5/Q,

lol

teq

Coperta: Prof. Dr.Ing. Petru BrAnzaq

PREFAIA

Recenzia: Prof. Dr.Ing. Fetru llrinzag

Prof. Dr" Ing. Nicola,e Rurnete Conl. Dr.Ing. Istviu BarabSs

ISBN 973-9234"6$-X

Copyright

G)

Editura SINCRON

Consilier editorial: Prof. Dr. Ing. FetruBrdnzaE Procesare computerizatd: Ing. Barabds Eva
Corectura:

Autorul

Nofiunile teoretice de bazl, prezentate la inceputul celor mai importante capitole ale lucrdrii, introduc cititorul in problematica tratat6, iar pentru verificarea cunogtinfelor sunt concepute teste de tip gril6 propuse spre rezolvare. Fixarea cunoqtinfelor este asistati de prezentarea unor exemple numerice, iar aprofundarea acestora este susfinutd printr-o serie de aplicafii, cu probleme propuse spre rezolvare' Prin confinut gi structuri, recomandim aceasti carte studenfilor, doctoranzilor gi nu in ultimul r6nd practicianului, avdnd convingerea c6 o lecturl activa va conduce la infelegerea gi insugirea problemelor
legate de dinamica autovehiculelor pe rofi.

CUPRINS

PREFAIA....
NOTAITT UT|L|ZATE iru CAORUT_ TESTELOR

.............,
CRil.A.......................,.... e

Cluj-Napoca, 12.1r.2005

C onf.

dr. in g. B ar ab ds I stv dn

I.TERMINOLOGIEPRIVINDAUIOVEHICULELE
2. ORCANIZAREA CONSTRUCTIVA A

...........I6

AUTOVEHICULEIOR......
PARAMETRI CONSTRUCIIVI AI

......20

'. AUTOVEH|CULEIOR..,...
3.I. TESTE GRILA 3.2. DETERMINAREA EXPERIMENTALi A PARAMETRILOR DMENSIONALI AI

......26

AUTOVEIIICIJLELOR PE ROTI.. 3.3. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A

CARACTERISTICILOR DE MASA ALE AUTOYEHTCULELOR pE ROTI.....,...............

3r

4.

ROTTLE

CU pNEURt DE AUTOVEHtCULE...... ............4'

4.r. FUNCTTUNTLE $r CERTNTELE TMPUSE ROTrLOR....................43 4.2. CONSTRUCTIA ROTTLOR CU pI{EURr 4.3. DIMENSITJNILE PRINCIPALE ALE ANVELOPELOR...... ........... 47
4.4. MARCAJUL AIWELOpELOR.................r.....i..................................48 4.5. RAZELE ROTTLOR CU PNEURI DE AUTOVEHICULE..............49 4.6. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A

RAZEI DINAMICE A ROTILOR

4.7. TESTE GRILA

52 53

BAZELE

DI

IjAMI CI I AUTOVEHICULELOA

CUPAINS

t.

PROPULSAREA

AUTOVEHICULELOR............ .......,...60
60

6.4,2. Determinarea experimentaltr a

5.1. CALCULUL PUTERII TRANSMISE

coeficientului

LA ROTTLE MOTOARE....
5.2. CALCULTJL RAPORTT]LUI DE

aerodinamic

........................

TRANSMITERE AL TRANSMISIEI PRINCIPALE....................... 68 5.3. CALCULUL RAPOARTELOR DE TRANSMITERE DIN CUTIA DE VITEZE. "'--'-""""""""' 69 5.4. CALCULUL VITEZELOR EXTREME CORESPUNZATOARE TREPTELOR DE VITEZE.......,............... 7I 5.5. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A VITEZELOR EXTREME CORESPUNZATONNN .................. 75 TREPTELOR DE VITEZE. ........................75 5.5.1. Determinarea vitezei minime .......................75 5.5.2. Determinarea vitezei maxime 5.6. CALCULUL MOMENTELOR DE ANTRENARE 76 A ROTTLOR MOTOARE s.7. cALCULUL FORTEI LA ROTILE MOTOARE............................. 82 5.8. CALCULUL COEFICIENTUI,UI DE ADERENTA ..................,..... 86 5.9. DETERMINAREA EXPERIIIIENTALA A COEFICIENTULUI DE FRECARB LA ALUNBCARE.................. 88 5.T0. DETERMINAREA EXPERIM ENTALA A PRESII.JNII NORMALE PE SUPRAFATA DE CONTACT DINTRE PNEU 9I CALEA DE RULARE
5.11. TESTE GRTLA .........
96

6.s. CALCULUL FORTET DE REZTSTENTA LA DEMARAJ............119 6.6. TOSTE

ll6

GRrr,4..........

....,r22

z. irucAncARILE DINAMICE ALE PUNTILoR

AUTOVEHICULELOR......

....124

B. PEITFORMANIELE

8.1. BTLANTUL DE TRACTIUNE AL AUTOVEHrCUI,ELOR.......... r35 8.2. CARACTERISTICA DE TRACTIUNE

AUTOVEHTCULELOR ......,,......... t r4

(CARACTERISTTCA FORTET LA ROATA) A AUTOVEHICULELOR.

..................r38

8.3. BILANTUL DE PUTERE AL AUTOVEHICULELOR.................. I40 8.4. ECUATTA GENERALA nn lrrgcnnn

AUTOVEHICULELOR......

.................r42
.................143 ................. 146 .................148

8.5. CARACTERISTICA DINAMICA A

AUTOVEHTCULELOR......

8.6. CARACTERISTICA DE VITEZA A

AUTOVEHICULELOR......

8.7. PARAIVIETRI CAPACTTATTI DE DEMARARE A

AUTOVEHICULELOR......

8.7.l.Determinareaaccelerafiei....,.......
8.8. PARAMETRI CAPACITATII DE FRANARE A

...............14g

6. REZTSTENTELE LA INATNTAREA AUTOVEH TCULELOR ................ I 02 6.1. DETERMINAREA REZISTENTET LA RULARE .................."...... 103 6.I .1, Calculul rezistentei la rulare cu ajutorul formulelor empirice ale coeficientului de rezistenfd la rulare ...........103 6. I .2. Determinarea experimentali a .,........,.............107 forlei de rezistenff, la rulare 6.2. CALCULUL FORTEI DE REZISTENTA ..................111 A RAMPEVPANTEI.......... FORTEI DE REZISTENTI 6.3. CALCULUL TOTALA A DRUMULUr..................... ...................... 112 6.4. DETERMINAREA FORTEI DE REZISTENTA ..................114 A AERULUI. 6.4.1. Calculul fortei de rezistentd datoratd aeruIui....................1l4

8.7.2. Determinarea duratei de demarare. ............. 149 8.7.3. Determinarea spafiului de demarare..................,....,........ l5l
.................. rs3
. . ........ .. . . 15 3 ..................... 155

AUTOVEHTCULELOR.....
8.8. 1 . Determinarea decelerafiei ..... ......

..

8.8.2. Determinarea duratei frdndrii 8.8.3. Determinarea spafiului de frAnare 8.9. TESTE GRtLi..........

.............. 159
.....160

9.

STABTLTTATEA AUTOVEHTCULELOR pE

t?oTt......

9.I. DETERMINAREA PARAMETRILOR

9.

.....t74

sTABrLrTATrr LoNGrTLDINALE.......... ...............17s l. l. Determinarea parametrilor stabilit[tii

Iongitudinale la rdstumare

t76

li,\/l | | | )lfl^\ il(

r)
(,.

il ,\t rlOy1 1111,UttLOp lrt.tt.rrninarea parametrilor stabilitAfii lr rrrlrrlrrdinale la alunecare..

Ir
J\,I I

|'
I
I.:

.........................111
..................".....". 179
......
.1

2.

I ) I.]'

s r",r Bil,il'A'[ll
t)
()

ARI]A PA RAMBTRII,OR

,l

TR.{NSVERSALFj rdstur.nare

I)ctcrnlinarea parametrilor stabilitdfii

lrarrsversale la transversale la
91

NOTATil UTTL|ZATE iN CIORUL TESTELOR GRII-4

a

.l 2. l)e:terminarea paranretrilor stabilitAtii

9.J.'t'ils'r'o

GRILA

derapare

......... l g3
......"....... l8s

A
ao

Itt

accelerafia autovehiculului, in m/s2: ampatamentul autovehicululuilautotractoruluj, in m: acceleratia autovehiculului limitatd de aderen(d, in m/s2;

MANIABILITATEA AUTOVETIICULELOI? PE ROTI .,..2O2 il).t. MANTABILTTATEA iN VRAJ n AUTOVEHTCULBLOR pE ROTI..".".. ....................202 10. l.l Autovehicule singulare cu bracarea rotilor din fath......203 1 0. 1 .2. Autovehicule singu lare cu bracarea tuturor ro{ilor..,.... 205 10. 1.3. Autovehicule cu rarna articrilat6...... ........206
10.1.4. Autotractor. cu semiremor.cd ................ .........................201 10.1.5. Autotractor cu remorc6... .........................209
10.2. INFT,UENTA DEVTERTT LATERAt,E A

Ar,
&t
a1

distanla pe orizontald de la cenfrul de greutate al autovehiculului pAnI la puntea din fald a acestuia, in m; lungimea po(iunii de ram6 de la articulafia acesteia pdn6 la puntea

din fa1#spate, in m;
decelera{ia absolutd a autovehiculului, in m/s2; accelerafia rnaximd a autovehiculului, cutia de viteze afldnclu-se cuplattr in treapta j de viteze, in mls2; ampatamentul remorcii, in m; depfasarea in fa{6 a reacfiunii Zinraportcu centrul petei de contact, in m; ampatamentul semiremorcii, in m;

Ar
ar

PNEURII,OR ASUPRA MANIABII,TTATI I

AUTOVEHTCULULUT

SINGULAR.. 10.2.1. Deplasare in viraj 10.2.2. Deplasare recrilinie GRILA

A,
..................... 2r0

balonajul maxim sau lilimea sec{iunii anvelopei;

distanta pe orizontalS de la centrul de greutate al autovehiculului pAn6 la puntea din spate a acestuia, in m; lAlimea canalului (cu margini rigide) peste care poate trece un

..."...........212 .. ..........213
....................... 216

b b.

10.3.

DITTERMINAREA I'XPERIMENTAI,A A RAZEI,ORDE VIRAJ.

autovehicul;
BA

10.4. TESTE

............218

lAfimea fhgiei de gabarit, in m;

cu

RASPUNSURI CORECTE LA TESIELE

CRITA

.,,,....,.....,226 ........229

c,
d

Bf

BLIOGRAF|E.........,...

D D
Do
DG

Di
T\ uPd

coeficientul de adaptabilitate al motorului; coeficientul de elasticitate al motorului; diametrul de calare pe _fant[ a anvelopei (acelagi cu diametrul nominal al jantei); diametrul exterior maxint al anvelopei umflate; factorul dinamic sau for{a excedentard specificd a autovehiculului; factorul dinamic al autovehiculutui f6rd incf,rcf,turf,i factorul dinamic al autovehiculului corespu nzAIor greutdfii totale nominale; factorul dinamic al unui autovehicul care are cutia de viteze
cuplatd in treapta

de .riteze;

factorul dinamic al autovehiculului, cutia de viteze afldndu-se cuplatd in prizd d irect6;

()

\r

BMELE DII.1AMICII AL'TOVEHICULELOQ Da

IOTATII UTILIZATE
ir

iI

CADRULTESTELCA GAIIA

dv/dt
e

factorul dinarnic al autovehiculului limitirt dc uderenti; acceleralia autovehiculului, in m/sz; distanfa dintre axele pivolilor fuzetelor, irr rrr.
ecartamentul autovehicululuilautotract<l-rrlrri, in m; ecartamentul remclrcii, in m: ecartamentul semilemorcii. in m: coeficientul de rezisten(i la rulare; fbrfa disponibild sau excedentard care poate fi folositd la invingerea rezistentelor drumului gi la accelerarera autovehiculului, in N; forfa de frdnare, in N; for{a tangenlial[ care ia nagtere in tirnpul ftdnirii, in N; forfa de frdnare datoritA motorului, redusd la rofile motoare, in N; for{a total[ la ro]ile motoare ale autovehiculului, in N; fbrla totald la roatd, cutia de vitezc afliindu-se cuplatd in treaptaT cle viteze, in N;

K
k

F
E.

ki
k.
I

raportul total de tl'anstnitere al transmisiei; coeficient care tine seama de deformarea radiald qi inil(imea anvelopei; coeficientul aerodinamic, in kg/m3; coeficientul de rezisten{d al pneului la deviere laterald, in N/grd; coeficient ale cdrui valori depind de tipul motorului; lungimea profapului, in m; momentul motor, in Nrn; coeficienfii de incf,rcare dinamicb a puntii din fafh/spate a autovehiculului; masa autovehiculului, in kg; momentul ef'ectiv al motorului, in Nm; momentul de frAnare al autovehiculului. in Nm: coeficien{ii de incdrcare dinamici a pun{ii din fa{d/spate a autovehiculului, in timpul frdndrii; coeficientul de incdrcare dinamici a puntii i a unui autovehicul; momennll de inerfie al ro1ii, in Nm; nromeltul motor maxim, in Nm; momentul dezvoltat de motor la puterea maximd a acestuia, in Nm; momentul de antrenare a ro{ilor motoare ale autovehiculului, in Nm; momentul de rezisten|6 la rulare, in Nm; masa redus6 a autovehiculului, in kg; momentul la roatd maxitn, in Nm; momentul la roatd minim, in Nm: turafia arborelui cotit al motorului, in rot/rnin; numbrul locurilor pe scaune din autobuz; numirul persoanelor in picioare din autobuz, tura{ia corespunzdtoare momentului maxim al motorului. in rot/min; tura{ia maximd de funcfionare a motorului, in rot/min; tura{ia minimd de funclionare a motorului, in roVmin; turafia corespunz6toare puterii maxime a motorului, in rot/min; numarul de rota{ii ale rofii, pentru a parcurge spaliul S; turafia de intervenfie a regulatorului-limitator de tura{ii, in rot/min; turafia arborelui cotit al motorului corespunzito are vitez.ei maxrme a autovehiculului, in roUmin; num6rul locurilor din autoturism; numf,rul locurilor din cabina conducdtorului autocamionului; puterea motorului, in W,

f
F.*"

M rflrr
ma

Ff
Fr.

Frt
Fq
FRj

M"

Mf
ITlrr

Fl

F,
(t

Go Go
Guo

Gb

Gi
GR
Gu

H H
ho

hs

i
i6 i"u
^cvl

lctpd rti

for{a de tracfiune totald, in N; forfa transversald care ac{ioneaz?l asupra pneului, in N; acceleratia gravitalionald, in m/s2; greutatea proprie a autovehiculului, in N; greutatea totaltr a autovehiculului, in N; greutatea aderentA, care reprezint6 paftea din greutatea total6 a autovehiculului ce revine ro{ilor motoare, in N; greutatea inclrcdturii (bagajelor), in N; greutatea repartizatl, pe puntea r a autovehiculului, in N; paftea din greutatea totald a autovehiculnlui ce revine unei ro{i motoare, in N: greutatea utild a autovehiculului, in N; in6llimea autovehiculului, in m, in6lfimea balonului (profilului), anvelopa fiind umflatd; indllimea unui obstacol vertical peste care poate trece un autovehicul; inilfimea centrului de greutate al autovehiculului, in m; numdrul punfii autovehiculului, numdrdtoarea incepAnd din partea din f'a16 a autovehiculului; raportul de transmitere al transmisiei principale; raportul de transmitere al cutiei de viteze; raportul de transmitere al cutiei de viteze, acaasta afldndu-se cuplatd in treaptaj de viteze; raportul de transmitere al cutiei de viteze inpriztt direct6; raportul total de transmitere al transmisiei autovehiculului, cutia de viteze aflAndu-se cuplati in treaptaj de viteze;

IIt; M1

M^^
MP

Mq

M,
hrerl
MR,no"

Mn.io
n
Il1

tl2
11y

trma*
ll rnht

llp

Nr
nr
,,YIIUX

n
P

l0

ll

a
DAZELE DINAMICII AUTOVTi]ICI-ILELOQ I1OTATII UTILIZATE [N CADAUL TESTELOA

GAIIA

p
P.l

P"
PM

p -rux
Pe PR,
P,.

