ). "Therefore the sage manages affairs without action And spreads doctrines without words."(2);"He always causes his people to be without knowledge (cunning) or desire, And the crafty to be afraid to act. By acting without action, all things will be in order. ". (3); "Can you love the people and govern the state without knowledge (cunning)? Can you play the role of the female in the opening and closing of the gates of Heaven?

Can you understand all and penetrate all without taking any action?"(10); "Tao invariably takes no action, and yet there is nothing left undone." (37); "The man of superior virtue takes no action, but has no ulterior motive to do so"(38); "The softest things in the world overcome the hardest things in the world. Non-being penetrates that in which there is no space. Through this I know the advantage of taking no action. Few in the world can understand the teaching without words and the advantage of taking no action. "(43 ); "The pursuit of learning is to increase day after day. The pursuit of Tao is to decrease day after day. It is to decrease and further decrease until one reaches the point of taking no action. No action is undertaken, And yet nothing is left undone. An empire is often brought to order by having no activity. If one (likes to) undertake activity, he is not qualified to govern the empire. "(48); "Administer the empire by engaging in no activity...Therefore the sage says: I take no action and the people of themselves are transformed. "(57); "Act without action. Do without ado. Taste without tasting."(63); "He who takes action fails. He who grasps things loses them. For this reason the sage takes no action and therefore does not fail. He grasps nothing and therefore does not lose anything" (64) ; (Wing-Tsit Chan Tao Te Ching in A Source Book in Chinese Philosophy, Princeton University Press ,1963). "Fr a-face" (Debon) nu-face (Strauss) fr-aciune (Wilhelm), non-aciune (Moller); neefectuarea (Bachofen) (Mira illa sancti) actio sine actione, (ars sine arte, internum ac suave regimen sine externa vi) nihil non obtinet efficacissime (1720 by French Jesuit Jean-Franois Nolas). Ohne-Tun (Debon) Nicht-Tun (von Strau) Ohne-Handeln (Wilhelm) Nicht-Handeln (Mller) Ohne-Wirken (unbekannt) Nichtwirken (Bachofen) non-agir; pas agir; ne pas agir; sans agir; non-agir; non-faire (Liou Kia-hwai); sans-faire (Debon) la non-action (Strauss) sans aucune action (nom inconnu) nonfonctionnement (Bachofen) No-action (unknown author) non-operation (Bachofen);Without action (Crowley) Doing nothing (Feng); Not-doing (Mitchell); without doing; without interfering (Hilmar Klaus); Without-doing (Debon) non-action (Strauss) El no-obrar (Hernn) Il non agire (Sanasi); T'ang Yung-t'ung in lucrarea "Despre ko-yi[in pinyin: geyi], metoda prin care primele texte ale buddhismului indian i ale gndirii chineze au fost traduse" indica cum au fost traduse conceptele buddhiste pentru "a face s coincid sensul" sau "a mperechea noiunile" cu cele din experiena mistic chinezeasc, n principal cea taoist.[Whalen Lai, "Limits and failure of ko-i (concept-matching) Buddhism", in History of Religions, 18, 3 (1979), pp. 238-257]. Trezirea (bodhi) sau iluminarea este neleas ca trecere la cunoaterea nemijlocit a lui Tao, stingerea (nirvna) si nefaptuirea(naishkarmya) ca nonaciune (wuwei), arhatul budist este asimilat cu "omul adevrat" (zhenren) si "omul divin sau sacru "(shenren si sheng ren ) taoist, iar noiunea de "astfel" (tathat) este redat prin cea a "nonexistentului originar" (benwu)[vedeti in capitolul 15 o prezentare a tipurilor de nemuritori taoiti] Cunoaterea intim, imediat, determin o aciune natural, fr efort, care amintete de "inaciunea" taoist : cnd eti capabil s cunoti i s vezi [Principiul], cum ai putea s nu te compori [n funcie de aceast cunoatere] ? Cnd orice aciune este fcut cum trebuie (suo dang), nu mai este nevoie s faci s intervin intenionalitatea. Dac exist o asemenea nevoie este pentru c spiritul se afl sub influena eului [Yishu 17, in Er Cheng ji, p. 181. De notat c Cheng Yi vorbete despre "aciune conform cu inaciunea" (wei wuwei), cf. Yishu 18, in Er Cheng ji, p. 226.] 2. Lista caracterelor din capitolul 2 al Dao De Jing [Tao Te Ching; Tao Te King] insoit de transcripie i semnificaie d di4 ti: R: prefix numere de ordine; secven, categorie; clas; grad vedei: capitolul 1

r er4 erh/r eul R: doi; 2; de dou ori; al doilea; ambele, cuplu; polaritate; dualitate; vedeti: 42.6; zhng zhang1 chang tchang R: capitol; seciune; paragraf; vedei: Dicionarul capitolului 1 2.01. Prima propoziie din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] , (text in caractere chineze) tin xi ji zh mi zh wi mi , s y (text in pinyin tonuri) tian1 xia4 jie1 zhi1 mei3 zhi1 wei2 mei3 , si1 e3 yi3(text pinyin cu numere pt tonuri) T'ien Hsia Chieh Chih Mei Chih Wei Mei, Ssu E I (text in Wade-Giles) T'ien hia Kie Tche Mei Tche Wei Mei, Sseu Ngo Yi (text in EFEO) cer sub toi tiu frumosul a lua ca i frumos, astfel urt la fel (text tradus in lb. romn) 2.1: tin tian1 tien tien: R: cer; vedei: 1.15 ; 2.2: xi xia4 hsia hia R: jos, sub; dedesubt; mic; inferior; coborre; a micora; degradare; a depune ou; traducerea acestui termen poate fi spaial (sub; coborre) temporal (dup) sau calitativ (degradare); a nscrie; a trece n contul cuiva; tin xi: subcerescul; lumea, universul; E: down, below, under, lower, low, inferior, subordinate, second, next, cut down, sit, lay down, lay (eggs), descend, get off, fall, issue, put in, form an idea, finish work, give birth to, F: sous; ci-dessous, en bas, diminuer; descendre; suivant-e; prochain-e; faible, infrieur, subalterne, deuxime, prochaine, rduire, come, dposer, pondre des oeufs, de dpenser, a t adopte (commandes); G:unten, unter, untere, hinab, niedrig, gering, minderwertig, Untergebener, ich mein, zweite, nchste, senken, hinabsteigen, sich daranmachen, anfangen, beginnen, ablegen, niederlegen, Eier legen, ausgeben, erlassen(Befehle), ein Mal. ein Schlag; 2.2; 2.3: ji jie1 kie : R: toi; toate, fiecare, toat lumea; n toate cazurile; cu totul, integral; mpreun ; E: all; every, everybody, each and every, in all cases; whole; F: tous; tout, sans exception; tout le monde, tous et chacun, dans tous les cas; G: alle, ganz, smtlich; 2.3; 2.4: zh zhi1 chih tchi/ tche R: a cunoate; a percepe; a fi contient; erudiie; cunotine; a inelege; cunoatere mijlocit (in lb.skr: jnana), care e luat de confucianiti drept inteligen, nelepciune, deteptciune, cand de fapt e doar o acumulare, o memorizare de texte i intipriri transmise sau memorate(in lb.skr: smrti); (influen confucianist care identific inteligena i inelepciunea cu "umplerea cu invturi"); E:know, to percieve; be aware of, inform, notify, tell; knowledge, wisdom; wise, clever; zh qng educated; F: savoir ; connatre ; connaissance; zh dao savoir; connatre; zh ju sentiment; perception ; conscience; connaissance; zh mng connu; clbre; zh qng tre au courant d'une affaire G: wissen, verstehen, kennen, erkennen, Kenntnis haben von-, sich bewut sein, sich erinnern, bekannt, vertraut sein mit -, beherrschen, das Wissen, die Kenntnis, die Erkenntnis; apare in: 2.4; in 3.55 este inlocuit de: zhi4; 2.5: me mei3 mei : R: frumos, frumusee; graios; graie feminin, excelent, bun; bine, artistic, plcut din punct de vedere estetic, distins, pur, rafinat; purificat, subtil;fin, superb; avantaj; me gu : America, american; United States of America, USA; me gun: plcut ochiului, frumos, artistic; me ha : fain; bine; fericit; fine, OK; me d: virtutea/calitatea/puterea frumosului(nu este in ochi, ci in minte); me mn : fericit; beatitudine; E: beautiful, pretty; pleasing; graceful, feminine beauty, excellent, good, artistically, aesthetically pleasing, advantage, very satisfactory, good, America, american; me gun: pleasing to the eye, beautiful, artistic; me ha : happy, fine, OK; F: belle, gracieuse, la beaut fminine, excellent, bon, artistiquement, esthtiquement, Avantage, Amrique, amricain; me gun: agrable l'oeil, beau, artistique; G: schn, anmutig, weibliche Schnheit,vortrefflich,gut,knstlerisch,sthetisch, angenehm, Vorteil, Amerika, amerikanisch; 2.5; 2.6: zh zhi1 chih tchi el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv i atributiv; vedei: 1.17; 2.7: [] wi; wi wei2,4 wei wei R: a face, a lucra; a opera; a funciona; a aciona ca i, a fptui; a cauza; a servi drept; a deveni; a fi; a administra; n numele; pentru c; din pricin c; motiv; E: to do, to work (to operate), to act, to function, to become (to) act as, serve as, make, let, make, form, to serve as, shall be construed

