Sunteți pe pagina 1din 13

Referat

la

Tehnica Operatiunilor de Turism

despre

Transportul Durabil Feroviar

contine

Descriere, Infrastructura, Solutii, Strategii si Studii de Caz

Transportul durabil

Dezvoltare durabila este procesul de dezvoltare ce acopera necesitatile actuale fara a periclita capacitatea generatiilor viitoare de a si le acoperi pe ale lor. Exista un consens in sectorul transport in privinta faptului ca functionarea sa nu este durabila. Modul in care societatea noastra a organizat transportul de pasageri si de bunuri este partial inechitabil social, economic si din punct de vedere al impactului asupra mediului. Exista si un consens asupra principiilor fundamentale ale transportului durabil, precum internalizarea externalitatilor, principiul "utilizatorul plateste", al competitiei corecte intre diferitele moduri de transport; insa acest consens nu merge mai departe de atat. Transportul durabil este absolut fezabil economic. O reducere a transportului duce la cresterea eficientei economice si a productiei. Stimuleaza o utilizare mai eficienta a resurselor si creste productivitatea economica in zonele care au avut de suferit din cauza unei distributii dezechilibrate a valorilor datorita concentrarii spatiale si proceselor de centralizare. Durabilitatea se sprijina pe trei piloni - economic, social si de mediu. Problemele sociale legate de transport sunt deseori neclare sau nu sunt luate in considerare iar factorii sociali/psihologici ce sprijina modelele de transport sunt adeseori ignorati. Sistemele durabile de transport maresc coeziunea sociala, reduc problemele de mediu si ajuta in crearea unei economii mai eficiente si la cresterea calitatii vietii. Transportul reprezinta un factor important in dezvoltarea socioeconomica, care insa daca nu este dezvoltat in mod durabil impune costuri semnificative pentru societate in ceea ce priveste impactul asupra mediului si sanatatii. Un raport al Agentiei Europene de Mediu arata ca principala provocare in aceasta directie pentru noile State Membre si tarile in curs de aderare este mentinerea avantajului pe care il au privind unele aspecte ale transportului si mediului in comparatie cu Uniunea Europeana si in acelasi timp satisfacerea necesitatilor de crestere a nivelului de trai si de mobilitate. Avand o cota mai mare a cailor ferate, consum mai mic de energie in transporturi si nivel mai redus de emisii per capita precum si o fragmentare mai mica a teritoriului, noile State Membre si tarile in curs de aderare au inca presiuni ale transportului asupra mediului mai reduse decat in Uniunea Europeana.

Tendintele actuale sunt insa ingrijoratoare in aceste tari - accentul este pus pe transportul rutier, consumul energetic al sectorului este in crestere, ca si nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera iar siguranta necesita imbunatatiri. Aceste tendinte indica faptul ca noile State Membre si tarile in curs de aderare risca sa ajunga la aceleasi modele nedurabile de dezvoltare a transportului cu ale Uniunii Europene. Politicile acestor tari se concentreaza in prezent asupra alinierii standardelor privind autovehiculele, combustibilii, infrastructura la standardele UE. Dezvoltarea infrastructurii si in special conectarea la Reteaua de Transport TransEuropeana (TEN) este o prioritate si un pilon al politicilor de transport. Insa aceste politici nu iau in considerare relatia dintre aspectele economice, sociale si de mediu. Este relevant in aceasta privinta faptul ca nu a fost facuta o evaluare strategica a retelei transeuropene si a extinderii acesteia catre est. Concentrandu-se asupra implementarii legislatiei UE si asupra dezvoltarii infrastructurii, tarile in curs de aderare intarzie in implementarea unor instrumente de integrare a considerentelor de mediu, ce castiga tot mai mult teren in UE. Acestea includ strategii precum taxarea corecta si eficienta, coordonarea mai buna dintre transport si planificarea utilizarii terenului, acorduri voluntare cu industria, monitorizarea si evaluarea in sprijinul dezvoltarii politicilor. Tendintele din sectorul transport al tarilor in curs de aderare se indeparteaza de obiectivele unei strategii de dezvoltare durabila, respectiv decuplarea cresterii transportului de cresterea economica si trecerea de la transport rutier la transport feroviar, naval si transport public. Legatura automata extinderea infrastructurii - crestere economica Perceptia comuna a factorilor de decizie din intreaga Europa este ca o modalitate buna de a revigora o zona defavorizata economic si de a oferi locuri de munca este constructia de drumuri. Conform acestui mod de gandire, noile drumuri inseamna comunicatii mai bune, acces mai facil la piete si noi oportunitati de afaceri. Economia de timp inseamna bani economisiti pentru companii, noi oportunitati si noi locuri de munca. Acest mod de gandire este caracterizat de increderea deplina intr-o legatura automata intre noile investitii in constructia de drumuri pe de o parte si crearea de locuri de munca si cresterea economica pe de cealalta parte. Ca acest mod de gandire este gresit a fost sustinut de o serie de experti de marca in domeniu, in cadrul "Standing Committee for Trunk Road Assessment" (SACTRA), ce a furnizat guvernului Marii Britanii consultanta asupra legaturii dintre transporturi si economie in ansamblu. Raportul SACTRA a respins categoric ideea unei legaturi automate intre constructia de drumuri si crearea de locuri de munca. Locurile de munca si beneficiile financiare nu sunt generate in mod necesar doar de imbunatatirea calitatii transportului.

