Sunteți pe pagina 1din 39

Scurt istoric al activitatii de cazare.

Evolutia activitatii de cazare, reprezinta de fapt, istoria hotelului, care a asigurat intotdeauna posibilitatea optima de sejur, a calatorului. Primele locuri de popas amenajate pentru acest scop se pare ca au aparut in preajma marilor targuri, unde isi desfaceau negustorii marfurile, asezaminte in care acestioa se puteau odihni, manca si spala, dar mai ales, isi adaposteau marfurile pe timp de noapte. Aceste asezaminte au continuat sa se dezvolte, cunoscand o crestere deosebita o data cu inmultirea expeditiilor militare si al explorarilor geografice, cunoscut fiind ca in Evul Mediu nu numai hanurile ii primeau pe calatori, ci si manastirile ii ospatau cu generozitate. Hospes si hospital, au desemnat in latina notiunile de gazda, oaspete, calator, iar camera de primire pentru oaspeti se numea hospitale. Termenul de hotel a aparut in Franta, in perioada Evului Mediu, derivate din cuvantul hospitale si initial el desemna locuinta de la oras a nobililor. Denumirea de hotel, ca loc de gazduire, a fost data in ultimele secole, caselor, cladirilor care adaposteau si hraneau calatorii. Solicitarile pentru cazare au crescut tot mai mult odata cu dezvoltarea comertului, pe teritoriul actual al tarii noastre primele forme organizate de acest fel fiind chervasariile, care apar in a doua jumatate a secolului al XV-lea atat in Moldova, cat si in Tara Romaneasca.Incepand cu secolul al XVI-lea, datorita influentei turcesti, chervasaria isi schimba denumirea in han, cuvant de origine persana, care inseamna casa special amenajata, unde calatorul gaseste gazduire si mancare contra cost. Cresterea afluxului de calatori straini, dar mai ales a numarului mare de caravane cu marfuri, ce veneau de la Viena si Leipzig, mergand spre Orientul Apropiat, cu popas in Bucuresti, au facut ca hanurile din acest oras sa se dezvolte cu repeziciune, in secolul al XIX-lea fiind cunoscute, nici mai mult, nici mai putin, de 43 de astfel de asezaminte, dintre care unele s-au transformat,ceva mai tarziu, in hoteluri; astfel, in anul 1822, in Bucuresti existau 7 hanuri de rangul 1 si cca.30 de hanuri mici si mijlocii de rangul 2 si 3, cel mai important fiind Hanul lui Manuc, construit in 1808. Primii pioneri ai miscarii turistice organizate din tara noastra, apar inca de la inceputul secolului XIX-lea, printre care ies in evident Mihai Haret si Teodor Romulus Popescu. Odata cu aceasta miscare apar si primele hoteluri; astfel, in anul 1820, fostul han Gabroveni se transforma in hotel, in 1827 se construieste in Bucuresti hotelul Europa, in 1870, in Sibiu, incepe sa se construiasca hotelul Imparatul Romanilor, in 1858, tot in Bucuresti, se deschide hotelul Froschi, iar in 1886, Hanul lui Manuc se transforma in hotel Dacia. In 1880, la Sibiu, ia fiinta Asociatia Turistica din Carpati, iar in 1881 se construieste prima cabana romaneasca pe Negoiu. O data cu dezvoltarea turismului, se deschid in Bucuresti noi hoteluri, cum sunt Hotel Capsa,Patria, France si Orient, iar in 1911 se inaugureaza in Sinaia, Palace Hotel, cel mai modern hotel din tara; tot in Bucuresti, in 1912 se da in folosinta Hotel Atene Palace, iar in 1913, in Constanta, Palace Hotel.

Dupa 1919 iau fiinta doua societati de turism(Societatea turistilor romani si Hanul Drumetilor), care se unesc in 1925 si formeaza Turing Clubul Romaniei, la care adera asociatia turistica din Cluj(Fratiei Muntene- condusa de prof.Emil Racovita). Intre anii 1937-1940 a luat fiinta Organizatia Nationala de Turism, al carui scop era sa dezvolte toate formele de cazare din Romania, ajungandu-se astfel, ca in 1944 sa existe un numar de 35.000 locuri de cazare in intraga tara. Ca forma de organizare superioara in turism, se infiinteaza Directia Generala de Hoteluri si Restaurante(D.G.H.R.),in cadrul Ministerului Comertului si in anul 1967, se transforma in Oficiul National de Turism,ca organ central al turismului, iar in 1971 se infiinteaza Ministerul Turismului, cu filial judetene, Oficiul Judetean de Turism (O.J.T.), cu exceptia Litoralului Romanesc, care dispune de capacitatea cea mai mare de cazare si alimentative, s-a infiintat la acea data Centrala de Turism O.N.T. Litoralpana in 1990, cand s-au transformat in alta forma de organizare, exceptand Neptunul si Costinestiul, care aveau structura organizatorica guvernamentala si de tineret. Intre anii 1990 2008, activitatea turistica a fost privatizata, in S.C. pe actiuni si S.R.L.-uri.In aceasta perioada, s-au dezvoltat intens pensiunile agroturistice, in principalele zone, Montane,Delta, Mare, ca o varianta alternativa si concurentiala a turismului clasic.

Capitolul 1
ORGANIZAREA ACTIVITATII UNITATILOR DE CAZARE Activitatea unitatilor de cazare, reprezinta un ansamblu de actiuni care se desfasoara in hoteluri si alte forme de cazare, in scopul asigurarii conditiilor pentru innoptarea si odihna turistilor, precum si a serviciilor suplimentare prestate in unitatile anexe. Serviciile de cazare reprezinta un component de baza al produsului turistic, fiind un element indispensabil pentru asigurarea unor conditii corespunzatoare de cazare, masa, transport intern si international, tratament,etc. Potrivit criteriilor de clasificare si a conditiilor specifice fiecarei unitati de cazare, serviciile oferite pot fi : - Servicii de cazare propriuzisa (raspund nevoilor fiziologice, de odihna si reconfortare a turistilor); - Serviciile complementare (legate de functiile de cazare sau de posibilitatile oferite turistilor pentru petrecerea in conditii optime a sejurului); - Servicii asigurate de alimentatie a turistilor (room service sau in restaurante); - Servicii comerciale (aprovizionarea turistilor cu bunuri necesare in timpul sejurului magazinele din incinta hotelului); - Serviciile de informare (orientarea turistului cu privire la zona si localitatea in care functioneaza unitatea de cazare); Concluzie : Activitatea unitatilor de cazare, reprezinta imbinarea armonioasa a acestor pachete de servicii in scopul asigurarii unui sejur cat mai agreabil pentru turisti.

STRUCTURA ORGANIZATORICA SI CLASIFICAREA UNITATILOR DE CAZARE Potrivit caracteristicilor constructive, calitatii compartimentarii si dotarii acestora cu mobilier, instalatii, inventar textil si alte obiecte necesare in dotare, precum si serviciile pe care le ofera unitatile de cazare, se clasifica pe categorii de confort, reprezentate pe numar de stele, stabilite de Forul tutelar al Turismului. Clasificarea pe tipuri de unitati de cazare: Hoteluri de 5,4,3,2,1 stele Hoteluri apartament de 5,4,3,2 stele Moteluri de 3,2,1 stele Vile turistice de 5,4,3,2,1 stele Cabane turietice de 3,2,1 stele Sate de vacanta,Campinguri, Popasuri turistice, Casute camping de 4,3,2,1 stele Pensiuni turistice si agroturistice de 5,4,3,2,1 stele (denumiri de flori margarete) Apartamente sau camere de inchiriat locuinte familiale de 3,2,1 stele Cazare pe nave fluviale,maritime si oceanice de 5,4,3,2,1 stele Cazare pe transport feroviar(vagon de dormit) de 2,1 stele FORMELE DE CAZARE PE TIPURI DE HOTELURI SUNT : 1. Hotelul clasic si de tranzit; 2. Hotelul clasic de vacanta (turism organizat); 3. Hotelul clasic de tratament ( cu servicii medicale si de urmarire a activitatii turistilor-pacienti); 4. Hotelul clasic pentru sportivi (amplasate in orase cu centre sportive); 5. Hotelul apartament (apartamente si garsoniere); 6. Motelul (motor-hotels) (pentru automobilistii in tranzit) ALTE TIPURI DE UNITATI SI FORME DE CAZARE SUNT: a. b. c. d. Vilele (complex de vile); Cabanele (amplasate pe trasee turistice montane); Bungalow-uri (amplasate in zone cu umiditate mare - munte/mare); Satul de vacanta (ansamblu de cladiri amplasat intr-un perimetru bine delimitat); e. Campingul (popasul turistic); f. Pensiuni agroturistice rurale (functioneaza in locuintele cetatenilor care asigura cazare si alimentatia din ferma proprie)

DOCUMENTE NECESARE OBTINERII Certificatului de clasificare Unitatile de cazare trebuie sa intocmeasca documentatia necesara clasificarii, care consta in : cerere tip; schita privind amplasarea si adresa unitatii; schita privind structura si amplasarea camerelor; fisa privind incadrarea nominala a camerelor; certificatul de inmatriculare a societatii in Registrul Comertului (in copie); statutul sau autorizatia de functionare a societatii (in copie); autorizatia sanitara; autorizatia sanitar-veterinara; aviz PSI; aviz al Inspectiei de Stat pentru Protectia Muncii. Documentatia sus mentionata se depune la Centrul Teritorial de Turism din cadrul Consiliului Judetean Teritorial sau al Municipiului Bucuresti. COMPATIBILITATILE CONSTRUCTIVE, COMPARTIMENTARE SI DOTARE A HOTELURILOR Partile comune ale cladirii,camere si celelalte compartimente functionale, cu instalatiile aferente, trebuie sa fie de cea mai buna calitate, raspunzand cerintelor tehnice ale hotelariei moderne. - Peretii, plafoanele, pardoselile si ferestrele sa fie executate din materiale fonoizolante, conferind hotelului un aspect elegant si confortabil; - Spatiile comune si camerele, vor fi dotate cu tablouri originale (peisaje naturale, arhitectura istorica a localitatii), precum si elemente decorative cu flori si plante ornamentale, prezentate in diferite forme de ambient placut; - Instalatie in cascada cu apa sau fantana arteziana, luminata in diferite culori, amplasata in holul central, la pozitia centrala si vizibila, aduce o atmosfera de improspatare a aerului si o prezentare deosebita a hotelului, decoratiuni interioare care vor fi realizate de catre specialisti in design, pe aceste profile. - Inaltimea spatiilor de cazare va fi de minim 2,80 m; - Camerele nu pot avea ferestrele orientate spre curtea interioara, terasa tehnica sau alte elemente constructive care obtureaza vederea sau creeaza o viziune inestetica; - Constructiile vor fi astfel realizate incat sa se evite deranjarea turistilor de surse de zgomot, produse de instalatiile tehnice ale hotelului sau alte surse de poluare; - Ferestrele vor fi prevazute cu perdele, draperii obturate, realizate din materiale de cea mai buna calitate. - Mobilierul, tapiteria, corpurile de iluminat, precum si aparatura electronica, instalatiile sanitare, lenjeria si toate celelalte dotari sa fie de cea mai buna calitate;