Pt,

ir,
i1

in W;
R

puterea necesarA invingerii forlei de rezisten{i a aerului, in W; puterea necesard invingerii forlei de rezisten{i la demaraj, in W; puterea efectivl a m,rtorului, in W; puterea motorului corespunzAtoare momentului maxim. in W: puterea nlaximd a motorului. in W; puterea necesard invingerii forfei de lezisten{d datorattr rampei/pantei, in W; puterea la rolile motoare, in W; puterea necesard invingerii for{ei de rezisten{d la rulare, in W; puterea pierduttr la invingerea rezistentelor de frecare din transmlsra autovehiculului, in W; puterea necesard invingerii for(ei de rezistenld totald a drumulLri,

t *Dr

V1
Y,2

Vcrl
vd

v;
'ltDilr
I lmill

r
I

Ru

f4 Rd

Rc,

&
R1

raza de viraj a autovehiculului, in m; raza ro(ilor autovehiculului, in m. rezisten(a aerodinamicd, in N; raza dinantici a rofii, in m; for'la de rezistenftr la demaraj, in N; for{a de rezisten{d la dernaraj a autovehiculului datoriti maselor in migcare de rotatie, in N; raza de viraj exterioard, in tn;

Vmax

Re

R,

R,*
I

razade viraj interioarb, in m, fo4a de rezisten{tr datoritl pantei, in N; forfa de rezistenfS la rulare, in N; razr de viraj a remorcii, in m;
raza de rulare, liberd, nominald gi statictr a rofii de autovehicul,

Vri

r' f0' fm fs

in m;
raza de rulare a rolilor frdnate, in m; raza de viraj a semiremorcii, in m; aria sec{iunii transversale a autovehtculului, in m2; deplasarea longitudinala a centrului ro{ii in timpul a n rotafii, in m; spa{iul de demarare al autovehiculului corespunzitor intervalului

frl R'o
S S
Sa

X
Xr,r

durata de percepfie-reacfie, scurs din momentul apariliei pericolului (sesizdrii necesitdlii de frdnare) 9i pAnd in momentul cregterii eflcien{ei de frAnare, in s; viteza de deplasare a autovehiculului, in m/s, respectiv in km/h; viteza autovehiculului la care se incepe frAnarea, in m/s; viteza autovehiculului la care se terminA frdnarea. in m/s: viteza criticd in treapta I de viteze, in m/s, viteza limiti a autovehiculului in viraj, pe un drum cu panta transversald, la care incd nu are loc, dar incepe deraparea autovehic ulului, in km/h : viteza de deplasare a autovehiculului, cutia de viteze aflAndu-se cuplat6 in treapta j de viteze, in m/s; vitezele maxime teoretice ale unui autovehicul, in treptele j de vjteze, in m/s; vitezele minime teoretice ale unui autovehicul, in trepteleT de viteze, in m./s; viteza de deplasare maximi a autovehiculului, in m/s; viteza limit[ a autovehiculului in viraj, pe un drum cu pantd transversald, la care incd nu are loc, dar incepe rAsturnarea transversald a autovehiculului. in km/tr: viteza de deplasare relativA a autovehiculului pe direcfia axei longitudinale a acestuia fa{d de aer, in m/s, viteza de deplasare relativd a autovehiculului pe direclia axei longitudinale a acestuia fa{[ de aer, cutia de viteze afldndu-se cupiat6 in treaptaT de viteze, in m/s; viteza vAntului, in m/s, respectiv km/h; reac{iunea tangenlial6 a cdii de rulare asupra ro{ii, in N; reacfiunile tangenfiale la puntea din faf[, respectiv

Xf,no*

Sf

.io

Sop,

Id

If.in
t11

doui limite vs gi vn, in s; durata minimd de frdnare (durata de tidnare efectiv[), in s; intervalul de timp scurs de la inceperea procesului de frdnare p6nd la blocarea ro{ilor, in s;

cuprins intre timpul inifial tn gi timpul final tn, in m; spa(iul minim de frdnare, in m: spafiul de oprire, in m; durata demardrii necesard cregterii vitezei autovehiculului intre

X** X*^
Xrr

Y Yr
Yr,z

din spate a autovehiculului, in N; reactiunea sumar6 tangen{ialA a drumului (forfa de frdnare), in N; for{a de frdnare maximb (totalA) a autovehiculului (limitatd de conditiile de aderen{6 dintre rotile frdnate gi suprafafa drumului), in N; fo(a maximd de aderen{d, in N; reactiunea tangen{iald maxima la puntea motoare a autovehiculului. in N: for{a de rezistenftr la rulare, in cazul frAndrii, in N; reacfiunea transversald a drumului, in N; reac{iunea transversald a drumului asupra rofilor de direc{ie, in N; reacfiunile laterale ale drumului asupra rofilor autovehiculului (componente de aderen{i transversale), in N;

l3

PrA.,7l I

I |,ll'iA\,ll(-ll

AUTOVEhICLILELOQ

2"

'

.7

't.2

din spate a autovehiculului, in N;

Zr

|cacltunea noflnaltr a cdii de rulare asullra rotii, in N; rcilctiunile nonnale ale drumului la puntea clin fa16, respectiv

EI4T|r
p
9u
Qy
.1,

UTtL|ZATE

ir

CADAULTESTELO|I GptLA

coefi cientul de aderen{i:

suma reactiunilor normale ale drumului asupra

'/,
,ZR

in N;

rolilor franate,

75 daN
q,

reacliunea normalA la puntea I a autovehiculului. in N; reacttunea norrnala a cdii de rulare asupra rofii, in N; greutatea medie a unui pasager;

coetlcientul de fiecar.e la alunecare, (g" < g); coeficientul de aderen{6 transversald (0, O,S.g); coeficientrrl de deformare a pneului care = depinde de presiunea de umflare a acestuia; unghiul de bracare al ro{ilor de direclje, in grade;

or,0z
0t., or. 0.
0r,

(^a

in grade;
cq

nu are loc, dar incepe alunecarea sau patinarea autovehiculului,

unghiul de inclinare longitudirrald a clrumului fafA de orizonhla. in grade; unghiul limitd de inclinare longitudinala a drumului, la care incd

B 0a n
Pr

in grade;
6
Orot
6rot

unghiul limiti de inclinare longiturlinald a clrumului, la care incd nu are loc. dar incepe rAsturnarea autovehiculului, in grade; unghiul de inclinare transversalli a drurnului, in grade; unghiul limiti de inclinare transversalf, a drumului, la care inci nu are loc, dar incepe deraparea rutovehiculului, in grade; unghiul timitd de inclinare transversald a drumului, la care incd nu are loc, dar incepe rdsfurnarea transversald a autovehiculului.

0*
0D

0, 0,

6,otf
wroti

unghiul de deviere laterald a pneului. in grade; coeficientul maseior in rnipcare de rota{ie in timpul frdnirii cu motorul decuplat; ccleticientul de influen{d a maselor aLrtovehiculului aflate in migcare de rotatie; coeficientul maselor in migcare de rotafie in timpul frAnlrii cu motorul nedecuplat; coeficientul de influen{i a maselor autovehiculului aflate in migcare de rota{ie, cutia de viteze aflAndu-se cuplatd in treapta
de viteze; forfa de frdnare specificd a autovehiculului; fo4a de tracfiune specific6 a autovehiculului; fbrfa de trac{iune specifici maximd a autovehiculului, randamentul transmisiei principale; randamentul cutiei de distributie; randamentul cutiei de viteze;

o
o), orn

0h

V
Vmr*

semrremorcii, in grade; coeficient cu valori intre 0,04+0,09; vrteza unghiulard a arborelui cotit al motorului, in radis; viteza unghiulard a rotii, in radls; coeficientul de rezisten{6 totald a drulnului; coeficientul total de rezisten(f, a drumului pentru urcarea pantei
maxime;
suma tuturor rezistenlelor la inaintarea autovehiculului. in N: suma rezistenfelor exterioare, la inaintarea autovehiculului, care nu depind de caracterul migcdrii, in N; suma reac{iunilor tangen(iale la pun{ile autovehiculului, in N; suma reac{iunilor notmale la pun{ile autovehiculului, in N.

unghiul de frAngere a celor doud semirame, in grade, dat de relafia: 06, = 01, * 02"; unghiul de bracare a rotii de direclie din interiorul viraiului. in grade; unghiul mediu de bracare a rolilor de direcfie, in grade, cf at de rela{ia: 0, = (0; + 0.)/2; unghiul format de axa rongitudinard de simetrie a autotractorului gi axa pro{apului, in grade; unghiul format de axa longitudinatd de simetrie a remorcii f'atd de prelungirea axei profapului, in grade; unghrul dintre axele longitudinale ale aurotractorului si

If
It
YLt'r*

x&*t

IN

IXi
LZt

Io
4co

l.u

Ic
It
T4

coeficientul de utilizare a greutdfii autovehiculului; randamentul total al transmisiei autovehiculului:

TTP\4OIJOLOGI E PI?IVI IIlD AUTOVEHI CULETT

ly'Ilgl*I,t
TERMINOLOGIE PRIVIND AUTOVEH ICU LELE

tului rapid de persoane cu bagajere acestora gi/sau eventuar

bunuri, putAnd tracta gi o rellorcd. 3. AutobUzrlloftter

rului, gi care prin construc{ie gi amenajare este destinat transprrde

'

:,, ,' ir

"'' '

r,

@)
TESTE GRILA

b)
1.A
a)

c)

culelor care circul6 pe gine), circulAnd in mod obignuit pe drumurile publice gi servind la transportul de persoane, de bunuri sau efectuarea de lucrdri; un vehicul cu motor de propulsie, care circuli pe o cale rutierd prin mijloace proprii, avdnd cel pulin patru ro{i care nu circuld pe gine, servind in mod obignuit pentnl: transportul persoanelor gi/sau bunurilor, tractarea vehiculelor utilizate pentru transport de persoane Ei/sau bunuri, un serviciu special; c) un sistem mecanic care se deplaseazd prin rulare (cu ajutorul rofilor) sau alunecare pe o cale rutierd. servind ca mijloc de transport de bunuri sau persoane, ori pentru efectuarea de servicii sau lucrdri.
avAnd mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv

ur-, automomobil avdnd rnai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv cel al conducdtorului, qi care prin construc{ie gi arnenajarea sa este destinat transpol'tr.rlui de persoane cu bagajele acestora, poate avea unul sau doud nivele qi poate tracta o rernorcd; un automobil care prin construcfia gi arnenajarea sa este destinat numai transportului de persoane gi/sau bunuri pentru care sunt necesare amenajdri speciale, putAnd tracta gi remorci; un automobil avand cel mult 9 locuri, inclusiv cel al conducatorului, gi care prin construclie gi amenajare este destinat transportului rapid de persoane cu bagajele acestora gi/sau eventual cle bunuri, putAnd tracta gi o remorcd.
,,rr

4".Vp.hiciilUlil-tili I :",1 riiitir,l,,'''"v:r*,i iui''- ,,r. :i'r. ,,'r,r.:;s-,,,r^, a) r,n automobil care prin construc{ia 9i arren ajarea sa este destirrat
numai: transportului de persoane gi/sau bunuri pentru care sunt necesare amenaj6ri speciale, pentru un serviciu specializat, ptr_ tdnd tracta gi remorci; un automobil care prin constructia gi amenajarea sa este destiriat in principal pentru transportul de bunuri intr-o structurd deschisd
sau inchisi, putAnd tracta gi remorci; un autovehicul de tracfiune destinat exclusiv sau in special trac'.':

c) 5.

tdrii de remorci.

a) un automomobil
I

Vehiqululspbcialliste; ;:'r
t

cel al conduc[torului, gi care prin constructie gi amenajarea sa este destinat transpofiului de persoane cu bagajele acestora, poate avea unul sau doud nivele gi poate tracta o remorcd;
t6

Q!

z''l

' u'i automobil cale prin ccrnstructia gi amenajarea sa este destinat nurnai trarrsponului de persoane gi/sau bunuri pentru care sulrt

.. '

r .,

r,r

. ,'

ta LI

/1
BAZELE

DnAMt( .il nt r|( )vt t1t(

t lt

[LOp
TEAMONOLOGI E PRIVIND AUTOVEHI CULELE

b) c)
6.

necesarc lrnrcrrajrri speciale; pentru un serviciu specializat, putAnd tractit gi remorci; un autorrobil care prin construcfia gi anrenajarea sa este destinat in principal pentru transportul de bunuri intr-o structurd deschis6 sau inchis5, putAnd tracta gi remorci: un autovehicul de tracfiune destinat exclusiv sau in speciar tractarii de remorci.

@
c)

autotractorul destinat'tractdrii remorcilor grele cu profap articulat sau a unor vehicule tractate grele, putdnd fi prevdzut cu o platforma pentru lestare; un vehicul special care, pentru transportul de bunuri in vrac, este prevdzut in spatele cabinei cu o benl sau cuvd care poate fi basculatd in jurul unei axe fixe de pe gasiul automobilului.

Autovehiculul este: @ vehiculul care se deplaseazd prin autopropulsie, fiind suspendat elastic pe rofi, pe genile etc. (cu excepfia mopedelor gi a vehiculelor care circuld pe gine), circul6nd in mod obignuit pe drumurile publice gi servind la transporlul de persoane, de bunuri sau efectuarea de lucrlri; b) un vehicul cu lnotor de propulsie, care circull pe o cale rutierd prin rnijloace proprii, avdnd cel pu{in patru rofi care nu circuld pe gine, servind in mod obignuit pentru: transportul persoanelor gi/sau bunurilor, tractarea vehiculelor utilizate pentru transport
de persoane gi/sau bunuri, un serviciu special;

c)

un sistem mecanic care se deplaseazd prin rulare (cu ajutorul rofilor) sau alunecare pe o cale rutierd servind ca mijloc de transport de bunuri sau persoane, ori pentru efectuarea de servicii sau lucriri.
un vehicul tractor de semiremorcdl autotractorul destinat tractdrii remorcilor grele cu profap articulat sau a unor vehicule tractate grele, put6nd fi prevdzut cu o platformi pentru lestare; un autotractor destinat numai tractlrii semiremorcilor, fiind prevdzut cu un dispozitiv de cuplare de tip ga, care preia o parte importantd din masa semiremorcilor, precum gi for{ele de tractare.

7,

Autotractorul cu ga este:

6) b) c)

a)

un autotractor destinat numai tractirii semiremorcilor, fiind prevdzut cu un dispozitiv de cuplare de tip ga, care preia o parle importantd din masa semiremorcilor, precum gi fortele de tractare;

l8

l9
\r

r
ORANIZAREA CONSTRUCTIVA A AUTOVEHICUTELOA

b) sistemul de pomire; Q) sistemul de frdnare.

5;'Qrgih-ele Ag:SuSfl[ere ti: p
t.t.\I,l'l'01,{"'I_ 2

16) cadrul: @) .utt.r.le punfilor;

rotile gi suspensia.