Externalitati Transportul rutier de marfa a avut o crestere masiva in ultimele decenii, cu un volum mai mare decat orice alt mod de transport, aducand prosperitate celor din aceasta industrie. Aceasta crestere are, insa, asociate si cateva probleme, si anume: - cresterea emisiilor de substante poluante si gaze cu efect de sera - poluarea fonica - cresterea numarului de accidente si a victimelor acestora - costuri mai mari pentru intretinerea si reparatiile infrastructurii rutiere cauzate de autocamioane, care platesc pentru o parte dar nu toate daunele pe care le cauzeaza. Transportul rutier de marfa a crescut tocmai datorita faptului ca nu trebuie sa plateasca toate costurile activitatii sale (externalitati). Taxarea transporturilor este o masura eficienta pentru indeplinirea obiectivelor internationale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, pentru reducerea poluarii aerului si a poluarii fonice si pentru cresterea sigurantei. Scopul taxarii este imbunatatirea performantelor economiei si cresterea calitatii mediului, nu desfasurarea unui exercitiu academic de economie a transporturilor. O reforma de taxare a transporturilor trebuie sa reflecte necesitatea de reducere a volumului transporturilor; acest fapt poate fi realizat prin cresterea costului utilizarii infrastructurii si prin a face utilizatorul/poluatorul sa plateasca. Cresterea costurilor modurilor de transport nedurabil intr-o proportie mai mare decat ale celor mai putin poluante va duce la o crestere a performantei intregului sector. Pentru a facilita aceasta echilibrare, veniturile din taxele diferentiate pe baza impactului asupra mediului ale diferitelor moduri de transport trebuie folosite pentru a promova modurile de transport mai putin poluante. Intr-o societate foarte mobila, fezabilitatea restrictionarii utilizarii modurilor nedurabile de transport este in functie de furnizarea unor moduri de transport mai putin poluante. Poluarea aerului Emisiile de substante poluante, precum oxizi de azot, hidrocarburi, monoxid de carbon, pulberi cauzeaza sau exacerbeaza o serie de probleme de sanatate. In cadrul impactului asupra sanatatii atribuit traficului se numara incidenta mai mare a cancerului si bolilor de inima, a problemelor respiratorii si a gravitatii acestora. Imbunatatirile tehnologice, ce au redus nivelul emisiilor, au fost compensate de o crestere a traficului, astfel incat emisiile sunt inca in crestere. Autovehiculele, si in special autoturismele, sunt principala sursa de poluare a aerului in zonele urbane la nivel european. Sectorul transporturi este responsabil pentru