- Ascensoarele, vor fi silentioase, si vor asigura o circulatie rapida si comoda. - La intrarea in hotel si in holurile de pe etaj, vor fi prezente aparate de curatat si lustruit pantofi; - Pardoselile de marmura (gresie) trebuie acoperite partial cu mocheta sau covoare speciale, care atenueaza zgomotul, iar scarile se recomanda acoperite pe mijloc cu mochete speciale si laifere, din panza de in speciala, fixate la fiecare treapta cu vergele din inox. - Laifarul (drumul de panza de deasupra mochetei, cu rol in estetica si protectia mochetei), se poate schimba ori de cate ori se constata a fi neigienic (zilnic). Spatiile de cazare pot avea urmatoarea structura : camera single, cu pat individual, obisnuit sau matrimonial; camera dubla, cu doua paturi individuale sau pat dublu; camera tripla, cu trei paturi sau mai multe individuale; garsoniera : compus din dormitor ,salon, vestibul si grup sanitar propriu; apartament: compus din unul sau mai multe dormitoare, sufragerie, vestibul, grup sanitar propriu. Asigurarea compartimentarii, dotarii si serviciile de calitate, corespunzatoare categoriei solicitate , conduce la obtinerea: Certificatului de clasificare, conform criteriilor stabilite de comisie. COMPARTIMENTAREA SI DOTAREA SPATIILOR PE ACTIVITATI FUNCTIONALE 1. Holul de intrare in hotel : -constituie primul contact pe care il are turistul cu un hotel si implica prima impresie, care de multe ori este categorica. -holul cumuleaza mai multe servicii si functiuni(cel mai important mod de circulatie); -prin hol ai acces la etajele de cazare, la restaurant, la bar, la braserie, cofetarie, sali de conferinte, puncte comerciale, frizerie, coafura, etc., avand deci un rol de legatura intre exterior si circulatia interioara, atat pe orizontala cat si pe verticala. -dimensiunile si continutul holului, sunt variabile, in functie de capacitatea de cazare, profilul si gradul de confort (categoria clasificarii); -suprafata holului se stabileste in functie de numarul camerelor de hotel si a numarului locurilor de cazare (hotel de 5/4 * = 1,5/2 mp/camera, iar la 3/2 * = 1,5/1mp/ camera); - decorarea si mobilarea holului principal trebuie sa creeze o ambianta placuta.

2. Spatii comerciale si auxiliare in hoteluri de categorii speciale: Aceste spatii contribuie la diversificarea serviciilor specifice de turism si servicii suplimentare care aduc beneficii hotelului. Barul de zi (pentru hotel de 5/4/3*); Room service de etaj (H 5/4/3*); Saloane multifunctionale (conferinte,receptii,congrese,club,etc.); Spatii proprii pentru agrement si practicarea de activitati sportive (piscina,sauna,Sali de gimnastica, jocuri distractive, terenuri de sport,etc.) Spatii pentru pastrarea materialelor sportive; Frizerie-coafura-cosmetica (H 5/4 *); Parcare auto proprie (H 5/4/3 *) Birou schimb valutar; Rampa de acces carucioare pentru invalizi; Intrare principala pentru turisti si bagaje Intrare secundara pentru primirea marfurilor si personalul complexului; Sistem de climatizare (H 5/4/3 *); Incalzire centrala (apa calda permanenta); Oficiu pentru cameriste (pe etaj / 20-30 camere); Spalatorie mecanica proprie a complesului; Instalatie de programe radio TV proprii in toate camerele; Camere cu grup sanitar propriu ( H 5/4/3 *); Grup sanitar comun, separat pe sexe / pe fiecare nivel ( H 2/1 *); Balcoane sau logii; Firma luminoasa, vizibila la intrarea in hotel Tuburi si spatiu special, pentru colectarea resturilor menajere (pubele, containere). 3. Dotarea cu mobilier, lenjerie si alte obiecte ale hotelului. Holul de primire Salon multifunctional Holuri de etaj receptie, canapele, fotolii, mese de hol, afisier, corpuri de iluminat (candelabre, plafoniere, lustre si aplice). instalatii si mobilier specific pentru conferinte si traduceri, ecran mobil. fotolii, masute speciale, scrumiere cu picior. Camera de cazare ( H 5/4/3*) :
1. Mobilier :

- pat simplu sau dublu, - masa cu oglinda inramata(toaleta), - masa obisnuita de scris sau pentru consumul mesei, cu scaune tapitate, - masuta joasa cu tabureti tapisati,

2.

3.

4.

5.

- dulap pentru haine si lenjerie, cu umerase, cuier pentru imbracaminte de zi , portbagaj, trusa de curatat incaltamintea, - masa televizor, noptiere, fotolii, - sezlong de balcon. Instalatii : - televizor, radio, - minibar frigorific, - lampa de birou, - lampadar, lampi plafoniere sau aplice laterale, - instalatie curenta de apa rece si calda, canalizare. Lenjerie de camera: - saltea relaxa sau alt model, - cearceafuri plic pentru pled sau plapuma, paturi, perne cu fete de perna, - prosoape de baie, de fata, de picioare. Auxiliare : - sapunuri turist, servetele parfumate, - pahare, - hartie igienica, - vaze pentru flori, tablouri, - serviciu telefonic , etc. Informatii turistice : - pliante informative cu privire la serviciile oferite de hotel: - spalat, calcat si curatat lenjerie; - reparat imbracaminte; - serviciu pentru transport bagaje; - serviciu de curier, pastrat valori, room service, trezire la ora dorita de turist, etc. HOTELUL CLASIC. Organizare pe activitati functionale.

Definitie : Hotelul, este unitatea de cazare care pe langa serviciul de baza cazare si masa (odihna si alimentatie), asigura si o gama variata de alte servicii, pentru a satisface nevoile, dorintele si preferintele de organizare a turistilor (pasagerilor), care apeleaza la serviciile hotelului si pentru realizarea obiectivelor economice a acestuia dupa cum urmeaza: cazare, alimentatie, activitatin sportive, activitati culturale; activitati profesionale prin simpozioane, expozitii, festivaluri si alte manifestari de agrement; Marimea raporturilor de dezvoltare a acestor compartimente, depinde de capacitatea hotelului, categoria de clasificare, amplasare, profilul statiunii, trasee turistice; cu functionare permanenta sau sezoniera, cu profile de tranzit sau turistic, profil balneo-climatic, etc. Compartimentul de cazare cuprinde : - Serviciul de receptie; - Serviciul de etaj; - Compartimentul tehnic. Serviciul de receptie : - amplasat la nivelul de acces al pasagerilor, intr-o pozitie care sa fie accesibila turistilor si care sa permita supravegherea circulatiei in cadrul unitatii de cazare. Principalele activitati in cadrul serviciului sunt: a. primirea turistilor ; b. prezentarea serviciilor suplimentare;

contabilitatea turistilor si a hotelului, serviciul de rezervare anticipata a cazarii si evidenta de primire. d. Relatiile receptiei cu celelalte compartimente ale hotelului: - administratia hotelului, - manageriatul restaurantului, - serviciul tehnic, - cu alte unitati de profil turistic (agentii de turism intern si international). Compartimentarea serviciului de receptie: a. Spatiul de amplasare al comtuarului si de lucru al formatiei din receptia hotelului; b. Spatiul pentru birou receptie si administratie (manageriat); c. Spatiul pentru depozitarea temporara a bagajelor pasagerilor; d. Spatiu pentru centrala telefonica, faxuri de primire si transmitere de mesaje personale si economice.
c.

Serviciul de receptie, reprezinta cartea de vizita a hotelului si respectiv a societatii comerciale, privind profesionalismul personalului, amabilitatea de primire si cazare a turistilor. Serviciul de receptie, coordoneaza si serviciul de hol in care sunt prevazute subactivitatile : - intrarea/iesirea turistilor (activitate prestata de portar/usier); - transportul bagajelor; - transportul pe verticala (ascensoare); - curierat; - comisionerat. In acest sens in serviciul de receptie trebuiesc prevazute functiile : - receptioner hotel, - casier, - portar/usier, - liftier, - curier, - comisioner. Dotarea compartimentului de receptie. a. mobilier : comtuarul, a carei lungime si model este in raport cu gradul de confort, categoria hotelului si de capacitatea cazarii; b. panoul de chei : in interiorul comtuarului , in fata frontului de lucru a receptionerului; c. birou de lucru : dulapuri pentru arhiva, dulapuri sau seifuri pentru pastrarea obiectelor de valoare; d. vitrina : (cu suveniruri , felicitari , presa etc.); e. aparate , instalatii , utilaje specifice : (PC, casa de bani, vitrina frigorifica, ceas de perete, carucioare speciale pentru transport bagaje, aparate telefonice, etc.); f. ustensile si alte dotari : trusa vcu ustensile de lucru, trusa cu produse chimice de scos petele de pe imbracaminte, trusa de prim ajutor, trusa cu ace si accesorii de cusut, trusa de perii pentru haine si incaltaminte; g. rechizite de birou; h. registre si documente specifice;

i.

materiale auxiliare.

Serviciul de etaj : - este asigurat de personal specializat pe functia de supraveghetoare de etaj (guvernanta), care gestioneaza mobilierul si dotarile din camere si raspunde de curatenia, intretinerea si amenajarea spatiilor de cazare. - pentru desfasurarea acestor activitati, sunt necesare spatii de depozitare a lenjeriei schimbata si pregatita pentru spalatorie, spatii pentru lenjerie curata, spatii pentru materiale de intretinere si igienizare in unitate si pentru turisti, la camera, dependinta pentru ustensile si utilaje (aparate) de intretinere (aspiratoare, detergenti,sapunuri, ustensile pentru spatii verzi, etc.). Compartimentul tehnic : - trebuie sa dispuna de spatii special amenajate (de regula la subsolul hotelului) compartimentat pe activitati tehnice, dotat cu utilaje, ustensile necesare interventiilor de remediere a defectiunilor din cadrul hotelului. - principala conditie tehnica a spatiilor de cazare o constituie climatizarea, care consta in incalzirea sau racirea aerului din camere si holuri prin mentinerea anumitor parametrii, pentru asigurarea unui confort uman normal. ORGANIGRAMA FORMATIEI DE LUCRU
(VEZI ORGANIGRAMA HOTEL)