ORCANIZAREA CON STRUCTIVA A AUTOVEHICULELOR

d,.Leg*turf, lrit?d motor,r$i,itd fio;ld;t+$tizbarlii,'li:rr" ,;l;.,",..;:,,:1'1;,';,;,i:),,1! @ cdnd pedala ambreiajului este sus, iar cutia de viteze se afld cuplatd in una din viteze; b) clnd pedala ambreiajului este apdsatd; c) in ambele cazuri.

TESTE GRILA

1.Avan$aje|e]organiz[rllautotaristlreIottotal..;Infaifrsu|rt:','.

@' "o*"nzi scurte de la postul de conrJucere la grupul motor-h.ansmlsle; @ stabilitate mdritd in viraj;
c) spa{iu destinat habitaclului este micgorat.
i

c)

ambreiaj, cutia de viteze, transmisia principald, transmisia cardanici, diferenfial, arborii planetari.

12;

Avaniajele;orgailU-dri! rUto,t{iftsihel Or ,nlul,iti;sfraA qunto,' . a) stabilitate bun6 in viraie: @l profilare aerodinamica mai bund a autoturismului la partea fron-

b) O

de a cupla si decupla frAna de serviciu; d. a cupla si decupla legdtura dintre motor si cutia de viteze.

tald; G-)t tu urcarea unei rampe, greutatea aderentd cre$te.

3.

fintre parte:

plrfite componente ale

fae

(6,

ambreiajul; transmisia directiei.

b) (.))
diirl

transmlsle;

motorului de hansmisie pentru

sd se facd

tF)-) diferentialul;

frri

gocuri;

c)

pentru a evita pomirea bruscd

4. sistiiruelerdp, spndiiceibi rlb riiriiqveniiirluliri se'conrgirn

@
20

sistemul de directie;
21

T]MI-I tr0-

DINAMICII AL' IOVEI IICULELOR

ORHITIZAAEA CONSTRUCTIVA A AUTOVEHICULELOP

cu:

416or"1e principal al cutiel de viteze cu tiei

! arborele pinronului de atac al transrnisiei @) arborele ambrerajulur; c) arborele transmisiei cardanice.

1

"' ::

ri este acelaqi ;'r"t' ';:'l"'::;

15, Diferentialrit.li,4ll.smite migqfllggi;

,;'.,ii'.it:,",';:,),:.;

'.:

,,:;,;

principaie;

@l b) c) b)

rotilor motrice prin inierrnedrul arborilor planetari; pinionului de atac al transmisier principale;
ambreiajului.

':.

t::.:,

!. Care dintre func{iile cutiei de viteze sunt menfionate mai jos: a) permite mersul inapoi al autovehic'lului, inversdnd sensul de

t6.DifdieRt'ialul,seblasiilanil. a) intre ambreiaj gi cutia de viteze;

t',,,;':''': i :

Q))

c) @ b) c)
13;

rotatie al motorului; realizeazd intreruperea indelungatir a legdturii dintre rnotor si restul transtnisiei, in cazul in care autovehiculul sti pe loc, cu motorul in func{iune; permite mentinerea constantd a morrtentului motor la rotile motrice.

6Q
17.

intre cutia de viteze gi transmisia principal[; intre arborii planetari ai rofilor motoare.

Diferen{ialul are rolul: a) de a multiplica momentul motor primtt de la transmisia princrpal6; de a repartiza unilbnn momentul motor primit de la transmisia principal[, rofilor motrice, in cazul deplasdrii autovehrculului in

b) c)

12.Tianjmisth;,eaidanldilliru.i:olul:,i,

,'r

'"' ,':

'

"

,'

vlraj;
de a injumltdlii momentul motor primit de la transmisia principald.

O" a transmite momentul motor, fbr[ sd-l modifice, intre diferrte organe ale autovehiculului; de a multiplica momentul motor prir-nit de la cutia de viteze de 9i

a-l transmite transmisiei principale;

de a transmite momentul motor din planul longituclinal

autovehicuh.rlui in plan h'ansversal al acestuia.
,

al

tr8.Arborilplanetarlau ioluli.. ,;: ' " @) de a transmite momentul motor de

b) c)

Traiisbis|a piiiiijipdlfi er6irolrili, i @) A. a multiplica momentul motor primit gi de a-l transmite

la diferential la rotile motoare; de a transmite momentul motor dc la cutia de vitezc la transmisia principal[; cle a hansmite momentul motor de la transmisia principalS la diferen!ial.

Q))

,-_

diferenlialului;

c)
X4.

de a transmite momentul motor prin intermediul diferenliarului gi arborilor planetari rolilor motoare ce se rotesc in jurul unei axe dispuse sub un unghi de 90. ia{d de axa longitudinald a autovehiculului; de a transmite migcarea direct arborilor planetari.
face legdtura intre ambreaj gi cutia de viteze; asigura frAnarea inegaltr a rotilor motoare; nermlte rotirea rofilor motrice cu viteze unghiulare diferite.

19. Tf ausmiqia,

@l @) c)

fineli,&re itltil i : r','l d. a amplifica momentul motor transmis rotilor motoare; a. a micgora soljcitdrile organelor transmisiei dispuse inaintea ei: de a demultiplica momentul motor transmis rotilor motoare.
1.'l
;l

,'

Rotul difererigialului ests.de a:

a) b)
@)

?0.:TransBtsia;fi.nel[ $9 pl.a$eaz.['!. :, , , .. @ intre diferentral qi rolile motoare; b) intre transmisia principalE 9i diferential; c) intre cutia de viteze gi diferential.

22

BMELE DINAMI(,II AI I( )VI I IICULELOP

'

OQGANIZAREA COI'ISIRUCTIVA A AUTOVEHICULELOR

_---->
a) b)
\c)i
(a)r
rotilc de directie dupd ce s-a efectuat virajul, sx nu aibd tendinfa de a reveni in pozitia mersului in linie dreaptd; gocurile provenite din neregularitd{ile cdii s6 fie transmise la
volan,

cit mai accentuat:

sa permitd stabilizarea migcdrii

rectilinii.
.'tji.,;"..::,:li:rril;;iiiii,l;i:;;.,;,;:,
,,,;,1t,"

i?.i'$iqiemul iie

fr6 r

qte,lq;.

;',:i

menfinerea constantd avitezei autovehiculului in cazul cobordrii unor pante lungi;

&l
/'r_!

imobilizarea autovehiculului in stafionare, pe un drum orizontal

sau

Fig. 2.1. Pd(ile principale ale autovehictrlului.

in

pantd,;

$J' reducerea vitezei autovehiculului pdna la o valoare doritd chiar pdn[ la oprirea lui.

sau

',''

.: .

2. Sd se reprezinte schema generald de amplasare a p6rlilor principale ale unui autovehicul prevdzut cu doud punfi, ambele fiind motoare. Se vor indica cele mai reprezentative ansambluri gi subansambluri componente ale autovehiculului gi se va specifica ce reprezintd gi
ce

a)
Q_l

Q)

frdnarea sd nu fie progresivi, ci imediat[, pentru a obtine o intesitate cdt mai mare a acesteia: ta asigure evacuarea cdldurii care ia na$tere in timpul frdndrii; fo(a de franare si acfioneze in ambele sensuri de migcare ale autovehiculului. impuse
.; . ! :' ..t:1 |

rol au acestea.

3. SE se reprezinte schema generald de amplasare a p6r{ilor principale ale unui autovehicul: a) arganizat totul in Jayd, cu motorul dispus:
transversal;

24. Care dintre

jos;
a)

longitudinal. b) organizat totul in spate, cu motorul dispus:

transversal;

de a transmite pasagerilor gocurile, trepidafiile gi osciratiile cauzate de neregularitd{ile cdii;

sd amortizeze

longitudinal.
Se vor indica cele mai reprezentative ansambluri gi subansambluri componente gi se va specifica ce rol au acestea.

vibratiile caroseriei gi rolilor; c) s[ nu transmitd fortele gi momentele reactive de la ro{i la caro_

serle.

3
l.

Aplica{ii

Sd se indice elementele componente ale autovehiculului reprezentat in figura 2.1 gi s[ se specifice cereprezinta gi ce rol au acestea.

24
25

,N

PARAMETRI CONSTPUCNV AI AUI-OVEHICULE!-OR

gi.'

r06rtsola

drnr$fiite: ipier'intf j,

ii

{ l \ltl l'( )1,[ '1, 3

$..Luniina(gard-oihsol)repr$2irilJ[i:,..,,,.'...'1).'';l'''.

9 p)
PARAMETRI CONSTRUCTIVI AI AUTOVEHICULELOR

distanfa de la sol la suprafafa pragului podelei;

distanla dintre sol

c) ) b) c)

,6i.La,autovefilciilelecutreipiiiifLlauipdt6fien,tul:reprezint{:,
distanfa intre axa geornctricd a punlii distanfei dintre cele doud punfi din spate;
a celci mai din spate pun{i;

autovehiculului; distan{a dintre axcle de srmetrie ale pun{ilor fa{d gi spate;

gi punctul cel mai de jos al

gasiului

din fatd 9i jumitatea

3.1. TESTE GRILA

dista'fa intre axa geometricd a pun{ii din fatr 9i axa geometrrcd

f. in 9a+l unui autovehicuL previiut cu doui punfi, ampatamentul reprezintl:

?.1 drstan{a dintre planele de simetrie ale ro{ilor fali sau spate; .tr); distanta dintre axele de simetrie ale puntilor f-a!d gi spate;

distan{a intre axele geometrice ale celor doud punti din spate.

7i:fiazr lq[iirtiiaiiiihif,,dq treq6ri'repi.tht1i '.' ,

,,'

,',

'

c)

distanta dintre axa de simetrie ale ro{ilor pun{ii spate gi punctul cel mai din spate al autovehiculului.
distanta dintre planele de simetrie ale rofilor l'a{d sau spate; distanla dintre axele de simetrie ale punlilor fatd gi spate; distanla dintre axa de simetrie ale rofilor puntii fafd gi punctul

2iEcartafe,nfir!,i'eprtizit6i;;.;ll1t,1;,l1:.1,.,'..;',..1:;.:..i.',l.

@)

c)

b) c)

raza suprafefei cilindrice tangente la punctul cel mai de jos al gasiului, punct situat intre punfile autovehiculului gi la punctcle de contact ale rolrlor punfii din fafd gi din spate cu drumul.

cel mai din fald al autovehiculului. 3. Cqnsola din th(f, reprezintfli]' ' a) distanfa dintre planele de simetrie ale rotilor fa{[ sau spate:

$i'

itr,ans[grbail,tte,tl+idrqtBpreriht*:,:::

:.),,.,,i:1,

, ''."". t. ,,

b) distanla (O; distanla v cel mai

ie ale pLrnfilor

fafi

gi spate;

e ale ro{ilor pun{ii ului.

fatl 9i punctul

c)

punfile autovehiculul ui; raza suprafe{ei cilin<lrice tangente Ia punctul cel mai de tos al punlii din fald sau din spate gi Ia punctele de contacr. alc iotilor pun{ilor respective, cu drumul.
27

26

4
BA./l

ll

I rlflz\l\ll(

llAl ,l(

)Vl I tl(

.llll

l_OR

PAITAMETQI CONSTAUCTIVI AI AUTOVEHICULE1 OQ

9. Grerrfrrter l)rol)rio r rutovehiourllifu[,rqpqenintil.iii:',;' rr) 1ir .rrtrrtt'rr :rrrl,vchiculului alimentat cu combustibil, lubrifianli, lr.lrrtlt' tlt' r'ricr.c, prevdzut cu roatd de rez,ervd gi trusd de scule; l,) lirt'rrtrrtt'rr :rrrtovchiculului alimentat cu combustibil, lubnfianti, lrt lrrtlc th,'r'l\circ, prevdzut cu roat[ de rezervd gi trusd de scule la cilr(' ric adaugl sarcina maximd uti16 gi greutatea conduc[torului. e ) slrrt:iru pcntru care a fost construit autovehiculul sd o transporte.

:.,,,,

13, La un ininim[ de

de aut

a rofilor de direcfie, r^za

:

a) b) c)

I0. Greutatea utflf,:4,4uf6vtihicglului't'epiezinii'r':i;,'t''r,,, a) grculalea autovehiculului alimentat cu combustibil, lubrifian{r, lichide de rdcire, prevdzut cu roat[ de rezervd gi trusd de scule; b) greutatea autovehiculului alimentat cu combustibil, lubrifianlr, lichide de rdcire, prevdzut cu roatd de rezervd gi trusd de scule la care se adaugd sarcina pentru aate a fost construit autovehiculul si o transporte qi greutatea conducdtorului; c) sarcina pentru care a fost construit autovehiculul s[ o transporte.
l'1' :Greutatea; totalf, a autovehicululir i rpprezinti : : a) greutatea autovehiculului alimentat cu combustibil, lubrifianli,

distan{a de la polul virajului pAnd la roata din interiorul virajului, a pun{it din spate a autovehiculului.

distanla de la polul vira;ului pAnd la jumitatea pun{ii din spate a autovehiculului; distanla de la polul virajului pAnI la roata din exteriorul vtrajului, a puntii din spate a autovehiculului;

1a;,lnfl$imea urul qbstacol vprtirul;11j:'pesle cars BOats tfecq un autovehicu|pr'evtrz'utcuosingur[punt,ennotqaiebstet

a)

ho

=-'r,inm; 2
=r,inm;
a 1

b)

h,,

c) hn = :.r, a
-)

in nt,

in care: r se exprimd in m.

b) c) a)
b)

lichide de r[cire, prevdzut cu roati de rezerv[ gi trus6 de scule; greutatea autovehiculului alimentat cu combustibil, lubrifiantr, lichide de rdcire, prevlzut cu roat[ de rezervd gi trus6 de scule la care se adaugd sarcina maxim[ util[ gi greutatea conrjucdtorului; sarcina pentru care a fost construit autovehiculul sd o transporte.

un ,p a) b. =rl b) b,=I,2.r;
c) b.. =-'f '2
16.

15,:

nfl

Bffl imo

p.gqtt
estel

treT

12. Capacitatea de trecere a autovehiculului

reprezintl:
de

capacrtatea autovehiculului de a-gi conserva migcarea rectirinie

gi de a se deplasa cAt mai exact in directia comandat[

in care: r se exprim[ in m.

conducdtor;

calitatea autovehiculului de a putea circula pe drumuri rele, accidentate, desfundate gi in teren fErd drum, precum gi de a
trece peste anumite obstacole;

Forrnula rofilor pent(u un

au

carc dou[ punfi sunt motoare cste:

c)

capacitatea autovehiculului de a se deplasa pe pante, drumuri inclinate, curbe etc., fdrd a aluneca,patina, derapa sau rdstunra.

a) 6 x2,. b) 6x4: c) 4x6.

28

29

BMELE DINAMICII AU-I OVEHICULTLOQ

PARAME]PI CONS]RUCTIVI AI AUTOVEHICULELOA

21. Greulatea

totalf G; a autobuzelor interurban; se,determinl

. a)

cu relafia:

Tlc

=;-:l (Ja

G,,

6))

Go -- Gu + 75.(n, + l)+ Gn, in daN;

G,, ,i l) l'lc=O;

b) c)

G, = G, + 75 (n, + n. + 2)+ Gn, in daN; G, = Gu + 75.(nr + n2 + 2), in aaN,

irr care : G1, gi G6 se exprimd in daN

.Gn c) 11o=G",
in care: Go, Go
1

gi Gu se

exprim[ in daN.

