STUDIU DE MARKETING AL UNEI DESTINAII TURISTICE Autor: Costache Diana Grupa: Grupa 306

I.

Alegerea i cartarea destinaiei turistice

Accesibilitatea destinaiei Destinaia turistic are acces la: Drum1 Cale ferat european naional judeean magistral secundar DNE85 DJ 203 L Aeroport (cu trafic) Heliport

proprie

Destinaia este deservit de: Gar Autogar Staie a curselor internaionale de a altei localiti autobuz Port Port (turistic)

Se completeaz cu datele corespunztoare destinaiei.

Observaii2: Drum asfaltat doar in centru, in rest drum pietruit catre satele superioare Programul PHARE de alimentare cu apa curenta pana in 2012 Program finantare europeana pentru asfaltarea drumului comunal Program de introducere a unui autobuz pentru deplasarea copiilor la scoala pentru cei 4 km. ..........................................................................................................................................................................

II.
-

ANALIZA OFERTEI TURISTICE A DESTINAIEI Analiza resurselor destinaiei turistice

Listai principalele resurse turistice n relaie cu dezvoltarea unor forme - produse turistice ale destinaiei alese conform modelului: Tipul resurselor Principale Obiective / Repere Form de turism / Produs turistic Naturale de relief Paduri, Forme de -Masivul Ivanetu Turism de drumetie lacuri, ape eroziune -Sarea Pinului sulfuroase, -"babele"de la Ulmet resurse de sare Antropice Asezaminte -Pestera "Bradul lui Iosif", Pestera lui Dionisie Torcatorul Turism cultural, turism materiale monahale -Resturi de caramida si daramaturi din biserica de zid a religios sapate in Manastirii Pinu piatra, dar si -Biserica din Pinu biserici -Biserica Sf. Voievozi din satul Rau vechi, -Biserica Nasterii Maicii Domnului din Bozioru de Sus obiective Biserica Sf. Nicolae din satul Vavalugi istorice, Biserica de lemn a fostei Manastiri Gavanele portul popularsecundar Enumerai n funcie de caz resurse turistice secundare Tipul resurselor Obiective Naturale de hidrografie Izvoare termale de vegetaie Peisaj forestier Descriere sumar a principalelor obiective turistice selectate:

Turism balneoclimateric

Pestera lui Dionisie Torcatorul. Este un martor (trovant3) de eroziune sarmatica, avand in varf intrarerea si ferestrele acestui adapost din sec. III-IV. Pentru a ajunge in "buncarul" lui Dionisie nu cobori, ci urci cu scara ce se putea ridica. Dionisie, care i-a dat numele, a locuit-o in sec. al XIX-lea; priceput la tors si tesut, s-a retras si a murit la Schitul Cheia. Bisericuta lui Iosif este cea mai mare dintre bisericutele in piatra de la Nucu. Deasupra intratii este incizat un peste, simbol paleo-crestin. Bisericutei i s-a adaugat un pridvor de lemn. Datarea asezarii in sec III-IV este unanima. Iosif era confesor la Manastirea Sf. Gheorghe.
2

(Starea calitativ a drumurilor principale i/sau de legtur ntre destinaie i drumurile principale. Frecvena i tipul mijloacelor de transport feroviare). 3 trovant s.n. portiune elipsoidala din cuprinsul unui strat de nisip sau al unei gresii friabile, cimentata de apele calcaroase (< it. trovante) DEX, 2004