as, become, be, mean, together with [suo3 so actually;place]to indicate a passive structure;indicating the object of one's act of service; F: faire, agir, en qualit de, comme, devenir; pour; pratiquer, tre utiliss comme, sont considrs,pour; ; afin de; en vue de; wi su y wi agir sa guise; se conduire en matre absolu; se conduire en despote; G: tun, handeln, ben, machen, lassen, veranlassen, bilden, sein, dienen als-, gelten als-, (4) zur Bestimmung als Objekt; wirken, handeln; bewirken; werden (zu); 2.7; 2.8: me mei3 mei : R: frumos, frumusee; graios; bun; bine, artistic, plcut: fericit; vedei: 2.5; 2.9: s si1 sse : R: particul fonetic; acest, aceasta; de aceea; cum ar fi, deci, aa c, aa; astfel; ca i; aici; acum; atunci; apoi, particul emfatic, mpinge, a avea o prere proast, puin, mic; jos; ndat, n curnd, imediat; n mod direct; desigur; n consecin; a fractura; a despica; tiat; E: (phonetic), this, thus, such; to lop off; emphatic particle such, as, then, thereupon, push off, to have a low oppinion, little, straightway, directly; F: (phontique), ce, cela, tel, telles que, alors, de sorte, alors; ensuite, peu, faible, basse; donc, par exemple, particule emphatique ; avoir une pitre opinion, bientt; aussitt, immdiatement; directement; coup; G: dieser, solcher, so, sodann, abhauen, gering, alsbald; 2.9: 2.10: [] e3,4 w w wu1,4; e ngo R: ("deformat n inim/suflet") ru; urt; nedrept; imoral; vicios; a ur, a displace;cum; interjectie vicios; nociv; malign; rusinos; odios; feroce; demn de dispre; hain; blestemat; : greos; grea; dezgust; dezgustat; a respinge cu scrb; w: ur; a ur, a detesta; a respinge; a displace; cum; interjectie; malign tumoare; cancer; E: "ugly-hearted": ugly; evil, vice, wickedness, vicious, ugliness; fierce, ferocious; wicked, bad, foul; k w: (adj) hateful; curseful; disgust: nauseated; w: to hate, to reject, to detest; to loathe; abhor, dislike; F: "mal dans le cur", mal, mauvais, mchant; laid; vicieux; crime, mfait, dtester rejeter; (rejet) en horreur; odieuse, honteuse; G: "hsslichHerz"; bse, schlecht, lasterhaft, Aussprache wu(4) hassen, zurckweisen (verwerfen), verabscheuen. verabscheuen, abscheulich, schndlich; 2.10; 2.11: y yi2 i sau y yi3 i R: deja; precum i; ca i; la fel; de asemenea; fr indoial; atunci; pe urm, dup aceea; apoi; probabil; sine; cu caracter personal; propriu; stop; a opri; finit; pentru a opri; sfrit; fcut; a nceta; hei; iat!; e terminat!, opinia subiectiv decis; particul ce indic implinirea ori finalitatea aciunii; utilizat la sfrit pentru a indica finalizarea unei propoziii; E: already; as well; probably; no doubt; finished; to stop; then; afterwards; oneself; personal; own; particle of completed action; used at the end of a sentence to indicate completion of an sentence; F: dj; fini; arrter; puis; ensuite, soi-mme; personnels; propres; utilis la fin d'une phrase pour indiquer la fin d'une phrase;particules finales; utilis pour indiquer la fin d'une phrase; sans doute; peut-tre, vraisemblablement; possiblement, probablement, environ, en fait, serait; pourrait; voudrait; G: Schlupartikel, die dem Satz subjektive Bedeutung gibt: drfte, knnte mchte, wre, wrde wohl, zweifelnd: vielleicht, wahrscheinlich, etwa, eigentlich, ausrufend: wre doch, mchte doch, wenn nur erst..."drfte"- Subjektivitt uernd; wohl auch; 2.11; 2.02. Propoziia 2 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] (text in caractere chineze) ji zh shn zh wi/wi shn, s b shn y (text transliterat in pinyin) jie1 zhi1 shan4 zhi1 wei2 shan4, si1 bu4 shan4 yi3 (text pinyin cu numere pt tonuri) Chieh Chih Shan Chih Wei Shan Ssu Pu Shan I (text in WadeGiles) Kie Tche Chan Tche Wei Chan Sseu Pou chan Yi (text in EFEO) toi tiu binele a lua ca i bun, astfel nu bun la fel (text tradus in lb. romn) 2.12: ji kie : R: toi; toate, fiecare, toat lumea; n toate cazurile; cu totul, integral; vedei: 2.3; 2.13: zh zhi1 chih tchi R: a cunoate; a percepe; a fi contient; vedei: 2.4; 2.14: shn shan4 schan : R: bun; binevoitor, plin de buntate; amabil; legea naturii; onest, cinstit, loial, integru; virtuos; destept; abil, priceput; ingenios, dibaci; descurcret; a aproba, a ncuviinta; a se dovedi; a fi de acord; a accepta; E: good, virtuous, charitable, kind; wise, satisfactory, friendly, familiar, be good at, be apt to, do well, properly; G: Gte, gut, tugendhaft, edel, Wohlttigkeit, sich verstehen auf-, gewandt, erfahren, vertraut, gut, jawohl, ganz heil; 2.14;

2.15: zh zhi1 chih tchi el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv i atributiv; vedei: 1.17; 2.16: [] wi; wi wei2,4 wei: R: a face, a aciona, a fptui; a cauza; motiv; vedei: 2.7; 2.17: shn shan4 schan : R: bun; benefic; binevoitor, a accepta; vedei: 2.14; 2.18: s si1 sse : R: acest, de aceea; deci, aa; n curnd, apoi, a tia; puin, mic; vedei: 2.9; 2.19: b bu4 pu pou R: nu; non; fr; negaie; prefix negativ: a-; ne-; non-; mai puin, nu face; comand negativ, nu nc; termen folosit cu semnificaia lui w (vedei: 1.13), pentru a indica aciunea nemijlocit nondualist sau paradoxal: [ ] w wi non-aciunea ori nefptuirea (vedei: 2.52-53), atunci cnd e situat inaintea unui verb: de pild expresia b yn lit.: "fr cuvinte", desemneaz "aciunea de comunicare direct, nemijlocit de cuvinte" i a fost tradus drept: "instruire nonverbal", "tcere"; fr s vorbeti; fr cuvinte; (b yn zhng): miezul (se afl n ceea ce este) nespus explicit; comunicare nonverbal; nu se strduiete; nu aspir s; nu ncearc s; y b y: "dorete lipsa de dorine/desire no desire"[64.20]; b zhng : fr lupt (conflict; controvers)[8; 66]; b yi l xian kang: fr for/ nu te opune cu fora/ do not resist with force; b dng: fr micare; fr aciune; menine nemicarea, invariana ori imobilitatea centrului(indic: w wi); b dng : nemicat/ motionless; b di b dng: nici respingere, nici opoziie/No losing/rejecting, lose nor resisting/going against; Do not lose contact and do not resist; b di dng jn ): puterea de a nu respinge i de a nu te opune/ the Jin of no losing and no resisting; b c : nu e prsit; nu e refuzat; fr control/fr direcionare; not refused; nicht abgewiesen; b j b l : nici apucare(atracie; ataare; control) nici separare/ neither controlling nor separating; b tio er tio : control fr control; coordonare fr efort /regulation without regulation; b yu: fr s posede; b zi: fr s domine; b sh: fr s atepte/reclame; b gn: fr flatare(laud; indrzneal; intietate; practica modestiei; nonimportane, umilinei); b rn : imparialitate, neutralitate, stare lips/eliberat de identificare, fr prtinire; b ku: fr s priveti; , b ku yu, jin tin do: "Fr s priveti pe ferestrele [casei; corpului: apelnd la simuri], se poate vedea Calea Cerului" (47); (), b jin r mng: "Nu privete dar vede[47. 5]; bu xian bu hou: nici inainte si nici dup; nici in trecut nici in viitor; not prior and not after; , b xng r zh, fr s mearg/nu cltorete, dar cunoate[47]; , zh b zh shng: A stii ca nu stii/a cunoaste ignoranta este cel mai inalt lucru/To know, not to know the highest[71.01] b jin fr s vezi; : sh zh b jin Privim fr s o vedem / On regarde sans le voir/We look at it without seeing it[14.1]; b zhng q - a fi infrnt; dezamgit, a nu reui s se ridice la nlimea ateptrilor; bq: fr ridicare; Qi Bian Shen Qu Bu Sao Zhi : to circulate Qi around the entire body without slight stagnation; png rn zh b bng y: "un om cu egalitate mental/ linitit/impcat /calm nu se imbolnvete"/ "A peaceful man will not get sick" unii comentatori consider c forma veche, care a fost ulterior simplificat ca b este: [] hui: a gndi la; a nutri (un sentiment, o speran); a pstra cu duioie, a pstra n suflet; minte; inim; sn; decizia de a realiza eliberarea; /to think of, to cherish, mind, heart, bosom, breast; carry in bosom; E: no, not; without; negative prefix: un-; negation, used to form a negative, used to indicate non-action, indifference; used to indicate a choice to get free, freedom within limits; : in-adequate, de-ficient; b g: without offending; don't strive; never attempt"; F: ne pas (tre), non, la ngation, utilis pour former un ngatif; ne... pas; ne doit pas tre ainsi, ne pas faire; ngation absolue, -moins; la forme ngative de commande; n'a pas envie de faire; utilis pour indiquer le nonagir, la nonaction, ce qui rend trs libre de se dtacher, l'indiffrence; utilis pour indiquer un choix pour obtenir gratuitement, la libert dans les limites; plac avant un mot au quatrime ton; G: grundstzliche, absolute Verneinung, nein, nicht, (nicht so sein, nicht da sein, nicht tun), un-, -los, verneinende Befehlsform, wolle nicht, tue ja nicht, noch nicht, gebr. fr erheblich, sehr sich frei machen, sich lsen, Freiheit in Grenzen; : un-gengend, un-zulnglich. erstreben nicht; versuchen nie. 2.19; 2.20: shn shan4 schan : R: bun; benefic; binevoitor, a accepta; vedei: 2.14; 2.21: y yi2 i sau y yi3 i R: deja; stop; a opri; sfrit; fr indoial; probabil; vedei: 2.11; 2.03. Propoziia 2 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] (text in caractere chineze) g yu w xing/xing shng , (text transliterat in pinyin tonuri)