63% din emisiile de NOx, 47% din emisiile de compusi organici volatili, precum benzenul, 10-25% din pulberi si 6,5% din emisiile de SO2 in mediul rural - valorile fiind mai mari in zonele urbane. Femeile insarcinate si copiii, tinerii, batranii si cei cu probleme respiratorii sunt supusi celor mai mari riscuri de sanatate. La nivelul Uniunii Europene, circa 28% din emisiile de gaze cu efect de sera sunt datorate transportului, 84% din aceste emisii provenind din transportul rutier.Mai mult de 10% din emisiile de dioxid de carbon provin in UE din traficul rutier din zonele urbane. Poluarea fonica Circa 65% din populatia Uniunii Europene este expusa la nivele inacceptabil de inalte de zgomot - in cea mai mare parte produs de traficul urban. Desi zgomotul afecteaza indivizii in moduri diferite, cauzeaza atat discomfort cat si probleme de sanatate. Efectele asupra starii fizice si psihice includ: un ritm cardiac mai inalt (si deci risc mai mare de boli cardio-vasculare), dereglari psihice si nivel mai mare de stres, dereglari de somn, probleme cognitive, de intelegere si concentrare pentru copii, iar la nivele foarte inalte de zgomot, probleme auditive. Dezvoltarea tehnologica a dus in ultimele decenii la reducerea cu 85% a nivelului de zgomot produs de autovehicule, insa problema persista datorita cresterii numarului de autovehicule si a volumului de trafic. Unde mergem de aici Corelarea dintre cresterea traficului rutier si a riscurilor de sanatate nu este imposibil de schimbat. Problema nu poate fi insa rezolvata printr-o singura masura sau politica, ci este necesara o abordare integrata pentru a reduce efectele negative atat ale emisiilor cat si ale zgomotului. Municipalitatile pot adopta strategii de management pentru transport care sa promoveze alternative la utilizarea autoturismelor reducerea numarului de autoturisme din trafic va reduce dramatic poluarea si nivelul de zgomot. Pe baza principiului "poluatorul plateste", utilizatorii de transport trebuie sa fie responsabili financiar de costurile calatoriilor, inclusiv pentru daunele rezultate din actiunile lor asupra mediului natural si celui construit, societatii si economiei. Taxarea pentru utilizarea infrastructurii, taxele de mediu sau pentru congestiile de trafic ar face mult in ceea ce priveste diminuarea impactului negativ al transportului asupra sanatatii. Sistemul de taxare din Londra introdus pentru eliminarea congestiilor de trafic ofera dovada faptului ca implementarea sistemelor de taxare este posibila politic. Studiile arata ca politicile de transport ce pornesc de la premisele unui impact cat mai redus asupra mediului nu numai ca vor imbunatati calitatea vietii si starea de sanatate a populatiei urbane ci vor duce si la o rata mai mare de angajare. In Germania s-a preconizat un castig de 207 000 locuri de munca daca va avea loc o trecere la o mobilitate

durabila, cu impact mai redus asupra mediului. Strategii simple pot ajuta in reducerea daunelor cauzate de transport sanatatii umane: chiar si implementarea riguroasa a unor limitari de viteza si a unor reglementari privind parcarea pot duce in multe orase la limitarea emisiilor, cresterea sigurantei si o cerere crescuta pentru transport public.

Sectorul transporturilor este confruntat cu provocri majore - trafic urban din ce n ce mai congestionat, cu impact negativ asupra mediului nconjurtor i a sntii umane, sau rezerve de petrol din ce n ce mai sczute. Deputaii recomand n special reducerea emisiilor de gaze provenite din diferite categorii de transport, utilizarea pe scar ct mai larg a combustibililor biologici, intensificarea cercetrilor n domeniul energiilor regenerabile, investiii n crearea sau modernizarea infrastructurilor, revizuirea axelor urbane pentru favorizarea mobilitii urbane durabile. Se consider c asigurarea durabilitii energetice i ambientale a transporturilor Europene este un obiectiv care nu se poate atinge dect prin combinarea mai multor politici ce se sprijin i se completeaz reciproc i prin implicarea unui numr din ce n ce mai mare de actori, reprezentani ai sectorului transporturilor, ai administraiei publice i ai cetenilor. Aceast combinaie de msuri ar trebui s includ, printre altele, progresele tehnologice n materie, instrumentele de pia, i anume taxele bazate pe impactul asupra mediului sau gradului de aglomerare a traficului , stimulente fiscale precum i msuri de nsoire pentru optimizarea folosirii mijloacelor de transport i a infrastructurilor i pentru stimularea ntreprinderilor i a cetenilor de a-i schimba obiceiurile.

