Sunteți pe pagina 1din 18

1.

Stabilirea titlului

PLAN DE MONITORIZARE A POLUARII SOLULUI SI APELOR SUBTERANE PRIN ACTIVITATEA DE TRANSPORT PRODUSE PETROLIERE PRIN CONDUCTE MAGISTRALE
Terenurile folosite in scopuri industriale pot fi poluate cu substante manipulate sau fabricate in amplasament. Un teren poluat este definit ca fiind un terencare continesubstante capabile, atunci cand sunt prezente in cantitati sau concentratii suficiente, sa provoace vatamari directe sau indirecte oamenilor, mediului sau altor obiective. Daca se poate demonstra ca poluantii nu constitue un pericol, modul de actiune de preferat este de a lasa poluarea in sol si de a o tine sub control, rascolirea putand genera propriile pericole pentru sanatatea oamenilor sau mediu. Pentru ca poluarile solurilor si apelor sa fie rezolvate in mod eficient, este necesar ca operatorii de activitati industriale sa fie pe deplin constienti cu privire la tipul, intinderea si semnificatia oricarei poluari existente in amplasament. In diversele activitati trebuie folosite moduri de lucru prin care sa fie evitate deversarile de lichide, sa se asigure o intretinere adecvata pentru prevenirea scurgerilor prin neetanseitati. Pentru o buna monitorizare, se recomanda: sa se investigheze posibilitatea producerii si sa se evalueaze semnificatia oricarei poluari; sa fie eliminate sau izolate orice surse continue (scurgeri, deversari, evacuari de deseuri care produc poluarea solului si a apelor subterane) sa se intreprinda, daca este necesar, masuri de remediere;

sa fie proiectate si puse in functiune instalatii noi in vederea minimizarii riscurilor de poluarea solului si a apelor subterane. In general, intr-un program de investigare a solului si apelor subterane, se pot

distinge etapele: 1. inventarierea datelor disponibile; 2. investigarea initiala a amplasamentului; 3. investigarea detaliata a amplasamentului 4. desfasurarea actiunilor de remediere Intregul proces trebuie planificatsi condus cu suficienta flexibilitate, astfel incat etapele anterioare sa poata fi revizuite pe masura aparitiei de date noi. Fiecare hotarare se va baza pe semnificatia constatarilor de evaluare a amplasamentului din momentul respectiv. Informatiile privind investigatiile trebuie sa fie destul de cuprinzatoare si exacte pentru a permite evaluarea datelor si alegerea masurilor de combatere. Pentru fiecare etapa trebuie asdigurat timp, finantare si resurse adecvate. Procesul de evaluare se poate intinde, in cazul situatiilor mai complexe, pe durate de mai multi ani. Inventarierea datelor disponibile Scopul trecerii in revista este de a evalua daca solul sau apele subterane din amplasament ar fi putut ajunge pana la un nivel care sa duca la un pericol pentru sanatate sau la un impact negativ asupra mediului. Informatiile istorice cu privire la substntele / produse manipulate in amplasament, cu privire la deversarile cunoscute sunt foarte importante. Trebuie identificate si evaluate toate sursele de informatii care pot contribui la intelegerea naturii, intinderii si a impactului posibil al poluarii, astfel: istoricul operatiilor industriale in amplasament si zonele adiacente; caracteristicile solului in amplsament si in zonele din jur; mediul in care sunt amplasate obiectivele, inclusiv vecinatatea unor puturi de apa, rauri, etc pericole potentiale pentru sanatate si mediu care ar putea apare ca urmare a unei poluari

2. Informatii despre obiectiv Societate de transport produse petroliere prin conducte magistrale 3. Procese tehnologice, proceduri de lucru
Prin specificul activitii de transport a produselor petroliere prin conducte, acestea se pot manifesta ca surse posibile de poluare pentru sol pe toat lungimea tronsoanelor, dar i a apelor de suprafa pentru cazul supratraversrilor i a subtraversrilor acestora. n regim de funcionare normal, conductele de transport nu se constituie ca surse de poluare pentru sol sau apele de suprafa.

4.Inventarul poluantilor pentru sol


Principalele cauze de apariie a scurgerilor de produse petroliere sunt reprezentate de spargerile de conducte. Aceste spargeri se pot clasifica, n funcia de specificul activitii n mai multe categorii: spargeri datorate coroziunii interioare sau exterioare a conductelor de vehiculare a produselor petroliere;
-

spargeri datorate aciunilor de sustragere a produselor petroliere din conductele de transport.