gu4 you3 wu2 xiang1/xiang4 sheng1, (text pinyin cu numere pt tonuri) Ku Yu Wu Hsiang Sheng (text transliterat in Wade-Giles) Kou Yeou Wou Hiang Cheng (text transliterat in EFEO) astfel a avea a nu avea reciproc genereaz (text tradus in limba romn) 2.22: g gu4 ku Kou R: baz, temelie, cauz, motiv, deci, prin urmare; aadar; vedei: 1.25; 2.23: yu you3 yu Yeou R: a avea; a exista; plin; vedei: 1.19; 2.24: [] w wu2 wu wou R: nu exist, nu are; fr; nu; gol; vid; vedei: 1.13; 2.25: xing xing xiang1,4 Hsiang Hiang R: reciproc; mutual, interdependen; complementaritate; (se genereaz) unul pe altul; (se transform)unul in celalalt; relaie; impreun; ambele; este adesea precedat de cuvinte care se refer la activitile reciproce, cum ar fi lupta, cearta, discuia(a intreba; a rspunde), corespondena(rspuns); ciclu; shng xing: ciclul de creaie intre cele cinci elemente vibratorii w xng [; ; ; ; ]; [] xing k: ciclul de distrugere sau control intre cele cinci elemente vibratorii w xng[; ; ; ; ] impreun; indic cum se comport o parte fa de cealalt; a observa; a fi atent la; a supraveghea; a privi fix; a contempla; a ine cont de; semne distinctive; a avea grij ca; ajutor; pastor, preot, executor al voinei cuiva; impreun; unite; E: mutually, mutual, reciprocal, each other; one another; indicating how one party behaves towards the other; together; cycle; F: mutuellement; l'un l'autre; rpondre; rciproquement, ensemble, est souvent prcd des mots qui se rapportent aux activits rciproques, comme la lutte, les bagarres, rpondre; G: gegenseitig, wechselseitig, zusammen, wird oft Wrtern vorgesetzt, die sich auf wechselseitige Ttigkeit beziehen, wie kmpfen, schelten, begegnen; 2.25; 2.26: shng sheng1 sheng cheng R:a tri; via; a da natere; genez in lb. sanskrit: jati; sheng1 ming4: fora vieii; energia vital; trai; viu, a aduce la via (supravieuire); brut; crud, natural, proaspt; nou, neobinuit; inedit; nvat; erudit; savant; discipol; student, literat, maestru; relaia de genez in legea celor cinci elemente vibratorii w xng (vedeti si k ke4 relatia/ciclul de dominare); yng shng: a hrni/cultiva/intreine viaa; indic principiul generrii reciproce H gn; E: existence, life, life (force); give birth to, bear, grow,get, light a fire, living, unripe, green, raw, uncooked, unprocessed, unrefined, crude, unfamiliar, unacquainted,strange, stiff, mechanical, used before a few words to express emotion abs sensation: extremly, very, livlihood, pupil, student; yng shng: nourishing/cultivation of life; life cultivation; body cultivation; F: vie; existence ; natre ; lve; accoucher; pousser ; vivre; cru ; inconnu; tranger; nourrir/entretenir la vie/lexistence ; G: Leben, leben, lebendig, gebren, erzeugen, sich bilden, geboren werden, entstehen, werden, wachsen, roh, frisch, unreif, unerfahren, unbekannt, neu, fremd, wild, Schler, Jnger, der einen Beruf Ausbende, ein Schauspieler, sehr, durchaus, bud. Existenz, Geburt skr. jakata, neue Geburt; skr.: jati; 2.26: 2.04. Propoziia 4 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] (text in caractere chineze) nn/nn y xing/xing chng (text transliterat in pinyin) nan2/nan4 yi4 xiang1/xiang4 cheng2, (text pinyin cu numere pt tonuri) Nan I Hsiang Ch'eng (text transliterat in Wade-Giles) Nan Yi Hiang Tch'eng (text transliterat in EFEO) dificil uor reciproc transform (text tradus in limba romn) 2.27: [] nn nn nan2,4 nan : R: greu; dificil, anevoios; nn d: greu de dobndit (3.3.) obositor; dificultate, suferin; suprtor; a nu fi in stare; incapabil; aproape imposibil, plictisitor, enervant, neperformant, hrui, pronunie dificil; nn nan4: dezastru, primejdie, necaz, adversitate, dificultate, problem, durere, stres; urgen; a certa/mustra; E: difficult, hard, arduous, unable; difficult (to...), problem, difficulty, difficult, not good; almost impossible, tedious, annoying, non-performing, harass, pronunciation; bad, unpleasant, put somebody in a difficult position; nn nan4: disaster, distress, to scold; difficulty, trouble, sorrow, adversity, stress; emergency; F: difficile, difficult, dsagrable, infortune, malheur; dur, ardu, incapable; problme, pas bon, presque impossible, fastidieux, ennuyeux, non performants, harceler, de la prononciation; mauvais, mettre quelqu'un dans une position difficile; nn nan4: catastrophe, la dtresse, difficult, ennui, tristesse, l'adversit, le stress; d'urgence; gronder; G: schwer, schwierig, kaum, unmglich,

mhsam, lstig, notleidend, belstigen, Aussprache; nan4: Schwierigkeit, Mhe, Leid, Widerwrtigkeit, Not; 2.27; 2.28: y yi4 i yi R: uor; superficial; simplu; accesibil; calm; neglijent; neatent; nepstor, a trata superficial; natura; nume de familie; casant; fragil; vulnerabil; y dng: uor de ineles; b y: nu uor de fcut ceva; dificil; a schimba; schimb(comercial); comer; tranzacie; transformare; mutaie; [] y jng; yi jing; Wade Giles:I Ching; EFEO: Yi King: Cartea Mutaiilor; Canonul schimbrilor/transformrilor; E: easy, simple, amiable, brittle, fragile; vulnerable; transaction; change, trade; exchange; [] Y Jng; I Ching; Classic of Changes; Book of Changes; F: lger; simple; calme; la nature; nom de famille; mutation; changement; trasformation; [] Y Jng; EFEO: Yi King: le Livre des Mutations; G: leicht, einfach, ruhig, sanft, verwandeln,austauschen, wechseln, Wandel, das Buch der Wandlungen, die Wandlungen der Natur, Familienname; 2.28; 2.29: xing xing hsiang hiang R: reciproc; mutual, complementar; ciclu; vedei: 2.25; 2.30: chng cheng2 ch'eng tch'eng R: a reui; a mplini, a desvri; a deveni; a se transforma in; a duce la capt; a completa; a sfri; complet, perfect, ntreg; rezultat; fruct(al unei actiuni); a prsi(eliberare; cderea din pom a fructului copt); pregtit; terminat; gata; pe deplin crescut; copt; chng rn: omul complet/implinit; totul s-a ncheiat; a zecea, zece Li ptrai, nume de familie; [ ] chng y: proverb, zical; expresie fix; E: to complete, accomplish, finish; to become; turn into, win, succeed, one tenth; completed, finished, fixed, perfect, perfection; fully developed, fully grown, bring about, become, turn into, perform, achievement; in considerable numbers or amounts; quit; get ready, the whole thing to end, tenth, ten Li square; surname; [ ] chng y: proverb, idiom; F: devenir; accomplir; russir; complet; completer; raliser; excuter; rsultat; fruit (d'un travail); trs bien; parfait; d'accord; capable; tre prt, le tout la fin, dixime, dix carrs Li, prnom; chng rn: lhomme complet; G: vollenden, beendigen, ausfhren, zustandebringen, glcken, gelingen, werden, fertig, vervollkommnen, vollstndig, das Ganze, zu Ende, Zehntel, zehn Li im Geviert, Familienname; 2.30; 47.36; 2.05. Propoziia 5 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] , (text in caractere chineze) chng dun xing/xing xng, (text transliterat in pinyin tonuri) chang2 duan3 xiang1/xiang4 xing2, (text pinyin cu numere pt tonuri) Ch'ang Tuan Hsiang Hsing, (text transliterat in Wade-Giles) Tch'ang touan Hiang Hing, (text transliterat in EFEO) Lung scurt reciproc se descriu/msoar (text tradus in lb. romn) 2.31: [] chng zhng chang2 tschang tch'ang R: lung; lungime; mare; mreie; larg, extins; mult timp; a dinui; dura; etern; venic; constant; continuu, regulat, excelent, benefic, bine, putere personal; a depi pe cineva; a crete; a (se) dezvolta; maturiza; a se face mare; a excela n; zhng: conducatori; oficiali; a conduce; lider; mare[adult], senior; cel mai n vrst dintre fii; chng chng: Marele zid; chng dun; EFEO: tch'ang-toen: lungul si scurtul; E: long, length, forever, endure; always, constantly; of long duration, lasting, to grow; to develop; mature; to raise; strong point, forte; leader; F: longue, large, grande, continue, rgulire, toujours, constamment; de longue dure, ternelle, excellente, bnfique, bon, le point fort, forte; force personnelle; guider; chef; chng ch fort ; chng jing: Yangzi; le Fleuve Bleu; chng qing: lance; chng shu: longvit; longue vie; chng t: longue distance; G: lang, lange, dauernd, dauerhaft, regelmig, weit, ausgezeichnet, vorteilhaft, gut, persnliche Strke; entwickeln, gro ziehen; 2.31; 2.32: dun;duan3; tuan toen: R: mic; scurt; mrunt; puin; incomplet; insuficient; n minus; n lips de; chng dun; tch'ang-toen: lung-scurt; E: short, lack, brief, short be short of, owe, weak point, fault; F: court; bref; manquer de; faiblesse; dfaut; G: kurz, zu kurz, zu wenig, Mangel, fehlen, Fehler, fehlerhaft, schulden; 2.32; 2.33: xing xing hsiang hiang R: reciproc; mutual, complementar; ciclu; vedei: 2.25; 2.33bis: jiao4 clar; distinct; a compara