Sarea Pinului - Zona in care satenii au descoperit pamantul si au dat de un depozit de sare naturala, din care luau bolovani pentru vite, pentru muraturi etc. Biserica Sf. Voievozi din satul Rau, inclusa pe lista patrimoniului cultural national. Istoria lacasului "se citeste" dupa forma si marimea barnelor exterioare. Are pictura pe foi de tabla, executata de pictorul D. Aldescu in anii 1910-1912. Sunt valoroase si icoanele pe lemn de pe pereti si celepatru din josul tamplei. Icoane cu titluri si teme similare sunt in biserica Petrachesti, pe Valea Slanicului. Babele de la Ulmet. Reprezinta o formatiune de 3-4 stanci in forma de ciuperci, dintre care doua sunt ingemanate. Avand o compozitie nisipoasa al baza si dura la varf, au fost modelate sub actiunea eroziva a agentilor naturali (vantul, ploaia etc.), fiind asemanatoare cu Babele din Bucegi. Biserica Sf. Nicolae din satul Vavalugi (monument istoric). Este compartimentata atipic: dreptunghiul longitudinal reprezinta biserica veche, al doilea dreptunghi transversal, reprezinta prima extensie, iar pridvorul inchis, cu intrare la sud, ultimul adaos. Biserica de lemn a fostei Manastiri Gavanele, azi biserica de mir, hram Adormirea Maicii Domnului. Biserica din ziua de azi este o bijuterie in lemn, la care s-au folosit solutii constructive din Moldova si din Ardeal, rezolvari practice care au facut-o un model raspandit pe o arie vasta - la munte, la deal, la ses. Pictura, in stil bizantin cu influente rasaritene, este de o mare frumusete si valoare. Icoanele de pe tampla sunt incadrate de stalpi din lemn de tisa pictati cu bronz aurit. - Analiza infrastructurii turistice a destinaiei Structuri de cazare Evoluia structurilor de cazare (se vor alege minim 2 ani diferii care s marcheze o perioad evolutiv, ex. 2000 2009) Nr. locuri dup categoria de confort Anul Nr. uniti Nr locuri Nr hoteluri Nr de locuri n hoteluri Minim 2008 1 40 0 Observaii4: cazarea se face in tabara din comuna sau la localnici .......................................................................................................................................................................... Structuri de alimentaie Evoluia structurilor de alimentaie (se vor alege minim 2 ani diferii care s marcheze o perioad evolutiv, ex. 2000 - 2009) Nr. restaurante cu specific Nr. uniti exceptnd restaurantele Anul Nr. uniti Nr locuri Romnesc Alt specific Uniti de tip Cafenele i fast food baruri Observaii: Lipsesc deoarece zona nu este amenajata in acest scop. Singurele locuri de unde pot fi cumparate alimente sunt magazinele satesti si acestea putine la numar. .......................................................................................................................................................................... Structuri de agrement Specifice destinaiei alese Destinaia turistic deine structuri de agrement specifice pentru: litoral turism montan sporturi de iarn turism balnear turism urban agroturism
4

turism de

Comentarii privind evoluia numrului de uniti, respectiv locuri; privind tipurile predominante de uniti de cazare (ex. ponderea hotelurilor i a locurilor de cazare n hoteluri n numrul total de uniti i locuri de cazare) sau referitoare la ponderea categoriilor de confort n total.

afaceri

Observaii Majoritatea turistilor care vin (daca pot fi numiti turisti) o fac in timpul verii datorita accesibilitatii mai bune din acest anotimp. In timpul iernii drumurile sunt acoperite cu zapada, iar locurile care ar putea fi visitate nu prezinta un peisaj atat de placut in aceasta perioada. ..........................................................................................................................................................................

Pentru staiuni litorale Plaje amenajate (nr.) Agrement nautic (ex) Destinaia dispune de: Piscine n Parcuri de Terenuri aer liber distracie de sport (nr.) (ex.) (nr., profil) Spaii de distracie (cluburi, discoteci) (nr.) Spaii culturale (teatre, cinematografe n aer liber) (ex.) Destinaia organizeaz periodic evenimente cu caracter turistic (festivaluri, competiii) 5

Observaii (starea calitativ a structurilor de agrement): .......................................................................................................................................................................... Pentru staiuni montane Poteci i trasee turistice amenajate (nr., grad de dificultate, ecart altitudinal) Destinaia dispune de: Puncte de Terenuri de sport Sporturi Spaii de belvedere (nr., profil) extreme distracie (ex) (ex.) (cluburi, discoteci) (nr.) Masivul Ivanetu 2 Spaii culturale (sli de spectacol, cinematografe) (ex.) Destinaia organizeaz periodic evenimente cu caracter turistic (festivaluri, competiii)6 Targuri saptamanale si cu ocazia anumitor sarbatori religioase

Observaii (starea calitativ a structurilor de agrement): .......................................................................................................................................................................... Pentru staiuni montane specializate i pentru sporturi de iarn Destinaia dispune de: Prtii de schi (pentru Prtii Instalaii transport cablu Raportul lungimea prtiilor / detaliere se va folosi amenajate lungimea instalaiilor transp. cablu modelul din studiul pentru alte Telegondol Telecabin Telescaun Teleschi de caz) sporturi (nr.) (nr.) (nr.) (nr.)

5 6

Se ofer exemple concrete: titlul evenimentelor, perioada, de cnd se organizeaz, cine sunt organizatorii. Se ofer exemple concrete: titlul evenimentelor, perioada, de cnd se organizeaz, cine sunt organizatorii.

Observaii (starea calitativ a structurilor de agrement): .......................................................................................................................................................................... Pentru staiuni balneare Piscine i tranduri termale (ex., nr.) Izvoare amenajate pentru cura intern (tip nr.) Destinaia dispune de: Baz de Alei tratament amenajate (nr., ex.) pentru cura de teren Alte tipuri de structuri Spaii de distracie (cluburi, discoteci) Spaii culturale (muzee, sli de spectacol, etc.) (ex.)