Strategia pentru transport durabil pe perioada 2007-2013 i 2020, 2030 in Romania


Romnia are un sistem naional de transport (infrastructuri, mijloace de transport, operatori de transport, etc.) situat, n mare msur, att din punct de vedere al structurii funcionale, ct i al serviciilor prestate, la nivelul standardelor medii ale sistemelor convenionale de transport din Europa, apt s fac fa necesitilor actuale ale utilizatorilor interni i internaionali. n ansamblu, reeaua de infrastructuri publice de transport (drumuri, ci ferate, ci navigabile, porturi maritime i fluviale, aeroporturi) asigur realizarea conectrii tuturor localitilor rii la reeaua naional i la sistemele internaionale de transport. Dup 1990 s-au fcut eforturi notabile n vederea creterii capacitii infrastructurii i a sistemelor existente i asigurrii dezvoltrii durabile din punct de vedere social i de protecie a mediului, a eficienei i siguranei 6

transportului, pentru a rspunde corespunztor cererii viitoare de transport la nivel naional. Romnia, n calitate de membru efectiv al UE de la 1 ianuarie 2007, are nevoie de o politic a sistemului de transport bine definit, care ar putea fi guvernat de urmtoarea misiune: ridicarea standardelor sistemului naional de transport la nivel european n vederea integrrii de facto n Comunitatea European i realizarea unui sistem de transport durabil i eficient care s conduc la o dezvoltare echilibrat a tuturor modurilor de transport n concordan cu cerinele economice, sociale i de mediu. Evoluii ale cadrului strategic comunitar privind politica n domeniul transportului durabil n perioada 1990 2007 i n continuare Cartea Alb a politicii transporturilor (publicat n anul 1992) a definit o serie de politici i msuri la nivel comunitar i la nivelul rilor din UE pentru lansarea/derularea procesului care s conduc la un sistem de transport durabil care s fie atins n circa 30 de ani. Politicile iniiale cuprinse n Cartea Alb a politicii transporturilor au fost focalizate pe rentabilizarea i creterea atractivitii modurilor de transport cu potenial deosebit n ceea ce privete capacitatea de transport i protejarea mediului. n anul 2006, corelat cu apariia de noi aspecte (extinderea UE, globalizarea, creterea preului petrolului, ameninrile teroriste), a principiilor stabilite n Strategia de la Lisabona Lisabona 2000 (competitivitate, condiii de munc, protecia mediului), concluziile Consiliului European Cardiff 1998 i Strategia european de dezvoltare durabil - Gothenburg 2001 (schimbri climaterice, consum de energie) unele principii au fost revizuite i au fost stabilite noi inte pentru politica comunitar n transporturi n general i n ceea ce privete dezvoltarea durabil n subsidiar. Conform principiilor stipulate n Strategia european de transport durabil o politic de transport sustenabil ar trebui s fac fa intensitii traficului i nivelelor de congestie crescnde, zgomotului i polurii i s spriijine folosirea modurilor de transport mai puin agresive fa de mediul nconjurtor, precum i internaionalizarea costurilor sociale i ambientale. Este necesar s se acioneze pentru a obine o disociere semnificativ ntre creterea transporturilor i creterea economic, dezvoltarea alternativelor de transport la autovehiculul privat i transportul rutier de mrfuri i atribuirea corect a costurilor. Un accent deosebit se pune pe necesitatea realizrii unei urmriri riguroase a comportamentului ambiental al sectorului de transport, prin consolidarea sistemului de urmrire TREM (Transport and Environment Reporting Mechanism) i prin stabilirea (atunci cnd este posibil) unor obiective cuantificabile la politica de transport. Obiectivele avute n vedere prin realizarea politicii de transport durabil sunt*:

respect mediul nconjurtor, n scopul crerii unui sistem durabil de mobilitate i transport; -modernizarea cadrului european de servicii publice de transport pentru pasageri, pentru a ncuraja mbuntirea eficienei i performanei pn n anul 2010; -decuplarea creterii economice de cererea de transport n scopul reducerii impactului asupra mediului nconjurtor; -diminuarea emisiilor poluante generate de transporturi la niveluri care reduc la minim efectele asupra sntii populaiei i/sau mediului nconjurtor; -atingerea unor niveluri durabile de consum de energie pentru transporturi i diminuarea emisiilor de gaze cu efect de ser generate de transporturi; -reducerea zgomotului generat de transport att la surs, ct i prin msuri de atenuare, astfel nct nivelurile generale de expunere s aib un impact minim asupra sntii populaiei; -n conformitate cu strategia comunitar referitoare la emisiile de CO2 generate de vehiculele uoare, noul parc mediu de autoturisme ar trebui s ating un nivel de emisii de CO2 de 140g/km (pn n 2008/09) i 120g/km (n 2012); -atingerea unui nivel de economisire general de 9% din consumul final de energie, pe parcursul a 9 ani pn n anul 2017; -pn n anul 2010, biocombustibilul ar trebui s reprezinte 5,7% din combustibilul folosit n transport, ca int reper; -njumtirea deceselor cauzate de accidente rutiere pn n anul 2010 n comparaie cu anul 2000; -adaptarea la schimbrile climatice i atenuarea acestora ar trebui integrate n toate politicile comunitare relevante. Cartea Alb privind politica de transport (revizuit n anul 2006) include aciuni ce au n vedere crearea unei reele feroviare competitive prin liberalizare, inovare tehnologic i interoperabilitatea echipamentelor, investiii n infrastructur i o mai bun monitorizare a pieei, taxarea inteligent, mbuntirea securitii i siguranei pentru diferitele moduri de transport. Sunt identificate/propuse circa 60 de msuri specifice ce vizeaz n principal: -revitalizarea cilor ferate; -promovarea transportului naval; -mbuntirea calitii n sectorul transportului rutier; -realizarea unui echilibru ntre dezvoltarea transportului aerian i protejarea mediului nconjurtor; -materializarea transportului inter-modal; -construirea Reelei trans-europene de transport (TEN-T); -mbuntirea siguranei rutiere; -adoptarea unei politici privind taxarea eficace pentru transport; -recunoaterea drepturilor i obligaiilor utilizatorilor;

-dezvoltarea unui transport urban de nalt calitate; -utilizarea cercetrii i tehnologiei pentru realizarea unui transport nepoluant i eficient; -elaborarea unor obiective pe termen mediu i lung pentru realizarea unui sistem de transport durabil. Msurile preconizate n Cartea Alb* sunt primele etape care traseaz calea ctre o strategie pe termen lung. Adaptarea politicii comune a transporturilor la exigenele dezvoltrii durabile se va putea realiza dac un anumit numr de probleme i vor gsi n scurt timp soluiile n special n domeniul: - finanrii suficiente a infrastructurilor ca o condiie prealabil a reechilibrrii modurilor de transport; - determinrii politice pentru adoptarea msurilor propuse n Cartea Alb ca o condiie pentru relansarea transportului feroviar de marf; - modernizrii serviciilor publice i a raionalizrii utilizrii autoturismelor individuale (n special n anumite zone sau perioade orare n orae) ca o condiie pentru reducerea emisiilor poluante de CO2; - satisfacerii nevoilor utilizatorilor i plasrii acestora n centrul organizrii transporturilor.

Obiective i direcii de aciune la orizontul de timp 2013, 2020, 2030


Obiectivul general l reprezint dezvoltarea echilibrat a sistemului naional de transport care s asigure o infrastructur i servicii de transport moderne i durabile, dezvoltarea sustenabil a economiei i mbuntirea calitii vieii. Atingerea acestui obiectiv va contribui n mod direct la asigurarea dezvoltrii durabile a sectorului transporturi, a economiei i a mediului, la creterea gradului de accesibilitate a Romniei, asigurarea inter-modalitii sistemului de transport, promovarea dezvoltrii echilibrate a tuturor modurilor de transport i mbuntirea calitii i eficienei serviciilor.