2.34: xng xing2 hsing R: A. form; contur; aspect; B. corp; entitate; organism; C. a aprea, a se ivi; a da impresia; nftiare exterioar, aparen; D. a compara(msura), a fi comparabil (cu); form asemntoare; neted, plat; comparaie; a fi n contrast; a concura (la curse de care); test, a critica, disput; n general; n ansamblu; loc de amplasare; w xng w xing: fr form fr imagine; capitolul 41: d xing w xng: "marea imagine nu are form"; E: shape, form, body, entity; appearance, to appear, to look; location, resembling; F: la forme, le corps, l'apparence, l'emplacement, apparaissent, ressemblant; G: Form, Gestalt, Krper; Erscheinung, Aussehen, Lage, erscheinen, sich bilden, hneln,-frmig glatt, eben; 2.34; 2.06. Propoziia 6 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [], (text in caractere chineze) go xi xing/xing qng, (text in pinyin tonuri) gao1 xia4 xiang1 qing1 (text pinyin cu numere pt tonuri) Kao Hsia Hsiang Ch'ing (text in Wade-Giles) Kao Hia Hiang K'ing (text in EFEO) Inaltul josul reciproc curg/se apleac (text tradus in lb. romn) 2.35: ga gao1 kao : R: nalt, mare; avansat; superior; n frunte; eminent; E: high, tall; elevated advanced, superior; lofty; G: hoch, hochschtzen, erhaben, hervorragend, gut, laut, gro, Familienname; 2.35; 2.36: xi xia4 hsia hia R: jos, sub; coborre; dedesubt; mic; a cobor; a micora; vedei: 2.2; 2.37: xing xing hsiang hiang R: reciproc; mutual, complementar; ciclu; vedei: 2.25; 2.38: [] qng qing1 king R: a tind a se nclina; a cdea; a se rostogoli; a ruina; a se topi [a pierde forma]; a da fru liber; E: to incline; to lean, to tend, lean towards; to pour out; empty, to overturn, to collapse, to pour out; collapse; F: incliner, pencher, tendance, s'crouler, verser, s'employer ; G: neigen, umwerfen, strzen, zuneigen umfallen, ausschtten, eingieen, sich ergieen,schmelzen, zerstren, zerrtten, untergraben, verderben, gnzlich (Mensch schaufelt Kopf); 2.38; in MWD si GD: yng ying2 ying : R: a umple; plin, abundent; exces; surplus; depi; profit; vedei: 4.8; 2.07. Propoziia 7 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] , (text in caractere chineze) yn shng xing/xing h/h/hu/hu, (text in pinyin tonuri) yin1 sheng1,3 xiang1,4 he2,4/huo2,4, (text pinyin cu numere pt tonuri) Yin Sheng Hsiang He (text in WadeGiles) Yin Cheng Hiang Ho (text in EFEO) voce/sunet tcere/ecou reciproc se armonizeaza (text tradus in lb. romn) 2.39: yn yin1 yin sau gua1 R: sunet, zgomot, glgie; voce, ton, inlime/frecven(a unui sunet), muzic; cuvnt; comunicare; pronunare; raport, referat, dare de seam; tiri; m yn: sunet mam; vocal; gua1: a asurzi; zgomot asurzitor; strigt puternic; glgie; reclamaie, plangere zgomotoas; a vocifera zgomot, vacarm; a bate capul cuiva cu ceva; a vocifera; a face zarv; dezordine, nvlmeal; apare n loc de: yin1 yin n :2.39; E:sound, noise, tidings; news ; tone, pitch, pronunciation m yn vowel; G: Laut, Schall, Ton, Klang, Stimme, Aussprache, Anlaut, Reim, Nachricht; 2.39; 2.40: shng sheng1 scheng : R: sunet; voce; ltrat(80); ton, ecou; reputaie; muzic; , d yn x shng (41.16): marea muzic celest/voce n-o putem auzi/e inaudibil [iese din raza temporar de integrare a stimulilor senzoriali pentru a deveni muzic (pentru a fi auzit)]; Great music[ or sound] cannot be heard/grte Stimmen wie stille Klnge/La grande musique n'a gure de sons; shng q: voce; ton; [] tcut; fr zgomot; linite, tcere; E: sound, voice, noise; tone; music reputation; crowing and barking(80); G: Laut, Schall, Stimme, Klang, Ton, Note, Musik, Ruf, Ruhm, aussagen, erklren, bekanntmachen, mndlich; Krhen und Bellen; caracter gresit care apare in 2.40; (adevratul caracter Unihan U+35C2 shng sheng3 este omofon omofon cu redat mai sus i inseamn "tcere"; vedei note); 2.40;

2.41: xing xing hsiang hiang R: reciproc; mutual, complementar; ciclu; vedei: 2.25; 2.42: h; h; he2; 4; hu; hu huo2; 4 ho hounn: R: armonie; uniune; coeren; impcare; panic pacificare; armonios, sociabil, prietenos; blnd; blajin; pace; mpreun cu; japonez; etym.: orez(cereal) + gur; fr armonie=foame; realizarea celor trei armonii externe (wai san he) presupune unitatea mental care susine i genereaz integritatea energetic care permite corpului s acioneze unificat; pt unificarea aspectelor externe se adopt poziii cheie care leag/unific umerii cu oldurile (jian yu kua he), coatele cu genunchii (zhou yu xi h) i palmele cu tlpile picioarelor (shou he zu he). E: harmony; harmonious, union; peace; gentle, mild, kind, on good terms, and; together with; with; draw, tie, denoting relations, comparison; F: ptrir; mler; hun h attnuer ; dtente ; soulagement ; rmission ; lnifier ;radoucissement ; teindre ; dulcorer ; ddramatiser ; attnuer ; attnuation ; apaiser ; adoucir ; assoupir ; calmer ; amortir ; dsarmer ; corriger ; dcrisper ; dtendre ; assoupissement ; amortissement G: Eintracht, Einvernehmen, Einklang, Zusammenstimmen, Friede, Freundschaft, einig, befreundet, friedlich, sanft, bereinstimmen, sich vertragen, in Einklang bringen, zustimmen, wohlklingen, reimen, passen; Holland(selten), Japan, Familienname; 2.42: 2.08. Propoziia 8 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] [] (text in caractere chineze) qin hu xing/xing su (text in pinyin tonuri) qian2 hou4 xiang1,4 sui2 (text pinyin cu numere pt tonuri) Ch'ien Hou Hsiang Sui (text in Wade-Giles) K'ien heou Hiang souei (text in EFEO) Inainte dup reciproc se urmeaz (text tradus in lb. romn) 2.43: qin qian2 tsien : R: nainte ( in timp i spaiu); n fa; anterior; precedent; trecut; naintare; a preceda; n frunte; cel dinti; (faa ctre) sud; qin rn: strmoi; strbuni; [] qin be: seniori, generaia in vrst; semnificaie dup occidentalizare: viitor: qin chng: viitoarea (carier, etc); viitoare proiecte; planuri; qin jn: a merge inainte; a avansa; qin sh: cunoaterea soartei/originii; ghicirea norocului; a devenit: profeie; citirea viitorului;[]sh: a recunoate, a inelege; a cunoate; cunoatere; intuiie; E: front, before, forward, in front, ahead, preceding, earlier, former, previous, ago, past; first; south, proceed; qin jn: to go forward, to forge ahead, to advance, onward; or: prophecy, foretelling, fortune-telling; F: avant (dans le temps et l'espace), au sud, avant, plutt, pass; l'ancien, prcdent, prcdemment; G: vor,vorn, voraus,vorwrts, vorgehen,Vorder-,vor-,sdlich,vorher,eher, frher, ehemalig,vorig, vorerwhnt, verstorben; Prophezeihung, Weissagung, Wahrsagung. 2.43; 2.44: [] ho ho hou3,4 hou heou R: dup (in timp si spaiu); ulterior; a urma(in spate); n urm, spate, napoi; a fi puse deoparte; urmeaz (n spatele, dup); mai trziu, viitor; posteritate; descendeni; succesori; pentru a seta anularea; nord, nume de familie;n urm; n spate; aezarea in spate; modestie, umilin; cel din urm; la nord; xu rn hu zh b z: "Cu ct studiem mai mult, cu att mai mult descoperim ignorana noastr" Educaia este o descoperire progresiv a ignoranei noastre; E: after (in time and space), later, future; afterwards; behind, to follow (behind) back; rear, at the back, offspring; descendents; future posterity,to the north, surname; ho zh: the latter the latter ho ch to pull back (an army), to retreat; ho empress, queen, surname; ho: back, behind, rear, afterwards, after, later; ho rn: later generation; y ho: after, later, afterwards, following, later on, in the future; xu rn hu zh b z: "The more we study the more we discover our ignorance"; The more you study, the more you will find yourself ignorant. Education is a progressive discovery of our ignorance; F: aprs (dans le temps et l'espace), derrire, le dos, la postrit, futur; plus tard, l'ancien, prcdent, prcdemment; mettre de ct (des graines); tre mis de ct, au nord, prnom; xu rn hu zh b z: "Plus on etudie, plus on voit que l'on ignore de choses" L'ducation est une dcouverte progressive de notre ignorance [Proverbes chinois recueillis par Paul Perny ; 1869); G: nach (rtlich und zeitlich), hinter, hintere, hinten, hintan-sein, folgen (dahinter, hinterher); spter, knftig, Nachwelt, Nachkommen, hintansetzen, nrdlich, Familienname; 2.44; 2.45: xing xing hsiang hiang R: reciproc; mutual, complementar; ciclu; vedei: 2.25; 2.46: [] su sui2 sui souei R: a urma; a veni dup; a nsoi; a acompania; a fi n acord cu; mpreun; simultan; succesiune de dinastii; atunci; mai tarziu; nume de