Spargerile datorate coroziunii interioare sunt mai puin ntlnite datorit faptului c produsele petroliere vehiculate sunt inerte din punct de vedere chimic. Coroziunea exterioar a conductelor se produce n special datorit pozrii conductelor n soluri agresive, definite ca soluri a cror rezistivitate prezint un nivel sczut. Astfel, exist dou moduri de producere a spargerilor conductelor de transport a produselor petroliere, din cauza manifestrii fenomenului de coroziune exterioar:
a)

iniierea unei fisuri de dimensiuni mici, propagarea ei cu pstrarea

dimensiunilor pe ntreaga grosime de perete, rezultnd n final o fisur care nu produce scderi importante a presiunii de pompare, fiind periculoase prin faptul c nu poate fi depistat dect o dat cu apariia produsului petrolier la suprafaa solului, fapt care conduce la pierderi importante de produs i la poluarea solului i

a subsolului (difuzia produselor se face ascendent de la cota de ngropare a conductei). Dac se ine seama de acumularea de produse petroliere imediat sub conduct i pe pantele naturale ale terenului rezult c se pot produce contaminri ale solului la distane apreciabile fa de punctele n care s-a produs spargerea conductei; b) iniierea unei fisuri n peretele conductei supuse unui atac corosiv care a avut ca rezultat micorarea grosimii acestuia, propagarea acesteia pn la apariia unor macrofisuri ptrunse, care pot determina scurgeri importante de produse petroliere n sol. Dat fiind faptul c livrrile de produs sunt atent urmrite, acest tip de fisurare poate fi sesizat n scurt timp de la producerea ei, prin apariia unor pierderi de presiune n sistem.

4.1 Supraveghere conductei


Traseul conductelor este controlat de salariai special instruii pentru acest gen de lucrri, denumii liniori, cei care strbat zilnic traseul conductei sau de agenii de paz a trupelor de jandarmi sau a societilor specializate n paza conductelor. Traseul i zona supravegheat sunt stabilite exact de ctre conductorul sectorului pe teritoriul creia se afl conducta i este aprobat de conductorul ierarhic superior. Lungimea traseului este de pn la 10 km i se stabilete n funcie de natura terenului, de dificultatea accesului n zon i de numrul punctelor critice (traversri ape, osele, ci ferate, zone poluate, etc.). Supravegherea traseului se face permanent, dus - ntors, cu pasul sau cu mijloace auto (pentru zonele cu activitate infracional sporit unde acioneaz continuu patrule mobile). Lista celor care supravegheaz traseul conductelor se regsete n anexa Sarcinile celor ce supravegheaz conductele magistrale sunt urmtoarele: urmrirea i consemnarea n documente a presiunii n diferite puncte de pe traseu unde sunt instalate aparate de msur;
-

s observe dac pe traseul conductei sunt scpri de produs petrolier prin nglbenirea vegetaiei, prezena produsului la suprafaa solului, bltirea n zona conductei sau n gropile i fntnile din apropiere;

dac pe traseul conductei se observ urmele unui furt sau a ncercrii de furt; dac pe traseul conductei sau n zona adiacent se execut lucrri de construcii la distane mai mici dect cele prevzute n normele n vigoare; dac pe traseul conductei sau n vecintate s-au produs alunecri de teren, inundaii, schimbri de cursuri de ap sau a cotei de talveg, amplasri de balastiere etc. care ar putea afecta stabilitatea conductei; dac claviaturile cu ventile de secionare prezint scurgeri de produs.

Toate situaiile deosebite constatate cu ocazia verificrilor zilnice a traseelor de conducte vor fi anunate n mod ierarhic i consemnate n documente primare de la punctele de lucru pentru a se lua msuri imediat.

