Sunteți pe pagina 1din 8

MIGRATIA POTENTIALA A FEMEILOR DIN ROMANIA

M.Sc. Otilia Mitrache

OBIECTIVELE CERCETARII
1.

Investigarea factorilor relevanti in decizia de migrare pentru munca in strainatate a femeilor din Romania. Identificarea existentei unor factori specifici femeilor din Romania care sunt dispuse sa migreze pentru munca in strainatate.

2.

ANALIZA LITERATURII DE SPECIALITATE Studiile efectuate in anii 1990 referitoare la profilul migrantului roman, au relevat un grad inalt de mobilitate potentiala in randul celor din mediul urban, profesionistilor, al celor inalt competenti si tinerilor. (in Andreescu, V. si Alexandru, V., 2007). Varsta, genul si ocupatia au fost in mod constant identificati ca predictori semnificativi ai tendintelor migratorii in Romania din perioada 1994 (IOM / Information Programme for Romania, 1994. Romanian Migration Dynamics. Bucharest). O alta investigatie condusa in Romania tot pentru IOM in 1993 a scos in evidenta cateva trasaturi ale migrantului roman potential: barbat tanar, de obicei din mediul urban, cu educatie peste medie, neangajat sau cu succes profesional, avand resedinta in regiunile din S-E sau N-V ul tarii. In intampinarea acestor rezultate, vin concluziile unui studiu mai recent din 2006 (Sandu, D. in Andreescu, V. si Alexandru, V., 2007 ) care arata ca migrantii potentiali romani erau predominant barbati, casatoriti, sub 40 de ani si cu o educatie vocationala. Alte rezultate de interes ale acestui studiu arata o crestere din 1990 pana in 2006 a ratei migratiei in afara tarii din Moldova, Muntenia si Transilvania, concomitent cu cresteri foarte mici ale ratelor migratiei in Bucuresti si regiunile Dobrogei. 45% dintre cei care muncisera in strainatate si-au exprimat intentia de a repeta aceasta experienta. Trei studii de specialitate sunt considerate surse relevante de date in cercetarea de fata. Criteriile de alegere se refera la nivelul publicatiilor in care au aparut prezentate aceste cercetari si la pertinenta demersului de cercetare.

Cercetarea condusa de Andreescu, V. si Alexandru, V. (2007) a pornit de la investigatia derulata in intervalul Decembrie 2006 Ianuarie 2007 de catre Institutul pentru Politici Publice din Bucuresti pe un numar de 1,014 de persoane. Autoarele cercetarii s-au axat pe explorarea factorilor individuali si a celor socio-economici de la nivel macro din tara de origine, cu probabilitate mare in inducerea fenomenului de migrare in strainatate: Rezultatele au scos in evidenta urmatoarele aspecte: 1. Experienta personala de migrare semnalat ca cel mai puternic predictor atat pentru esantionul general, cat si pentru esantionul populatiei masculine, respectiv celei feminine. 2. Scaderea semnificativa a dorintei de migrare pentru munca o data cu cresterea in varsta. 3. Cea mai mare probabilitate de migrare pentru absolventii de scoli vocationale. 4. O tendinta semnificativ mai mare de migrare in cazul persoanelor fara nici o afiliere religioasa si la cei care nu apartin religiei CrestinOrtodoxe. Acest rezultat nu are putere explicativa deoarece este foarte probabil ca nu religia in sine sa conteze, ci ce se afla in spate: o retea de sprijin foarte bine organizata (cazul penticostalilor si altor denominatiuni asemenatoare), legaturi puternice in strainatate, o cunoastere foarte buna a limbii tarii de destinatie (cazul sasilor care sunt in majoritate catolici), etc. Asadar, s-ar putea vorbi mai degraba de suport organizat, nu de afiliere religioasa. 5. O proportie mult mai crescuta a potentialilor migranti in zonele urbane mici si in satele periferice, in locurile cu oportunitati foarte reduse sau inexistente de munca. 6. Corelatie pozitiva intre migrarea potentiala, insatisfactiile personale legate de viata actuala, munca, prieteni si satisfactia cu starea personala de sanatate. 7. Diferente si comunalitati intre barbati si femei in cea ce priveste tendintele de migrare: - Pentru ambele categorii: varsta, experienta de migrare (directa sau indirecta), cat si variabilele legate de starea de bine sunt factori predictivi semnificativi. - Diferentele intre cele doua categorii sunt: Barbati Femei - nu au un statut regulat de - sunt absolvente de scoli angajare(sunt fie someri, fara vocationale si traiesc in familii

slujba, sau cu slujbe neregulate). - performanta socioeconomica a tarii lor (de origine) reprezinta un factor decizional important.

cu un venit insuficient. - apartin in general altor denominatiuni religioase decat bisericii Crestin-Ortodoxe.