Capitolul 2
Generalitati privind calitatile, aptitudinile, comportamentul si tinuta personalului hotelier. Lucratorii selectionati pentru formarea profesionala si incadrarea pe functii specifice de hotelarie, trebuie sa indeplineasca anumite calitati personale si intelectuale, pentru a putea satisface la un nivel superior, serviciile impuse fiecarei functii din cadrul formatiei de lucru. Calitati fizice lucratorii din unitatile hoteliere trebuie sa aiba un aspect placut, - sa nu aiba defecte fizice vizibile, - sa aiba o greutate si o inaltime potrivita, - sa aiba auzul, vazul si mersul normale, - sa se exprime cursiv in limba romana si in una sau doua limbi de circulatie internationala, - sa aiba o sanatate robusta. Calitati si aptitudini specifice meseriei de hotelier : - spirit de initiativa, reflexe rapide, in rezolvarea serviciilor solicitate de turisti dar si de conducerea complexului hotelier; - echilibru si stapanire de sine, presupune a avea tact profesional, prin a asculta cu atentie interlocutorul ; - imaginatia, il ajuta sa gaseasca forme originale, interesante de prezentare a locului de munca;

- elocventa, este capacitatea de a vorbi convingator si cursiv; Calitati morale : Personalul ce deserveste hotelul trebuie sa dea dovada de cinste, corectitudine, sinceritate, demnitate, politete, amabilitate, grija deosebita fata de gestiunea unitatii si spirit colectiv. Se interzice consumul de alcool, jocurile de noroc, impertinenta in comportament, utilizarea unui ton necuviincios, indiscretia, precum si curiozitatea excesiva. Tinuta vestimentara de serviciu. Pe langa lenjeria de corp, lucratorilor hotelieri li se impune o tinuta speciala de prezentare pentru fiecare functie in parte, care trebuie sa fie de buna calitate, rezistenta si in permanenta calcata si curata. Uniforma de serviciu este stabilita de conducerea complexului hotelier, in functie de sex, functie, categoria hotelului si anotimp. De asemenea, aspectul parului lucratorilor hotelieri va fi cat mai placut si ingrijit in permanenta, fiind interzise exagerarile de orice natura. Se recomanda ca purtarea bijuteriilor sa nu se faca in exces. Supraveghetoarea, cameristele, ingrijitoarele de hotel etc. precum si cea mai mare parte din personalul tehnic vor fi dotati cu haine de lucru si materiale de protectie in conformitate cu legislatia in vigoare.

Atributii profesionale ale personalului serviciului de receptie: Seful de receptie Organizeaza si desfasoara activitatea de rezervare, cazare si servire a turistilor; Urmareste in permanenta satisfacerea cerintelor la nivelul turismului intern si international; Organizeaza instructajele de conduita, de igiena sanitara, de protectia muncii, de PSI, a normelor privind evidenta turistilor, aplicarea tarifelor pe tipuri de camere, precum si reimprospatarea cunostintelor profesionale adaptate la tehnologiile noi si moderne aplicate in sistemul informational; Organizeaza si completeaza la timp toate documentele de evidenta primara, operativa, contabilitate si statistica prevazute de sistemul informational, precizate de normele legale; Impreuna cu compartimentele superioare, stabileste strategia de oferta turistica pentru cazare si alte servicii; Stabileste si urmareste modul de exploatare rationala a spatiilor de cazare pentru o amortizare si o uzura uniforma a echipamentului hotelier; Urmareste realizarea unei personalitati proprii a unitatii hoteliere prin dotare, ornamentare, decorare exterioara si interioara, precum si prin calitatea prestatiilor de servicii. Organizeaza si coordoneaza activitatea lucratorilor din compartimentul de receptie; Coordoneaza colaborarea intre compartimentul de receptie si cel tehnic, in vederea remedierii de urgenta a defectiunilor constatate. Urmareste in permanenta graficul situatiei de cazare; Trebuie sa cunoasca caracteristicile spatiilor de cazare si de folosinta comuna; Sa fie informat in permanenta despre tarifele de cazare si prestatiile de servicii suplimentare; Sa doteze receptia cu materiale si documente necesare pentru desfasurarea in conditii optime a intregii activitati;

Ia masuri preventive de afisare la receptie a conditiilor de primire, depozitare si pastrare a obiectelor de valoare; Atribuie sarcini speciale personalului de paza si ordine, care sa conduca la cresterea securitatii hotelului si urmareste modul de aplicare a acestor servicii; Intervine in relatia cu receptia pentru rezolvarea eventualelor sesizari ale turistilor; Va face in permanenta oficiul de gazda, avand in fata turistilor o tinuta si un mod de prezentare ireprosabila; Va rezolva, in limita competentei functiei, toate solicitarile turistilor; Asigura in permanenta legatura cu conducerea complexului hotelier; Inregistreaza impresiile turistilor si va tine cont de acestea in vederea imbunatatirii serviciilor de hotel. Receptionerul Se subordoneaza direct sefului de hotel si sefului de receptie. Trebuie sa cunoasca una sau doua limbi de circulatie internationala. Sa aiba, in timpul serviciului, o tinuta ireprosabila. Primeste si repartizeaza pasagerii in spatiile de cazare din hotel. Trebuie sa cunoasca foarte bine structura camerelor de cazare, posibilitatea introducerii de paturi suplimentare, natura dotarii si instalatiilor fiecarei camere, precum si natura serviciilor puse la dispozitia turistilor. Tine evidenta camerelor ocupate si a celor libere. Primeste comenzile pentru rezervari de cazare individuale sau in grup, pe care le inregistreaza in Registrul de comenzi. La sosirea in hotel a pasagerilor, inmaneaza acestora fisa de anuntare a sosirii si a plecarii pe care o completeaza turistii pe baza actelor de identitate. Apoi le inmaneaza cheia cu numarul camerei. Urmeaza sa le deschida Fisa de cont , in care se vor factura serviciile acordate in timpul sejurului. La plecarea turistului, receptionerul va intocmi sau va dispune casierului intocmirea facturii fiscale, a formelor de lichidare a contului pentru serviciile primite ( in numerar, card sau prin document de plata/ OP). Va comunica plecarea turistului restaurantului, serviciului de etaj, etc. Va consulta turistul la sosire si la plecare, daca are nevoie de ajutor la bagaje, taxi etc. Asigura intocmirea situatiilor statistice privind dinamica clientilor in hotel. Programul receptiei va fi stabilit de conducerea complexului hotelier, recomandat fiind sa fie 12/24 liber, astfel incat la receptie sa existe in permanenta un receptioner de serviciu. Casierul de hotel Este utilizat in hotelurile de categorie superioara. Trebuie sa posede cunostinte de operare pe calculator. Urmareste si opereaza toate serviciile in fisa de cont a turistului. Trebuie sa cunoasca exact atat ocuparea cat si eliberarea spatiilor de cazare. Controleaza din timp comenzile de cazare individuala si in grup cu plata prin documente de virament si verifica valabilitatea acestora. Intocmeste si tine la zi toate documentele de evidenta primara. Intocmeste si tine la zi toate documentele financiar-contabile stabilite de conducerea complexului hotelier. Se consulta cu receptionerul in orice problema pentru a lua masuri in consecinta.

Supraveghetoarea Are in subordine personalul de etaj si parter, care se ocupa de intretinerea unitatii. Organizeaza activitatea intretinerii hotelului pe baza unui grafic orar.

Raspunde de prestatia personalului din subordine. Raspunde de asigurarea curateniei si igienei spatiilor de cazare, a salilor comune pentru diferite actiuni, a culoarelor si oficiilor anexa. Raspunde de schimbarea lenjeriei, prosoapelor de baie, a halatelor etc. din camerele de cazare. Raspunde de buna functionare a instalatiilor si utilajelor, precum si de aspectul si starea mobilierului din camere. Colaboreaza cu toate compartimentele functionale din hotel pentru realizarea in conditii optime a tuturor atributiilor profesionale. Verifica informatiile primite de la cameriste privind defectiunile survenite la obiectele din dotarea spatiilor de cazare, a instalatiilor si utilajelor. Verifica modul cum se executa remedierile de catre personalul tehnic, receptioneaza lucrarile efectuate si consemneaza observatiile sale in registrul de defectiuni. Organizeaza si verifica modul in care sunt asigurate serviciile puse la dispozitia clientilor prin personalul de etaj. Se preocupa de asigurarea serviciului la camera, care functioneaza in compartimente speciale. Asigura comenzile de aprovizionare cu alimente si bauturi, in asa fel incat cerintele consumatorilor sa fie satisfacute pe deplin. Instruieste personalul in vederea serviciului la camera. Raspunde de spalarea si calcarea lenjeriei personale a turistilor si raspunde de aceste obiecte precum si de modul cum s-a efectuat calitatea serviciului. Contribuie personal si cu personalul din subordine la aranjarea mobilierului, a luminilor, tablourilor si aranjamentelor florale in camere si hoteluri. Efectueaza zilnic instructajul profesional cu personalul din subordine. Verifica, inainte de inceperea lucrului, tinuta fizica si vestimentara a personalului din subordine. In vederea asigurarii schimbului la timp a lenjeriei, se ingrijeste de stabilirea circuitului acesteia ( murdara si curata) si circuitul cu spalatoria, precum si a existentei in permanenta la oficiile de etaj a unui stoc de lenjerie curata. Va controla prin sondaj modul de prezentare a lenjeriei preluate de la spalatorie, nepermitand folosirea lenjeriei degradater. Asigura materialele necesare de curatenie si intretinere, pe care le distribuie cameristelor si ingrijitoarelor, in cantitati care sa permita efectuarea unei igienizari corespunzatoare. Asigura materialele, ustensilele, instalatiile si utilajele necesare procesului de intretinere si igienizare. Cand constata defectiuni sau inutilizabilitatea acestora, ia masuri de depanare sau inlocuire, aprobata de conducerea complexului hotelier. Primeste de la personalul din subordine informatii privind obiectele uitatet de catre clienti, pe care le inregistreaza in registrul de obiecte uitate si le pastreaza intr-o dependinta special amenajata (pe etaj sau la receptie), informand in acest sens receptia si conducerea, in vederea expedierii acestora pe adresa turistului. Informeaza verbal sau in scris conducerea ierarhic superioara nerespectarea atributiilor profesionale de catre personalul din subordine, in vederea aplicarii sanctiunilor disciplinare sau a inlocuirii. Trebuie sa cunoasca in detaliu intreaga structura a hotelului, compartimentarea sa, dotarea precum si uzura acestora si a dotarilor. Trebuie sa dovedeasca, in relatia cu turistii, amabilitate, discretie, seriozitate si demnitate profesionala.

Asigura o buna organizare a activitatii, care sa conduca la un randament optim de munca.