4.2. Planul de aciune n cazul polurilor accidentale


Modalitile de intervenie n caz de apariie a avariilor la conductele de transport a produselor petroliere, nsoite de scurgeri de produse n sol sau n apele de suprafa, sunt prezentate n cadrul unei strategii de intervenie al cror elemente sunt prezentate n subcapitolele urmtoare. Dup cum se poate constata din analiza situaiilor cu producerea avariilor la conductele de transport produse petroliere, o mare parte din acestea au fost generate cu scopul de a se sustrage produse petroliere; aceste atacuri fiind realizate n special n zonele de supratraversare a apelor (n zonele respective, conductele se afl la suprafaa solului, acest fapt facilitnd accesul la conductele de transport produse petroliere). n urma nregistrrii deselor atacuri survenite n zonele n care conductele intr, respectiv ies din pmnt, Petrotrans a dispus protejarea acestora prin introducerea n tuburi de protecie care realizeaz legtura cu tuburile de protecie montate pe zona orizontal a traversrii.

4.3.

Interventia in caz de avarie

Sesizarea avariei Observatorii de pe traseul conductelor care supravegheaz vizual cel puin o dat pe zi zona, anun avaria de la cel mai apropiat post telefonic dispeceratului din staia n zona lui de aciune

Dup anunarea avariei observatorul are ca sarcin izolarea tronsonului avariat, operaie ce se face prin nchiderea ventilelor de secionare cele mai apropiate. Dispeceratul are obligaia de a se sesiza i n cazul scderii presiunii din conduct (sesizat la punctele fixe de pe traseu) sau a anunurilor, privind eventualele avarii, fcute de liniori sau din partea organelor locale (Primrie, Poliie, etc) sau a proprietarilor de terenuri. Zona scurgerilor de produse petroliere din conducte, n lipsa automatizrii este depistat de obicei prin apariia produsului la suprafaa solului sau a apelor. Ca urmare, n activitatea de localizare a accidentelor tehnice angajaii care supravegheaz traseele au fost instruii s anune n afara apariiei petelor de produs petrolier, orice alt modificare aprut pe traseul conductei : schimbarea culorii vegetaiei, spturi sau urme de trecere a vehiculelor nejustificate, etc. Exist echipamente speciale de detecie a avariilor, n strintate, dar sunt costisitoare i necesit personal specializat (exemplu cele produse de ALPHA LEAK DETECTION USA). n activarea de sesizare a avariei, factorul uman este determinant i, n consecin, liniorii i membrii echipei de intervenie sunt instruii pentru cunoaterea exect a traseului conductei. Deasemenea planurile de amplasare a conductei au fost communicate Prefecturilor, A.P.M. i S.G.A. din fiecare jude, ct i Primriilor din fiecare localitate tranzitat de conduct. Modul de alertare Dispecerul de producie care primete informaia privind avaria dispune oprirea pomprii prin conducta n cauz i anun factorii de rspundere i echipa de intervenie. Personalul anunat se deplaseaz cu autoatelierul mobil, direct la avarie. Tot dispecerul anun: Directorul de Producie - eful Seciei de transport produse petroliere - eful Atelierului pe raza cruia s-a ntmplat avaria - eful Seciei de ntreinere-Reparaii sau Serviciul Tehnic (dac este cazul nlocuirii conductei) - eful Serviciu Protecia Mediului.

Dispecerul central sau eful echipei de intervenie anun Agenia de Protecia Mediului i/sau Sistemul de Gospodrire a Apelor, iar liniorul sau eful formaiei de intervenie - primria local i , dac este posibil - proprietarul terenului. n cazul avariilor la sistemele de transport produse petroliere prin conducte care impun nlocuire de tronsoane de conduct, trebuie respectat metodologia de pregtire a conductelor pentru remedierea defeciunilor aprute, metodologei prezentat n cele ce urmeaz. Interventia operativa in caz de avarie mica sau medie Formaia de intervenie se deplaseaz la locul avariei unde, ntr-o prim etap, verific izolarea tronsonului avariat (practic dup mrimea petei de produs i intensitatea scurgerilor). Dup prima etap se trece la dezgroparea conductei pentru a se vizualiza punctul sau zona de avarie i a se putea stabili tipul avariei, configuraia tronsonului de conduct avariat i a tipului de sprtur care a determinat avaria. Concomitent se procedeaz la construcia unor sisteme de colectare a produsului petrolier scurs i a unor sisteme de drenaj i dirijare spre punctul de colectare. Unul din principalele obstacole n calea interveniei operative se datoreaz lipsei unui cadru juridic care s permit accesul pe proprietile private. Nu de puine ori proprietarii se opun intrrii pe teren solicitnd plata, n avans, a unor despgubirilor exorbitante. O alt problem o constituie robinetele de secionare, care n unele situaii se nchid imperfect i, n consecin, chiar dup izolarea tronsonului avariat, nc mai este permis circulaia produselor petroliere prin robinete. Pentru prevenirea acestei situaii anual se deruleaz un program de verificare (i nlocuire dac este cazul) a robinetelor de secionare. Dup dezgroparea zonei avariate i executarea gropilor de recuperare se procedeaz la recuperarea integral a fazei lichide (produs petrolier, ap) i transportarea cu autovidanje la decantoarele sau separatoarele celei mai apropriate staii de pompare. n continuare se remediaz avaria prin nlocuire cupon conduct, aplicare de petice sudate sau alt metod. Se reizoleaz local conducta i se acoper cu pmnt amestecat cu absorbant biodegradabil de produse petroliere.