3.2. DETERMINAREA EXPERJMENTALA A

8. ;Greutaien

") b) c)

t,ratot.lritsmeldrr, sed etermln [, cri rel af ia : Gu = Go + 75'n'+Go, in daN;

G_o

totulil

PARAMETRILOR DIMENSIONALI AI AUI'OVEHICULELOR PE ROTI

Pentru efectuarea mdsurdrii dimensiunilor autovehiculului, conform I l, 1 5], acesta va li agezat pe o platform[ orizontald cu imbrdcimintea din beton sau asfalt, cu suprafala netedh, a c6rei neregulalitdli nu trebuie sd depdgeascd + 2 mm. Elementele sistemului de direclie gi rolile autovehiculului trebuie sd fie in pozilia corespun'tdtoare deplasdrii in linie dreaptd. Pentru eliminarea anumitor erori, mdsurdtorile se repetd de cel putin doud ori, rezultatul constituind media valorilor obtinute, {inAnd sicama totodatd ca diferentele dintre doud mdsurStori consecutive ale rrceleiagi cote si nu depigeascd, precizia de mdsurare indicatd. Aparatele gi dispozitivele pentru m[surare trebuie si asigure o prccizie de + g,1o7o pentru mdsurdtorile liniare exterioare gi + 0,5% pcntru mdsurdtorile unghiul are. Ca gi aparate gi dispozitive pentru m[surarea dimensiunilor rrrrtovehiculului se vor utiliza: rulete de (2; 10 gi 25 m); gublere de (50; .150; 500; 1000 9i 2000 mm); liniale gradate de (2000 9i 5000 mm); rrlxrrate pentru mdsurarea unghiurilor gi firul cu plumb. Determinarea ampatamentului se face prin mdsurarea distanlei rrrtlc punti, pe ambele pdr.ti ale autovehiculului. La autovehiculele cu lrcr sau mai multe punfi ampatamentul se mdsoard, succesiv, intre prrrr{ile consecutive, incepAnd cu puntea din fa{6. Ampatamentul total

Go = G., + 75.n'+G", in daN,

G, = Gu + 75'(n'+l)+ Gb,
G-u

in daN,

in care: Gu, Go gi Gu se exprimi in daN.

19. Greutatea totaltr rola{il:

au

a) c)

Gu = Gu + 75'n"+Go, in daN; Gu = Go +

(b) G, = Gu + 75'n"+Gu , in daN;

75'(n"+l)* Go, in daN,
in care: Gu, Go giGu se exprim6 in daN.

,ZO.,CreutateA;toUlh reletia;' ',,',;

',

G s tutobueeloriiii

.ib'1

nl,cll

a) Gu = Go + 75.(n, + l)+ Go. in daN; b) G. = Go + 75'(n, + n2 + 2)+ Go, in daN;

Gu = Go + 75.(n, + n2 + 2), in daN, in care: Gs gi G6 se exprimd in daN.

,lc)

30
JI

/1,

IJA/I

| )lNAN,il( il

nl,l()Vt IitCULELOp

PAT2AMETRI

CONS]RUCNV AI AUIOVEHICULELOR

vlr lr cglrl cr i.iur' tlistantelor mdsurate, oblinand un ampatament pe slirrgu 1r rrn inrrpattnrent pe dreapta.

ldlimii autovehiculului, intre planele care delimiteazd acegti iarametn vor fi cupnnse toate elementele frxate rigid pe autovehicul. in cazul mdsurdrii ldlimii autovehiculului, intre cele doud plane verticale care delimiteaz[ acest parametru, nu se vor include oglinzile retrovizoare

lncercare. Pentru mdsurarea tndllimii autovehiculului, acesta va fi incdrcat corespunzetor masei proprii in stare echipatb gi cu presiunea in pneuri indicatd de constructor, corespunzdtoare nrasei totale maxime. Pentru mdsurarea consoiei din fatd, a consolei din spate y a

planele care delirniteazd acegti parametri.

autovehiculului, se va urmdri ca nici un punct al pd4ii inferioare a caroseriei (inclusiv accesoriile fixate rigid), sd nu fie inclus intre

sau alte elemente cu posibilitate de rabatare. Pentru mrsurarea unghiului de atac si a unghiului de degajare a

Fig. 3.1. Dimensiunile principale ale autovehiculului

Aplica{ii

3.3. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A

1. sE se specifice ce reprezintd fiecare di'parametri dimensionali ai autovehiculului, indicafi pe figura 3.1 gi sr se defineasci acegtr
parametri.

CARACTERTSTICILOR DE MASA ALE AUTOVEHICULELOR PE ROTI Determinarea experimenrald a caracteristilor de mas6 ale autovehiculului cuprinde mdsurarea masei proprii, atdt in stare uscatd cdt qii in stare de exploatare, a masei totale, repartizarea sarcinilor statice pc rofile autovehiculului gi coordonatele centrului de greutate. In vederea determinrrii acestor parametri, se considerb ci masa corespunzdtoare personalului de serviciu permanent la bord va fi de 75 kg. Masa bagajelor pentru un pasager va fi de 7 kgla autoturisme qr rrutobuze urbane, 20 kg la autobuze interurbane gi 25 kg la autocare

2. Sd se determine prin mdsurare, pe baza celor ptecizate mal slls,

parametri dimensionali (ampatamentul, ecartamentul, consolele din faf[ gi din spate, garda la sol, ldtimea, indl{imea, unghiul de atac ai unghiul de degajare) la diferite tipuri de autovehicule.

llt.1sl.

32

JJ

\r.

BTi.ZELE

Dli'l^Ml(-ll nt I | ( )Vl I llcut

ELOQ

PAPAMEI QI COIjSTRUCIVI AI AUTOVEHI CUI.TI {JR

loii

Pentru dclcrmrnarea greutdlii totale gi a repartitiei sarcinii pe autovehiculul va li agezat in pozilie orizontald, cu motorul oprit, scrrimbdtonrl de viteze in pozifie neutrd 9i rofile nefiAnate. Pentru cdntdrire se utilizeazd cAntarul-bascul6, previzut cu platfor rnd gi rampd de acces sau sisteme de c.lntiirire individuale amplasatc sub fiecare din rolile autovehiculului, :iimultan. CAntarele individuale (ladometrele) prezintd, avantajale: prirr utilizarea lor se pot obfine toate rezultatele la o primd cAntirire; pot fi de tip mecanic sau electronic; sunt mobile. in aga f'el incdt sisternul de cArrtdrire poate fi adaptat la diferite ecarterrnente gi arnpatamente, sau fo'rnule de roti. In scopul determin[rii greutdfii autovehiculului, prin utllizarea c3'rtarului-bascul6, mdrimea suprafefci platfbrmei cAntarului trebr.rie sd fit astfel incAt sd permit[ a]ezarca autovel-riculului cu cel pulin doud os,ii invecinate simultan. La platforma cantarului trebuie si existe posibilitatea de acces la ambele capete, iar in jurul acesteia sd existe platouri cu imbrdcdminte durd (beton), orizontale qi la acelagi nivel cu suprafata platformei. Mdrimea platouriloi betonate trebuie si fie, la capetele platfomrei, cel pulin egal6 cu jumdtatea ampatamentului autovehiculului de cAntdrit, iar lateral, cel pulin cit jumdtatea ecartanrcntului. Precizia de misurare trebuie sd fie de cel pulin + 0,5%o, iar pe cursorul cAntarului trebuie sd existe gradalii distincte pind la I kg. Autovehiculul se va aduce la platforma cAntarului din ambele seirsuri, iar pentru eliminarea unor erori de cdntdrire rezultatul va fi constituit din media aritmetici a cdte doud mlsur5ri. Diferenla dintre rezultatele celor doui misurdri precum gi dintre suma maselor pe osii gi rofi gi masa la cAntdrirea totald a autovehiculului hebuie sd se incadreze in limitele preciziei de mdsurare impuse. Pentru a evita erorile generate de modificarea pozitiei relative a musei suspendate in raport cu masa nesuspendat5, inainte de cAnt[rire, se procedeazd la blocarea elementelor elastice ale suspensiei in pozilia corespunzdtoare st6rii autovehiculului incdrcat, aSezat pe o platformd
orizontalb.

Gu =

i=l

IGi =I

llr
(Gi,,g

i=l

n/ *(-;., )- I(*t.,* + midr).*, ' " tor,ri=1

tn

N,

(3.i.;

xG=

A'(Grr,e + cldr)
Glrtg nG1.l. +G2rtg *G2d,

Gr =A. ',inml

(3.2)

G16, +G26. -Gtstg -G2stg Ga

(3 3)

Pozilia centrului de rnasd se determin[ prin calcul, pe baza rezultatelor oblinute prin cAntdrire. in functie de repartizarea greutd{ii autovehiculului pe pun{ile/rotile acestuia, greutatea totald Go a autovehiculului se poate determina confolm relatiei:

Fig. 3.2. Coordonatele orizontale ale

I

centrului de masd (C6)

hiculului.

al

autove-

35

BAZELE

DIMMICII AI-JiOVt I lICULELOR

PARAMETRI CONSTRUCTIVI AI AL/TOVEHICULELOR

Indllimea centrului de masd al autovehiculului se determini pe cale experirncntaid, utilizand valorile obtinute la cdnt[rirea acestuia agczat succesiv in pozilie orizontalS gi inclinat[ fie cu puntea din fatd pe cintar, fie cu puntea drn spate. Pentru a asigura o precizie clt mai buni in determjnarea valorii coordonatei iniltimii centrului de masd al autovehiculului, se recomandd ca indl{imea de ridrcare a puntii din afara cAntamlui sd fie aleasd astfel incat unghiul de inclinare a autovehiculului sd fie de crrca 10-:-l5o [23] (pentru evitarea erorilor datoritd deformatiilor suspensrer gi ale pneurilor). ln cazul in care determinarea iniltirnii centrului de masi se face cu autovehiculul incdrcat, se vor 1ua misuri pentru fixarea sarcinii utile, astf'el incAt aceasta sd nu se deplaseze cdnd autovehiculul se inclina. De asemenea, se recomand[ ca determinirile sd se f'aci pnn repetarea cAntdririi inclinate la ambele punli ale autovehiculului, valoarea indltimii centrului de masd rezultlnd ca medie a celor dou6
nriisurdtori.

tamentul autovehiculului, in"m; ft, autovehiculului. in m.

- inll{imea centrului

de greutate al

Dacd se considerl cd s-a cAntlrit pafiea de greutate ce revlne punlii din spate G, (Fig. 3.3), expresia inll{imii centrului de masd /r, se determind din ecuafia momentelor in raport cu axa ro{ilor din t'atd

(punctulA): "

Fig. 3.3. Determinarea ineltimii centrului de masi al autovehiculului.

pe ro{ile din spate in pozilie orizontali, respectiv inclinatd, r, este raza statici a rolii din fa!d, r, : = B(1 - K) + dl2, unde: d este diametrul interior al anvelopei sau exterior al jantei; B - lSfimea rolii; K - coeficient care fine seama de deformarea radiali gi inallimea anvelopei (K = 0,1-0,16, pentru anvelope toroidale gi cele cu profil lat, K = 0,2+0,3, pentru cele cu profil special). Valorile medii ale parametrilor centrului de rnasd ai autovehiculelor, conform 122,231, sunt prezentate in tabelul 3.1, in care avem urmdtoarele notafii: a este pozilia centrului de greutate in plan orizonlai fafi de puntea din fald a autovehiculului, in m; A - ampa36

(G: ) teo in care: Gr;G, reprezinti greutatea

" =3 (c', .) l ho l--il-*rs

/ , \ sau hs =A'l-:-l+r., I Gu .tgcr ]

rc,,-G-r

(3.4)
Parametrul centru-

Tqbelul 3.1

Valorile medii ale parametrilor centrului de mastr al autovehiculelor

Starea
de inctrr-

Tipul autovehiculului
Autoturism
0,450...0,540 0,490...0,550 0,160...0,260
0,165..,0,260 0,230,..0,295

lui de masi
a

care a autove-

Autobuz
0.500...0.650 0,500...0,680

Autocamion
0.460...0.550 0,600...0,750
0,210...0,268

hiculului
eol

incircat
gol incdrcat

ho o

0,300...0,380

37

BA/l

ll

| {flANtt( il At Jt( )Vt I ilCUtELOR

DARAMETRI COI'sTRUCTIVI AI AUTOVEHICULELOR

C
l.

,\pllc:rf ii

b)

coordonatele orizontale ale centrului de masS ale autocamionului, in raport cu puntea din fafdlspate.

S;r ':..tlt'rt'r rrrrrrc rela{iile de calcul ale coordonatelor centrului de rrrrrr (rr. lt ,ri hg),la drferite tipuri de autovehicule.

5. Cunoscdnd urmitoarele date despre un autovehicul: o masa proprie este de 1418 kg;

utiliza gi la aceastd aplicafie pentru a determina coordonatele

flczultatele obtinute la aplicayia 2 delaparagraful anterior, se vor

a I i I a)

masa util6 este de 1950 kg; ampatamentul este de 2,512 m; este prevdzut cu doul punli;

orizontale gi indltimea centrului de masd. In cazti in care masele repartizate pe fiecare dintre ro{ile punlilor fatdlspate diferd, se va calcula gi distanla pe orizontall dintre centrul de masi gi planul vertical ce trece prin axa longitudinalb de simetrie a autovehiculelor.
3. Cunoscdnd urmltoarele date despre un autocamlon: greutatea util5 este de 6650 daN; coeficientul de utilizare a greut[{ii este 0,g5;

distan{a pe orizontald dintre centrul de masd 9i osia din fa{d a autovehiculului reprezintd 0,53 din valoarea ampatamentului,

se cere sd se calculeze:

b) c)

repartizarea geutifii totale a autovehiculului pe punfi gi pe liecare roatd;

coeficientul de utilizare a greutilii autovehiculului;

distan{a pe orizontald drntre centn:l de masd gi osia din spate a

autovehiculului.
6. Consrder6nd cd intr-un autoturism se afl6 4 pasageri, masa proprie
a

ampatamentul este de 5,650 m; este previzut cu dou6 punfi, se cere s[ se calculeze. a) rcpartizarea greutitii totale a autocamionului pe punfi gi pe fiecare roat6;

a I a i

autoturismului este 1225 kg, ampatamentul este de 2,580 m, iar distanla pe orizontal5 dintre centrul de masd gi puntea din fatl a autoturismului reprezintl, 0,49 din valoarea ampatamentului,
se cere sb se calculeze.

b)

coordonatele orizontale ale centrului de masi ale autocamionului in raport cu puntea din fa{[/spate.

a) b) c) d)

greutatea totald a autoturismului;

distanla pe orizontald dintre cenfrul de mas[ gi puntea din spate a autoturismului.

coeficientul de dtilizare a greut5lii autoturismului; reparttzarea $eutdtii totale pe punti Ei pe fiecare roat[;

4. CunoscAnd urmbtoarele date despre un autocamron: t greutatea utill este de 7100 daN; a greutatea totalE este de 16000 daN; I ampatamentul este de 5,750 m; o este prevdzut cu doud punti, se cere sd se calculeze:

7. ConsiderAnd cd intr-un autobuz urban, care are coeficientul de utilizare a greutdfii de 1,15 gi ampatamentul de 4,935 m, se aflit25
se cere

a)

coeficientul de utilizare a greutdtii;

b)

pasageri pe scaune 9i 7 pasageri in picioare, si se calculeze: a) greutatea totald a autobuzului; precizarea

repartizarea greutd{ii totale pe pun{i gi pe fiecare roatd, cu cI autobuzul este prev[zut cu dou6 pun{i;

38

t9

\-

BAZETI DII.IAMICII ALNOWHICULELOR PAaAMETQI CONSTRUCTIVI AI AUTOVEHICULELOR

c)

coordonatele orizontale ale centrului de masd al autobuzului, in raport cu puntea din fa{d/spate.