Camerista

Trebuie sa fie sanatoasa, rabdatoare, ordonata ca tinuta, prompta, vioaie si cu un aspect fizic agreabil. Din punct de vedere moral trebuie sa o caracterizeze cinstea, corectitudinea, amabilitatea, sinceritatea, demnitatea, spiritul de echipa,etc. Se subordoneaza supraveghetoarei de etaj. Raspunde si efectueaza intreaga activitate de curatenie si igiena a spatiilor de cazare ce i-au fost incredintate. Raspunde prompt la solicitarile turistilor pentru rezolvarea unor nereguli sau la solicitarea unor servicii suplimentare. Organizeaza activitatea de menaj a camerelor care raman libere la plecarea turistilor. Schimba lenjeria dupa plecarea fiecarui client si la numarul de zile, in functie de categoria hotelului. Curata si igienizeaza baile, lavoarele, etc. Sterge praful de pe mobilier, tablouri si ferestre. Ingrijeste florile si plantele decorative din camere si holuri. Se aprovizioneaza cu materiale si ustensile necesare efectuarii activitatii de igienizare. La solicitarea clientilor preda lenjeria personala a acestora la spalatorie, hainele la curatatorie si calcatorie, eliberand bonuri, la primirea acestora, ca servicii suplimentare cu plata. Cand schimba lenjeria, aranjeaza camasa de noapte sau pijamaua, cand clientii nu sunt in camera. Informeaza supraveghetoarea asupra unor defectiuni tehnice, sau a comportarii necivilizate din partea clientilor sau a colegilor. Verifica in permanenta inventarul camerei pe care il are in gestiune. Verifica fisa cu bauturi din minibarul camerei, care se ofera clientilor contra cost prin inscrierea in fisa de cont. Verifica eventuala deteriorare a obiectelor de inventar de catre clienti si comunica supraveghetoarei sau receptiei, pentru a se lua masuri de recuperare a pagubelor. Preda supraveghetoarei obiectele uitate de clienti, indicand camera sau locul unde au fost gasite si eventual numele pagubasului. Lenjereasa Are in gestiune intreaga lenjerie a hotelului. Depoziteaza, in magazii diferite, lenjeria folosita si pe cea curata. Are in gestiune echipamentul de protectie si de prezentare pentru intreg personalul de intretinere, precum si alte materiale stabilite de conducerea complexului hotelier. Ingrijitoarea de hol Mentine in perfecta stare de curatenie si igienizare holul hotelului, grupul sanitar si spatiile de folosinta comuna existente la parter. Verifica in permanenta starea fizica a mobilierului din hol, precum si aranjarea acestuia in locurile stabilite, intervenind la rearanjarea lor dupa ce clientii le-au deplasat. Are grija sa improspateze ori de cate ori este nevoie materialele publicitare si de reclama aflate pe suporturi speciale si masute. Se ingrijeste in permanenta de decoratiunile florale si vegetale din holul hotelului.

Va evita purtarea incaltamintei care produce zgomot. In operatiunea de intretinere a pardoselii va folosi obiecte prevazute cu cozi. Personalul de hol si de receptie va folosi grupul sanitar destinat special pentru acesta.

Capitolul 3 Camerista Igiena in spatiile hoteliere


Curatenia efectuata intr-o unitate hoteliera imbraca 3 forme: 1. curatenia in timpul functionarii unitatii; 2. curatenia curenta; 3. curatenia de fond (generala). 1. Curatenia in timpul functionarii unitatii : - se efectueaza ori de cate ori s-a acumulat murdarie. 2. Curatenia curenta : - se efectueaza cel putin o data pe zi; - se repeta in cursul zilei pe suprafetele care se murdaresc(gresie , masute bar, etc.). 3. Curatenia de fond (generala) : - se face periodic, in functie de specificul unitatii si consta in: - spalarea cu apa calda si detergent a peretilor placati cu faianta sau vopsiti, a podelelor, a meselor, etc. - curatirea sistematica a spatiilor exterioare - in functie de necesitati, dupa efectuarea curateniei generale, se vor executa si operatiuni de dezinfectie, dezinsectie si deratizare. Utilaje si echipamente necesare efectuarii curateniei si igienizarii in spatiile hoteliere : - Aspiratoare; - Masini de curatat si lustruit pardoseala - Masini de curatat mochete, covoare si carpete; - Carucioare pentru transportul lenjeriei curate de la spalatorie la depozitul de lenjerie sau direct in oficiile cameristelor; - Carucioare pentru transportul lenjeriei folosite; - Carucioare folosite in procesul de curatenie, numite si caruciorul cameristei. Ustensile : - Lavete de panza (carpe de sters); - Bureti; - Maturi si perii diverse; - Mopuri uscate, care sunt folosite pentru colectarea prafului si a gunoaielor; - Mopuri pentru aplicarea polish-ului; - Mopuri umede cu fire scurte, fire lungi sau cu bureti. Materiale de curatenie : - Detergenti - Acizi de curatare si substante abrazive - Solventi organici - Dezinfectanti

- Deodorizante - Materiale de lustruit (polish)

Programul de lucru al cameristei este stabilit de catre supraveghetoare prin grafic orar zilnic. Primele operatii constau in echiparea cu haine de protectie, pregatirea materialelor de curatenie si a ustensilelor. La inceput se va efectua curatenia pe coridoare, in holurile etajelor, pe scari si grupurile sanitare comune, inclusiv bai sau dusuri comune. Urmeaza igienizarea camerelor ramase libere, dupa plecarea turistilor, pentru a se putea valorifica cat mai repede. Curatenia intr-o camera libera: Camerista va trebui sa bata, inainte de a intra, la usa camerei si sa anunte cine este. Daca nu i se raspunde nici la a doua apelare, deschide usa si intra,va lasa in dreptul usii un semn (legatura cu chei in usa sau un fluturas special agatat de clanta usii), pentru a putea fi usor gasita de turisti sau personalul hotelului, apoi isi incepe activitatea, dupa cum urmeaza `: aprinde toate luminile verificand daca nu exista vreo defectiune; deschide geamurile pentru a aerisi sau porneste instalatia de aer conditionat; verifica functionarea instalatiei de aer conditionat, instalatiile sanitare si de incalzire, notand eventualele defectiuni pentru a le anunta supraveghetoarei sau receptiei; verifica patul, prosoapele din baie precum si celelalte materiale pentru a se asigura ca nu au fost folosite; sterge praful, in situatia cand incaperea nu a fost inchiriata mai mult de o zi; verifica pozitia tablourilor, draperiilor precum si aspectul general al incaperii; inchide fereastra sau opreste instalatia de aer conditionat; pulverizeaza cu un deodorant de camera; iese si incuie usa; raporteaza supraveghetoarei sau receptiei ca incaperea este pregatita pentru inchiriat. Curatenia intr-o camera eliberata Ordinea operatiunilor este urmatoarea : inainte de a trece la curatarea unei camere libere, verifica cu atentie caruciorul pentru a constata daca are tot ce ii este necesar intregului proces de curatenie; verifica pe diagrama, care sunt camerele libere; duce caruciorul langa usa camerei alese, in asa fel incat sa nu stanjeneasca circulatia clientilor; se bate la usa camerei, isi anunta prezenta, iar daca nici la al doilea apel nu i se raspunde , descuie usa si intra in camera; blocheaza usa in pozitia deschis;

daca usa de la baie este inchisa, se bate si la aceasta, se asteapta si abia apoi se deschide; se aprind toate luminile si se verifica daca nu exista defectiuni; desface draperiile, deschide geamurile sau se porneste instalatia de aer conditionat; verifica daca nu exista obiecte uitate de clienti; daca gaseste obiecte uitate, anunta imediat receptia; verifica inventarul incaperii; anunta receptia eventualele pierderi; verifica instalatiile din dotare si noteaza eventualele defectiuni in vederea anuntarii lor supraveghetoarei sau receptiei; debaraseaza resturile menajere; se trage apa la WC, dupa care se aplica produsul sanitarizant in interiorul vasului WC, precum si de-a lungul ramei sale, lasanduse circa 10 min.; se desfata paturile; lenjeria folosita, inclusiv prosoapele, se pun in sacul anexat caruciorului; se curata de paianjeni, se matura si se spala balconul; se fac paturile conform procedurilor stabilite de catre conducerea hotelului; sterge si lustruieste mobilierul, tablourile, corpurile de iluminat, telefonul, radioul, televizorul, frigiderul si pervazurile; curatenia trebuie efectuata circular, pentru a nu se uita nici un obiect necuratat; inlocuieste materialele publicitare deteriorate; se intra in baie, unde se incepe cu spalatul cazii, faiantei si robinetilor, dupa care se spala chiuveta, canile, paharele si oglinda; se curata WC-ul; se inlocuiesc materialele consumabile si se pun prosoape curate; se spala pardoseala toaletei; se aspira camera, iar daca este nevoie, se muta mobilierul in vederea acestei operatii; se dezinfecteaza intrerupatoarele, clantele si telefonul; se inchid ferestrele sau se opreste instalatia de aer conditionat; se pulverizeaza dezodorizant; se face o ultima verificare, dupa care iese si incuie usa; bifeaza in graficul de lucru efectuarea curateniei in acel spatiu.

Curatenia intr-o camera ocupata Ordinea curateniei este urmatoarea : se bate la usa, se prezinta, iar la al doilea apel, daca nu I se raspunde, intra; blocheaza usa in pozitia deschis; se aeriseste incaperea; se debaraseaza resturile menajere; se infata sau se aranjeaza patul;

se aranjeaza lucrurile clientului fara a le schimba ordinea si mai ales locul unde au fost puse; se sterge praful; se face curatenie in baie; se schimba sau se aranjeaza prosoapele; se pun produse consumabile noi; se sterge podeaua; se aspira praful; se verifica inca o data aspectul general al incaperii; se inchid ferestrele sau instalatia de aer conditionat; se incuie usa.

Serviciul de seara Se efectueaza, de regula, in hotelurile de 5 si 4 stele, intre orele 18,30 21,30. O camerista poate pregati pe schimb maxim 45 de camere. Operatiunile de curatenie sunt urmatoarele: se curata resturile menajere; se ridica tavile de la room-service; se strange cuvertura de pe pat, se impatureste pe lungime si se pune in dulap sau pe suportul de bagaje; se indoaie patura cu cearsaful, in asa fel incat latura verticala sa ajunga pana in centrul patului, sib un unghi de 90; se pun papucii langa pat; se spala paharele in cazul cand au fost folosite; se aranjeaza lucrurile clientului, fara a le schimba locul; se inlocuiesc prosoapele in cazul cand sunt ude; se sterge cada, daca este uda; se inchid draperiile si se aprinde veioza de la capul patului; se pune cate o bomboana, invelita in staniol, pe perna pentru fiecare client; se sting toate celelalte lumini. Dotarea cu asternuturi pentru paturi : pled de calitate superioara; cearsaf plic sau cearsafuri de mari dimensiuni pentru hotelurile de 5,4 si 3stele; cearsaf pentru pat; perna mare infatata; perna mica infatata la hotelurile de 5,4 si 3 stele; cuvertura pentru pat la hotelurile de 5,4 si 3 stele. Schimbarea lenjeriei de pat se schimba dupa plecarea fiecarui client; la doua zile, la sejur prelungit, in hotelurile de 5 si 4 stele; la 3 zile, la sejur prelungit, in hotelurile de 3 stele; la 4 zile, la sejur prelungit, in hotelurile de 2 si 1 stele; de cate ori este nevoie. Curatenia spatiilor comune pentru clienti

Culoare si scari. Trebuie curatate in asa fel incat sa nu afecteze circulatia clientilor si a personalului de serviciu. Astfel, coridoarele se vor curata pe portiuni, fiecare portiune impartindu-se in doua suprafete de lungime, incat sa existe in permanenta o portiune uscata pentru circulatie. De asemenea, este recomandat sa se utilizeze afise pentru avertizarea clientilor. Scarile se vor curata de sus in jos, incepandu-se cu stersul prafului de pe balustrade. Se aspira apoi treptele, sau se spala, de asemenea, pe portiuni.