Durata de concentrare a forelor la locul avariei este de pn la maxim 24 ore (de regul 2 - 8 ore), iar cea de remediere a avariei, inclusiv a problemelor de protecia mediului, este de maxim 72 ore (de regul 12 - 48 ore). Dup finalizarea lucrrilor, dac este cazul, se face verificarea strii factorilor de mediu afectai prin prelevare de probe i analizarea acestora n laboratoare de specialitate. Lucrarea se consider ncheiat dup semnarea protocolului cu proprietarii de teren. Conducta reparat se pune apoi n funciune, existnd o perioad de cel puin 12 ore de urmrire permanent a zonei ce a fcut obiectul interveniei. Interventia operativa in caz de avarie mare Dup ce echipa de intervenie se deplaseaz la locul avariei i constat amploarea acesteia, se procedeaz la alarmarea firmelor specializate pentru astfel de intervenii cu care societatea are contract de asisten. Necesarul de for de munc i dotri tehnice se deplaseaz la locul avariei pe parcursul derulrii acesteia. Pn la apariia personalului sau echipamente specializate, apare un timp de ateptare, n care personalul specializat desfoar aciuni de limitare a efectelor polurii. Procedura de abordare a avariei este asemntoare cu cea descris anterior. Pentru cazul n care, n urma avariei, n subsol s-au infiltrat cantiti mari de produse petroliere care nu au putut fi recuperate prin sistemele de drenaj construite n prim faz, n perioada urmtoare, n zon, se foreaz puuri de acumulare care se vidanjeaz ritmic (n funcie de debitul lor) pn la dispariia produsului petrolier. Pentru avariile care afecteaz apele de suprafa se acioneaz conform unui program de intervenie prestabilit : a. n prima etap de intervenie, pe cursurile de ap, echipa de intervenie va amplasa baraje improvizate (din pmnt, nuiele, paie, etc) pentru reinerea produsului petrolier pn la venirea echipei specializate n depoluri. b. Pe suprafaa apei, n interiorul barajelor se va aplica absorbant de produs petrolier care va fi colectat i neutralizat conform tehnicilor de utilizare recomandate pentru tipul respectiv de absorbant

c. n limita posibilitilor, produsul petrolier se va colecta cu ajutorul vidanjelor i se va transporta la Staia de pompare cea mai apropriat, fiind depozitat n locurile speciale (rezervor, decantor, separator). d. n cazul n care suprafaa afectat este mare sau scurgerea de produs este de lung durat, zona respectiv va fi izolat cu baraj flotant antipoluant, n interiorul acestuia executndu-se ritmit lucrri de neutralizare a produsului petrolier cu ajutorul absorbantului. e. n zona afectat se vor cura malurile i vegetaia de urmele produsului petrolier. Timpul de concentrare a forelor de intervenie este de 2 - 72 ore, iar cel de remediere al efectelor avariei de mai multe zile n funcie de gradul polurii. Pentru orice avarie se va ntocmi o fi de avarie, n care sunt consemnate aspecte legate de localizare, pierderile de produs petrolier, eventualii proprietari de terenuri implicai i efectele generate de producerea avariei. Acest document se ntocmete la sediul societatii de catre Serviciul Protecia Mediului, unde sunt discutate i ntocmite programe de msuri necesare pe teren pe termen scurt i pentru perspectiv, inclusiv programul de realizare a reparaiilor necesare (n colaborare cu Serviciul Tehnic i se ntocmesc actele necesare despgubirilor agricole (dac este cazul). Fia ntocmit se expediaz la A.P.M. (dac aceasta solicit). Pentru evitarea avariilor datorate coroziunilor periodic se vor executa verificri preventive a strii conductelor, constnd n:

verificare, prin sondaj, a strii izolaiei de protecie a conductelor; verificarea periodic a rezistivitii solului n zonele critice; verificarea, prin sondaj, a strii conductelor (cu echipamente cu ultrasunete); efectuarea la perioade determinate a hidrotestelor.