8. Masele repartizate pe fiecare dintre rolile unui autovehicul sunt

urmdtoarele:

1 I 1 o

817 ,2 kg, penhu roata din stdnga a punlii fatd; 819,4 kg, pentru roata din dreapta a punlii fatd; filrsts : 850,5 kg, pentru roata din stAnga a punlii spate; ffizd, = 852,9 kg, pentru roata din dreapta a puntii spate.

filrste

rrr,r,:

Ampatamentul autovehiculului este de 2,555 m. ecartamentul rofilor din fafi este de 1,534 m, iar ecartamentul rotilor din spate
este de 1,545 m.
Se cere sd se calculeze:

a)

b) c)

coeficientul de utilizare a greutdtii autovehiculului, gtiind cd greutatea utili a autovehiculului este de 1960 daN: coordonatele orizontale ale centrului de masd al autovehiculului, in raport cu puntea din fa{d/spate; distanla pe orizontal[ dintre centrul de masr gi planul vertical ce trece prin axa longitudinal[ de simetrie a autovehiculului.

Fig. 3'4. coordonatele orizontare ale centrurui cre masd, in raport cu puntea din fafi gi din spate, al autoturismului. Greutatea toral'/a G. a autoturismului este dat[ de reratia:

Gr:Gr +Gz:)G2:Gr-G1.
rismului:

Ecuatia de echilibru in raport cu centrur de nrasi ar autotu-

plu numeric

G1'a=G2.b+Gr:1.C,
b

+
G1 este greutatea repartizatd" pe puntea greutatea reparizatd pe puntea din spate.
de rela!ia:

Gu

- G,-- 9.G' :+ G, =
G2=

g .G, = 804,108 daN.

A

n.G"=835,892daN.

din fa![, iar G2 este

conform figurii 3.4, ampatamentur A= a *b b = A - a. = Din tabelul 3.1 se alege raportul:

q

ar autoturismului este dat

2. CunoscAnd urmltoarele date despre un autocamion:

=0,51

3 a-

1,315 m;

b=

1,265 m.
r;('

coeficientul de utilizare a greutdfii: Ic = l; greutatea uttld a autocamionului: Gu = 6500 daN; ampatamentul: A = 4,500 m, cere sd se calculeze: r) greutatea totald a autocamionului;

t I a

40

4l

BAZELE

DIMMICI I AUI'OVEHICULELOQ

b) c)

repartlzarea

geutAfi totale a autocamionului

pe pun{i, gtiind

cd acesta este previzut cu doud punfi;

coordonatele orizontale ale centrului de masl al autocaml0nului, in raport cu puntea din fatd/spate.

a) coeficientului de utilizare a greutdlii 46 se calcul eazd, curelatia:

r1c

CAPI'I'O[,UI,4

=
Gu

GG I\ro =

Go

= -u -)

Ic
-

Go = 6500 daN,

G,,

Go+ G,,

ROTTLE

CU PNEURT DE AUTOVEHTCULE

12100 daN

ppeutatea totald a autocamionului.

b) i-a autocamioane repartizarea greutilii tolale pe punfi, este astfel:

pe puntea fa!d: pe puntea spate:

G1 G2

= (0,2-5...0,45).G.; = (0,75...0,55).G,.

4.I. FUNCTIUNILE $I CERINTELE IMPUSE ROTILOR

Rcrlile sunt elementele de bazd, ale sistemului de rulare $l servesc la sustinerea autovehiculului, iar prin rostogolire, asigur5 deplasarea lui.

pe punti, se vor lua urmitoarele valori:

G1 = 0,45'Gu

Pentru o echilibrare cat mai bund a repartizdni greutdtii totale

3 G2 = 0,55'Gu 3

Gr

:5445 daNl

Rolile indeplinesc urmdtoarele funcliuni [7] : transmit asupra cdii de rulare forla de tracliune gi cea de
frAnare;

Gz = 6655 daN.

c) coordonatele orizontale ale centrului de masd al autocamionului: - dtstanla pe orizontal[ dinhe centrul de masi gi puntea din fald a autocamionului:
a

preiau greutatea autovehrc ulului; menfin autovehiculul pe directia de mers dorit[;

= A.

9= a: 2,475 m; Ga

roli dacd:

contribuie la imbunitdtirea suspensiei (datoriti aerului din interior gi pneului). Cerinfele impuse rolilor sunt: J sd asigure siguranld in exploatare, care este satisficuti de
au o rezistenfl corespunzdtoare, au o aderenll bun[ cu calea de rulare circulafie gi condilii rutiere, pr ezintd etan geitate perfectd,

distanfa pe orizontal[ dintre centrul de mas6 gi puntea din spate a autocamionului:

in diferite regimuri

de

b=A,+=

b=2,025m.

asiguri autovehiculului stabil itate gi maniabilitate corespunzdtoare:

43

\
BMELE DII$AMICII AUTOVEI]ICULELOR
QOTILE CU PNEURI DE AUI'OVEHICULE

J sa asigure confort (confortabilitatea este dat[ de capacitatea pncului de a amortiza oscrlaliile gi de a dirninua zgomotul ce se produce in rulare); J sd asigure economicitate autovehiculului, care este conditronatd de: cantitatea de energie consumald la defornarea pneului, capacitatea de incdrcare,

Marcarea jenfilor: Jmtd L1 561 x d 2,, in care: I reprezintd l[1imea jantei, in !oli; Ss, - simbol al bordurii jantei; d - diametrul nominal al jantei, in !oli; T, - tipul de simetrie al profilului janter. Anvelopa (Fig. .l) l7f formeazd un invelig rezistent gi elastic ce protejezd camera de aer contra acliunilor factorilor externi. Aceasta constituie elementul de bazd al pneului gi asigurd aderen{a ro{ilor pe orice drum, prin profilul benzii de rulare.

durabilitate, costul fabricatiei.

Din punct de vedere dinamic cxistd urmdtoarele tipuri de roti:

4.2. CONSTRUCTTA ROI'rLOR CU pNEtJRr

Fig.4.1. Elemente componente

Elementele componente ale rofii sunt [7]: butucul rotii serveSte la fixarea rotii pe fuz,etd sau pe trornpa
3

flanc: 4

bandd de rulare; 5 - breaker; 6 - strat de ermetizare; 7

ale anvelopei: 1 - inel talon;2

carcasi; - talon.

punfrr, prin intermediul rulmenfilor; de butuc este fixat, prin guruburi, tamburul sau discul de fiAnd;

partea de legdturd poate fi de tip disc sau spife gi face

janta

legdtura intre butuc qi jantd; este suportul rigid pe care se monteazd: anvelopa,

camera de aer, banda de jantd sau gulerul (mangon de cauciuc care se interpune intre anvclopd gi jant6, pentru a proteja camera de aer de freclrile cu janta metalicd); pneul este organul de legdtur[ dintre autovehicul 9i calea de rulare gi are rolul de a amortiza gi reduce gocurile. De asemenea, are rolul de a plelua deforma{iile 9i de a transmite efort asupra cdii de rulare. Pneul reprezinta elementul elastic al ro{ii [(anvelopa+camera 6s ss1+guler)1neu]. Gulerul gi/sau camera de aer pot lipsi din constructia pneului,
44

Anvelopa are trei funclii debazd: preia sarcina normald gi amortizeazd o parte din neregularit6lile drumului, dezvolt[ fo(e longitudinale pentru accelerare gi frAnare, dezvoltd. fo4e laterale pentru efectuarea virajelor. Bantla de rulare ptotejeazd carcasa anvelopei 9i camera de aer contra deteriordrilor gi uzdrii. De asemenea, hansmite efortul de trac{iune gi fr0nare gi mdregte aderenla cu drumul. Grosimea benzii de

rulare este de 7+17 mm pentru pneurile de autoturisme gi

de

14+32 mm pentru cele de autocamioane. Breaker-ul (centura de proteclie): face legdtura intre banda de rulare gi carcasa anvelopei; preia o parte din gocurile care se transmit in timpul rul6rii pneului;

45

BMELE DINAMICI I AUI-OVEHICULELOA AOTIl.f CU PNEURI DE AUTOVEHICULf

solidarizeazi legdtura dintre banda de rulare gi carcasa

rulSrii ( 100"C). carcasa reprezinti scheletul anvelopei gi preia cele mai mar.i eforturi ce apar in exploatare. Se conf'e cfioneazd dintr-un numdr de straturi de fesiturd special6, numite slraturi de corcl. straturile de cord
anvelopei; in aceast[ zoni se devolti cea mai rnare cdldurd in timpul

rulare; permit o amortizare bunl a neregularitdlilor gi prezintd o bunl stabilizare in timpul virajelor, mentinAnd o suprafald cit mai mare in contact cu drumul; simbolul R
apare in marcajul acestor trpuri de anvelope. diagonal centurate (B Bias-Belted), care sunt o imbinare a

primelor doud tipuri.

Camerq de aer este un tub de cauciuc elastic de forma unui tor, impermeabil la aer, ciruia i se aplicd o valv[ prin care se introduce aer comprimat. Grosimea camerei de aer este de 1,5-3 mm. Dupd presiunea aerului din interiorp;, pneurile pot fi [7]: de inaltd presiune: p; : 0,3-0,75 MPa (pentru autovehicule grele gi mijlocii); de joasd presiune: p; : 0,14+0,25 MPa (pentru autoturisme); de ultrajoasd presiune: pi = 0,03+0,08 MPa (pentru automobile care ruleazd pe terenuri cu grad ridicat de deforma-

Ta

Io

e (centura de protecfie) : reprezintd partea rigid[ a anvelopei;

an
r: I

dau posibilitatea obfinerii unei

pe lantd;

fix[ri

rezistente a anvelopei

in interiorul talonului

exrstd

o insertie metalici izoiatd cu

bilitate).

amestec de cauciuc care-i asiguri rigiditatea necesari;

numdrul inserliilor metalice depinde de numdrul straturilor

de cord;

firele metalice izolate cu amestec de cauciuc sunt acoperite

cu o fhgie de proteleazd,

4.3. DIMENSIUNILE PRINCIPALE ALE ANVELOPELOR

intirire

care se fixeazd de carcasa anveloper.

Flancurile formeazd. un tot unitar cu banda de rulare. Acestea perelii laterali ai carcasei de loviturire accidentale din timpul rulajului gi de agen{ii atmosferici (umiditate, radiatii solare
etc.);

Din punct de vedere constructiv, anvelopele pot fi: diagonale (D), la care firele de cord ale carcasei se intind pAnI la taloane gi sunt dispuse astfel incdt formeazd unghiuri alternative de 30:45o, cu linia mediani a benzii de rulare; unghiurile mari sunt foarte bune in cazul amortiz[rii gocurilor, cele mici prezentdnd stabilitate direc{ionali mai bun6; simbolul D poate lipsi in marcajul acestor tipuri de
anvelope;

Dimensiunile principale ale anvelopelor (Fig. 4.2) sunt: D - diarnetrul exterior maxim al anvelopei umflate (diametrul nominal); B - balonajul maxim sau ldfimea secliunii (distan{a liniard intre

pere{ii exteriori

ai

flancurilor anvelopei umflate,

anvelopa

excluzAnd

protuberanfele datorate marcajului sau bamele de protecfie);

lI=(D,d)t2; d - diametrul
iantei).

H - indlfimea balonului (profilului),

de calare pe

fiind umflatd,

jant[ (acelagi cu diametrul nominal al

radiale (R), la care firele de cord ale carcasei se intind pAn[ la taloane gi sunt dispuse astfel incAt formeazd, unshiuri alternative de aproximativ 90o, cu rinia mediand a berrZii de
46

Distanfa liniari intre pere{ir exteriori ai flancurilor anvelopei rrmflate, incluz6nd protuberantele datorate marcajului reprezintd
lrlfimea totald a anvelopei.

1l

BAZELE

DIMM]CII

AU IOVEHICUTELOR

ROTTLE CU pNEURt

Dr AUTOVEHICULE

a a

I
a

To - tipul pneului (P - transport persoane, C - comercial, l,T - tonaj mic); B se exprimd in mm; (H/B)'100 - pentru seria 80 poate lipsi; R - conskuc{ie radial5;

temporar,

d se exprimd in {oli; s-o" - indice de incdrcare (indice de sarctni) care este un cod numeric asociat sarcinii maxime pe care anvelopa o poate transporta la viteza indicati prin simbolul de vitezb; v*^ - indice de vitezl (codul categoriei de vitez[), care indicb viteza maximd la care anvelopa poate transporta
sarclna corespunzdtoare.

Marcajele anvelopelor pot

teme alfanumerice.
__J_t_L--

fi

omologate cu o varietate de srs-

La pneurile diagonale:
cu presiuni de umflare mai mici de 0,6 Mpa: B d; cu presiuni de umflare mai mari de 0,6 Mpa: D x B.

Fig. 4.2. Dimensiunile principale ale anvelopei.

mita superioard la pneurile pentru automobile grele.

Dup[ raportul (H/B), anvelopele pot fi [7]: toroidale, la care H/B : 0,95+l,l; late, la careHlB = 0,5+0,9; superbalon,la care H/B : 0,2+Q,J. De obicei H,lB = 0,82+1,05. Anvelopele care au acest raport se gdsesc in seria 80 9i poate lipsi de pe marcajul acestora. Limita inferioar[ a raportului se referd la pneurile pentru autoturisme, iar li-

Pe baza notatiilor de pe anvelop[ se poate calcula diamehul _iantei (d : D -- 2tI), al pneului (D = d + 2H) 9i mirimea razei norninale

(r":Dl2\.

4.5. RAZELE ROTILOR. CU PNEURI DE AUTOVEHICULE

Raza

rofii cu pneuri

se modificd

in funclie de fo(ele gi mo-

4.4. MARCAJUL ANVELOPELOR La pneurile radiale:

rnentele care acfioneazdaslpra ei gi de condifiile de exploatare. Rigiditatea pneului (Rpn.J depinde de tdria suprafefei de sprijin, valoarea inc[rcdturii, presiunea din pneu, de varianta constructivi (D,

It sau B),

Rpn.u

TP B(=.100) R , .B

'o

=+,

(4.1)

S**

V*n

in care: AF reprezintd variafia sarcinii (cregterea forlei pe roatb); 6 tlcforma{ia pe care o implicd acea cregtere.

49

BAZELE DII1AMICII AU I OVLI 1ICULELOQ

ROTILE CU DNEUQI DE AUTOV511|6IILE

Datoritd rigidita{ii variabile,

de,lsebesc mai rnulte raze gi anume:

la o

roatd de autovehicul

se

Raza norninald a rolii (r") se obtine prin mlsurarea directd a pneului urnflat, dar fEri nici o sarcini pe acesta,

f.="222

D d+2H

---tH

(4.2)

Raza liberd (16) (Irig. 4.3) se obline prin mdsurarea direct[ a priirului umflat la presiunea normal[ de er.ploatare gi nesolicitat de nici o lbrld (fird nici un fel de incdrcaturd gi in stare de repaus, roata aflatd in stare liberd suspendatd). Raza liberd dcpinde numai de presiunea acrului din interiorul pneului. Pentru calcule aproximative se poate considera re=rn. Raza staticd (r.) (Fig. 4.4) reprezinfi distanfa de la centrul rolii la calea de rulare in cazul in care roata se afld incdrcati cu sarcina nominald (sub acliunea greutdfii autovehiculului ce revine pe roatd) gi care se afl6 in repaus. trn acest caz, lungimea petei de contact este L,. Raza staticd depinde de: greutatea eare actioneazi asupra ro{ii, presiunea aelului din pneu, r'rgiditatea pneului, t[ria suprafelei de sprijin gi se poate determina conform relatiei [23]:

2K_
Fig. 4.3. Raza liber[ a ro{ii de autovehicul. Fig. 4.4. Raza staticd a ro{ii de autovehicul.