Lifturi. Zilnic se vor sterge de praf si lustrui usile exterioare ale liftului si zona butoanelor de apelare. Pentru curatarea liftului trebuie aleasa o ora cand nu este solicitat de clienti, iar daca exista un singur lift, acesta se curata, de regula, noaptea. Cand se curata liftul, se va utiliza un afis care sa anunte respectiva operatie. Ordinea operatiunilor de curatare a liftului este urmatoare : se blocheaza liftul; se strang carpetele (daca exista) si se strang gunoaiele; se sterg de praf si de pete peretii si tavanul cabinei; se scot si se inlocuiesc afisele deteriorate de pe peretii cabinei; se pun noi afise; se aspira sau se spala podelele; se inchid usile si se curata pe interior; se deblocheaza liftul si se indeparteaza semnul de atentionare. Sali de conferinte. Programul de curatenie a acestor Sali va fi adaptat in functie de perioada de inchiriere a acestora, trebuind sa fie curatate si aranjate inainte de a fi folosite. Dupa ce a fost folosita, operatiunile de curatare sunt urmatoarele : se aprind luminile, se deschid ferestrele sau se pune in functiune instalatia de aer conditionat; se indeparteaza gunoiul si se verifica daca nu exista obiecte uitate; se verifica instalatiile si dotarile si se raporteaza orice defectiune; se dezasambleaza si se scot din incapere toate dotarile care nu mai sunt necesare; se sterge de praf mobila, precum si dotarile ramase; se aspira mocheta sau se curata podeaua. Spatii de recreere si distractii. Curatenia zilnica se efectueaza astfel: se strang gunoaiele; se sterg mobilele si restul dotarilor; se sterg pardoselile pe care se poate strange apa; se curata pardoselile si se freaca cu substante adecvate; se aspira mochetele, acolo unde sunt folosite; se curata si se igienizeaza zonele sanitare. Curatarea spatiilor de folosinta comuna pentru personal.

Spatiile de folosinta comuna se vor curata dupa un program stabilit de catre supraveghetoare. De curatenia acestor spatii raspund persoanele care beneficiaza de ele. De regula, curatarea acestor spatii se va efectua la sfarsitul programului de lucru. Camerista va curata, la sfarsitul programului de lucru, toate ustensilele de lucru precum si oficiul propriu, si va respecta urmatoarele reguli: va depozita separat lenjeria folosita si separat cea curata; lenjeria curata va fi aranjata pe sortimente; ustensilele de lucru vor fi pastrate in ordine; materialele publicitare vor fi aranjate in ordine; lucrurile personale vor fi pastrate separat sau acoperite, in cazul cand nu exista vestiar separat. Modalitati de curatare a diferitelor tipuri de suprafete. Usile. Metodele difera in functie de materialul din care sunt confectionate; astfel : usile de lemn vopsite sau de pal melaminat se sterg de praf cu o carpa umeda si se spala cu apa si detergent, spalarea efectuandu-se de sus in jos si avandu-se grija sa nu se uite partea de sus a acesteia si tocurile. Pentru indepartarea grasimilor si a urmelor lasate de maini, se poate folosi o solutie de apa si otet sau solutii speciale. usile spatiilor de cazare se vor curata saptamanal, cu exceptia celor de la bai care necesita o curatare frecventa. usile spatiilor comune vor fi curatate de cate ori este nevoie. feroneria se va curata o data cu usa. Geamurile. In functie de gradul de murdarie, se pot spala si curata cu : apa, apa si detergent alcalin, apa cu otet, apa cu spirt medicinal, substante speciale. Curatarea va fi facuta cu o carpa care sa nu lase scame, iar uscarea se va efectua cu o laveta uscata sau cu piele de caprioara de dimensiuni mici. Pentru geamurile de dimensiuni mari se vor folosi ustensile speciale prevazute cu bureti si coada lunga. Ordinea curatirii este urmatoarea : se trag draperiile si se leaga; se curata pervazul si rama geamului; se spala geamurile, dandu-se o deosebita atentie colturilor; se limpezesc geamurile cu apa curata; se usuca geamurile; se sterge bine de apa pervazul si tocurile; se rearanjeaza draperiile; se curata bine ustensilele si materialele folosite. WC-ul. Ordinea curatirii este urmatoarea : camerista isi pune manusi si sort de cauciuc; se trage apa;

se pune dezinfectant pe marginea bazinului si in interior, care se lasa cca.10 min.; se spala cu o carpa inmuiata in solutie de detergent zona din jurul WCului si suportul de hartie igienica; se spala bazinul WC-ului (scurgerea, exteriorul, capacul si scaunul); se ridica capacul si se pompeaza apa cu o perie speciala; se pune solutie de curatat WC-ul si se curata cu peria interiorul acesteia; se verifica cu ajutorul unei oglinzi sa nu mai existe murdarie pe interiorul ramei; se trage apa, si in acelasi timp se spala cu peria, ce va fi pusa in suport pentru a se usca; se lasa capacul WC-ului; se spala capacul; se dau manusile jos si se spala mainile; se spala podeaua; se verifica corectitudinea efectuarii curateniei. Chiuveta. Ordinea curatirii este urmatoarea: camerista isi pune sortul si manusile de cauciuc; se strange ce este pe marginea chiuvetei; se clateste bazinul , aruncandu-se eventualele resturi; se umple bazinul pe jumatate cu apa calda, apoi se uda o carpa; se pune detergent pe carpa si se curata exteriorul chiuvetei, tevile si piciorul acesteia; se limpezesc cu apa calda aceste suprafete; se scurge apa din chiuveta si se curata gaura de prea plin cu o perie subtire; se pune detergent pe o carpa umeda si se spala bazinul, dopul si bateria; aceste suprafete se limpezesc cu apa calda; se usuca toate suprafetele spalate; se curata oglinda; se pun materialele consumabile noi; se aranjeaza obiectele clientului, cand camera este ocupata; se verifica corectitudinea curateniei; se verifica daca exista defectiuni. Cada de baie. Se curata la fel ca chiuveta, evitandu-se folosirea materialelor abrazive. Se va spala si usca covorasul antialunecare. Se va curata dusul si perdelele de cabina.

Lucrari de dezinfectie si dezinsectie. Dezinfectia. Prin dezinfectie se intelege reducerea numarului de germeni patogeni saprofiti si distrugerea germenilor patogeni prin mijloace fizice si chimice. Cea mai ieftina metoda de dezinfectie este spalarea cu apas fierbinte (77-82C) timp de 1 min. Pardoselile se curata cu un detergent special, iar dezinfectia chimica se face numai daca suprafetele au fost murdarite cu lichide biologice.

Covoarele si mochetele se aspira cu aspiratoarele prevazute cu doua filtre, care sa impiedice diseminarea prafului bacterian. Peretii si plafoanele (daca sunt lavabile) se curata cu detergent special, iar daca nu sunt lavabile se vor curata cu aspiratorul de praf. Mobila si pervazurile se vor sterge zilnic de praf cu material moale si impregnat cu substante speciale pentru intretinut mobila, iar tapiteria se va aspira zilnic. WC-urile si pisoarele se curata si se dezinfecteaza cu praf de curatat si detartran, iar colacul de la WC se va sterge cu detergent special. Cada de baie se spala si se dezinfecteaza cu praf de curatat, care contine o substanta clorigena sau un detergent special lichid, apoi se dezinfecteaza cu o substanta clorigena. Operatiunea se efectueaza zilnic si dupa fiecare client. Cabina pentru dus - peretii si cuva se curata si se dezinfecteaza zilnic cu praf de curatat care sa contina o substanta clorigena. Chiuveta se curata si se dezinfecteaza zilnic cu praf de curatat. Alte obiecte (telefon, vaza de flori, scrumiera etc.) se vor curata zilnic cu detergent special. Echipamentele si materialele de curatenie se vor spala zilnic cu detergenti speciali, se vor clati cu apa fierbinte si se vor depozita uscate.

Dezinsectia. Dezinsectia se va efectua la intervalele prevazute in metodologia unitatii, dar la un interval nu mai mare de 3 luni, iar deratizarea la intervale de 6 luni.
Intre perioadele de dezinsectie si deratizare se vor lua urmatoarele masuri : unitatile vor fi dotate si aprovizionate cu utilaje si materiale

necesare operatiunilor de curatenie, dezinfectie, dezinsectie si deratizare; filtrele instalatiilor de ventilatie si aer conditionat vor fi pastrate curate si uscate; calitatea aerului filtrat va fi verificat cu regularitate; colectarea reziduurilor solide se va face in pungi de plastic care se vor pune in recipiente metalice sau din material plastic, inchis etans; recipientele cu reziduuri vor fi evacuate periodic, dupa care se vor spala si dezinfecta; depozitarea recipientilor cu reziduuri se va face in incaperi special amenajate, impermeabilizate si racordate la un hidrant si la reteaua de canalizare, pentru a putea fi spalate permanent dupa golire.

Capitolul 4 Reguli de igiena personala impuse in turism


Respectarea normelor igienico-sanitare constituie un element de baza in asigurarea unui inalt nivel al serviciilor oferite clientilor. Personalul care indeplineste diverse activitati , trebuie sa fie corect instruit atat in ceea ce priveste igiena locului de munca, cat si in ceea ce priveste igiena individuala, pentru a se evita contaminarea cu diversi agenti patogeni si producerea unor imbolnaviri in randul persoanelor care beneficiaza de servicii turistice. Igiena personala vizeaza aspecte care tin de : 1. Igiena personala (individuala) 2. Starea generala de sanatate a personalului 3. Echipamentul special de lucru (echipamentul de protectie individual) Igiena personala (individuala) Definitie Igiena individuala reprezinta totalitatea regulilor ce trebuie respectate pentru mentinerea curateniei corporale si a sanatatii. Regulile de igiena individuala se refera la : intretinerea corpului; intretinerea hainelor si a incaltamintei in perfecta stare de curatenie. DE CE? Trebuie tinut seama de faptul ca , prin activitate, organismul uman : excreta permanent diferite substante ( transpiratie, celule moarte), care sunt suport nutritiv pentru microorganisme. degaja mirosuri neplacute, elimina microorganisme pe diverse cai ( calea fecala,urinara, din cavitatea bucala, nazala etc.) De aceea este necesara o igiena corporala perfecta, care presupune : mentinerea igienei exterioare a corpului, adica a pielii, a parului , a unghiilor, aplicarea unor reguli si deprinderi menite sa previna imbolnavirea si sa mentina sanatatea. Igiena corporala.