familie; E: to follow, to comply with, let somebody do as he likes; to allow; listen to; submit; to accompany; subsequently; then; surname; F: suivre, accompagner; respecter, laisser quelqu'un faire ce qu'il aime; permettre, couter; soumettre; ensuite, puis, ds que - plus tard; nom de famille; G: folgen, nachfolgen,entsprechen, gem, begleiten, zusammen, zugleich, sofort, sobald als -,darauf, spter; 2.46: 2.09. Propoziia 9 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] [] [] [] , (text in caractere chineze) sh y shng rn ch/ch w wi/wi zh sh, (text in pinyin) shi4 yi3 sheng4 ren2 chu3/chu4 wu2 wei2,4 zhi1 shi4, (text pinyin cu numere pt tonuri) Shih I Sheng Jen Ch'u Wu Wei Chih Shih (text in WadeGiles) Che Yi Cheng jen Tch'ou Wou Wei Tche Che (text in EFEO) de aceea sfnt om aeaz non aciune ale sale treburi (text tradus in lb. romn) 2.47: sh shi4 shih che R: desigur, da, corect, drept, a fi; este, sunt; pronume demonstrativ: acesta, aceasta, acela; indic mijlocirea; particul pentru legtur; sh y: de aceea; prin urmare; astfel, aa; deci; sh wi aceasta se cheam; asta e numit; se afirm; se zice; sh fi adevrat i fals; bine i ru; discordie; sh fu da sau nu; dac; E: correct, indeed, yes, right; to be; is, are, am, demonstrative pronoun, this, that demonstrative pronoun, this, that; used as the verb to be when the predicative is a noun, used for emphasis when the predicative is other than a noun, used to indicate existence, used to indicate concession; sh y : therefore; sh wi: this is called; it's called; is that; F: oui; d'accord; vrai; correct; tre; il y a; n'importe; tout ; ce; cela; sh y : ainsi; c'est pourquoi; puisque; sh wi: on lappelle; sh fi le vrai et le faux; le bien et le mal; discorde; sh fu oui ou non; si G: richtig, Recht, ja, dieser, jener, solcher, so sein, der Fall sein, sein, ist; sh y: darum; daher; sh wi: das nennt man; sie heit; 2.47; 2.48: y yi3 i R: a folosi; folos, n acord cu; pt.ca s; de, de ctre, de la; vedei: 1.29; 2.49: [] shng sheng4 sheng scheng : R: sfnt; sacru; divin; nelept; de prim rang; imperial; religie; autoritti laice si religioase; caracterul shng este alctuit din: wng suveran; imprat; rege, simbolul omului care a realizat alinierea celor trei trmuri/planuri din geografia sacr ( sn): pamnt, om si cer(din cap. 25), in cursul transei mistice ( sn mi : Samadhi); deasupra omului aliniat wng(care si-a regasit centrul si axul universului) se afl dou simboluri: 1. r: ureche(pt. a indica pe cel care are auzul divin; care aude muzica sferelor si cruia i se reveleaz cuvntul sacru(in lb. sanskrit termenul "shruti" desemneaza textele revelate diferite de textele memorate si transmise create de oameni: "smrti") si: 2. ku: gura(pt. a indica c acea fiin a devenit flautul in care cnt divinitatea; existena acestui caracter atasat la omul sfnt shng rn i a textelor revelate de cei prin care s-a exprimat sau a cntat divinitatea, infirm traducerea actual a capitolului 56: "cel ce tie nu vorbete"; shng rn sheng-jen : omul sfnt; ineleptul; cel care a trecut la cunoaterea direct i la aciunea nemijlocit; E: the saint human being; the holy human being; the wise; E: saint, holy, sacred; sage emperor; a sage of the first rank; imperial; m shng prophet; shng rn sheng-jen: the saint human being; the holy human being; the wise; F: sacr ; saint ; sainte, saintet; sage; plus haut degr; plus haut degr d'excellence, sublime, parfait, infaillible, divin, imprial; shng rn: le saint; le Saint homme taoste; une personne sacre; le sage ou lhomme "ralis", cest dire se confondant avec la rgulation mutative de la ralit; shn shng dignit ; G: hchster Grad der Vortrefflichkeit, heilig, hehr, vollkommen, unfehlbar, gttlich, kaiserlich, konfuzianisch; 2.49; 2.50: rn ren2 jen jen R: om; oameni; fiina uman; omenire; toat lumea; uman, fiecare; altcineva; ceilalii (n opoziie cu sine nsui); persoan; personalitate; E: human being, homo, man, person; others (as opposed to oneself), people, personality, character, everybody, each; mankind; someone else; F: homme; humain; personne; personnel; peuple; jen wou: personne / personnage / protagoniste; nou jen: femme; jen cheng vie; cheng jen tranger / inconnu; ch'eng jen: adulte / majeur; jentao: humain; humanit; chien cheng jen: tmoin oculaire; G: Mensch, Menschheit, Person, Leute, jemand, jemand anders; 2.50; 2.51: [] ch ch chu4 tschu : R: a sta; a locui; reedin; loc de edere; loc; a (se) stabili; a se aeza; a fi intr-o anumit poziie; locuin; a avea de-a face cu;a mnui, a manipula; a conduce; a trata (cu blndee, etc.); a trata (un subiect);