CAZ PRACTIC
Actionarea in cazul aparitiei de produs petrolier in cazul unei avarii la conductele magistrale de transport produse petroliere - ZONA IAZU, jud. Ialomitan conformitate cu prevederile Planului de prevenire i combatere al polurilor accidentale, echipa de s-a deplasat la faa locului i a demarat lucrrile specifice, respectiv: - identificarea zonei care a produs poluarea (conducta Cioara Slobozia este actual oprit), n acest caz fiind imposibil identificarea avariei n timp real. n acest caz s-a trecut la decopertarea conductei pentru verificarea strii fizice a acesteia, existnd riscul unei sprturi mai vechi; - crearea unui sistem de recuperare a produsului petrolier prin spri de gropi de drenaj din care se recupereaz produsul acumulat; - oprirea extinderii polurii iniial s-a oprit scurgerea de produs petrolier prin canal cu ajutorul unor dopuri de pmnt i paie. Zona afectat a fost acoperit cu absorbant biodegradabil de produse petroliere. Concomitent a fost alarmat o firm specializat pentru execuia interveniilor pentru depoluare. Acetia au amplasat iniial dou rnduri de baraje de reinere a produsului petrolier pentru oprirea scurgerii ctre lac. - s-a decopertat conducta pe toat lungimea; - la ncetarea acumulrii de produs petrolier n gropule de drenaj, acestea se vor astupa cu pmnt amestecat cu absorbant biodegradabil de tip Peat Sorb, terenul fiind readus la starea iniial; - acumularea de produs petrolier din interiorul barajului de reinere se vor recupera prin vidanjare sau se vor neutraliza cu absorbant biodegradabil; - canalul va fi igienizat cu absorbantul de produse petroliere; - dup ndeprtarea definitiv a produsului se vor ndeprta barajele de reinere. Toate aceste lucrri se pot desfura normal doar n condiii optime de temperatur i umiditate. Ele se vor repeta periodic din 90 n 90 de zile, pentru o eficien maxim a aciunii absorbantului biodegradabil. Pentru verificarea eficienei operaiunilor de, se vor recolta probe de ap i sol pentru determinarea coninutului de produs petrolier i se vor analiza de ctre instituii specializate.

Pentru evaluarea fenomenului de poluare si a masurilor ce trebuie luate pentru refacerea solului afectat. Astfel s-au efectuat masuratori hidrogeologice si geofizice in zon mai sus-mentionata, acoperindu-se o suprafata de cca. 6 ha, ajungandu-se la urmatoarele concluzii: -altitudinea terenului este de 22,5 27,5 m, iar fragmentarea reliefului este foarte redusa. Valea colectoare este Valea paraului Strachina, care se varsa in lacul cu acelasi nume. Acesta este cantonat intr-o depresiune fara scurgere. La cca. 1,5 km spre est valea Strachina primeste ca afluent pe partea stanga paraul Gologanul. Adancimea nivelului hidrostaticestede 0,7 1,00m, coborand la cca. 4,00m in valea Strachina. In perioadele cu precipitatii abundente apele freatice se ridica foarte mult producand inmlastiniri. De aceea, in zona s-a realizat o retea complexa de drenaj subteran, constituita din tuburi permeabile, dispuse la adancimea de 1,50 2,00m, prin care s-a reusit coborarea nivelului freatic, drenat de Valea Strachina. Drenurile sunt in majoritate orientate inspre valea colectoare, fiind legate intre ele prin tronsoane perpendiculare care subtraverseaza rambleul drumului judetean. Talvegul vaii strachina a fost adancit in scopul coborarii nivelului de baza. Solul vegetal are grosimea de 0,50 0,70m, fiind bogat in argila, ceea ce ii scade permeabilitatea. Apele freatice sunt puternic mineralizate in special in sulfati, carbonati si cloruri de sodiu. Harta hidrogeologicaarata coborarea nivelului freaticcatre valea Strachina in zona drenata cu drenuri subterane de pe partea estica a rambleului rutier. Conducta de motorina este ingropata la o adancime de 0,8 1,00m. avaria s-a produs la cca. 200m sud de marginea satului Iazu. Datorita terenului plat, a adancimii mici a nivelului freatic si a permeabilitatii slabe a solului, produsele petroliere au baltit le suprafata timp indelungat, degradand solul. Oscilatiile pe verticala ale apei freatice au permis coborarea si ridicarea panzei de produse petroliere, care s-au infiltrat la diferite nivele in depozitele aluvionare din zona. Migrarea motorinei catre vale a fost activata atat de sistemul de drenaj, de gropile sapate de catre localnici si de santul in care a fost pozata conducta.