Igiena corporala asigura starea de curatenie a intregului corp (piele, mucoase, par , unghii) in principal prin spalare. Spalarea poate fi : - generala, pe intreaga suprafata a corpului, sau - partiala, pentru anumite parti ale corpului, in special mainile. Pentru a asigura o igiena corespunzatoare, spalarea se va face : cu apa calda, cu temperatura de 25-30C, cu sapun, sampon, geluri. Stergerea corpului se va face cu un prosop uscat, de uz strict personal. Spalarea este obligatorie : la inceputul lucrului, cu apa calda si sapun, aceasta fiind insotita de schimbarea hainelor de strada cu cele de lucru; in timpul lucrului, ori de cate ori este nevoie la terminarea lucrului. In vederea reducerii cantitatii de transpiratie si a suprimarii mirosului acesteia se recomanda folosirea deodorantelor sau a unor preparate odorizante si antisudoripare. Este bine sa stiti ! Chiar si persoanele cu o buna stare de sanatate raspandesc microorganisme in mod constant: Frunte,scalp 1.000.000 germeni/cm Saliva, secretii nazale pana la 1.000.000 germeni/cm Varfurile degetelor 20 100 germeni/cm Mana 1.000 10.000 germeni/cm Stranut 105 germeni, cu viteza de 100m/s Stiati ca ? Pielea murdara poate determina : imbolnaviri ale pielii (foliculite,furuncule), boli infectioase (febra tifoida, hepatita, dezinterie etc., parazitare (viermi) sau micotice (micoze). Igiena mainilor si a unghiilor.

mainile vor fi spalate cu sapun antibacterian si dezinfectant, obligatoriu la inceperea lucrului asigurandu-se in permanenta mentinerea curateniei acestora; unghiile vor fi taiate scurt si nu roase cu dintii, foarte curate, nelacuite ( la cameriste); spalarea corecta se va realiza cu apa calda, sapun si cu peria de unghii, iar uscarea acestora se va face cu aer cald sau cu prosoape de unica folosinta; purtarea bijuteriilor si a ceasului in timpul lucrului sunt interzise (la cameriste); informarea sefului in legatura cu orice infectie sau ranire existenta la nivelul mainilor si acoperirea ranilor cu pansamente dezinfectante si etanse.

Stiati ca ? Principalele boli transmise prin intermediul mainilor nespalate sunt: - hepatita epidemica - toxiinfectiile alimentare - febra - poliomelita - viermii intestinali Tehnica spalarii corecte a mainilor.

Este bine sa stiti ! Mainile se spala : la inceperea activitatii; la schimbarea operatiei de lucru; dupa atingerea cu mana a parului, a nasului, a urechilor, a gurii, a pielii; dupa manipularea ambalajelor, a gunoiului etc. dupa fiecare pauza; dupa iesirea de la toaleta; dupa curatenia si dezinfectia locului de munca;

inainte si dupa tratarea unei rani deschise.

Igiena nasului si a urechilor. Nasul si urechile sunt purtatoare de bacterii patogene (ex Stafilococul auriu), care produc infectii. De aceea, trebuie impiedicata trecerea bacteriilor din gura, nas si urechi pe diverse obiecte, prin : o cat mai buna igiena (curatare a acestor cavitati), deprinderea unor obiceiuri corecte in timpul lucrului : sa nu se tuseasca, stranute, scuipe pe oriunde / se pune o batista,servetel la gura; sa nu se stearga nasul, urechile, ochii, gura cu mana , pentru aceasta , se va folosi numai batiste de unica folosinta, apoi se vor spala si dezinfecta mainile; sa nu se mestece guma de mestecat in timpul orelor de program; sa nu se fumeze in fata clientului , doar in locuri special amenajate si in afara orelor de program/ pauze. Igiena capilara. Parul , din cauza microorganismelor aflate pe firul de par si a matretei, poate reprezenta o sursa de contaminare (zilnic cad cca 100 de fire de par). Pentru prevenirea contaminarii, parul trebuie sa fie : spalat cat mai des (cel putin o data pe saptamana), cu apa calda si sapun sau sampon. strans cat mai bine si complet acoperit cu bonete, basmale etc. pieptanat numai in afara zonelor de lucru. neatins cu mana in timpul muncii, iar daca acesta se atinge, este obligatoriu spalarea pe maini. pieptenele si peria de par sunt individuale si nu se imprumuta. in cazul receptionerei, parul trebuie coafat si strans daca este lung Nu trebuie neglijata igiena dintilor si a gurii, pentru care se vor folosi cel putin de doua ori pe zi produse pentru ingrijirea dintilor si a gurii: pasta de dinti, praful de dinti , apa de gura. Acestea au rolul de a curati si de a intretine starea de igiena a dintilor si a gurii, avand totodata si o actiune antiseptica, bactericida si curativa in unele afectiuni ale dintilor, precum ofera si o respiratie proaspata, ce nu aduce neplaceri in cazul conversatiei cu clientii. Tinuta vestimentara specifica. Specificul activitatii desfasurate in cadrul unitatilor de turism impune o serie de cerinte legate de purtarea unui echipament de lucru si protectie adecvat. Echipamentul reprezinta ansamblul pieselor de imbracaminte si incaltaminte folosite de lucratori in timpul activitatii desfasurate. In functie de natura activitatii desfasurate, echipamentul folosit de personal poate fi : uniforma

echipament de lucru si protectie a alimentelor sau a lucratorului Uniforma este folosita de catre personalul care intra in contact direct cu clientii, constituind un element important al crearii identitatii unitatii. In ceea ce priveste uniforma personalului hotelier, aceasta se diferentiaza de la o unitate la alta, alegerea fiind la latitudinea conducerii.

Echipamentul de lucru si protectie are rolul de : protectie a lucratorului (echipament de protectie), atunci cand mediul de munca contine noxe care l-ar putea imbolnavi ( de ex. curatenia la grupurile sanitare); protectie a alimentelor (echipament de lucru)-nu e cazul nostru ! Aspectul personal .

se vor utiliza parfumuri si deodorante discrete mansetele si gulerele vor fi curate nu se vor purta bijuterii in exces tinuta vestimentara va fi impecabila hainele, camasa si bluza vor fi calcate nasturii vor fi bine cusuti incaltamintea va fi lustruita. Reguli privind echipamentul de lucru

Echipamentul de lucru trebuie sa fie purtat de tot personalul operativ in timpul programului de lucru si sa indeplineasca urmatoarele cerinte : sa fie intotdeauna curat si complet; sa acopere in intregime suprafetele corpului si parul; sa aiba sisteme de prindere sigure, fara nasturi sau butoni metalici ( sa aiba nasturi pe interior) sa fie usor utilizabil, lejer; sa se igienizeze usor; sa fie curatat in unitate; sa fie schimbat la intervale scurte , ori de cate ori este nevoie; sa nu se pastreze in dulap impreuna cu hainele de strada sau in conditii insalubre; sa se dezbrace la parasirea mediului de lucru si sa nu se reimbrace decat dupa spalarea mainilor; incaltamintea sa fie adecvata, sa protejeze picioarele, sa fie comoda, bine fixata pe picior ( este interzisa folosirea incaltamintei tip papuc, neasigurata la calcai); Purtarea echipamentului de lucru si de protectie este o conditie obligatorie a asigurarii atat a regulilor de igiena a muncii, cat si a regulilor de protectia muncii. Nerespectarea regulilor de igiena personala Nerespectarea regulilor privind echipamentul de lucru si protectie Nerespectarea regulilor privind starea de sanatate a personalului CONSECINTE

IMBOLNAVIRI GRAVE toxiinfectii alimentare afectiuni virale afectiuni parazitologice Consecinte ale nerespectarii regulilor de igiena personala. Nerespectarea regulilor de igiena personala poate avea consecinte grave asupra starii de sanatate a tuturor celor implicati : imbolnavirea propriei persoane imbolnavirea clientilor imbolnavirea colegilor Nerespectarea regulilor de igiena personala Maini murdare/nespalarea mainilor dupa : o efectuarea operatiilor de igienizare o folosirea toaletei o atingerea fetei,nasului,urechilor o stergerea nasului,stranut,tuse o fumat Stranut, tuse, in mediul de lucru, fara a folosi o batista de unica folosinta. Nerespectarea regulilor privind echipamentul de protectie Contaminarea echipamentului de protectie : o intrarea la toaleta imbracat cu echipamentul de protectie o neschimbarea echipamentului dupa efectuarea unor operatii de igienizare o iesirea din spatiul de lucru Neigienizarea echipamentului dupa fiecare zi de lucru. Intrarea persoanelor straine in tinuta de strada/ fara echipament de protectie. Nerespectarea regulilor privind starea de sanatate a personalului Neefectuarea controlului medical si a analizelor specifice inscrise in carnetul de sanatate (trimestrial, semestrial sau annual, dupa caz). Neinformarea sefilor in legatura cu : o existenta unor simptome ale unei boli gastrointestinale acute : hepatita, diaree, stari de voma, febra o existenta unor leziuni ale pielii infectate pe maini sau pe brate, scurgeri din nas,gat,urechi o contactul cu persoane diagnosticate cu boli transmisibile. Neefectuarea verificarilor de catre sefi a starii de sanatate a personalului, prin care trebuie sa urmareasca : o semne de boala ( infectii ale pielii, plagi, dureri abdominale, stare febrila, tuse, senzatii de rau) o semne de oboseala fizica avansata o prezenta starii de ebrietate.

Dintre principalele afectiuni care pot aparea ca urmare a nerespectarii regulilor de igiena, mentionam urmatoarele : Toxiinfectiile alimentare sunt afectiuni acute cu manifestari digestive care se produc in urma consumului alimentelor contaminate cu anumite micoorganisme sau cu toxinele acestora, precum : enterita staphilococica ( cauzata de stafilococul auriu) salmoneloza ( cauzata de specii de salmonella) enteritele (cauzate de escherichia coli) botulismul (cauzat de clostridium botulinum) etc. Afectiuni virale se produc ca urmare a contaminarii cu virusi: hepatita A enterite virale Afectiuni parazitologice ca rezultat al infestarii cu: trichineloza giardioza (giardia) teniaza. Este bine sa stiti ! In asigurarea conditiilor de igiena personala si la locul de munca, primul loc il joaca educatia sanitara a personalului. Acesta trebuie sa cunoasca sursele de infectie, microorganismele si caile prin care acestea pot fi transmise si sa fie convins ca, prin respectarea masurilor de igiena de catre fiecare salariat, pericolul de contaminare este mult redus.

! Contaminarea se poate produce pe urmatoarele cai :


o Persoane sanatoase, care nu respecta regulile de igiena personala (spalarea mainilor, parului, etc.) o Purtatori sanatosi o Persoane bolnave o Echipamentul de lucru In asigurarea conditiilor de igiena personala la locul de munca, primul loc il joaca educatia sanitara a personalului. Atitudinea fata de turisti. Prietenoasa si ospitaliera Controlata in permanenta Indatoritoare Se va evita masarea nasului, barbiei sau a urechilor Se va evita trecerea degetelor prin par se va evita scarpinatul Se va evita roaderea unghiilor Se vor evita bataia cu degetele in masa, bataia cu piciorul in podea, trosnirea degetelor, leganatul de pe un picior pe altul, precum si diversele ticuri Salutul trebuie sa fie cordial Expresia fetei trebuie sa fie mereu placuta Gesturile trebuie sa fie discrete si retinute Trebuie manifestat interes fata de ce spun clientii Turistul nu se va intrerupe din vorbire

In timpul vorbirii cu turistul, trebuie avut grija ca tonul, inaltimea si intensitatea vocii, ritmul precum si dictia sa fie normale Se vor evita ticurile verbale La telefon se va raspunde prompt si se vor nota cele communicate Turistii nu se vor trata diferentiat.