Rezultate similare au semnalat autorii studiului, Reasons and Effects of the Romanian Labour Force Migration in EU Countries (2008). Luand in considerare cele doua tipuri de migrare impreuna: in interiorul tarii si in strainatate, sunt relevate urmatoarele aspecte comune si specifice migrarii pentru munca in strainatate: - Generatia mai tanara provenind din familii cu istoric de migrare internationala - Numarul mult mai mare de barbati decat de femei in migratia temporala pentru munca - Mai frecventa la persoanele cu educatie vocationala - Mai frecventa pentru cei care au calatorit deja si care locuiesc in localitati mari cu o rata a somajului mare. In studiul referitor la fenomenul migratiei din sud-estul Europei, Mungiu-Pippidi (2005) a luat in considerare, in formularea itemilor chestionarului de investigatie, dimensiuni discutate si in alte studii, precum: - Intentia de migrare temporala 12% din populatia investigata* - Intentia de migrare permanenta 3% - Experienta familiala curenta de migrare 10% - Experienta familiala trecuta de migrare -14% - Experienta personala de migrare 6% * deoarece in articolul sursa nu apare nici o informatie referitoare la esantionul utilizat in aceasta cercetare, datele procentuale prezentate nu pot fi interpretate. Grigore Silasi si Ovidiu Laurian Simina in lucrarea Romania and The New Economy of Migration: Costs, Decision, Networks, Development (2008) fac analiza deciziei de migrare in mod fundamental din perspectiva a doua modele explicative: Push-Pull (in rom. indepartareatragere) si a celui care deriva din teoria motivationala a lui Maslow. In ceea ce priveste primul model, este relevanta din punct de vedere operational definitia lui Silasi: decizia de migrare se refera la o pluralitate de motive si cauze si in general este rezultatul unei analize costuri-beneficii, influentata de factori negativi si pozitivi (push-pull).

Conform teoriei folosite in analiza deciziilor legate de migrare, determinantii economici ai migratiei sunt ganditi ca factori negativi push din tara de origine ce ii determina pe oameni sa plece, in combinatie cu un numar de factori pozitivi pull care atrag emigrantii intr-o alta tara ( Pirache si Vickerman, 2001). Factorii de atragere sunt factori pozitivi prezenti in tara de origine sau de destinatie in forma proximitatii geografice si culturale si avantajelor comparative ale tarii de destinatie precum diferente in remuneratie, conditii de munca mai bune, sisteme sociale de siguranta bine dezvoltate. Factorii de respingere sunt factori negativi care imping oamenii in afara tarii lor sau care ii indeparteaza de o anumita tara de destinatie si care sunt reprezentati cel mai frecvent de factori demografici si de situatia politica si economica din tara de origine. Revenind la definitia deciziei de migrare de mai sus, autorii semnaleaza si alti factori importanti in analiza costuri-beneficii: diferentele salariale, diferente in ratele somajului, gradul de protectie sociala, totalitatea costurilor legate de migrare: costuri de informare, de recrutare-unde este cazul, de transport, de instalare; costuri psihologice: legate de parasirea locului natal, retelei sociale, familiei, etc. Cel de-al doilea model explicativ folosit de Silasi si Simina in lucrarea lor de cercetare este considerat o alternativa la modelele care folosesc numai factorii socio-economici in analiza deciziei de migrare si are ca variabila centrala motivatia persoanei. In acest sens sunt interesante rezultatele unei cercetari conduse de ANBCC care a investigat motivele pentru care romanii care au muncit sau muncesc in UE, au migrat pentru munca in strainatate. Din datele obtinute a reiesit ca nevoia pentru respect a fost cel mai frecvent determinant al deciziei de migrare in strainatate (la 75% dintre respondenti). Acest rezultat, potrivit teoriei lui Maslow sugereaza faptul ca emigrantii aveau deja nevoile de la nivelele anterioare satisfacute (nevoile fiziologice, cele legate de siguranta si cele legate de afiliere) inaintea deciziei de a pleca sau plecarii in sine. Iata proportiile gasite in termenii determinantilor migrarii: 4% -nevoia sociala de afiliere 8% - nevoi superioare legate de actualizarea de sine 75% - nevoia de respect 13% - nevoi de siguranta Analiza studiilor existente privind fenomenul migratiei fortei de munca din Romania a relevant cateva concluzii importante pentru studiul de fata. In primul rand, decizia de a cauta un loc de munca in

alta tara este determinata de varsta, educatie (vocationala) si de factori ce tin de contextul socio-economic din Romania, mai precis de modul in care acesta afecteaza viata de zi cu zi, cat si planurile de viitor ale unei persoane. De asemenea, au fost gasiti relevanti pentru migrarea in scopul muncii si factori ce tin de experienta -directa sau indirecta- cu munca in strainatate, suportul social in decizia de migrare sau in migrarea in sine, cat si motivatii legate de nevoia de respect si de siguranta. In mod evident, dimensiunile identificate in literatura au rol de argumente care favorizeaza decizia unei persoane de a-si cauta un loc de munca in strainatate. Nici unul din studiile parcurse nu a pus in evidenta factori de personalitate caracteristici persoanelor care lucreaza in strainatate. Din punct de vedere stiintific, al pertinentei problemei formulate, este recomandabila evitarea termenului de profil /profil psihologic al potentialului migrant. Se pot, insa, in cadrul unui astfel de demers, identifica factori relevanti si specifici pentru migrarea potentiala a femeilor in strainatate.

