Complexul monastic cistercian de la Cra : studiu privind caracteristicile gotice ale constructiilor

Inceputurile Asezarea monastica de la Cra s-a constituit intre anii 1202 1209, cand, printr-un privilegiu regal , calugarii cistercieni, stabiliti initial la Igris, au primit dreptul sa intemeieze o noua manastire in terra Blachorum , denumire data in documentele vremii Tarii Fagarasului. Se presupune ca primele constructii care alcatuiau complexul monastic erau din lemn,ridicate sub influenta santierelor benedictine din Ungaria. La acea vreme, arhitectura din Transilvania se afla pe deantregul sub influenta stilului romanic folosit fie de catre calugarii benedictini ( un ordin rival al cistercienilor) fondatori de manastiri, fie prin intermediul colonistilor sasi veniti din teritorii germane si aducand cu ei traditia arhitecturala romanica .

Contextul istoric si politic Spre deosebire de celelalte tari in care deja incepea lupta orgoliilor intre comunele urbane care isi disputau cele mai inalte catedrale gotice , in Transilvania economia era preponderent rurala si existau doar cateva centru mestesugaresti mai importante ( Rodna Veche, Cluj, Sibiu, Brasov, Alba Iulia) In 1211 , cu ajutorul cavalerilor teutoni colonizati in Tara Barsei, curtea de la Buda fusese nevoita sa recunoasca institutia locala a voievodatului ;contextul general nu era foarte favorabil: majoritatea populatiei romane autohtone este ortodoxa si intampina cu raceala operele de import realizate intr-un stil nou, precum cel promovat de calugarii cistercieni. Dupa invazia tatarilor din 1241, care tinuse aproape 20 de luni, mai toata Europa de Est ramane impanzita de asezari in ruina , dezolante si pustii. Pierderile materiale si de vieti omenesti au fost de proportii inimaginabile un adevarat macel care a lasat putini supravietuitori in urma ; si in Transilvania acestora , ramasi in viata , le survenea misiunea de a reface economia agricola si mestesugareasca si de a amenaja un sistem defensiv pentru a preintampina urmatoarele invazii. In procesul de reconstructie au existat numeroase ajutoare externe, mesteri trimisi de peste hotare contribuind la refacerea edificiilor. Intre grupurile de mesteri sositi in Transilvania, mai exact in Tara Fagarasului , a existat si un grup de pietrari care au poposit la Cra, pentru a reface cladirile ruinate ale manastirii cisterciene .Prin opera lor care a ajuns la un bun sfarsit catre mijlocul secolului al XII lea se contureaza primul ansamblu monumental gotic cunoscut din Transilvania- astfel Cra devenea un centru de iradiere a arhitecturii gotice. Definirea stilului arhitectural cistercian Ordinul cistercian reprezinta un personaj important spiritual si artistic in Evul Mediu nascut ca o dizidenta a ordinului benedectin in 1098 prin proclamarea in Manastirea de la Cistercium ( Citeaux) intoarcerii la regula Sf. Benedict, ordinul a debutat cu un program de viata religioasa dar si cu un program referitor la constructii. Edificiile apartinand ordinului benedictin erau vazute ca fiind prea fastuoase , in mod inutil se propunea deci o arhitectura sobra si clara care sa reflecte si valorile spirituale (piosenie, saracie materiala, modestie); totusi stilul specific ordinului sitercian se contura in contextul in care stilul romanic era in plina maturitate si deja apareau noile formule ale goticului, pe care calugarii cistercieni le adopta. Acest ordin se dezvolta foarte rapid si ajunge sa impanzeasca Europa catolica cu peste 700 de manastiri cisterciene. Cistercienii au optat pentru o dispozitie planimetrica simpla , plan in forma de cruce ( basilica cu transept) , in locul absidelor circulare s-au preferat sanctuarele dreptunghiulare. S-a renuntat la turnuri si la decorul sculptat ( acesta ajunsese foarte exuberant la manastirile benedictine) ; s-a cautat in schimb o cat mai armonioasa organizare a formelor, atributele majore urmarite fiind echilibrul, discretia si logica functionala. Apoi, pentru a-si concretiza stilul arhitectural propriu au facut apel la unele inovatii caracteristice pentru stilul gotic aflat in constituire la acea vreme. A fost adoptata bolta in cruce pe ogive ( se stie ca acesta este elementul fundamental care defineste sistemul de constructie gotic ; apoi au fost adoptate arcul frant, profilele mai usoare, muchiile vii si alte elemente specifice goticului timpuriu care era inca destul de strans de stilul romanic ( astfel s-a acordat atentie capitelurilor cu crosete, bazelor ionice aplatizate cheilor de bolta deocrate cu floare de maces ca si