Dupa inlaturarea avariei s-a stopat vehicularea motorinei pe conducta. La aparitia primelor exfiltratii de produse petroliere in versantul vaii, aceasta a fostprotejata cu baraje plutitoare, utilizandu-se absorbanti biodegradabili. Analiza chimica efectuata pe probele de apa freatica recoltata diongropile sapate la locul avariei arata un continut crescut de agent poluant petrolier cuprins intre 2511 4251 mg/l

Date biogeofizice Conducta de motorina se afla pe un teren neted, cu o panta foarte redusa spre valea Strachina, pe islazul localitatii iazu, judetul Ialomita.. Traseul este rectiliniu pe o distanta de peste 800m, adancimea de ingropare fiind de 0,80 1,00 drumul rutier este rambleat. Drenurile subterane subtraverseaza rambleul, astfel incat difuzia produselor petroliere a fost facilitata. La initierea operatiunilor de teren, s-a facut o apreciere biogeofizica a directiei de curgere a apei freatice, la nivelul careia se vehiculeza si produsele petroliere. Directia de curgere a apei subterane este predominant spre sud sud-est, cu modificari locale impuse de existenta drenurilor subterane. Prin profilare biogeofizica a fost conturata zona afectata. Aceasta este alungita pe directia de curgere de o parte si de alta a drumului rutier, ajungand pana la valea Strachina, in dreptul podului. Aceasta zona reprezinta extinderea initiala a poluarii, existand un semnal biogeofizic slab, cu caracter rezidual. Se apreciaza ca poluarea este discontinua datorita neomogenitatii litologice a solului si a retelei de drenaj, concentrandu-se in lungul tronsoanelor longitudinale de drenuri, orientate in sensul de curgere a apei freatice, afectand patru zone inguste, cu latimea de cca. 5m. Suprafetele poluate cumulate insumeaza cca. 10800m2. Drenajul puternic al panzei freatice a accelerat aparitia produselor petroliere in albia paraului Strachina. Au fost montate doua baraje flotante pe tronsoane lungi de 30m pentru retinerea produselor petroliere care supureaza din versant. Actualmente, exfiltratia produsului este

extrem de slaba. Intrucat variatiile nivelului freatic pot activa produsele petroliere retinute in subteran, se considera necesara mentinerea barajelor flotante. 5. Stabilirea punctelor de prelevare a probelor Conform datelor hidrogeologice si biogeofizice se stabilesc puncte pentru prelevarea probelor de sol, functie de gradul de poluare. S-au recoltat 5 probe de sol din zonele indicate, pe flancurile si in centrul zonei cu poluare maxima. Se va repeta recoltarea de probe dupa fiecare tratare a solului cu absorbant biodegradabil, la un interval de 90 zile, pentru a permite o eficien maxim a aciunii absorbantului biodegradabil. 6.Stabilirea factorilor monitorizati si a tipului de prelevare a probelor Se va monitoriza continuu - acumularea de produs petrolier n gropule de drenaj; - acumularea de produs petrolier din interiorul barajului de retentie; - orice alta acumulare de produs petrolier in zona. Se va monitoriza periodic - prin repetare lunara a prospectiunii geofizice, functie de care se ajusteaza regimul de recuperare; puturile de recuperare vor fi periodic intretinute prin escavarea sedimentelor acumulate datorita regimului fortat de pompare. 7.Inventarul mijloacelor necesare preluarii probelor. Sistemul de realizare a analizelor. Sistemul de prelucrare a rezultatelor analizelor. Probele vor fi prelevate si analizate de catre un laborator specializat. Interpretarea rezultatelor va permite luarea unor decizii privind modul de actiune in etapa urmatoare.