V>

\o*
I

', =*+B(l--K),

(4.3)

in care K este un coeficient care line searrra de deformarea radiald gi iniiltimea anvelopei, avdnd valori cuprinse intre 0,1 gi 0,16 pentru anvelcpele toroidale gi cele cu profil lat, iar pentru anvelopele cu profil special valori cuprinse intre 0,2 gi 0,3.
Raza dinamicd (16) (Fig. a.5) reprezintd distanla dintre cenhul geometric al rolii gi suprafafa de spr4in, in timpul migclrii autovehiculului, incdrcat la sarcina nominall. Sub acliunea momentului la roatd sau a momentului de frdnare, centrul rofii se apropie de suprafata de rulare. Ca urmare a acestui regim de migcare in exploatarea autovehiculului, raza dinamici indicb o valoare mai redusi decdt raza static6, iar lungimea petei de contact Lo > L,.

/
La
a

Fig. 4.5. Raza dinamicl

rolii

de autovehicul.

Raza de rulare (cinematicE) (r) este raza cercului periferic a rrrrcr roli convenlionaie nedeformabile care ruleazd fXrb alunecare sau pirlrnare in zona de contact, a cdrei circumferinfi este egald cu ,L'plasa,r'ea S a centrulur rofii pe drum orizontal in timpul unei rotalii a
r rlil:

50

BAZTLE

DII}\MICII ALIIOVL I 1ICULELOR

ROILE CU PNEURI
S

DE

AUTOVEHICULI

,r - i-" z. 1l
lutru (r = 11 =- 16),

(4.4)

pentru fiecare regim de incercare sd se facd mai multe mbsurdtori care

sunt apoi mediate. Raza dinamicd se mai poate determina pe baza spaliului parcurs

Pentru calculele obignuite se utilizeazd notiunea de razd de

r=1,'ro =l.rn.

(4.s)

de autovehicul inregistrat cu contorul de kilometri pe un parcurs de ordinul a 100 km, pe un teren orizontal, parcurs cu vitezd constantd [1 1, l5], utilizAnd relatia:

care: L este coeficientul de deformare care depinde de presiunea acrului drn interiorul pneului gi are urmdtoarele valori: l":0,930-0,935 - pentru pneurile de joasd presiune, ), -- 0,g45-0,950 - pentru p'eurile der inaltd presiune.

i'

rd = lo3

S'io ,lnm, 2.n.Ku.S.,r.iu

(4.7)

4.6. DETERMINAREA EXPER,IMEN'TAI,A A RAZEI

DINAMICE A ROTILOR

dinornicd a numirului de rota{ii ale

Raza
distan{ei parcursc de

mental prin misurarea de vitezi uniform[ gi a S [l l, l5], cu relatra;

in care: Su este spaliul inregistrat de contorul de kilometri, in km; Ku constanta vitezometrului (numdrul de rotalii al arborelui flexibil de antrenare la I km de drum), datd de constructorul acestuia; iu - raportul de transmitere al arborelui flexibil de ac{ionare a vitezometrului; i0 - raportul de transmitere al transmisiei principale a autovehiculului; S - spaliul real parcurs de autovehicul, determinat cu ajutorul bornelor kilometrice, in km. in unele situalii, raza dinamicd se poate determina la viteze mici de deplasare a autovehiculului, caz in care existi posibilitatea numd-

rlrii prin observare direct[ a rotaliilor ro{ii.

ra = * 2.n.N, ^
in care: S se exprimd in m.

A--,

in m,

(4.6)
4.7. TESTE GRTLA

a.lutorul unui contor de ture montat la butucul ro{ii sau la un element aflat in miqcare de rotatie al transmisiei, trnandu-se ,seama de raoortul de transmitere de la acesta la roatd; cu ajrrtorul unui dispozitiv roata u 5-o prevdzut cu traductoare de rotalie pentru rolile autovehiculului, masurarea se poate face pe distan{e mici de l-3 km. Mdsurdtorile se fac pe drum asfaltat, uscat, in palier gi aliniament, iar determinarea razei dinamice se face la regimul tle incdrcare cu sarcini nominald a autovehiculului gi presiunea de umflare a pneului corespunzdtoare. Este recomandat ca determinarearazei dinamice sd se efectueze pentru cel pufin trei valori ale vitezei de deplasare a autovehiculului, corespunzdtoare domeniului uzual penhu care este destinat pneul, iar

Numdrul corespunzitor de rotatii ale rotii se determini cu

l. Jantele amoviblle sunt:

a) b)

e
a)
6,)

cu fundul drept gi una din margini demontabild; cu margini fixe gi la mr.lloc au un canal adAnc ce servegte la montarea pneului; cele la care janta 9i discul sunt din doud pd(i ce sunt asamblate
ciemontabil.

c)

diametrul nominal al jantei, in !oli; ll1imea jantei, in !oli; diametrul butucului rotii, in toli.

\)
I

53

BMELE DINAMICII AUTOVEHICUI.f LOA

ROTILE CU PNEURI DEAUTOVEHICUI.f

3; Pneurile de

joas[ presiune au presiunea]lerului din inter$or:

in care: B gi H se exprimi in mm.

a) 0,30 + 0,75 MPa; (b-) 0,14 + 0,25 MPa;

c)

0,03

:0,08

MPa.

nominal al

4, Anvelopelb radidle'.su nf :

l b) c) b)

cele la care firele de cord ale carcasei se intind pAnd la taloane formAnd un unghi de aproxirnativ 90o cu linia mediand a benzii
de rulare;

b) c)

cele la care firele de cord ale carcasei se intind pdnd la taloane gi

sunt dispuse astfel incAt formeazi unghiuri alternative

30+45' cu linia mediand a benzii de rularel o imbinare a variantelor de mai sus.

de

balonajul maxim sau ldlimea secliunii (distan{a liniar6 intre pere{ii exteriori ai flancurilor anvelopei umflate, excluzAnd protuberanlele datorate marcajului sau bamele de proteclie), in toli; inlltimea balonului (profilului), anvelopa fiind umflatd, in {oli.

,S,ilnvelopele,i6roldnl'er$iinticele,tp,Cai,e-tfiipil'ittiil/B"asis2:. a) 0,2 + 0,3;

a)
,1,,1;,';'.:.1'.'
.

b)

,'!),,

0,5 :0,6; 0,95 + l,l,

numdrul de identitate al anvelopei; indicele de sarcind care este un cod numeric asociat sarclnll maxime pe care anvelopa o poate transporta la vtteza indicatd

in care: B gi H se exprimd in mm.

tsPr

prin simbolul de vitezd.

distanfa dintre centrul ro{ii gi suprafala de sprijin, in cazul in care roata este inc[rcatd cu sarcina nominald gi se afld in repaus; rolii gi suprafala de sprijin in timpul EJ distanfa dintre centrul automobilului incdrcatd cu sarcina nominald; miqcdrii c) raza unei ro{i imaginare, nedeformabild, care ruleazd, fErd alunecdri 9i patindri, avdnd insd aceeagi vitezd, de rotafie gi de translatie cu a rolii reale.
a)

FZurrir.l

.O

b) c)

balonajul maxim sau ldlimea sectiunii (distanfa liniard intre perelii exteriori ai flancurilor anvelopei umflate, excluzAnd protuberanlele datorate marcajului sau barnele de protecfie), in mm; diametrul exterior maxim al anvelopei umflate, in mm; ldlimea totald (distan{a liniard dintre perefii exteriori ai flancurilor anvelopei umflate, incluzAnd protuberanlele datorate marcajului gi bamele de protec{ie), in mn.

cu diametrul nominal al
jantei), in mm:

@,,=;fu,inm,
b)
rr = -, 2'

6)) ::

-H

lO

IIll

c)

B in6lfimea balonului (profilului), anvelopa fiind umflat6, in mm,

.t oo;

(c) h

tnrn =oR
55

BMELE DINAMICII AU IOVTI ITCULELOP

ROTTLE CU pNEURt DEALIOVEHTCULE

in care: D se exprinri in m; S, in n; v, in m/s; rrlp, in rad/s.

t2,r.S;ig$ranta in exploatare.c'jie.batiffidutfl dd,roti,dagilr,,:.:,,,. rQ au rezistentd corespunzdtoare, aderenli bun[ cu calea de rulare in diferite regirnuri de circulalie 9i conditii rutiere, etangeitate perfectd gi dacd asigurd autovehiculului stabilitate gi maniabiI itate c ore sp unzdto ar e ; b) partea elasticd a rolii (pneul), are capacitatea de a antorl;rza oscilaliile gi de a diminua zgomotul ce se produce la rulare; c) au durabilitate ridicat[, cantitate micd de energie consumatd la deformarea pneului gi capacitate de inc[rcare ridicati.

O i" cazul unei perfordr.i, aerul iese din pneu in mod treptat, nu sub
formi de explozie, deoarece stratul sublire din cauciuc foarte
elastic, la pdhunderea unui corp strdin produce o autoetan$are (nu se perforeazd, ci se intrnde).

@ @ c)

rr = L'rg, in m; rr = I.rrr, in m; rr =1"'rr,inm.

SlgaliO:ufitii

ofi;t::;,4,i,,'.}'i'.;,

a)
G)
c)

de a proteja carcasa gi camera contra deteriorlrilor gi uzdrii, transmite efortul de tracfiune gi frdnare gi mdreqte aderenla cu drumul: de a face legdtura intre banda de rulare gi carcasd, d,e a amortiza gocurile preluate de banda de rulare gi de a proteja carcasa; de a da posibihtate oblinerii unei fixbri rezistente a anvelopei pe
iant6,

18. Raza static{ r, ajutorul rclafiei:

a)

rs

=L*".K,inm;

- r), in ,n; @'rs = 1* ".(t

c)

rs

7,4.

in care: B gi d se exprimd in m.
de a prelua cele mar mari eforturi ce apar in timpul

*.* ".

(l +

K), i.'

.n,

@r

exploatirii

gi

b) c)

constituie scheletul anvelopei; de a face legdtura intre banda de rulare gi breaker; de a da posibilitate oblinerii unei fixdri rezistente a anvelopei pe jantd gi constituie partea rigidd a anvelopei.

3 l.

Aplicafii

Sd se determine razele dinamice ale rolilor la diferite tipuri de autovehicule, efectuindu-se determinlri la cel pulin 5-6 presiuni de umflare ale pneurilor, autovehiculul incercat deplasindu-se cu vitezd constantd.
Numdrul de rotafii efectuate de roata incercati va fi: N. Se va intocmi un tabel care sd cuprindd: o presiunea de umflare a pneurilorp;, in Mpa; o spaliul mdsurat Si, in m;

@ b)
@)

repartizare mai uniformd a presiunii specifice pe sol; imbundtdfirea stabilitalii in curbe gi la frAnare; flancurile pneului sunt mai sensibile.

) 6.

16;'avantaj0lg."uttfiz[tittpnetifiloi,ffltn.camefA:rp1s161;fx;',, 6)- rezistenld mai nricl la rulare; @] posibilitatea evacudrii clldurii prin jantd;

a r i

nza dinamic[ calculatd r6i,inm; tipul de autovehicul;

marca anvelopei.
57

56

F!

BAZELE DINAMICII AIJIOVI--II|CULTLOR

ROTLT CU PNEURT DE AUTOVEHICI.jLF

Dupd determinarea experimentard a razeror dinamice ale ro{ilor arliovehiculelor, se va reprezenta grafic variafia acestora penfl-u fiecare roatd, in func{ie de presiulnea de umflare a pneului. 2. sd se determine raza dinamicd a rotilor tip de autovehicul care 'nui se deplaseaz6 pe o distanfi de cei pu{in 2 krn, cu ci'ci viteze cle deplasare dif'erite, iar presiunea de umflare a pneurilor si fie constantd pentru fiecare regim de incercare. pe roata de incercat se va monta un traductor de impulsuri care mdsoard numdrul de rotatii ale acesteia, la parcurgerea distantei irnpuse.
Se va

Exemplu nurneric

umflare este de 0,22Mpa.

Sd se calculeze raza de rulare a unei roti de autovehicul prevdzutd cu o anvelopd care are marca 215/65 R 16, iar presiunea de Din marca anvelopei rezurtd urmdtoarele dimensiuni ale

teia:

aces-

marca anvelopei. D'pd determinarea experimentald a razelor di'amice ale ro{ilor autovehiculului, se va reprezenta grafic variatia acestora pentru fiecare roatd, in funcfie de viteza de deplasare a autovehiculului.

t ) I o ) i i

intocmi un tabel care sd cuprindd: presiunea de umflare a pneurilolp, in Mpa; viteza de deplasare r,;, in m./s; numdrul de rotafii ale rotii l{; spa{iul mbsurat,S;, in m; raza dinamicd calculati r4;, in n4 tipul de autovehicul;

- balonajul maxim sau l[1imea sec]iunii: - diametrul de calare pe jantd:

d
loarea:

B = 215 mm;

l6 foh

:l

6.2J11rnm= 406,4 mrn.

Raportul dintre indllimea balonului gi balonajul maxim are va-

{ - O.OS =+ I{ = 139,75 mm. B

Raza de rulare

r. este datd

de relatra:

r, = l,'rs,

3. Sd se calculeze razele de rulare pentru rolile a c[ror anvelope

marcajele gi presiunile de umflare prezentate in tabelui 4.1.

au

in care rp este raza liberi a rofii

tlcformare.
tralcula cu relafia

D. (re: -- l. lar /, este coeficientul

2"

de

i\{arca.iul Nr. crt.

a

ti presiunile

de umflare are anvcroperor

b. d.
e

Marcaiul anvelopei 165/70 R l3 r75 R l4 185/65 R l5 205/60 R l5

9.75
14.00 18.4

Tabelul4.l ro{ilor de autovehicul Presiunea de umflare. ilr Mpa

0,215 0,425
0.22 0,23

Diametrul exterior maxim al anveloper umflate (D) se poate (v.Fig.4.Z):

D=d+

2.H+ D = 685,9 mm =) rs:342,95

valoare cuprinsd
t',:319,62mm.

nrrn.

- 18

rlcfbrmare
Se

Pneul este de joasd presiunea, deoarece presiunea aerului drn rrrtcrior este cuprinsi intre valorile (0,14+0,25 Mpa) coeficientul de

0,575
0,35 0,24

)", poate avea o

in

intervarul

f.
o h

- 20 - 26 12.00 - 38

10,930+0,935).

alege: )\: 0,932

=)

0,175

58

59

!
PROPULSAREA AUTOVEHI CULE LOA

unde: P; - puterea efectivri dezvoltatd de motor (la intrarea in ambreiaj), la dif'erite turalii ale acestuia, in kW; P6 - puterea pierdut[ in transmisie, la diferite tura{ii ale motorului, in kW,

p6;

=[-nt).pt.

(5.3)

s*I$9r{!'_
PROPU LSAREA AUTOVEH ICU LE LOR

Pierderea totald in hansmisie reprezintd suma pierderilor parfiale in fiecare organ cornponent al transmisiei. Randamentul total al transmisiei va fi dat de relatia:
11,

flr,

sau

It

= I.u '1'l.o

.tlt 'Io .I,r ,

6.4)

5.1.