Obiective specifice
Obiectivele specifice avute n vedere pentru atingerea obiectivului general sunt: - modernizarea i dezvoltarea reelei de transport de interes european i naional, creterea condiiilor de siguran i a calitii serviciilor; - liberalizarea pieei interne de transport; - stimularea dezvoltrii economiei i a competitivitii; - ntrirea coeziunii sociale i teritoriale la nivel regional i naional; - compatibilitatea cu mediul nconjurtor.

Studiu de caz: Grupul Roman pentru Transport Durabil

Transportul Durabil reprezinta acel sistem complex, care va satisface necesitatea de mobilitate a generatiilor actuale - fara a deteriora factorii de mediu si sanatatea - si care isi va eficientiza consumurile energetice, astfel incat sa fie posibila satisfacerea necesitatii de mobilitate a generatiilor viitoare.

Istoric
Grupul Roman pentru Transport Durabil reprezinta o coalitie formata din organizatii neguvernamentale de protectie a mediului impreuna cu unele institutii guvernamentale. Grupul s-a infiintat in anul 1996, reprezentand, in plan practic, ideea de consolidare a capacitatii ONG de a colabora pentru realizarea unor strategii sectoriale de dezvoltare. Odata cu stimularea planificarii strategice, prin initiativa Fundatiei Heinrich Boll din Germania, s-a concretizat o impartire mai eficienta a experientei informatiei, resurselor si aptitudinilor specifice, astfel incat dictonul "Non multa, sed multum" a inceput sa reflecte realitatea.

Strategia GRTD
Reprezentand o structura federativa, o fundatie alcatuita din persoane juridice si persoane fizice - unde persoanele juridice sunt, bineinteles, reprezentate de persoane fizice - GRTD se prezinta unitar, prin analogia cu un consiliu de administratie, ca o structura unde rolul membrilor consiliului, fara functii executive, este dedicat aportului de competenta in consiliu si activitatilor de "administrare" a proiectelor. GRTD. In urma experientei acumulate in anul 1996, GRTD a trecut la formularea si evaluarea strategiei pe termen mediu si lung. Adoptat in luna Mai 1997, planul de dezvoltare subsecvent strategiei cuprinde urmatoarele elemente:

Principiile GRTD

10

Dezvoltarea durabila este singura cale ce asigura evolutia societatii umane si pastrarea valorilor morale si naturale ale planetei. Dezvoltarea durabila implica trei factori de egala importanta, ce trebuie considerati simultan, in orice tip de abordare: factorul economic, social si ecologic. Accesul la informatie si participarea publica sunt componente obligatorii ale tuturor proceselor decizionale. Grupul Roman pentru Transport Durabil este un grup de actiune care ofera o alternativa viabila la politicile de transport ale Romaniei.

Misiunea GRTD
Introducerea unui sistem de transport durabil in cadrul procesului de evolutie a societatii romanesti.

Scopul strategiei GRTD


Realizarea sistemului de transport durabil pentru Romania.

Obiectivele strategiei GRTD


incurajarea transporturilor alternative nepoluante reducerea poluarii datorata transportului internalizarea costurilor externe integrarea in sistemul european de transport durabil

Actiunile GRTD
Aceste actiuni se vor desfasura la trei nivele: local, national si international

local:

11

amenajarea de piste pentru biciclete in centrele urbane; interzicerea traficului auto in centrele istorice ale oraselor; interzicerea traficului greu in centrele urbane.

national:
includerea daunelor ecologice in costurile de transport.

international:
popularizarea problemelor de transport din Romania.

12

Bibliografie:
www.terraiii.ngo.ro http://grtd.tripod.com www.wikipedia.org http://www.dw-world.de

Student : Buricea Florin Dorinel Curs: Tehnica Operatiunilor de Turism Sectia: E.C.T.S. din cadrul Universitatii de Stat din Pitesti. Anul: III Grupa: I

13