situatie, conditie, materie, substant; fond, subiect, continut; chestiune; a fixa un loc; a se limpezi; a decide; a judeca, a pedepsi. E: to stay, to reside, to live, to dwell, to be in [a certain position]; get along with somebody,to be in a position of, deal with place, locale; department; handle, G: wohnen, bleiben, dauern, entscheiden, regeln, verweilen, Manahmen treffen, zu einer Strafe verurteilen; 2.52: [] w wu2 wu wou R: nu exist, nu are; fr; nu; gol; vid; vedei: 1.13; 2.53: [] wi; wi wei2,4 wei: R: a face, a aciona, a fptui; a cauza; motiv; vedei: 2.7; 2.52-53: [] w wi; wu-wei; in japonez: mu i ; in versiunea Guodian: wng wi; R: (lit.: "nonaciune; non-aciune nefptuire"); aciunea fr lupt; aciunea fr reaciune; a fptui/aciona fr a fptui/aciona; aciunea necondiionat; a aciona in stare de inaciune (fr prtinire, alegere, preferine, expectaii, dorine, planificare); aciunea nondualist(in care are loc uniunea i identitatea subiect-obiect); aciunea paradoxal(aciunea care nu este nici aciune i nici inaciune; aciunea din mijlocul inaciunii; aciunea sincronic in care aciunea este simultan cu inaciunea), aciunea holografic(cu centrul peste tot) in care se suspend dualitatea subiect-obiect, in care dispare subiectivitatea exprimat prin dorine, ateptri, expectaii, sperane, care conduc la delocalizare, adic la ruperea de "acum i aici"; w wi este aciunea centrat in Acum(fr planificare, ateptri), pura constien imparial sau prezent in Acum; starea paradoxal de dincolo de aciune i inaciune, in care se instaleaz funcionarea nondualist, holografic, in care se deschide /manifest capacitatea de cunoatere direct si de aciune nemijlocit. Miezul invturii taoiste este reprezentat de conceptul de Wei Wu Wei [] termen tradus prin: non-aciune; aciunea fr lupt i subiectivitate; aciunea fr reaciune, aciunea direct(nemijlocit; noninstrumental), aciunea nondualist( in care se suspend separarea subiect-obiect) aciunea paradoxal ori holografic; aciunea din mijlocul inaciunii, care ne indic atitudinea i modalitatea de a parcurge Calea (Tao) spre Centrul omniprezent al universului holografic (care conine in fiecare parte intregul; invariant cu scara la care este cercetat), centru situat inclusiv in noi inine; calea de a ne reintregii i de a elimina separarea de izvorul care ne finaneaz. Ideal fixat in Tao Te Ching pt cei ce guverneaz; starea nedomesticit, neconditionat; w wi desemneaz un regim sau o modalitate de funcionare caracterizat de termenul [] w: golire, vidare, indistincie, imparialitate, nondiscriminare, lips de prtinire, non-interferen, contien n starea de martor imparial, stare incolor (in skrt.: "vairagya"; "naishkarmya"): "Prin modalitatea [] w accesm lumea cauzelor; prin modalitatea yu yu abordm lumea efectelor (periferia; suprafaa) [capitolul 1]; cuplul [] w wi apare i in varianta: w sh; nefptuire, nonaciune, noninterferen; non- [fr-] control, - fptuire -implicare, -ataare, interes subiectiv; ocupare (48.6; 57.01); sh w sh: svrete fr s svreti; ocup-te fr s fii ocupat; f afaceri fr s devi sclavul lor; (63.02); vedeti articolul din notele cap 2; E: in Guodian: wng wi: without action; non doing; non-action; paradoxal action beyond action and inaction; non-interfering; "without pretension"; do-nothing, plan-nothing; unconditioned; un-domesticated; "Pure human awareness, prior to experience or knowledge.", 'no thing', "nothingness"; [] w wi is also presented as: w sh: non- [not-] controlling, -doing [ado], -involvement, -busyness; (48.6; 57.01; 63.02 ); colourless state, nonattachment (in skrt.: "vairagya"; "naishkarmya"); F: sans action; non-action; non-agir; action sans lutte et subjectivit; l'etat incolore, le non-attachement , sans agir, non-faire, (en les laissant suivre) leur impulsion inne, sans subjuguer, sans avoir visit, sans-saveur : "Par la modalit [] w on peut accder au monde des causes (Par le non-tre, saisissons son secret); par la modalit yu yu nous abordons son accs (par l'tre, nous abordons le monde des effets; la priphrie; la surface) [Chapitre 1], 2[sans qu'il en soit l'auteur; Il produit sans s'approprier. Il agit sans rien attendre. Son oeuvre accomplie, il ne s'y attache pas. Puisqu'il ne s'y attache pas,son oeuvre ne passera pas], 3, 10 [sans tche; ne pas agir; te passer de toute connaissance? produire sans s'approprier, agir sans rien attendre, guider sans contraindre], 15[peut subir l'usage sans se renouveler], 23, 27, 29, 30, 32, 33, 37 ["tao insusi nu actioneaza si totusi totul se face prin el/le tao lui-mme nagit pas, et pourtant tout se fait par lui "], 43, 47[sans sortir, sans regarder, sans marcher], 48, 51, 57, 60, 63 64["sfantul nu actioneaza si nu esueaza/le saint n'agit pas et n'choue pas"], 64, 75, 80, nu lupta; non-lupta/nonstrife/ne dispute point: 3, 7-9, 22, 24, 66, 73, 81 G: nicht-eingreifenden; NichtGeschftigkeit; 2.52-53; apare in capitolele: 2, 3, 10, 37, 38, 43, 48, 57, 63, 64; 2.54: zh zhi1 chih tchi R:el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv i atributiv; vedei: 1.17;

2.55: sh shi4 schi : R: afacere, fapt; treab; munc; activitate; sarcin; aciune; fptuire; w sh; nefptuire, nonaciune, noninterferen; non- [fr-] control, - fptuire -implicare, -ataare, interes subiectiv; ocupare (48.6; 57.01); sh w sh :svrete fr s svreti; ocup-te fr s fii ocupat; f afaceri fr s devi sclavul lor; (63.02); ocazie; j sh: ocazie fericit(31); relaie, legturi, implicri; ren shi: relaii umane; (abstract) lucru; ceva; materie, circumstan, incident, aciune, slujb; job(loc de munc), accident; a executa; a face; a servi; sh tin: servete cerul(59.01); a merge, inconvenient, problem, nelinite, a servi(a administra afacerile n calitate de:); E: matter, affair, thing, item, deed; work; action; activity; business, trouble, accident, job, work, responsibility, involvement, be engaged; to serve; accident, incident; or: non- [not-] controlling, -doing [ado], -involvement, -busyness; ren shi: human relations; sh tin serve Heaven; G: Angelegenheit, Sache, Umstnde, Vorfall, Vorgang, Ttigkeit, Anlssen; Beschftigung, Unternehmen, ausfhren, tun, dienen, etwas los, Ungelegenheit, Schwierigkeiten, Unruhen, Hndel; Nicht-Kontrolle, -Getue, -Engagement, -Geschftigkeit. 2.55; 2.10. Propoziia 10 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze) xng/hng b yn zh jio/jio (text in pinyin tonuri) xing2/hang2 bu4 yan2 zhi1 jiao1,4 (text pinyin cu numere pt tonuri) Hang Pu Yan Chih Chiao (text in Wade-Giles) Hang Pou Yen Tche Kiao (text in EFEO) practic non verbal a sa instruire (text tradus in lb. romn) 2.56: xng xng xing2,4 hng hang2 hsing hang hsin hang R: a merge; a urma(a practica); a se mica(inainte); a pleca; a face, a executa; plimbare; mers; traseu; cale; drum; cltorie(in capitolul 64: qin l zh xng sh y z xi; o cltorie de o mie de leghe, incepe cu un pas); aciune, a aciona; conduit; faz; a se comporta; comportament; purtare; funcionare; o firm; depozit; magazin; serie; ir; rang; grad; element (dinamic; funcional; vibraional); in capitolul 69: xng w xng "s progresezi fr s avansezi" going ahead without advancing xng xng wu hsing: "Cele Cinci Micri/Faze/Elemente " [pmnt(, pinyin: tu), metal(Chinese: , pinyin: jin), ap(, pinyin: shui), lemn(, pinyin: mu), foc(, pinyin: huo)] considerate de antici c alctuiesc universul fizic. Medicina Tradiional Chinez[MTC] utilizeaz relaiile dintre Cele Cinci Elemente pentru a explic diferitele fenomene fiziologice si patologice dup relaiile/ciclurile de genez/creaie ( shng) si de dominare/ distrugere/ inhibiie ( k ); E: go; walk; move, travel; circulate; do, carry out, be all right, trip, behaviour, capable, competent; Five Elements, Movements, Phases or Five Stages w xng wu3 xing2: " [Wood (Chinese: , pinyin: m), Fire (Chinese: , pinyin: hu), Earth (Chinese: , pinyin: t), Metal (Chinese: , pinyin: jn), Water (Chinese: , pinyin: shu)] are chiefly an ancient mnemonic device, in many traditional Chinese fields: TCM (Traditional Chinese Medicine, Feng Shui([ ] fng shu; fengshui, geomancy); F: marche, marcher; agir; acte; conduite; faire; pratiquer; appliquer; rang; range; file; d'accord; habituellement traduit par: lment; xng xng Les 5 lments: w xng : jn : mtal, l'or. m : bois. shu : eau. hu : feu. t : terre; G: gehen, reisen, es geht, gelingen, begehen, tun, handeln, verrichten, veranstalten, ausben, vollziehen, vor sich gehen, stattfinden, Betragen, Wesen, Wandel, zeitweilig, nicht feststehend, dient als Vorwort zur Bildung von Zeitwrtern, die (fnf) Elemente ; Linie, Reihe(NCS 320); 2.56; 47.26; 2.57: b bu4 pu pou R: nu; non; fr; nici; negaie; prefix negativ: a-; ne-; non-; vedei: 2.19; 2.58: yn yan2 yen jen; Canton: jin4: R: A. cuvnt, limb; vorbire; grai; B. a zice; a afirma explicit; a vorbi; a spune; comunicare verbal; (b yn zhng): miezul (se afl n ceea ce este) nespus explicit; comunicare nonverbal; C. caracter; simbol; cuvnt (lucrarea are 5000 de caractere-cuvinte"/ wu qian yn/wen".); yn y: aceasta inseamn; b yn bu4 yan2 comunicare non-verbal; tcere; vedeti si capitolele in care apare [2, 5 (plus on en parle, plus vite on aboutit l'impasse), 17(se garde de parler), 43, 56, 73 (La voie du ciel sait vaincre sans lutter, rpondre sans parler)]; E: word, say, talk, speak, character; yn y this means; F: dire; mot; parole ; opinion; propos; yn mng explicitement b yn r y Cela va sans dire. / Cela se comprend. G: Worte, Sprache, Rede, sprechen, reden, bedeuten; yn y Das heit: vedeti si capitolele in care apare [2, 5, 8, 17, 22, 23, 27, 31, 41, 43, 56, 62, 66, 69, 70, 74, 78, 81]; apare prima data in: 2.58; 2.57-58: b yn bu4 yan2 pu yen pu jen: R: "fr cuvinte", tcerea; transmisia non-verbal; calea de comunicare nemijlocit de cuvinte este o