CAI,CULUL PUTERII TRANSMISE LA ROTILE MOTOARE

Propulsia autovehiculului se realizeaz| ca urrnare a transmiterii puterii dezvoltate de motor spre rolile motoare ale acestuia. Transferul

motorului pentru invingerea rezistentelor la frecare care apar inhe

piesele componente. Randamentul total al transmisiei 4, se exprimd ca un raport intre

puterea de propulsie transmisi la rofile motoare gi puterea efectivi motorului,

t1t

=P*i -Pl-Ptn =r-Phi P;

Pi
P;

(s.l)

in care: Ppi este puterea transmisd la rotile motoare, la diferite turatii ale motorului. in kW.
PRi =

randamentele pa(iale ale transmisiei (ale ansamblurilor componente considerate); r1"u este randamentul cutiei de vite'/,e) T,a - randamentul cutiei de distribufie; r1t. - randamentul transrnisiei cardanice; 116 - randamentul transmisiei principalei TLr- randarnentul transmisiei finale. La transmisiile mecanice, pierderile de putere cele mai mari se inregistreaz[ in subansamblele previzute cu roti dinfate cum sunt: cutia de viteze, cutia de distribulie, transmisia principal[. Pierderile de putere din aceste mecanisme se datoresc frecdrii dinhe flancurile dinfilor, frec[rilor din lag5re gi elemente de etangare, invingerii rezistentelor hidraulice gi puterii consumate de pompele auxiliare de ungere a angrenajelor. Valorile medii ale randamentului organelor transmisiei, oblinute prin determindri experimentale [22) se prezinti in tabelul 5 . 1 . Valoarea randamentului total a transmisiei se poate considera constantd indiferent de viteza autovehiculului gi treapta de vitezd utllizatl. Valorile medii ale randamentului transmisiei mecanice sunt cuprinse intre 0,80+0 ,92, iar pentru diferite tipuri de autovehicule sunt ardtate in tabelul 5.2 122,231. Se va folosi o exprimare analitic[ a puterii motorului in functie de tura{ia acestuia, de forma 122,231:

in care: q. sunt

tlt

.Pi

(s.2)

p. -p ^t -'nlax

l" A* B Ii.t-l -, np \npl

L

, 12

r r3l
I

\np,/

5l

l, in r.w,

(s.s)

]
6l

60

b"

fl
BMELE DIMMICII AUTOVTI IICULELOQ
PROPULSAAEA AUTOVIHI CULELOA

I pi =p_u*.la,.J_np'.1

n.

I n.

L "o

r 12 tll; \3-l I "tl_ytl /al ] l,inkW. \nPl \nPl l

|

(5.5)

(t,05 fimax = (t,os

*1,20).np, la MAS pentru autoturisme

* t,lo).np, IaMAS pentru autocamioan", (5.7)

si autobuze

in care: P; este puterea motorului la diferite turafii, in kW; P, calculat cu relalia (5.5') se folosegte pentru a mdri precizia de determinare a caracteristicii externe pe cale analitici, mai ales in zona turaliilor mari, la MAS; Pr"* - puterea maximb a motorului, in kW; np - turalia corespunzltoare puterii maxime, in roVmin; n; - diferite turalii ale motorului, in roVmin.
Tabelul 5.1 Valorile medii ale randamentului organelor transmisiei

(1,05*1,07).np,

la MAC

n**

este turalia motorului la viteza maximi de deplasare a autovehiculului, in rot/min.

Tabelul 5.2

Valorile medii ale randamentului transmisiei pentru diferite tipuri de autovehicule

Organul transmisiei
Priza directd
Outia de vitezd Celelalte trepte

Randamentul
1"u

Tipul autovehiculului
A.utoturisme

Randamentul transmisiei,
0,90-:0,95 0,80 + 0,85

11,

0,97...0,98

1",:0,92...0,94
1"6 = 0,92...0,94
r'1,"

\utocamioane de teren gi
.ractoare pe genile

Cutia de distribu{ie Transmisia cardanicI Transmisia

Autocamioane, autobuze gi
tractoare pe rofi

= 0,990...0,995

0,82

0,90

SimplI DublI

1o:0,92...0,94
r'1o :

principall

0,90...0,92

Autocamioane 4x2 $ autobuze cu transmisie principald simpli Autocamioane 4x4 gi autobuze cu transmisie principald dubl6

0,90

Iransmisie frnali

116:0,92...0,94
traln:t't,xn.y

0,85

Turafiile n; sunt cuprinse intre limitele

conform relaliei:

gi se pot calcula

Coeficienlii cr, F $i y, respectiv tzliile l22l:

C[=

o', F' gi y'

se

determin[ cu re-

(s.6) tura{ia de funclionare in gol a motorului; tura{ia maximd

n6n

rmu*

motorului (Ilru^ = fl*u*),

B=

2.C". (C" - t) (c. - r)t

c? -c^.(2.c. -r) (q. - rX

(5.8)

62

63

BMELE DINAMICI I AUTOVEhICULELOP

PRODULSAREA AUTOVEHICULELOA

in care: Cu este coeticientul de adaptabilitate, care caracterizeaz[

vitezd, selectatd, dat de relatia,

su-

plefea motorului, adicd posibilitatea acestuia de a invinge eventualele

cregteri ale rezistentei de la roata motoare, fbrd a schimtla treapta de

(s e)
unde: M,'0" - momentul maxim dezvoltat de motor, in daNm; Mp momentul dczvoltat de motor la puterea maxim[, in daNm,

motoarelor cu coeficient de elasticitate cdtmai mic, pentru a avea o zonl de functionare stabili cdt mai mare. Functionarea economicd a motorului este caracterizat[ de tura{ia corespunzdtoare consumului specific de combustibil minim n"., dati de o relalie aproximativd: n.. (0,6+0,1).nv. = Intre cu gi c" existd o relalic cu caracter statistic, de for.,a 1221:

utilizirii

functionare instabild (de nestabilitate), deoarece odatd cu scdderca turaliei datorate cregterii sarci'ii, scade gi momentul motor produs, fenomen care determinr oprirea motorului. De aici rezultd necesitatear

Mp = 955,4.Pt"* , in daNm,
np
P,,,.* se

(s

l0)
iar intre C" qi nn:

cu =1,5-i.a..,

(5. r 2)

exprimd in kW, iar np in rotimin; M,

motor la puterea corespunzitoare turaliei (n) de interventie a regulatolului limitator de turafie, in daNm. Pentru motoarele cr-r aprindere prin scdnteie: Co : 1,25:-1,35, iar pentru motoarele cu aprindere prin comprimare: Co = 1,05+1,20. C" este coet-tcientul de elasticitate, care caracterizeaz[ lirgimea zonei de stabilitate. dat de relatia:

- momentul dezvoltat de

c. = K. 'nl''(Tab. s.3) [22].

(s. i

l)

in care K. este un coeficient cu valori care depind de tipul motorului

(\ -nM Le --,
n5a

Valorile

Tsbelul 5.3
coefi cientului trQ

np

- -nM
\ g ---.

nr

(5.1 I )

Tipul motorului
Motoare cu carburator cu difuzor variabil Motoare cu carburator cu una sau rnai multe camere
Motoare pentru automobilele de sport gi curse

Valorile lui I(.

0,075...0,100 0,100...0,125 0,125...0,150

- turafia corespunzdtoare monrentului maxin,, in rot/min; nr - tura!ia de intervenfie a regulatorului-limitator de turatie, in rot/min. Pentru motoarele cu aprindere prin scAnteie: C. : 0,45+0,65, iar
pentru motoarele cu aprindere prin comprimare: C" = 0,65+0,75. Turatirle rlmin, nM, op, rr, gi n.*^ delimiteazd, zonele de funcfionare ale motoarelor cu ardere intemd. Zona de funclionare [n6a, n**] a

motorului fbr[ regulator-limitator de tura{ie $i [nv, n.] a motorului prevdzut cu regulator se numegte zona de funclionare stabil[ a motorului sau zona de stabilitate, deoarece odatd cu cregterea sarcinii gi scdderea turaliei, momentul motor produs cregte gi echilibreazd
momentele rezistente suplimentare. Cu cit zona de stabilitate este mai mare, cu atAt motorul este mai bun pentru propulsarea autovehiculului. Pentru turalii ale motorului mai mici decAt fly S intrb in zona de
o4

Valorile medii ale coeficienlilor ct,

tabelul^S.4 [22].

g $i ry, sunt date in

(s.14)

Intre coeficientii a, p gi

"y

trebuie sI existe relatia:

cr+B-y=1.

65

_BAZETI DIIIAN,{ICII ALITOVEHICULELOR

PROPULSAREA AUTOVEHI CULELOA

Tabelul5.4

70
J

Valorile medii ale coeficien{ilor a, 0 $i T

Tipul motorului
Motoare cu aprindere prin scAnteie Motoare cu aprindere prin comprimare, in doi timpi Motoare cu aprindere prin comprimare, in patru timpi

Valoarea coefi cientului

G

-< a

lrtl

p
I

t{,
ttt

I
0,87
1.13

;lrrr.
E

I
1,09

a6

io

0 51

l,56

7tt o -.'
u
I l,

Apticafii

t,

S[ se calculeze puterea la rolile motoare ale unor tipuri de autovehicule la care se cunosc: P^o* in kW, la np in rot/mini M*o* in daNm, la ny in rot/min; nn;n in rot/min.
Exemplu numeric puterii la rolile motoare ale unut in func{ie de turafia motorului, gtiind cd are urmitoarele autovehicul,

600

1200 1800 2400 3000 3600 4200 .1800

Tnragia notorului (n,). [rotiminl

5400

Fig. 5.f . Puterea motorului P1 gi puterea la rotile motoare pp; pentru diferite turafii n; ale arborelui cotit al motorului.

Si

se reprezinte grafic varialia

date tehnice:

Pno*: 66,24kW,Ia 5000 rot/min; M** = 126 Nm,la 2900 roVmin; rln,;n = 800 roVmin.

D Concluzii: Din puterea dezvoltati de motor, o parte se pierde datoritd frecirilor care apar in transmisia autovehiculului, fiind dependentd de mdrimea randamentului transmisiei r1,, iar restul puterii ajunge la roata
antrenatd.

Utilizind relaliile
zultate:

prezentate mai sus oblinem urm[toarele re-

Pierderile de putere cele mai mari apar in organele transmisiei prevtrzute cu angrenaje, gi pot fi grupate in doud categorii: - pierderi prin frecare: o datorate frecdrii dinhe flancurile dinlilor angrenajelor, o datorate frecirii din lagdre gi elementele de etangare;

C, = 0,58; Co=

l,2t'
cr

P-

0 = 0, 8; P: 1,4;y:1,2

Y:

1.

pierderi hidraulice: o datorate frecarii dintre rolile dinfate gi uleiul din carter, o datorate frecdrii inteme dintre particulele de ulei gi im-

q, = 0,875.

pr[gtierii uleiului de cdtre rofi.

66

67

,,\",
BrVEI-f DlNAMlcll AUIOVTIItCULELOR
5.2. CALCULT]L RAPORTULUI DE TRANSMITERE
PROPULSAREA AUTOVEHICULELOR

AL TRANSM ISIEI PRINCIPAI,E

Pentru calculul raportului de transmitere al transmisiei principiile, cutia de viteze se considerl in prizd directd. La viteza rnaximS a autovehiculului v-u*, viteza unghiular[ a

maxime de deplasar, Pn,u* in kW, la no in roVmin gi mlrcile anvelopelor cu care sunt echipate rolile motoare.

5.3. CALCULUL RAPOARTELOR DE TRANSMITERE

rotilor motoare

rrlrr

este clatd de relatia: OlR

DIN CUTIA Df, VITEZE In acest scop trebuie parcurse urmdtoarele etape: calculul raportului de transmitere i6y1 al primei trepte din cutia de viteze; determinarea raliei pentru seria dupd care se face impdrlirea in hepte; stabilirea numdrului de trepte; calculul rapoartelor de transmitere pentru celelalte trepte ale cutiei de viteze. Raportul de transmitere is al primei trepte din cutia de viteze se poate determina cu relalia 122,23):
fr 'rd'nM , =J6;;;' rcvl

=----.j]g, in
16

v---

riid./S,

(s. l s)
a

in oare:
m

v'rax se

exprimd in rnls, r4- rz26 dinamicd

c0,,,

ro{ilor rnotoare, in

Yiteza unghrulard a motorului

este datd de relatia: (s.1 6)

0), =op

.i1o6, iu rad'/s,

in care: itoa este raportul de transmitere total al transnrisiei, pentru cazul in care cutia de vtteze se afld \nprizd directd, dat de relatia:
Itpd
i6

=i0.i.upd,

(5.17)

- raportul de transmitere al transmisiei pi:incipale ; i.*6 -- raportul de transmitere al cutiei de viteze in prizd directd (i.,po = l). O altd relalie de calcul avitezei unghiulare a motorului este:
rn,

(s.20)

=aP,

in care: rd se exprimd in m;

vcil

in rad/s,

(s. l 8)

treapta intdi, pentru urcarea pantei maxime, in m/s, care se poate determina cu relatia:

viteza critictr a autovehiculului in

in care: nu,ux se determin[ conform relatiei (5.7), in rot/min. inlocuind relaliile (5.15), (5.17) 9i (5.18) in relalia (5.16) obtinen1:

(s.21)

in care:
(s.1 e)

Gu - greutatea totald a autovehiculului, in N; Py - puterea corespunzdtoare momentului maxim al motorului, datl de relafia:

.fi.trta D _ Mnr* P* =

Aplica{ii

-u*30-,

in W,

(s.22)

Sd se calculeze raportul de transmitere al transmisiei principale

exprimi in Nm, iar ny in roVmin; q1- randamentul total ul transmisiei; yn ,, - coeficientul total de rezistenld a drumului
unde: Mmax se

pentru diferite tipuri de autovehicule, la care se cunosc vitezele

68

69

,lt'
BAZE LE

DIMMICII AUTCVEHICULELOR
DROPULSAREA AUTOVEHICULELOQ

coeficientul de rezistenfd la rulare, care se poate cleternrina cu relalia [20]:

(r[.u,, =f cosoma*,Fsincr.o*); f

treptele, rapoartele treptelor cutiei de viteze trebuie sd indeplineasci

t,, \2.5 f = 0,0125 + 0,0085 i :T= | , in care \100/

sr.u se poate adopta astf'el 122,231:

condilia [20,22,231:
lcvl l"ut j_t:\_j:I_\
I

vnux se

exprimd in km/h;

lcvlt<-l)
I cuk

(s.24)

qi viteze de deplasare sub 100 kmlh; f : 0,03+0,04 - in cazul autoturismelor cu viteze mari de deplasare;

: 0,025-0,035 - in cazul autocamioanelor gi autobuzelor; : 0,02-0,025 -in cazul autoturismelor de capacitate foarle mic6 unghiul de inclinare longrtudinali
:

cvll

cvlll

oc

drumului, care

are

rurmdtoarele valori [23]

: (nrirx : (nnx :
(n,ax

- pentru autovehicule cu cl singurd punte motoare, - pentru autovehlcule cu mai multe pun{i motoare; 35+40' - pentru autovehicule speciale care au in transnrisie
12+15" 17+20"

Din inegalitatea (5.24) reiese c6, pe mdsurd ce se ajunge la treptele superioare, saltul dintre trepte trebuie s5 fie cAt mai mic. Determrnarea rapoafielor de transmitere dupd aceste cliterii duce ia restringerea intervalului de turalii cdtre hmita lui superioar[, ceea ce determind imbunltilirea performanlelor autovehiculului, intrucAt puterea medie dezvollatd de rnotor in procesul demarajului se apropie de valoarea puterii maxime.

qr reductor.