Observaii (menionai vechimea amenajrilor i starea lor actual; proprietari, grad de meninere i modernizare a instalaiilor de tratement; precizai serviciile oferite n cura balneoclimateric n cadrul bazei/bazelor de tratement existente) .......................................................................................................................................................................... Pentru orae / destinaii urbane Destinaia dispune de: Destinaia organizeaz periodic Parcuri, grdini Grdini Parcuri Terenuri Spaii de distracie Spaii culturale evenimente cu publice (ex., nr.) tematice de de sport (cluburi, discoteci) (muzee, expoziii, caracter turistic (zoologice, distracie (nr., (nr.) sli de spectacol, de (festivaluri, botanice) (ex.) profil) teatru, de cinema, competiii)7 (ex.) etc.) (ex.) Observaii (starea calitativ a structurilor de agrement): ..........................................................................................................................................................................

Pentru destinaii ale turismului rural i agroturismului Sfantul Ilie, 20 iulie, in fiecare an, in centrul comunei Sfanta Maria Mare, 15 august, hramul Bisericii din satul Gavane Sfanta Maria Mica, 8 septembrie, sarbatoare satului Pinu -> targ Saptamanal, miercurea, targ in centrul comunei
Pensiuni (nr.) din care omologate (nr.) Pensiuni construite n stil tradiional (nr.) Destinaia dispune de: Pensiuni care Gospodrii utilizeaz materialul care ofer tradiional n cazare (nr.) construcie (nr.) 6 Gospodrii care ofer cazare i n care se mai practic activiti tradiionale (nr.) Evenimente culturale tradiionale i contemporane cu caracter turistic organizate n prezent (ex.)

Observaii (starea calitativ a structurilor de agrement): .......................................................................................................................................................................... Pentru turism de afaceri Destinaia dispune de: Centre pentru conferin
7

Pensiuni dotate cu sli pentru conferin

Pensiuni care ofer material de suport: videoproiector,

Sporturi extreme (alpinism, bunjee jumping,

Furnizori pentru Echitaie Paintball

ATV-uri

Ali furnizori pentru servicii de agrement i divertisment (ex.)

Se ofer exemple concrete: titlul evenimentelor, perioada, de cnd se organizeaz, cine sunt organizatorii.

flipchart, etc.

tirolian)

ANALIZA CERERII - Cantitativ Evoluia volumului cererii (se vor alege minim 2 ani diferii care s marcheze o perioad evolutiv, ex. 2000 - 2009) Anul Nr. sosiri Nr. nnoptri Durata medie a ederii8 Rata de ocupare9

III.

Observaii Nu se poate tine o evidenta a turistilor deoarece acestia sunt in numar mic si nu isi rezerva locuri de cazare sau sa platesca o taxa asa ca nu au cum sa fie numarati. ............................................................................................................... ................................

Calitativ (categorii de turiti dup anumite criterii: vrst, buget, provenien) Turstii care vin aceasta regiune nu sunt inregistrati, de aceea este greu sa se tina cont de acesta categorii. Insa, in urma unui sondaj am putut sa obtin urmatoarele date: oamenii care vin aici sunt in cautare de aer curat, de liniste, sunt iubitori de munte si cauta oameni primitori. Despre varsta, majoritatea au peste 40 de ani, vin in grupuri de minim doua persoane si se cazeaza la localnici. Majoritatea au cunostinte in zone si de acolo au aflat de regiune sau sunt iubitori de munte si vin in drumetii. Realizai un model de chestionar care s vizeze aspecte calitative ale cererii turistice din destinaia studiat. de adaugat chestionarul I. Care considerati ca este cea mai importanta sarbatoare a satului? Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil- 1 Sfantul Gheorghe -2 Floriile -3 Craciunul - 6 Hramul Adormirea Maicii Domnului -16 Pastele -29

II. Ce traditii si obiceiuri credeti ca s-au pastrat de-a lungul timpului:

8 9

Munca pamantului -1 pomeni, parastase, nunti-5 Obiceiuri de Sfanta Maria-5 Pastele-7

Se calculeaz prin raportarea numrului de nnoptri la numrul de soriri. Se calculeaz prin raportarea numrului de nnoptri la capacitatea de cazare (numrul de locuri) n funciune, multiplicat cu 100.

Sarbatori de Craciun -10 Colindele de Craciun si Anul Nou-24

III. Care considerati ca sunt problemele cele mai grave in satul dvs? Lipsa dispensarului in sat-1 Iluminatul public nu functioneaza-2 Stalpi de telefon cazuti-3 ulitele, santurile-5 drumul de legatura Nucu-Bozioru-Buzau-12

IV.