Capitolul 5 Norme de securitatea muncii in turism


Definitie: Igiena muncii se ocupa de studiul conditiilor de munca si de influenta acestora asupra starii de sanatate a oamenilor muncii, in vederea prevenirii si combaterii bolilor profesionale care duc la scaderea capacitatii de munca si, deci, la scaderea productivitatii. Eficienta cu care se desfasoara activitatea profesionala, precum si prevenirea aparitiei unor situatii neplacute presupun respectarea unei igiene individuale a muncii.

Reguli individuale de protectia muncii


Dintre regulile igienei individuale a muncii pot fi evidentiate : o foarte buna organizare a timpului de lucru, pentru a evita suprasolicitarea; cunoasterea si respectarea regulilor de protectia muncii privind utilizarea in siguranta a utilajelor, ustensilelor, de PSI si de manipulare a substantelor chimice; purtarea echipamentului de lucru si de protectie pe tot parcursul programului, conform instructiunilor ; incarcarea echilibrata/optima cu sarcini de lucru; practicarea unui stil de viata sanatos care presupune: o evitarea abuzului de tutun si a bauturilor alcoolice, care sunt daunatoare sanatatii si produc un miros neplacut; o practicarea zilnica de activitati fizice, care mentin prospetimea, supletea si eleganta corpului si intaresc rezistenta organismului la efort; o organizarea rationala a somnului si a repausului. Unul dintre elementele importante care asigura o igiena individuala a muncii il reprezinta echipamentul de protectie, care are rolul de a proteja angajatul impotriva unor accidente sau imbolnaviri profesionale. In acest sens, unitatea este obligata : sa asigure echipamente de munca pentru securitatea si sanatatea lucratorilor; sa asigure echipamente individuale de protectie; sa acorde, obligatoriu, echipament individual de protectie nou, in cazul degradarii sau a pierderii calitatilor de protectie; angajatorul trebuie sa instruiasca lucratorii cum sa lucreze cu manusile de protectie in conditii de securitate;

incaltamintea de protectie trebuie sa fie usoara si trebuie sa se poata da usor si repede jos; in functie de cerinte, talpile trebuie sa fie protejate impotriva uzurii si a alunecarilor ; angajatorul trebuie sa asigure protectia ochilor si a fetei lucratorilor daca exista riscul vatamarii ochilor si a fetei. lucratorii expusi la gaze, vapori sau materii in concentratii ce reprezinta un pericol pentru sanatate trebuie sa primeasca echipament de protectie adecvat respiratiei.

Echipamentul de protectie se diferentiaza in functie de natura activitatii desfasurate: OCHELARI DE PROTECTIE Ex. - sunt folositi in cadrul operatiunilor de igienizare cu ocazia pulverizarii unor substante chimice de curatat si a agentilor de curatare periculosi. MANUSI ANTIACIDE Ex. - sunt folosite in cazul utilizarii substantelor chimice si a agentilor de curatare periculosi. MANUSI MENAJ Ex. - folosite pentru protectia si igiena lucratorului in activitatile de curatenie si igienizare generala MASCA PROTECTIE Ex. - este folosita in timpul utilizarii agentilor de curatare periculosi (ex. Substantele chimice speciale,lichide sau praf pentru desfundat scurgeri chiuvete, cazi etc.) PANTOFI DE PROTECTIE Ex. Pantofi de protectie impermeabili,cu talpa din poliuretan antiderapanta, dubla densitate. Saboti profesionali dama cu bareta la spate, din piele,talpa poliuretan, antiderapanta Consecinte ale nerespectarii regulilor de igiena muncii Nerespectarea normelor si instructiunilor de igiena individuala a muncii, refuzul de a purta echipament de protectie pot avea consecinte grave pentru toate partile implicate. Consecinte pentru salariat : cresterea riscului de producere a unor boli profesionale si accidente; desfacerea disciplinara a contractului de munca/ concedierea disciplinara a salariatului din cauza comportamentului periculos pentru sine sau pentru ceilalti; disconfort fizic. Consecinte pentru firma/ unitate : pierderea angajatilor si cheltuieli cu formarea altora; plata unor amenzi stabilite de inspectorii de protectia muncii veniti in control; despagubiri platite angajatului in cazul unor accidente sau imbolnaviri profesionale; pierderea clientilor. Consecinte pentru clienti :

intoxicarea clientilor din cauza consumului unor alimente contaminate chimic, consecinta a nerespectarii regulilor privind utilizarea produselor chimice; toxiinfectiile alimentare produse de nerespectarea regulilor privind purtarea echipamentului individual de protectie.

Factorii de risc la locul de munca.


Prin natura lor, activitatile profesionale implica si existenta unor factori de risc, de accidentare si imbolnavire profesionala care pot aparea in procesul de munca. Principalele riscuri observate in sectorul hoteluri, restaurante si catering sunt: munca fizica dificila, caracterizata prin : pozitii statice si in picioare prelungite, transportul si ridicarea unor obiecte grele si voluminoase, miscari repetitive, combinate adesea cu alte conditii de munca nefavorabile, generate, de exemplu, de proiectarea necorespunzatoare a postului de lucru, expunere la niveluri ridicate de zgomot, medii de munca in care exista temperaturi inalte sau scazute, in special combinatia dintre temperaturi ridicate si curenti de aer, usi deschise, alternarea intre caldura si umiditate, pe de o parte, si frig, ca in cazul incaperilor de depozitare a alimentelor, pe de alta parte. posibilitatea producerii unor accidentari, precum : taieturi si arsuri, impiedicari, alunecari si caderi cauzate de pardoseli umede si alunecoase, de obstacole, precum si caderi de la inaltime, intoxicatii cu substante periculoase, de exemplu, produse de utilizarea curenta a agentilor de curatare . solicitari psihosociale determinate de : program de lucru prelungit, neregulat si atipic, efectuarea unei mari parti a muncii in intervale de timp in care alte persoane nu lucreaza in mod obisnuit (noaptea), dificultati in mentinerea echilibrului dintre viata profesionala si cea personala, volum de munca ridicat si munca sub presiune, lucru cu termene stranse si timp insuficient alocat unei sarcini de lucru, lipsa posibilitatii de a influenta propria munca, monotonia muncii, care nu solicita creativitate si nu implica decat un nivel scazut de initiativa, lipsa sprijinului din partea colegilor si al sefilor, care poate agrava stresul la locul de munca, contactul continuu cu clientii, care poate constitui o sursa de stres sau , mai rau, de hartuire sau chiar violenta, absenta unei instruiri adecvate , care poate provoca un stres suplimentar.

Factorii de risc de accidentari si de imbolnaviri profesionale sunt insusiri, stari, procese, fenomene, componente proprii elementelor sistemului de munca, ce pot provoca, in anumite conditii, accidente de munca sau boli profesionale.

Factorii de risc pot fi grupati in 4 categorii : 1. proprii executantului


deficiente ale capacitatii de munca; actiuni gresite, omisiuni; efectuarea necorespunzatoare a operatiilor de munca; prezenta la lucru in conditii psiho-fiziologice necorespunzatoare; operatii, reguli, procedee de lucru gresite; cunoasterea insuficienta a metodelor de lucru; sarcina sub/supradimensionata in raport cu capacitatea executantului; factori de risc mecanic, termic, electric; factori de risc chimic (acizi, substante toxice, substante inflamabile, etc.) factori de risc biologic ( microorganisme, etc.) prezenta unor gaze toxice in atmosfera mediului de lucru; zgomot excesiv, temperatura foarte ridicata; prezenta unor spori sau virusi in atmosfera mediului de lucru; factori de risc de suprasolicitare psiho-fiziologica a executantului.

2. proprii sarcinii de munca

3. proprii mijloacelor de munca

4. proprii mediului de munca

Stiati ca ? In medie, 88% dintre accidente au cauze dependente de executant. 47% se produc din cauze legate de mijlocul de productie. 39% au avut cauze dependente de sarcina de munca. 12% au avut loc din cauza mediului de munca.

Stiati ca ? Circa 29% din lucratorii sectorului hoteluri restaurante sunt expusi la zgomot si peste 4% considera ca acest lucru le pericliteaza sanatatea.

Boli profesionale
Definitie : Boala profesionala afectiune ce se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau a unei profesii, cauzata de : factori nocivi (fizici, chimici sau biologici), caracteristici locului de munca, suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca. Prezenti la locul de munca pot fi generati de urmatoarele cauze Factorii nocivi prezenti la locul de munca pot fi generati de urmatoarele cauze: Organizarea defectuoasa a muncii : pozitia fortata a corpului, timp indelungat, in supraincordare; efortul exagerat; regim nerational de munca (lipsa echilibrului intre munca si repaus). Nerespectarea regulilor de igiena privind procesul muncii. Este necesara indepartarea sau neutralizarea unor factori, precum: factori fizici : temperatura anormala, radiatii termice, umiditate crescuta sau scazuta, raze ultraviolete, zgomot, trepidatii; factori chimici: substante toxice, praf industrial, fum; factori biologici : infectii sau invazii microbiene, parazitare, animale bolnave. Nerespectarea regulilor de igiena a salile de productie : insuficienta volumului de aer; deficiente ale sistemului de ventilatie, de incalzire, de iluminat; amenajarea defectuoasa a locului de munca; influenta nociva a factorilor atmosferici. Bolile profesionale apar ca rezultat al persistentei, timp indelungat, a unor noxe profesionale, la care se adauga insuficienta masurilor de protectie sau nerespectarea lor. Stiati ca ? Noxe profesionale totalitatea factorilor nocivi prezenti la locul de munca si care pot ameninta sanatatea muncitorilor daca nu se iau masuri de protectie necesare. In functie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale se pot clasifica in urmatoarele grupe : Intoxicatii, provocate de inhalare, ingerare sau contact al epidermei cu substante toxice; Dermatoze profesionale; Alergii profesionale; Boli prin expunere la energie radianta; Boli prin expunere la temperaturi inalte sau scazute;

Boli prin expunere la zgomot si vibratii surditatea profesionala; Boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta; Pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor netoxice; Cancerul profesional; Boli infectioase si parazitare; Boli prin suprasolicitare; Alte boli ( care nu intra in categoriile anterioare). Dintre imbolnavirile profesionale, cele mai intalnite sunt : intoxicatiile si alergiile.

