Sunteți pe pagina 1din 4

Examenul intraoral Mucoasa bucala poate fi clasificata dupa mai multe criterii -mobilitate fixa, pasiv mobila si mobila

-dupa localizare mucoasa bucala, mucoasa jugala, mucoasa palatului , etc -dupa functie mucoasa de acoperire si mucoasa functionala (functia masticatorie, functia gustului). Buzele : jonctiunea muco-cutanata + tonusul buzelor Mucoasa jugala acopera fata int a obrazului, prez caruncula canalului stenon si poate sa prezinte in mod inconstant 3 aspecte : *cel mai frecvent granulatii ale lui Fordyce (glande sebacee ectopice) *linia ALBA o impresiune a dintilor pe mucoasa jugala *edem alb este ca un fum, o ceata alba, perdea alburie. Trebuie diferentiata de leucoplazie (forma canceroasa, ce are aspect inflamator, umflat). Vestibulul bucal se afla intre obraji, buze si arcadele alveolare pe cealalta parte Contine frenurile buzelor, frenurile laterale si poate avea o adancime variabila. Poate sa piarda adancime temporar (abces) sau poate sa piarda adancime definitiv ( edentatie veche si creasta alveolara mandibulara scade mult). Arcadele alveolare (creasta alveolara) are forma de parabola. Exista situatii cand capata forme anormale ce pot fi descrie dupa niste litere : V, U. Bruxism static dinamic. Poate fi diurn si nocturn. Palatul dur adancimea 5-10mm, daca este sub 5mm,bolta este plata. Peste 10 mm este bolta adanca. Atunci cand este foarte adanca se numeste bolta ogivala (sindrom de compresie de maxilar, Doua santuri mediane) Rugile se clasifica in fct de lungime si daca ating sau nu rafeul median. Se fol la identificarea unor victime mai ales prin ardere fiindca au o buna stabilitate fata de tegumente.Sunt unice pt fiecare persoana. Torusul palatin examinare prin palpare, avem zonele lui schroeder. Posterior se afla linia AH Palatul moale - poate sa aiba 3 pozitii ( orizontala , oblica sau verticala ) In momentul in care are o pozitie orizontala e cea mai favorabila situatie, linia AH se transf intr-o banda de mucoasa.

Orofaringele prezinta fosele tonsilare (amigdaliene) care au un pilier anterior (m. palatoglos), pilier posterior (m.palatofaringian) si contin amigdalele care pot fi criptice uneori. Sediul reflexului de voma. Nazofaringele se apasa cu oglinda incalzita Limba compusa dintr-o radacina si un corp. Radacina e formata dintr-o multime de muschi, o buna parte din ei mergand pe mandibula. Corpul limbii are o fata dorsala, una ventrala si 2 muchii. Fata dorsala papile gustative, un sant median si poate prezenta 2 aspecte caracteristice : -limba geografica (limba scrotala) se formeaza santuri ce deseneaza niste insule.Aceste santuri nu au aceeasi pozitie intotdeauna. -limba neagra(paroasa) se prod prin hipetrofierea si incarcarea cu melanina a papilelor filiforme ce ajung pana la lungimi mari 7-8 mm. Orice leziune a mucoasei bucale care persista indepartarii cauzei cu mai mult de 2 saptamani trebuie sa ne traga un mare semnal de alarma -> pacientul la oncologie. Palparea limbii se face bidigital. Planseul bucal examenul dentar -prima parte care vom examina dintii la general -a2-a parte se examineaza amanuntit fiecare dinte in parte La prima parte ne intereseaza volumul dintilor, forma coroanelor, gradul de abraziune al dintilor, culoarea dintilor. Aspectul arcadelor curbe -curba lui Spee (sagitala) -curba lui Wilson (transversala) -curba elicoidala Anomaliile dentare pot fi impartite in fct de numarul dintilor in: -anomalii dentare izolate (de forma, volum, pozitie, numar), -anomalii dentare de grup -anomalii dentare generalizate toti dintii prezinta o anomalie de culoare

Prezentare analitica apelul dintilor Abraziunea dintilor 0-normal 1-cantonata in smalt 2-insule in dentina 3-fara smalt ocluzal, este doar o coroana de jur imprejuri 4-ajunge aproape de camera pulpara 5-deschide camera pulpara. Examinarea parodontiului examinarea celor 3 componente -implica osul ,ligamentele si dintele si gingia. Gingia marginala libera, acel val de gingie care delimiteaza santul gingival. Gingi atasata gingia fixa; Gingia interdentara papila interdentara. Santul gingival -0,5mm. Cand avem o marire a santului gingival putem avea pungi parodontale. Aceste pungi pot fi de 2 feluri *adevarate insertia gingivala e migrata catre apicalul dintelui *false insertia epiteliala e in acelasi loc, gingia s-a hipetrofiat si acopera fata V a dintelui. Avem gingivita fibromatoasa din sarcina, de natura neuroleptica. Gingia ne intereseaza culoarea, conturul marginal, consistenta, textura suprafetei gingiei, volumul gingiei si sangerarea (spontana sau provocata). Afectarea furcatiei 3 grade 0-normal 1-concavitate pe dinte 2-se poate sonda pe 1-2 mm. 3-se poate trece dintr-o parte in cealalta cu sonda. Afectari parodontale -degenerative se termina cu oza-parodontoza -predominante ex parodontite

Pot fi localizate sau generalizate

Pot fi superficiale sau profunde Indicele comunitar al nevoii de tratament parodontal 0-normal 1-sangerare la palpare ( se face igienizare cu educatie sanitara) 2-tartru (supra sau subgingival) ;iritatie iatrogena (se face detartraj si se fac de asemenea indepartarea iritatiilor ce pot fi prezente acolo) 3-pungi parodontale de pana la 5 mm. 4-pungi peste 5 mm, vom avea si tratam chirurgical. CPITM

OCLUZIA Ocluzia statica in 3 planuri -Planul sagital, -transversal -vertical In planul frontal trebuie sa corespunda liniile incisive. In plan lateral maxilarul depaseste mandibula cu un cuspid. Ocluzologia sunt 5 principii de ocluzie functionale. -Pentru ca ocluzia sa fie echilibrata trebuie sa existe contacte dentodentare stabile simultane pe cat mai multi dinti. -Ghidajul anterior trebuie sa fie armonizat cu miscarile mandibulei si cu posibilitatile ATM.