METODE DE DEPOLUARE A SUBSOLULUI SAU A STRATULUI ACVIFER Pe plan mondial se practic mai multe soluii de depoluare a subsolului i a apelor freatice. Dintre aceste cele mai reprezentative sunt: Pomparea i tratarea la suprafa a apei poluate apa din acvifer este pompat la suprafa i tratat dup metodele utilizate n epurarea i tratarea apelor industriale. Apa depoluat este injectat dup aceea napoi n strat.

Metode termice de tratare n acvifer se injecteaz abur care produce creterea

temperaturii n situ. Biodegradarea produselor petroliere se produce la temperaturi cuprinse ntre 12 - 100 C ntruct la temperaturi de peste 12 C microorganismele i dubleaz activitatea. Barbotarea cu aer metoda const n executarea unor foraje dirijate care permit injectarea aerului care va produce oxigenarea apei freactice mrind potenialul de bioremediere. Bioremedierea utilizarea nutrienilor ntr-un raport optim carbon/azot/fosfat egal cu Toate aceste metode, ca i altele derivate, prezint dezavantajul c pentru aplicarea lor sunt necesare resurse foarte mari att financiare ct i ca timp. O soluie care se detaeaz net prin raportul pre de aplicare durat de remediere este realizarea, n zonele afectate, a unei instalaii de drenaj care s permit colectarea i ndeprtarea produsului petrolier din acvifer. O asemenea tehnologie (utilizat deja n Germania) se bazeaz pe forarea orizontal a unor canale de drenaj tubate cu un filtru colector care s permit acumularea produsului petrolier. Lichidul se va colecta gravitaional ntr-un cmin colector amplasat sub nivelul drenurilor. Din cminul colector, lichidul acumulat (ap uzat i produs petrolier), cu ajutorul unei pompe va fi transportat ntr-un separator de produse petroliere amplasat la suprafaa. De aici, cu ajutorul cisternelor se va recupera produsul petroliere iar apa va fi deversat n cea mai apropriat reea de evacuare a apei uzate. 100/10/1. Acestia produc n timp biodegradarea produsului petrolier.

Instalaia de depoluare - descrierea tehnic a) Scop i necesitate Instalaia are ca scop drenarea apei din acvifer, din partea superioar a stratului, n zona afectat, ceea ce va provoca coborrea cotei pnzei freatice, n timp, cu 1 4 m fa de cota existent. Lichidele drenate (ap contaminat cu produse petroliere) vor fi epurate n instalaiile de la suprafa. Sursa polurii o constituie scurgerile din conductele magistrale, scurgeri favorizate de gradul avansat de uzur i mai ales de perforrile clandestine provocate n scopul sustragerii de produs petrolier. b) Descriere instalaiei : Instalaiile pentru depoluarea sunt compuse din: 2 tuburi filtru dren 1 cmin colector pomp evacuare ap uzat 1 separator de produse petroliere reea de evacuare ap filtrat

1) Tuburile filtru dren Vor fi montate 2 tuburi filtru dren cu o lungime total care s acopere frontul de extindere al produselor petroliere i diametrul de 125 mm. Tipul de filtru dren recomandat pe baz de studii de laborator este din polietilen poroas de nalt densitate. Pentru proiectarea drenului trebuie s se in seama de : proprietile geotehnice ale terenului din zona poluat; grosimea zonei poluate i poziia pnzei freatice; traseul conductei; calculele hidraulice pe baza cruia se poate determina adncimea

optim de pozare i timpul necesar drenrii. Montarea filtrului dren se realizeaz prin metoda forajului dirijat, care prezint avantajul c nu deranjeaz construciile din zon.