ferestrele circulare cu mai multi lobi, care in combinatie cu celelalte elemente, devin o adevarata marca a monumentelor cisterciene) Stilul gotic timpuriu, numit si semigotic sau gotic burgund s-a raspandit foarte repede mai ales datorita sistemului de organizare a ordinului cistercian si a santierelor sale. ( aparut in Normandia, goticul infloreste mai ales in Burgundia si mai ales datorita faptului ca este preluat de ordinul cistercian care la randul sau avea o mare dorinta de afirmare si raspandire) Din acest punct de vedere complexul monastic de la Cra, reprezinta dovada contributiei extraordinare a ordinului cistecian la dezvoltarea si raspandirea in intreaga Europa a stilului gotic. Mesterii constructori, ei insisi calugari trebuiau sa aplice principiile arhitectonice ale ordinului , asa cum fusesera formulate de Sfantul Bernard de Clairvaux si dispuneau de caiete de modele pentru fiecare categorie de elemente constructive si decorative. Totusi acest fapt a determinat ca acest stil sa nu evolueze si sa ramana foarte multa vreme timpuriu , timp in care in paralel in orasele europene, goticul a evoluat si s-a maturizat asa cum il stim astazi. Singura concesie tarzie a fost varierea absidei dreptunghiulare cu absida poligonala. In acest stadiu ajung mesterii cistercieni in Tara Fagarasului pentru a reface manastirea Cra, ale carei prime cladiri fusesera distruse de invazia tatara. Organizarea de ansamblu a planului este specifica pentru manastirile cisterciene . Biserica de tip basilical ,cu trei nave si transept , ocupa latura de nord a unei ample curti ale carei laturi de sud si de est sunt inchise de cladirile manastiresti; latura vestica e delimitata de un zid de incinta. Biserica este o basilica cu 3 nave in sistem legat : unei travee a navei centrale ii corespund 2 travee ale navelor laterale. Transeptul este puternic marcat si poarta pe brate, in partea de est cate doua capele dreptunghiulare.

Corul este scurt, boltit in cruce, este prelungit spre est cu o absida poligonala a carei cheie de bolta a fost decorata cu un relief infatisand chipul Sfintei Maria. Construita din piatra bruta de cariera si din piatra fatuita , biserica formeaza impreuna cu edificiile anexe un tot unitar ca stil dovada ca lucrarile au fost executate intr-un ritm alert , fara intreruperi in timp sau schimbari de conceptie.

Elementele din piatra profilata ancadramente, coloane, ogive sunt specifice arhitecturii cisterciene . Abunda capitelele cu crosete sau ornamentate cu frunze de stejar , bazele coloanelor au profile ionice turtite , nervurile ogivelor sunt masive cu sectiune simpla, un dreptunghi cu muchiile tesite.

Cheile de bolta sunt de cele mai multe ori decorate cu floare de maces. Interiorul e luminat prin ferestre circulare polilobe si prin ferestre cu ancadramente simple , incheiate la partea superioara in arc frant. Plastica fatadelor este sobra un soclu inalt prevazut cu lacrimar continuu si un ritm dens de contraforti pe latura nordica; in partea de est plinul contrafortilor este continuat pana sub cornisa care se sprijina pe niste mici console in forma de trunchi de piramida inversat . In partea de vest intrarea se face printr-un portal al carui profil bogat articulat tradeaza o faza gotica mai avansata.La partea superioara fatada vestica se termina intr-un pinion triunghiular si este decorata cu o rozeta de dimensiuni mari. Cladirile manastiresti, de pe latura estica a incintei au doua etaje , este construit din piatra bruta si are la partea superioara a zidului ancadramente dreptunghiulare , iar la partea inferioara sunt ferestre bifore si coloane. Turnul alipit fatadei a fost construit ulterior, pe la mijlocul secolului al XV-lea, iar transformarea lui in clopotnita a avut loc si mai tarziu. Concluzii Avand in vedere ca vorbim despre un gotic timpuriu,caracterul gotic al complexulului cistercian de la Carta poate fi analizat sincer doar in tandem cu elementele de arhitectura romanica, atat de prezente aici.

Elemente gotice evidente : - la modul general, intregul complex are un aspect destul de gratios, cu verticalitate accentuata - ferestrele alungite care se termina in arc frant - bolta in ogive, prezenta nervurilor - absida poligonala a corului ( element de gotic tarziu) - prezenta ferestrelor polilobate de dimensiuni mari si in numar mare la partea superioara a peretilor - atentia pentru o buna iluminare interioara ( Dumnezeu este lumina) - se foloseste la constructia bisericii si piatra slefuita - contrafortii sunt numerosi, gratiosi si subliniaza verticalitatea constructiei - portalul telescopic este bogat ornamentat si se termina la partea superioara in arc frant - lipsa turnurilor la intrare sau de deasupra intersectiei navei principale cu transeptul - un deambulatoriu sugerat in plan prin prezenta dublarea catre est a transeptului cu capele dreptunghiulare. - cornisa nu iese in consola , drept urmare nu se cauta o diferentiere clara intre pereti si acoperirea la partea superioara , exista o continuitate pe verticala a edificiului ( specific catedralelor gotice) Elemente romanice: - dispunerea planimetrica curtea cu zid gros de aparare, dispunerea bisericii catre nord - prezenta contrafortilor - prezenta arcelor in plin cintru - prezenta ferestrelor cu ancadrament dreptunghiular de la cladirea cu dormitoare; - volumele diferitelor spatii sunt bine conturate si la exterior - desi aspectul general este unul destul de delicat, totusi peretii au grosime considerabila, sunt masivi - consolele mici in forma de trunchi de piramida inversata Tinand seama de cronologia absoluta a goticului, ansamblul de la Carta este deosebit de intarziat ( in Europa se construiau catedrale impunatoare in marile orase, timp in care in Transilvania inca se foloseau mijloace din secolul precedent) Si totusi acest fapt pare ca a fost foarte potrivit pe plan local , deoarece in Transilvania abia acum incepea sa se infiripe o viata urbana de tip medieval.