caracteristic comun n taoism i n buddhismul zen. Termenul "zen" este prescurtarea cuvntului zenna(sau zenno), transcripia japonez a termenului chinez "chan-na" (prescurtat chan), el nsui derivat de la cuvntul sanskrit Dhyna, care desemneaz starea de meditatie, n care se manifest o asemenea concentrare i reculegere a spiritului nct este abolit orice distincie ntre Eu si Tu, subiect i obiect, adevrat i fals. Termenul sanskrit Dhyna este definit de Patanjali n Yoga-Sutra ca a VII-ramur(anga) din calea cu opt ramuri(in lb.sanskrita: ashtnga), care conduc fiecare la iluminare i eliberare[in lb.sanskrit: "moksha"]; E: wordless teaching; silence; F: sans dire; silence; I: Il silenzio; G: ohne Worte zu lehren; Schweigen; sich von selbst; Caracteristicile buddhismul zen se pot rezuma n patru principii eseniale: 1. O transmisie direct n afara Scrierilor[orthodoxe](Kyge-Betsuden); 2. Nici o dependen fa de cuvinte i de simboluri grafice(Fury-Monji); 3. S se ndrepte direct ctre sufletul omului(Jikishi-Ninshin); 4. S-i contemple propria sa natur i s realizeze starea de "trezire" a unui buddha (Kensh-Jbutsu). Aceasta definire foarte exact a buddhismului chan este n mod traditional atribuit lui Bodhidharma, primul patriarh al buddhismul zen. Numeroi eruditi moderni consider ns c aceasta definire eman de la un maestru tardiv, Nanchan Pu yan (jap.Nansen Fugan). 2.59: zh zhi1 chih tchi R:el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv i atributiv; vedei: 1.17; 2.60: jio jiao4 kiao : R: a preda; a instrui; a nva(pe altcineva); nvtur, doctrin; instruire; instrucie; a comanda, a cauza, a face; E: teaching teach, instruct, religion; G: lehren, belehren, unterrichten, Lehre, Glaube, Religion, Sekte, Lehrstze, Erziehung, befehlen, veranlassen, lassen, Zeichen des Passivs; 2.11. Propoziia 11 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] [] (text in caractere chineze) wn w zu/zu/zu yn r b c (text in pinyin tonuri) wan4 wu4 zuo4 yan1 er2 bu4 ci2 (text pinyin cu numere pt tonuri) Wan Wu Tso Yan Erh Pu Tz'u (text in Wade-Giles) Wan Wou Tso Yen Eul Pou Ts'eu (text in EFEO) Toate lucrurile apar acolo dar fr control (text tradus in lb. romn) 2.61: [] wn wan4 wan wan R: zece mii; nenumrate; vedei: 1.21; 2.62: w wu4 wu wou R: obiect, lucru; vedei: 1.22; 2.63: zu zu zu zuo4,1,2 tso ts R: a face; a fabrica; a ndeplini; a aciona; a se purta ca; a lua loc; a juca rolul de; a rsri; a apare; a aduce; a fi; reprezint, servesc drept; pentru a scrie, mic atelier; munc manual; manufactura; meteuguri; care urmeaz s fie cauza, vor fi luate n considerare; E: to do; to make; to grow; to write ; to compose ; to pretend; to regard as; to feel ; writings or works; work; act, perform; production; prepare; build; act as, arise; be; to regard as, to take (somebody) for; [] w su zu we: without any initiative or drive; F: faire; agir; produire; effectuer; travail; se lever, atelier; composer, crire, soit, ce que; considrer que, prendre (quelqu'un) pour; faire ( on dit mme en franais faire sa demeure de tel ou tel lieu); G: tun, handeln, machen, herstellen, hervorrufen, sein, werden, gelten als-, stehen fr-, dienen als -, schreiben, kleine Werkstatt, Handwerk; 2.63; 2.64: yn yn yan1,2 yan yen R: A. el(neutru); B. aici; acolo; atunci; odat; (b yn): n alt parte; minte absent; B. cum? de ce? cand ? unde? C. sufix adverbial; particul final cu funcie descriptiv; D. i aa; astfel c; E: here, herein, there; then; thereupon(adverb); it (pronoun) ; how? why? when ?, where? etc. (interrogative) ; and so; so that (conjunctive) ; a final particle indicating numerous senses rhetorical how... ; F: ici; il; cela, comment?, seulement; (employ la fin d'une phrase); G: wie?, warum?, wie knnte! hier, dies, erst dann, nur wenn; 2.64; 2.65: r er2 r erh; R: astfel; apoi; atunci, i dar, ns; nc, tu;dvs; sufix; vedei: 1.45; 2.66: b bu4 pu pu: R: nu; non; fr; nici; negaie; prefix negativ: a-; ne-; non-; vedei: 2.19; 2.67: [] c ci2 tz'u ts'eu tse: R: cuvnt; expresie; dicton; afirmaie; declaraie; vorbire; mrturie; discurs; fraz; sentin; a controla; direciona; a acuza; acuzaie; decizie; a pleda; a se scuza, abdica, a demite, a renuna; a decade; a se sustrage; a abdica; a demisiona; a cobor; a decade; a se apleca; a abandona; a lua concediu; lua

rmas bun; la revedere, a refuza; a evita; od, form poetic; versiunea Fu Yi i in versiunea Mwngdu B caracterul este inlocuit cu sh("a incepe); b c : b c: nu e prsit; nu e refuzat; fr control/fr direcionare; E: word; term; words; phrase; expression; diction; sentence; speech, statement; opinion, poetic form; refined language; wording; poetic genre (so far, interchangeable with []); instruction; testimony, accusation, charge, abdicate, to take leave; to resign; to dismiss; to decline; to leave; dismiss, abandon; avoid, evade; vacation, to reject, to abstain, to be controlled by smth.; bid farewell, say goodbye; F: mot; parole; terme; diction, expression, sentence; ode, forme potique; , prendre cong, fuir, donner sa dmission discours, dclaration, mouvement; affirmation, accusation, abdiquer, dmissionner; dmission, dclin; viter; se soustraire; licencier; Au revoir, adieu, fuir, vacances, rejeter, refuser; abandonner, renoncer, s'abstenir; G: Worte, Ausdruck, Satz, Rede, Aussage, Anweisung, Anklage, Abschied nehmen, abdanken, urlaub, ablehnen, verzichten, aufgeben, Gedichtform; 2.67: 2.12. Propoziia 12 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze) shng r b yu , (text in pinyin tonuri) sheng1 er2 bu4 you3 , (text pinyin cu numere pt tonuri) Sheng Erh Pu Yu (text in Wade-Giles) Cheng Eul Pou Yeou (text in EFEO) creaz dar fr s posede (text tradus in lb. romn) 2.68: vedei: 2.69: 1.45; 2.70: vedei: 2.71: shng sheng cheng R:a tri; via; a da natere; genez; crud; natural, 2.26; r er2 r erh; R: astfel; apoi; atunci, i dar, ns; nc, tu;dvs; sufix; vedei: b bu4 pu pu: R: nu; non; fr; nici; negaie; prefix negativ: a-; ne-; non-; 2.19; yu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedei: 1.19; capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze) sh , (text in pinyin tonuri) shi4, (text pinyin cu numere pt tonuri) Shih (text in Wade-Giles) Che (text in EFEO) s atepte (text tradus in lb. romn)

2.13. Propoziia 13 din [] wi/wi r b wei2 er2 bu4 Wei Erh Pu Wei Eul Pou acioneaz dar fr

2.72: [] wi; wi wei2,4 wei: R: a face, a aciona, a fptui; a cauza; motiv; vedei: 2.7; 2.73: r er2 r erh; R: astfel; apoi; atunci, i dar, ns; nc, tu;dvs; sufix; vedei: 1.45; 2.74: b bu4 pu pu: R: nu; non; fr; nici; negaie; prefix negativ: a-; ne-; non-; vedei: 2.19; 2.75: sh shi4 shih che ; R: a se baza pe; a depinde de; speran; ateptare;
ncredere; a avea ncredere n; a se ncrede(n); a se bizui (pe); a depinde de; a se intemeia pe, a fi sigur; a se sprijini pe; siguran; se rezema de; confiden, mrturisire; a se destinui cuiva; siguran de sine; b sh: fr s se bizuie; fr s atepte sau s reclame; E: rely on; rely upon; presume on, trust to; depend on; to claim; to depend on; to hold on / F: compter sur, tre base sur, soutien; se fier indment , faire usage de; confiance; force; G: vertrauenauf, sich sttzen auf,Sttze, sich unrechtmigerweise verlassen auf-, sich zunutze machen, im Vertrauen auf, kraft-; fordern; abhngen von; voraussetzen;

festhalten an;