ANALIZA PROGRAMELOR I MIJLOACELOR DE PROMOVARE TURISTIC EXISTENTE

Observaii10: Nu exista un site al comunei, nu apare nici maca in prezentarea orasului/ municipiului V. ANALIZA MEDIULUI DE PIA

- Principalii competitori ai destinaiei la nivel regional, naional, internaional (dac este cazul) La nivel regional, zona inconjuratoare este destul de bogat adin punct de vedere turistic, da nu se poate spune ca exista o competitie din acest punct de vedere deoarece niciun obiectiv turistic nu este valorificat nici macar la nivel judetean. Aceste obiective sunt: Vulcanii Noroiosi- comuna Berca (~ 30 km), Tabara de sculptura in aer liber Magura si Manastirea Ciolanu (~ 20 km), Cramele statiunii viticole Pietroasa si Termale (~ 20 km), Muzeul chihlimbarului (~20 km.). Pe langa acestea mai sunt si cateva sarbatori locale ce atrag turisti in comunele din apropiere: "Festivalul Slanicului" (Manzalesti, a 3-a duminica din iunie), "Floarea de Colti" (Colti, a 2-a duminica din iulie), "Pe urme de balada" (Gura Teghii, ultima duminica din mai), "Targul Cucului" (Patarlagele, prima duminica dupa Paste).

- al politicilor de promovare turistic (se vor meniona diferiii actori care promoveaz destinaia respectiv (ex.: administraia public local primria; judeean consiliul judeean; ONG-uri; tour-operatori; uniti de primire, etc.) prin ce mijloace. ....................................................................................................................................................................
VI. MSURI STRATEGICE DE OPTIMIZARE A PRODUSULUI TURISTIC N VEDEREA UNEI MAI BUNE SITURI PE PIA FA DE MEDIUL COMPETIIONAL

Strategii de optimizare a produsului/destinaiei int axate pe mixul de marketing la nivelul destinaiei alese Prin punerea n valoare a resurselor de care dispune destinaia
10

Dac nu exist site separat al destinaiei turistice analizate se va studia siteul aferent locaitii, judeului, etc. studiat (ex. siteul primriei Buteni pentru staiunea Buteni).

- resurse insuficient valorificate n prezent: niciunul din obiectivele prezentate la inceputul proiectului nu este pus in valoare, protejat sau promovat .................................................................................................................................................................... - resurse nevalorificate n prezent: pe langa aceste obiective, zona ar putea fi promvata ca o zona pentru drumetii, incepand cu cele mai usoare si pana la unele de nivel mediu inspre masivul Ivanetu. De asemenea, s-ar putea pune in valoare traditiile folclorice, portul popular, traditiile locale (cultivarea pamantului, sarbatorile de iarna- taiatul porcului, prelucrarea fructelor, cositul, strangerea fanului, sarbatorile de Paste, stanile de oi si tot ce tine de acestea, dar mai ales traditiile de botez, nunta si inmormantare care inca mai sunt repetate de fiecare data si care atrag prin farmecul de poveste) .................................................................................................................................................................... i crearea unor produse turistice distincte. Durata: o saptamana minim, cazare: localnici (momentan, in lipsa unei pensiuni) 1. Pachet turistic pentru vara -activitati: cositul, adunatul fanului, mulsul caprelor, drumetii in zona, vizitarea vestigiilor, participarea la unul din hramurile din zona\ 2. Pachet pentru toamna: activitati: culesul fructelor si legumelor de sezon, prelucrarea prunelor in tuica, povesti la gura focului, cu porumb fiert si fructe de sezon, pregatirea terenului agricole pentru primavara, drumetii 3. Pachet pentru iarna: drumetii prin zapada, prelucarea prunelor adunate toamna tarziu, hranitul animalelor, povesti la gura sobei, cu vin fiert, sanius, colinde. 4. Pachet pentru primavara: curatenia de primavara, pregatirea terenului agricol pentru plantare, plantarea propriu-zisa, drumetii. In cazul in care merg in perioada Pastelui: incondeiatul oualor si traditiile din aceasta perioada. .......................................................................................................................................................................... Prin dezvoltarea infrastructurii: asfaltarea drumului judetean, asfaltarea drumului comunal ce duce la vestigiile rupestre, refacerea marcajelor si marcarea altor trasee, crearea unei infrastructuri de cazare. .................................................................................................................................................................... Prin concentrarea pe anumite segmente ale cererii: concentrarea pe agroturism si optional drumetii. .................................................................................................................................................................... Prin anumite mijloacele i metode de promovare: reclame la televiziunea locala si la radio, plasarea in agentii a catorva oferte. ....................................................................................................................................................................
Berca Magura Pietroasele Colti Bozioru Vulcanii Noroiosi Manastirea Ratesti Tabara de sculptura Cramele Muzeul Chihlimbarului Festivalul Floarea de Colti Asezarile rupestre Targuri cu ocazia diferitelor sarbatori Hramuri ale bisericilor din comuna Lacul fara fund Sarbatoarea vinului si a transhumantei Focul Viu

Siriu Lopatari

Berca Magura Pietroasele Colti Bozioru Siriu Lopatari