Rolul filtrului dren este de a colecta apele impurificate din zon i de a le evacua n cminul colector. 2) Cmin colector Cminul colector este tip cheson, dintr-un tub cu rolul de a aduna ceea ce colecteaz cele dou drenuri. 3) Pomp evacuare ap Puul colector va fi prevzut cu o pomp care va trimite apa n separatorul de produse petroliere care este amplasat la aproximativ 5 m de puul colector. n cazul posibilitii alimentrii cu energie electric se recomand o electropompa antiex care asigur un debit minim de 2,5 l/s. Dac nu exist posibilitatea alimentrii cu energie electric se poate utiliza o motopomp 4) Separator produse petroliere Separatorul de produse petroliere recomandat este un separator cu filtre de coalescen, montat ntr-o cuv metalic acoperit i protejat anticorosiv att la interior ct i la exterior. n mod normal acest tip de separator realizeaz un grad de purificare mai mic de 5 mg hidrocarburi/dm3 ap evacuat. Separatorul are n faza de nceput a procesrii un ecran de spargere a bulelor i linitirea curgerii. Acest fapt permite ca introducerea apei de procesat s se poat face i cu pompe ce descarc prin intermediul unui deversor repartitor n primul compartiment al separatorului. 5) Reea de evacuare ap Apa filtrat n separator se poate evacua ctre cea mai apropriat reea de canalizare prin intermediul unei conducte din oel. n cazul n care prin apropriere nu exist o asemenea reea aceast va fi transportat cu ajutorul autovidanjelor.

Descrierea fluxului tehnologic Apa subteran impurificat de produse petroliere din zona poluat este drenat gravitaional prin intermediul filtrului dren i antrenat n puul colector. De aici, cu ajutorul pompei submersibile este trimis ctre separatorul de produse petroliere. n primul compartiment al separatorului se rein hidrocarburile (care ulterior se colecteaz prin vidanjare), iar n cel de al doilea se adun apa care este trecut prin filtru pentru reinerea hidrocarburilor rmase n urma procesului de vidanjare, iar apa epurat se descarc prin ieirea ctre canalizare sau prin vidanjare. Fluidele vidanjate (produsele petroliere i apa) vor fi evacuate de beneficiar la cel mai apropiat decantor din zon sau n alt loc special amenajat. Impactul produs asupra mediului nconjurtor de amplasarea instalaiei A. Impactul produs asupra apelor Pe timpul execuiei lucrrilor nu exist impact asupra factorului de mediu ap. Funcionarea instalaiilor proiectate produce un impact pozitiv asupra apei subterane datorit evacurii (drenrii) apei impurificate din zon. B. Impactul produs asupra aerului Pe timpul execuiei lucrrilor nu exist impact asupra factorului de mediu aer. Emisia de compui organici volatili ce poate apare n timpul vidanjrii separatorului se poate considera ca fiind nesemnificativ i nu produce un impact negativ important asupra aerului. C. Impactul produs asupra vegetaiei i faunei terestre Att pe timpul execuiei ct i pe timpul expoatrii nu exist un impact direct asupra vegetaiei i faunei terestre. n msura n care obiectivul depolurii este atins se poate aprecia un impact pozitiv indirect asupra vegetaiei de pe terenurile din zona poluat.

D. Impactul produs asupra solului i subsolului Pe timpul execuiei se poate aprecia un impact negativ, de intensitate mic i de scurt durat asupra solului n zonele n care se fac spturi pentru amplasarea puului colector i al separatorului. Refacerea terenului n jurul acestor obiective se realizeaz prin grija constructorului, dup terminarea execuiei lucrrilor. Prin funcionarea obiectivului se poate considera, n timp, un impact pozitiv i asupra solului, apreciindu-se c prin drenarea continu a apelor impurificate pot fi antrenate produse petroliere impregnate n materialul mineral al terenului. E. Impactul produs asupra aezrilor umane n perioada de execuie a lucrrilor se poate aprecia un impact negativ, de scurt durat datorat zgomotului generat de execuia forajului dirijat, asupra aezrilor umane din vecintate. Montarea drenelor prin tehnica forajului dirijat prezint ns avantajul c nu deranjeaz construciile din zon. Pe timpul exloatrii datorit coborrii nivelului apei freatice, ceea ce conduce la stoparea fenomenului de igrasie din locuine, se apreciaz un impact pozitiv asupra aezrilor umane datorit mbuntirii condiiilor de via n aceste locuine. F. Concluzii Din analiza efectuat privind impactul asupra mediului prin promovarea investiiei sistem de drenaj pentru depoluare rezult c prin realizarea acestei investiii nu exist impact negativ semnificativ asupra factorilor de mediu. Prin exploatarea instalaiilor propuse se preconizeaz un impact pozitiv important asupra factorului social uman i a factorilor de mediu, datorit depolrii n totalitate a acviferului.