METODOLOGIA CERCETARII
Descrierea cercetarii: Subiecti: persoane care se prezinta la agentia de ocupare a fortei de munca, barbati si femei, minim 100 /100, dintre care minim 50 de persoane sa fi fost in strainanate pentru munca (pentru conturarea factorilor care au cu adevarat relevanta in decizia de migrare). Varsta subiectilor: 18 55 de ani. Procedura de investigare: Intr-o prima etapa s-a facut analiza rezultatelor cercetarilor prezentate mai sus in scopul derivarii factorilor relevanti pentru decizia de migrare. Pentru acest studiu de factura exploratorie s-au luat in considerare toti factorii care au fost gasiti, separat, ca fiind relevanti in cercetarile anterioare si s-a incercat o organizare a lor in urmatoarele categorii: Factori economici:

situatie materiala personala defavorabila; sanse foarte mici de gasire a unui loc de munca stabil sau de obtinere a unui venit suficient pentru nevoile personale / familiale; Factori sociali: - greutate in obtinerea unui statut social si profesional satisfacator / insuficienta recunoastere sociala si profesionala; - slabe /inexistente oportunitati de dezvoltare profesionala si de atingere a scopurilor personale; Factori facilitatori: - experienta personala, a membrilor familiei sau a grupului de apartenenta in legatura cu munca in strainatate; Factori motivationali personali: - legati de satisfactia cu viata sociala si profesionala; nevoi bazale sau superioare conform teoriei lui Maslow. Factori socio-economici din tara de destinatie: - remuneratie (mult mai mare) - conditii de munca (mai bune) - sistem social de protectie bine dezvoltat (acces la) - atitudinea fata de straini (negativa) Se vor lua, de asemenea, in considerare: varsta, statutul marital si pregatirea/educatia. In a doua etapa se construieste un chestionar de investigare a dimensiunilor prezentate succinct mai sus pe baza operationalizarilor acestora. Se va face, de asemenea, o prima aplicare a chestionarului pentru verificarea calitatii intrebarilor (acuratetei formularii) si totodata pentru verificarea relevantei la nivel de populatie a factorilor alesi. Intr-o a treia, chiar a patra etapa se aplica chestionarul verificat in prima etapa, pe un esantion reprezentativ (minim 100 de barbati si 100 de femei), astfel incat probabilitatea de eroare sa scada cat mai mult. Factorii relevanti in decizia de migrare vor fi valabili atat in cazul femeilor, cat si in cel al barbatilor. In schimb, factorii specifici femeilor dispuse sa migreze in strainatate pentru munca vor fi identifiati in urma efectuarii comparatiilor dintre rezultatele obtinute de cele doua categorii de gen. Analiza si prelucrarea datelor: Intr-un prim pas se va face verificarea raspunsurilor (acuratetei lor) prin introducerea rezultatelor intr-o baza de date (SPSS, Excel,

FileMaker, etc) si se va urmari frecventa raspunsurilor pentru fiecare intrebare. Aceasta verificare permite analiza potrivirii modelului de la care am plecat cu datele obtinute. Ulterior, metodele de analiza vor fi decise in functie de cum arata rezultatele, insa testul hi patrat sau testul T vor fi cel mai probabil folosite pentru relevarea diferentelor intre barbati si femei.

Bibliografie: Andreescu, V. si Alexandru, V. (2007), Transnational Labor Mobility of Romanians: Empirical Findings on Recent Migratory Trends. Thematic Articles Patterns of RomaniansMigration. Journal of Identity and Migration Studies Vol. 1, no. 2. Frunza, R., Maha, L.G., Mursa, C.G. (2008), Reasons and Effects of The Romanian Labour Force Migration in EU Countries. JEL Classification: F22, F24, F15 Silasi, G. si Simina, O.L. (2008), Romania and The New Economy Of Migration: Costs, Decision, Networks, Development. SISEC Discussion Papers, Vol. 7, no. 2, Nov. 2008, Timisoara.
http://www.iom.int/jahia/jsp/index.jsp http://www.gcim.org/en/

Bibliografie secundara: Stan, R. (2006), Research Paper: Irregular Migration of Romanian Workers to European Union: Factors, Practices and Management. International Policy Fellowships, Centre for Policy Studies, Budapest. Serban, H. si Serban, R.I., Romanian Emigration Abroad. Causes and Impact. University Al.I. Cuza of Iasi, Centre of European Studies, Romania (fara datare). Raport de cercetare pe tema migratiei fortei de munca. Aspecte sociale si institutionale ale fenomenului. 10-18 decembrie 2005, judetul Neamt Proiect finantat de Uniunea Europeana.