Intoxicatia acuta profesionala este starea patologica aparuta brusc, ca urmare a expunerii organismului la noxele existente la locul de munca. In functie de natura substantelor care le produc, intoxicatiile profesionale pot fi : Intoxicatii cu substante ce actioneaza asupra respiratiei, ca: oxidul de carbon oxizii de azot, nitroderivatii, hodrocarburile aromatice, etc. Aceste substante produc oprirea respiratiei prin actiune la nivelul sangelui, ca urmare a folosirii deficitare a oxigenului, care fie nu poate fi transportat la tesuturi, fie nu poate fi utilizat la acest nivel. Intoxicatii cu substante iritante, ca acetona, acidul azotic, acidul clorhidric, acidul sulfuric, acidul acetic, acidul formic, amoniacul, bioxidul de sulf, oxizii de azot, hidrogenul sulfurat, care pot produce iritatii ale cailor aeriene superioare, pneumonie toxica si chiar edem pulmonar acut. Intoxicatii cu substante ce actioneaza asupra sistemului nervos central : benzenul si derivatii lui, tetraclorura de carbon, alcoolul metilic, etilic, bioxid de carbon, care produc stari ebrionarcotice (asemanatoare betiei alcoolice), ce pot merge pana la pierderea cunostintei si chiar la pierderea vietii accidentatului. compusi organici ai plumbului (oxizi, pulberi de metal), plumb tetraetilic, bromura de etil, cadmiu, compusi organici ai staniului, nichel carbonic lichid etc., care produc encefalopatie toxica. insecticidele (DTT, Aldrin,etc.) care produc actiune convulsiva (ex. Tresariri si miscari bruste ale muschilor, pana la accesul de epilepsie si coma). Dupa timpul de expunere la actiunea factorului de risc, exista : Intoxicatii acute, care se manifesta dupa sau in timpul unei expuneri foarte scurte (de la cateva secunde pana la 1-2 min.) la substante ca acidul cianhidric, hidrogenul sulfurat, hidrogenul arsenic si hidrogenul fosforat; acestea pot antrena , in special , o pierdere de cunostinta, o coma sau un stop cardio-respirator. Intoxicatii cronice, care sunt boli profesionale provocate, de regula, de doze relativ mici, dar care actioneaza timp indelungat asupra organismului. Exemple de intoxicatii acute (cercetate ca si accident) : arsuri, afectiuni respiratorii, digestive, oculare etc. Efectul toxic poate fi instantaneu sau imediat. Alergiile sunt reactii anormale ale organismului in contact cu substante straine. Exemple : Alergii cutanate (dermitele), astmul (alergii la detergenti).

Microclimatul de munca constituie o posibila sursa de imbolnaviri profesionale. Una din cauzele aparitiei bolilor profesionale este alterarea/modificarea microclimatului de munca. Aceasta problema se pune in special in bucatariile restaurantelor. Microclimat de munca reprezinta ansamblul factorilor de mediu (fizici, chimici, biologici, psihologici) care actioneaza pe un teritoriu delimitat ( incapere de productie, localitate, etc.) Microclimatul (sau ambianta termica) este caracterizat prin temperatura aerului, umuditatea relativa, curentii de aer si radiatia calorica. Ca urmare, asigurarea unor conditii optime de munca presupune reglarea temperaturii, astfel incat sa se asigure zona de confort. O atentie deosebita trebuie acordata asigurarii unor parametrii optimi, caracteristici zonei de confort, pentru urmatoarele elemente: - ventilatie; - iluminare; - zgomot. Ventilatia In sectiile de productie se formeaza vapori de apa (abur), praf, fum, caldura, ceea ce face necesara scoaterea aerului poluant din incaperi si reducerea temperaturii la normal. Acest lucru se realizeaza prin ventilatie naturala si mecanica, cu ajutorul gurilor de captare amplasate deasupra locului unde se produc vaporii de apa, fumul etc. si prin indepartarea lor in exterior cu ajutorul instalatiilor de ventilarea a aerului. Gurile de admisie a aerului proaspat trebuie amplasate astfel incat : sa nu produca curenti de aer neplacuti; sa nu se produca ceata (aerul care intra este prea rece fata de cel din incapere); sa nu introduca in incapere mirosuri sau poluanti chimici. Este necesar sa se micsoreze gradul de impurificare a aerului prin utilizarea unor instalatii speciale, hote, nise de aspiratie. Masurile vizand gradul scazut de impurificare a aerului la nivelul localitatii/zonei prin suprimarea sau reducerea la minimum a surselor producatoare de factori nocivi. Iluminatul Iluminatul este un element important al micromediului de munca dintr-o unitate de turism si alimentatie. Printr-un iluminat corespunzator se asigura : un mediu de viata si lucru normal atat pentru lucratori, cat si pentru clienti; posibilitatea observarii aspectului alimentelor, al utilajelor, al peretilor, al echipamentului, starea de curatenie etc. Iluminatul poate fi : natural ; artificial ; mixt. Zgomotul Pentru a asigura un microclimat optim de munca, nevelul general al zgomotelor trebuie sa se inscrie in limite corespunzatoare specificului muncii/activitatii, al carui continut implica un anumit grad de solicitare psihica si nervoasa.

Avand in vedere faptul ca unele procese de munca din bucatarii si spalatorii presupun folosirea unor echipamente producatoare de zgomot, este necesara combaterea zgomotului prin : izolarea incaperilor zgomotoase ; mijloace tehnice speciale individuale ( antifoane ); captusirea peretilor cu materiale absorbante de zgomote.

Accidentele profesionale
Accidentul de munca este vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca, pe durata indeplinirii indatoririlor de serviciu si care provoaca : incapacitate temporara de munca (adica acordarea de concediu medical de cel putin 3 zile calendaristice), invaliditate, deces. Accidentele de munca pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii : Criterii
dupa numarul persoanelor afectate dupa urmarile asupra victimei dupa natura cauzelor directe

Timpul de accident
accident individual accident colectiv accidente care produc incapacitate temp.de munca (max.30 zile) accidente care produc invaliditate accidente mortale accidente mecanice Accidente electrice accidente chimice/termice/prin iradiere accidente combinate contuzii/plagi/intepaturi/taieri/striviri/arsuri/entorse fracturi/amputari intoxicatii/insolatii/leziuni multiple electrocutari la cap, la trunchi/ la membrele superioare sau inferioare cu efect imediat cu efect ulterior

dupa natura leziunilor

dupa locul leziunii dupa momentul in care se resimt efectele

Principalele categorii de accidente de munca din sectorul hoteluri/restaurante/catering (vezi Anexa tabel- pg.1 - 5)

Principalele efecte/ consecinte ale accidentelor si a imbolnavirilor profesionale Pentru angajat

Pentru angajator

Pentru societate

suferinta fizica si psihica, in unele cazuri durerea trebuie suportata pe viata incapacitate temporara sau permanenta de munca pierderea increderii in capacitatea de a reactiona corespunzator la sarcinile de munca diminuarea veniturilor (ex.pierderi de salariu, cheltuieli cu ingrijirea medicala, etc.) pierderea locului de munca si a sanselor de angajare imposibilitatea de a se bucura din plin de viata si chiar izolarea de societate sentimentul ca este o povara pentru societate

pierderi de productie

cheltuieli de asigurari sociale (pensii, ajutoare) cheltuieli de asistenta medicala costuri pentru ingrijire

deteriorari sau distrugeri de mijloace fixe compensatii materiale, pensii pe care trebuie sa le plateasca uneori pe viata scaderea productiei

cunostinte neutilizate

costuri suplimentare cu formarea noilor angajati cheltuieli de reinvestire in forta de munca si in utilaje deteriorarea mediului social de munca

diminuarea potentialului creator general

Prevenirea accidentelor si a bolilor profesionale trebuie sa fie o preocupare permanenta a tuturor partilor evidentiate mai sus : firma, angajat si societate. Protectia muncii este considerata o problema de stat ce vizeaza imbunatatirea continua a conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pun in pericol viata si sanatatea oamenilor muncii in procesul de productie. Cadrul legislativ privind igiena si securitatea muncii : Codul muncii; Legea nr.319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca HG 1425/2006 Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006 HG 1146/2006 cerinte minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

Legea nr.307/2006 privind apararea impotriva incendiilor

In ceea ce priveste angajatorul, in vederea prevenirii cu succes a accidentelor si a bolilor profesionale, acesta trebuie sa intreprinda o serie de actiuni. Dintre acestea enumeram : Evaluarea riscurilor ce afecteaza securitatea si sanatatea la locul de munca si implementarea unui plan de masuri de eliminare sau reducere la minimum a acestora. Informarea si educarea personalului, in scopul dobandirii : o cunostintelor generale cu privire la protectia muncii, o cunostintelor specifice lucrarilor si activitatilor pe care le desfasoara. Efectuarea instructajului periodic la locul de munca de catre conducatorul acestuia, prin prezentarea pericolelor si a surselor de producere a accidentelor de munca, precum si a masurilor de prevenire si evitare a acestor fenomene. Supravegherea personalului cu mai mica experienta de catre un cadru cu calificare si experienta corespunzatoare, pentru a observa si indica modul cum se aplica in practica metodele corecte de munca. Efectuarea unui instructaj atentional, la inceputul programului de lucru,de catre conducatorul locului de munca, referitor la principalele pericole sau situatii deosebite ce ar putea aparea in timpul desfasurarii activitatilor de la locul de munca respectiv. Prevenirea accidentelor face parte integranta din managementul de succes al unei societati. Este bine sa stiti ! Instruirea personalului de catre agentul economic trebuie sa includa : 1. Instructajul introductiv general, care presupune prezentarea : riscurilor de accidentare si de imbolnavire profesionala specifice unitatii; legislatia in vigoare de protectie a muncii; consecintele posibile ale necunoasterii si ale nerespectarii legislatiei de protectie a muncii. 2. Instructajul la locul de munca care cuprinde : prezentarea riscurilor si a masurilor de prevenire specifice locului de munca; efectuarea, in mod obligatoriu, de demonstratii practice; consemnarea in fisa de instruire individuala. 3. Instructajul periodic : se realizeaza la nivelul intregului personal, pe baza unei tematici ce cuprinde obligatoriu demonstratii practice; are drept scop aprofundarea normelor de protectia muncii. Indatoririle generale ale salariatilor cu privire la protectia si securitatea muncii sunt : sa-si insuseasca normele de protectia muncii si sa le aplice cu strictete; sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie; sa semnaleze toate defectele instalatiilor sau aparitia de situatii periculoase; sa foloseasca in timpul lucrului echipamentul de protectie prevazut in normativ, precum si echipamentul de lucru; sa cunoasca masurile de prim ajutor ce trebuie luate in caz de accidentari sau de imbolnaviri profesionale;

sa respecte disciplina la locul de munca, evitand orice actiune care ar duce la accidentari sau pericole.

Capitolul 6 N.P.S.I.
(Norme de prevenire si stingere a incendiilor) 1. 2. 3. 4. Teoria stingerii incendiilor Clasificarea incendiilor dupa materialul combustibil tabel Anexa 1 Metode de stingerea incendiilor tabel Anexa 2 / Clasa A,B,C,D Tipuri de stingatoare - Anexa 3

Capitolul 7 Notiuni de prim-ajutor


1. Notiuni de prim-ajutor 2. Trusa de prim-ajutor