2.14. Propoziia 14 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze) gng chng r f j (text in pinyin tonuri) gong1 cheng2 er2 fu2 ju1 (text pinyin cu numere pt tonuri) Kung Ch'eng Erh Fu Chu (text in Wade-Giles) Kong Tch'eng Eul Fou Kiu (text in EFEO) lucrarea mplinit dar nu se ataeaz (text tradus in lb. romn) 2.76: gng gong1 kung kong R: [kung() este scris ca o combinaie a caracterelor gng kung: a lucra, lucrtor; i l : putere; for] realizare, lucrare; a

lucra; munc; oper; merit, performan, succes, abilitate; capacitate; srguin, activitate, exerciiu; fapt, efort; munc grea; cucerire; scop, int; efect; gng f kung fu: practica kung fu: a exersa sau practica Qigong indemnare, capacitate; talent; maiestrie; abilitate; realizare, rezultat; art, munc, efort; gng nng: funcie; gng l: putere; yng gng: studios; E: meritorious deeds, work; deed; achievement; merits; success; honor; credit; good result; ability, skill (of dancers, gymnasts etc); diligence, activity, service, exercise, effort, hard work; purpose; gng f kung fu: kung fu practice: to exercise or practice Qigong; skill; achievement; result; art; labor; effort; F: mrite; exploit; effet; services; effort, travail; uvre; habilet; adresse; gng f: exercer ou pratiquer Qigong; habilet; comptence; ralisation; rsultat; art; travail; effort; gng l: puissance; gng nng: fonction; yng gng: studieux; G: Verdienst, Leistung, Erfolg, Fhigkeit, Flei, Ttigkeit, Dienstleistung, Zweck, harte Arbeit; 2.76; 2.77: chng tscheng: R: complet, perfect, ntreg; a mplini, a desvri; a reui; vedei: 2.30; 2.77-78: gng chng R: a termina munca sa, a termina lucrarea, fapte implinite; a atinge (a realiza; a implini) performane (merite); E: to finish one's work, to achieve (accomplish) performances (merits); F: terminer son travail, atteindre (accomplir); service accompli; performance (le mrite); G: die Arbeit beenden, Leistungen vollbringen; 2.78: r er2 r erh; R: astfel; apoi; atunci, i dar, ns; nc, tu;dvs; sufix; vedei: 1.45; 2.79: f fu2 fu : R: nu; non; fr; termen folosit cu semnificaia lui w (vedei: 1.13), pentru a indica aciunea nemijlocit sau paradoxal: [] w wi nonaciunea ori nefptuirea (vedei: 2.52-53), atunci cnd e situat inaintea unui verb: f j: fr acumulare; fr ataare; fr s se laude(2); inlocuiete in textele vechi caracterul: b bu4 pu pu; E: not, no; G: nicht, nein, phys: Volt; 2.79; 2.80: j ju1 k: R: a locui; a ocupa (o poziie); a rmne; a se ataa; a se localiza; a fi n(o poziie); acas; locuin, domiciliu; reedin, a tri(localizat; identificat); a sta, a te opri ntr-un loc, cerere, reclama(merite); afirma, a stoca; a acumula; a ine; a nu da drumul; a se odihni; repaus; a deine; inerent, intenie; prenume; f j: fr acumulare; fr ataare(localizare; identificare); fr s se laude; (2); in mod obinuit; viaa civil; in pace; viaa zilnic; lit.: loc de locuit; E: reside, dwell, live, sit; occupy, remains; claim, assert, store up, lay by; in ordinary, civil life; in peace; daily life; lit.: place to dwell; Located between two eyes, it is the residence of the Chen (spirit). principal; F: rsider, habiter, rsidence, domicile, occuper; prtendre;s'arrter; vivre; s'asseoir; occuper, rclamation, s'affirmer, stocker jusqu', poser; en direct, appartement, logement, sjour, rester; prendre, accumuler, tenir, inhrente, attentif , prnom; G: wohnen, Wohnung, bleiben, dauern, anhufen, sich befinden, sein, innehaben, innewohnen, bedacht auf, Familienname; in gewhnlichen, zivilen Zeiten; im Frieden; lit.: Ort zum Wohnen. 2.80; 2.15. Propoziia 15 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze) f wi/wi f j , (text in pinyin tonuri) fu2 wei2/wei3 fu2 ju1, (text pinyin cu numere pt tonuri) Fu Wei Fu Chu (text in Wade-Giles) Fou Wei Fou Kiu (text in EFEO) doar fiindc nu se ataeaz (text tradus in lb. romn) 2.81: f f fu1 fu : R: [deriv din caracterul pentru om ( rn ), avnd in plus braele deschise larg i acul de pr al unui brbat adult ] brbat, so; masculin; autoritate; maturitate; desvrire; miestrie; f q: so i soie; f zi: stpn; maestru; f : hamal; da fu: doctor; [ ] y f: pescar; acela; aceia; cel despre care se vorbete; (particul iniial): oh, da, "bine", cu adevrat ; da, "acum", mai presus de orice; doar; tocmai; n special (de asemenea), deoarece; pentru c; fiindc; n ce privete; f we: ins doar; pentru c numai; fiindc doar( tocmai); acest lucru se datoreaz faptului c; particul final(exclamaie); E: husband, man; male adult; person; porter; (initial particle): oh; yeah, truly; well; for; those; above all, because; f we: for only; yet only; for alone (just); f zi: Master; gng fu: skill, art, kung fu, labor, effort; F: conjoint, personne, homme, serviteur, le matre; (particule initiale): ah oui, bien, vraiment pour, ceux, surtout, parce que; si; f we: parce que seul; c'est parce que; simplement; G: Gatte, Person, Mann, Knecht, Meister, Weiser; (initial Teilchen): weil; ja, nun, wahrlich vor allem (darber hinaus), f we: denn nur (gerade); 2.81;

2.82: we wei2 wei R: da; dar; doar, numai, singur; anume; doar cnd; numai n cazul n care, doar pentru c; totui; cu toate acestea, adic; s ia n considerare; particul care deschide o propoziie i face legtura; strict vorbind, numai, ns; f we: acest lucru se datoreaz faptului c; pentru c numai; fiindc doar( tocmai); E: just; only, alone; yes; only when, just because; however, to consider; -ism; f we: for only; for alone (just); F: seulement, seul; cependant, toutefois, considrer; f we: parce que seul; c'est parce que; G: nur, aber; allein; nur wenn, gerade weil; gebraucht fr RS8385 wei(2) berlegen, betrachten, allein einzig, nur,jedoch, aber, und, mit, ist, satzeinleitendes Wort RS8386 wei(2) Auenschnre eines Netzes, Grenzen, binden, verbinden, zusammenhalten, festhalten, helfen, satzeinleitendes Wort; 2.82; 2.83: f fu2 fu : R: nu; non; fr; inlocuiete caracterul: b pu; vedei: 2.79; 2.84: j k: R: a locui; a ocupa; locuin, a sta; a acumula; a rmne; a se ataa; vedei: 2.80; 2.16. Propoziia 16 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze) sh y b q (text in pinyin tonuri) shi4 yi3 bu4 qu4 (text pinyin cu numere pt tonuri) Shih I Pu Ch'u (text in Wade-Giles) Che Yi Pou K'iu (text in EFEO) De aceea nu pierde (text tradus in lb. romn) 2.85: sh shi4 Shih Che R: desigur, da, drept, a fi; acesta; sh y: de aceea; sh wi aceasta se cheam; asta e numit; vedei: 2.47; 2.86: y yi3 i yi R: a folosi; folos, n acord cu; pt.ca s; de, de ctre, de la; vedei: 1.29; 2.87: b bu4 pu pu: R: nu; non; fr; negaie; prefix negativ: a-; ne-; non-; vedei: 2.19; 2.88: q qu4 ch'u k'iu k : R: a pleca, a prsi; a pierde; a dispare; a fi luat(furat); a ndeprta; a se dizolva; a inceta s existe; a muri, mort; apus; trecut; q nin anul trecut/apus; a alunga un gnd; a scpa de; a evita; a se elibera; a respinge; respinge accept; a cobor; a se elibera de, a scpa (de ceva); a abandona, a terge (o pat); a suprima (o virtute sau un abuz); a extirpa; a demonta; a demobiliza; a scoate; a ridica (un sigiliu); a sustrage (un document); a goni; a concedia, a destitui; dup; E: go away, leave, depart, leave, lose, remove, get rid of , to be taken away, the one before this; to reject to accept; G: gehen, hingehen, weggehen, fortgehen, verlassen, aufgeben, fort, ab-, vorbei, vergangen, der vorige, abgehen, absetzen, entfernen, verstoen, entfernt sein von-; 2.88;

Bibliografie Cele 139 fragmente rmase din opera lui Heraclit: http://www.ac-nice.fr/philo/textes/Heraclite.pdf http://www.ac-nice.fr/philo/textes/Heraclite.pdf http://philoctetes.free.fr/heraclite.pdf). [1] The Fragments of the Work of Heraclitus of Ephesus on Nature, translated from the Greek text of Bywater by G.T.W. Patrick, Baltimore: N. Murray, 1889. This was originally Patrick's doctoral thesis at Johns Hopkins University, 1888. A note states that this 1889 edition was reprinted from the American Journal of Psychology, 1888. G.W.T. Patrick The Fragments of the Work of Heraclitus of Ephesus on Nature http://classicpersuasion.org/pw/heraclitus/herpatu.htm http://www.ellopos.com/study/default.asp? h=http://classicpersuasion.org/pw/heraclitus/ http://www.ac-nice.fr/philo/textes/Heraclite.pdf http://philoctetes.free.fr/heraclite.pdf Heraclitus- The Complete Fragments http://community.middlebury.edu/~harris/Philosophy/heraclitus.pdf

The Hidden Harmony (in English) cartea in format pdf se afla la adresa: http://www.messagefrommasters.com/Beloved_Osho_Books/Western_Mystics /The_Hidden_Harmony.pdf discursul in format mp3 la adresa de mai jos http://www.oshoworld.com/discourses/audio_eng.asp?album_id=75

situri unde gasiti variante de traducere ale capitolului 2 http://home.pages.at/onkellotus/TTK/_IndexTTK.html