Aplica(ii

Sunt recomandate 122,23] urmdtoarele valori obtinute cu alutoigul = 3-4 - pentu autoturisme, icur = 6+8 - pentru autocamioane gi autobuze qi i.u1 = 9:12 - pentru autovehicule speciale. Rapoartele de transmitete i,ui, in drfbrite trepte de vrteze ale cutiei de viteze se pot determina cu rela{ia 122,231:

rrrl rela{iei (5.20):

i.", =

u$-n-t,
k

Sd se calculeze rapoartele de transmitere ale cutiei de viteze pentru diferite tipuri de autovehicule, \a care se cunosc vitezele maxime de deplasare, P.,* in kW, la no in rot/min, M** in daNm la ny in roVmin, greutatea totali, num[rul treptelor de viteze gi mdrcile anvelopelor cu care sunt echipate rotile motoare.

(s.23)

in

care : este treapta de vitezd consideratd; vrtezd, din cutia de viteze.

- numdrul

treptelor de
5.4"

Dacd, k este numirul de trepte din cutia de viteze, iar priza direct[ este in ultima treaptd, atunci, confonn relaliei (5.23), raportul de transmitere corespunzdtor prizei directe are valoarea i"ur 1.

CALCULUL VITEZELOR EXTREME CORESPUNZATOARE TREPTELOR DE VITEZE

Calculul rapoartelor de transmitere pentru o cutie de viteze cu supraprizd in treapta ir (ultima), la care raportul de transmitere este subunitar, priza directd fiind realizatd, in penultima treaptd,, se el-ectueazd. ca gi cind cutia de viteze ar avea numai (k-l) trepte, cu priza directi in treapta (k-1). Raportul de transmitere al supraprizei se adopti in limitele i.u1= 0,7-0,9 [22,23). Pentru a mentine motorul in zona de functionare stabild a acestuia (intr-o zond cdt mai apropiatd de puterea lui maximd), la toate
10

Pornirea motorului se considerd, realizatd pe cuprinsul domerriului de tura{ie 0+nrr,r. Pentru un autovehicul care are cutia de vitez[ cu k trepte, domeniul de vitezl acoperit cu treapta I este cuprins intre v| cofespunzitoare turaliei fly gi V1** corespunzltoare turaliei np. fn treapta a II-a de vitezl se acoperi domeniul cuprins intre vn-;n gi vrr,'**, in treapta (k-1) domeniul v6-ry-iu+v1k-rymax, in treapta (k) domeniul situat peste vsn;n, corespunzltor tura{iilor ny gi np. Schimbarea de Ia treaptd inferioard la una superioard se realizeazd, dupd decuplarea ambreiajului gi dupd incetarea accelerbrii
1r

BMEI-E DIFilqMICII AI.'TOVEHICULI LOR

PRODULSAIIEA AUTOVIHI CULE LOA

motorului, prin scoaterea angrenajului care a fost cuplat din t'ircuitul cinematic al cutiei de viteze qi cuplarea treptei dorite. Trecerrca de la o treaptd la alta dureazd l+3 s [20, 22,23), timp in care, molorul fiind decuplat, viteza autovehiculului nu rdmAne constantd gi se rrric;;oreazd sub acliunea rezistenfelor la inaintare. in consecintd, viteza irr rlomentul cuplirii treptei urmdtoare este mai micb decAt viteza la care s-a ajuns la sfrrgitul demarajului in treapta anterioard (vr,,,"*)vu-ini VIIn**)VIrIrnin, .,, i v(t-r)na^)Vrnin). Schimbarea optiml a treptelor de vitezd se face in irrter.valul de turalii [nv, np], iar vitezele minime/maxime pentru fiecarc treaptd de vitezd se determind cu relatiile:
=

Y.; = vlnrax

'fr

, O.nou

I = 1-(k-1)

9i x1

0=no;

yK = vKmaz.i = unde:
a

j2-,
flm"x

pentru x2 = O:-nnux;

j.x3 + b'

pentru

0,377.

nY 'to
,
lq.

j : l_(k-l) $i x: :

nrra_npi

km/h
(s.2s)

=0,377.

flP.'f't
lrj ,

km/h

in

care: ig este raportul de transmitere total al transmisiei, cutia de viteze fiind cuplati in treaptaT:
ig

i'!-; =' nP -nM bj =v(3+l)nrin -ny .aj, pentrul: I -(k-l); o'j + vU*t)nrin, * Vr i*r r-. PentruJ : l+(k-l ). / ;p - z, =(*., - n n, ). - _
a,

"M

is'i."j'irf,
16 se

(s.26)
exprimd

unde: i6 este raportul de transmitere al transmisiei finale;

&
.J I

in m.
Yiteza minimd pentru treapta I,
se determind

conform relaliei:

nmin vlmin = 0,371 . l1

'rd

, in lcm/h,

(s.21)

!1

in care: Dn,;n ssts turalia minimd a motorului, in rot/min. Yiteza maximd a autovehiculului vp,n, (pentru treapta superioard) se determind din relalia (5. l9) la tura{ia n,,n d motorului sau se ia in calcul viteza maximd din fisa tehnicd a acestuia. in cazul unui autovehicuf care are cutia de viteze cu fr trepte, acoperirea treptelor de vitezd. l; se poate determina cu una din relaliile: Alj v jmax -v1i+l;min, pentru j = 1+(k-1) sau

rlt

,,

rhrin
v:

nN{
'Iirrafia

np l\nr*

ruotomlni, [ro l/rninJ

Azj
72

vfi-r)max

vjmin , Pentru-1

:2-k'

Fig. 5.2. Diagrarna

f(n) (fierastrlu) a autovehiculului.

t-)

B/U|ELE DINAMICI

AL[OVtl

ll

CULELOR

Pebaza diagrarnei v : t(n) se pot alei;e momentele de trecere de la o treaptd de vitezd la alta, in timpul deplasdrii autovehiculului. Vitezele u, corespunzdLoare treptelol de viteze, pe toatd gama de tura{ii /,i a motorului, se pot determina conform relatiei:

Vitezele extreme teor."ctice pentru fiecare treapti de vitezl

Y

iteza autovehiculului. km/h

Autovehiculul

vi

=0,377

,inian/h.

(s.28)

Extrema

Treapta de viteztr

I
' lmtn

k
Vk-ur

=f
C
Aplicafii

Mirrimi Maxiuri

Vlmu"

Vk'"*

t" l.ltilizdnd datele oblinute la aplica{iile de la paragrafele (5.2) Si (5.3), sd se determine acoperirile ia schirnbarea treptelor de viteze la autovehiculele respective.
Se va intocrni un tabel de forma tabelului 5.5, iar cu ajutorul valo-

5.5. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A

EXTREME CORESPUNZATOARE TR.EP'IELOR DE

VITEZELOR

VITEZE

lilor vitezelor
rdstriu),

determinate sd se traseze diagramele

v : f(n) (fie-

5.5.1. Determinarea vitezei minime

Tabelul 5.5 Treapta de schimbare din cutia de viteze

Vitezele corespunztrtoa re treptelor Ei turatiilor, knr/h superioartr
Vlmun

infeyioari
\tl tnrin

Acoperirea, km/h
(Vt,.o* - vthr.in)

'l'raseul respectiv se parcurge cdte odatr in ambele sensuri, in succesiunea imediatd, m6surandu-se timpul / necesar pentru parcurgerea
lucestuia.

Conform [1 l, 15], pentru mdsuritori este necesar un sector de drum orizontal cu o lungime de cel putin 200 m, pe care autovehiculul incercat intr[ cu o vitezd stabilizat[ in treapta de viteze ce intereseazd"

I_II

Valoarea vitezei minime

se poate determina cu

relatia:

irr care S,,;,, eSte

(k-l)-k

rrrinirii vttezet minime

V1t-ryru
V;.nri^

(s.2e) . in km.ft, t spafiul parcurs (in m) de autovehicul in scopul detera acestuia.

Vnrin = 3,6'

sT'n

(v(t-,)nru* - vkmi')

2. Sd se calculeze vitezele exheme teoretice pentru fiecare treaptd de vitezd la autovehiculele menlionate mai sus"
Se va

5.5,2. Determinarea vitezei maxime

intocmi un tabel de forma tabelului 5.6.

Conform [11, 15], mdsurdtorile se fac pe distanfa de I km, pe tlt'um orizontal, neted, asfaltat sau betonat, traseu care se va parcurge rlc doud ori in ambele sensuri. Durata medie / de parcurgere a distanter rc:spectrve este media obtinuti din cele patru mdsurdtori, in s.
'75

74

,rF

BMELE DINAMI CII ATJIOVT I lICULELOR

DROPULSAAEA ALIIOVEHI CULELOR

cronomehrrl utilrzat trebuie si aibd o precizie de 0,05 s, iar declangarea gl oprlrea acestuia se va face de cdlre experimentatorul aflat in autovehiculul incercat, in monrentul trecerii in dreptul jalonului ce maroheazd inceputul/sfhrgitul sectomlui de incercare. Valoarea vitezei maxime se poate determina cu relatia: s Vma\ = r.u "Tt- . in km/h, (5.29')

Mi = gis,+

L, ni

"

daNm.

(s.32)

Pi se determind conform relafiilor (5.5), (5.5'). Notatiile care apar in relaliile (5.31) 9i (5.32) sunt specificate la paragraful 5.1.

Aceastd cregtere apreciabild a momentului la roatd se tealizeazd

in care S,,,0* este spaliul parcurs (in m) cle autovehicul in

determindrii vitezei nraxime a acestuia.

scopul

in detrimentul turatiei rofii motoare flp, Q?re se va micgora de acelagi numdr de ori, rolile motoare cdpitind - astfel - turalii compatibile cu depl asarea normald a autovehiculului, potrivit relaliei : llR=
n

5.6.

CALCULUL MOMENTELOR D}] ANTRENARE A ROTTLOR MOTOARE

-t l

(5 .3 3)

Aplica{ii

Miqcarea autovehiculului este posibild in cazul cand la rofile motoare ale acestuia se transmite un moment activ sufrcient de mare pentru a invinge rezistenfele la inaintare gi a asigura deplasarea sa. Mornentul activ transmis rofilor motoare se numegte moment la roatd. Datontd rezistenlelor din transmisie, momentul motor transmrs rotilor rnotoare este diminuat fald, de cel dezvoltat de motor, insd este mult majorat (de aproximativ 5...20 ori) prin raportul total de transmitere dintre motor gi rofile rnotoare (din cutia de viteze, transnrisia principali gi transmisia finald), potrivit relatiei:

l.Pebaza datelor oblinute la aplicafiile de la paragtafele antenoare, sd se calculeze momentele la rofile motoare ale autovehiculelor respective, la diferite turalii ale motorului, in toate treptele de viteze.
2. Sd se calculeze puterea la rolile motoare ale unor tipuri de autovehicule, in func{ie de viteza de deplasare a acestora, in toate treptele de viteze, la care se cunosc: Pno* in kW, la np in rot/min; M* in

daNm, la ny in rot/min; limitele tura{iilor de funclionare stabild a motorului in rot/min, marca anvelopelor cu care sunt echipate rolile
motoare.

MR,i =

rBl-=+trDp tDi
Itj

Mi '-oi

'rt (oi

.iqi = M, ,r1r.lt,indaNm,(_5.-i0) -u

Pentru aceasti aplicafie, turalia motorului se exprimd tle viteza de deplasare a autovehiculului, sub forma:

in funclie

vi'lti
n=

in care: M; este momentul dezvoltat de motor, la diferite turalii n; ale arborelui cotit al motorului, in daNm, care se poate determina cu una din relatiile:

0,377 .r4 -+-!-,

roVmin, (cu 7 s-a notat treapta de vitezd} iar relalia

(5.5) se va adapta aplica(iei respective, oblindnd puterea

in kW:

Pj

=Pt*
'np

M -Mp.[".u.ni -1, fl.l'l,,ndaNp.r. n,

\np/ l

(5.3 r )

t"

vj 'ltj ns 0,377'rd'np '(.

ut 'i,t
0,377 ' rd

-'(

vj 'ttj
0,377 . rd .np )']

76

BAZELE DIIT{MICII AUTOVEIJICULELOR

PROPULSAAEA ATITOVTHICULE LOR

Vitezele rntermediare vy din fiecare treapt[ de vitezd se vor lua intre limiteler v1 = Viu,in-vjnux, in krn/h. Aceste viteze se pot determrna cu relatia:

Se vor reprezenta grafic variafiile momentelor la rolile motoare in func{ie de vitezele de deplasare ale autovehiculelor in fiecare treaptd de viteza.

+u
Exemplu numeric

-v.

illrn

vln,iu gi vin:ax pfltru fiecare treaptl de vitezd se vor determrna conform relafiilor (5.25). Puterile la rolile motoare se vor determina cu ajutorul relatiei (5 .2), adaptatd aplicaliei re specti ve, obf inAnd :

PRj

="4t.P.,,inkW,
,ri'r

in funclie de vitezele de deplasare, pentru toate treptele de viteze;

in care Ppi sunt puterile la rotile motoare ale autovehiculelor, calculate

$tiind urmdtoarele date despre un autovehicul: P** = 66 kW, la 5000 roVmin; Mn,u* = 126 Nm, la2900 rot/min, nn,iu = 800 rot/min; randamentul total al transmisiei: 11,:0,875; marca anvelopelor 175/70 R I 3; raportul de transmitere al transmisiei principale: is : 3,87; rapoartele de transmitere ale cutiei de viteze: \= 3,73; fi = 2,05; is = 1,32; irv = l; iy : 0,'79,

restul nota{iilor folosite sunt specificate la paragrafele anterioare. Se vor reprezenta grafic varialiile puterilor la rofile motoare in func{ie de vitezele de deplasare ale autovehiculelor respective in fiecare treaptd de vitez6.

r) momentul motor M; in funclie de turatia motorului; b) momentele la rofile motoare Mp;1ale autovehiculului, c)
(l)

se calculeze:

in funcfie

3.Pebaza datelor oblinute la aplicalia anterioard, si se calculeze momentele la ro{ile motoare ale autovehiculelor respective, in functie de viteza de deplasare a acestora, in toate heptele de viteze.
Pentru aceast[ aplicalie se poate utiliza relatia de calcul:

de turaliile motorului, pentru toate treptele de viteze; puterile la ro{ile motoare Ppi ale autovehiculului, in funclie de vitezele de deplasare, pentru toate treptele de viteze; momentele la rofile motoare Mpl ale autovehiculului, in funclie de vitezele de deplasare, pentru toate treptele de viteze.

IvIRi = -

Pni PRi .ra ^__ 955,4. 955,4'0.377

nR
.

Se vor utiliza rezultatele oblrnute la exemplul de calcul de la puragraful 5.1.

Raz,a dinamicd a 1rr czentate la capitolul 4

vi

rotilor motoare se va calcula conform celor

in care: Mry sunt momentele la rolile

calculate

motoare ale autovehiculelor,

= r6 = 0,361 m. a) Turatiile pentru care se efectueazd calculele sunt cele de la

in funclie de vitezele de deplasare, pentru toate treptele de viteze, iar np este tura{ia rojii motoare, dat[ de relalia (5.33); restul

notaliilor folosite sunt specificate la paragrafele anterioare. Vitezele intermediare v7 drn fiecare treapti de vitezd, se vor determina analog aplicafiei anterioare.

,'rcrnplul de calcul de la paragraful 5,1. Momentele motorului la ,lrlcrite turalii ale arborelui cotit, se calculeazd conform relaliei (5.32). llr'zrrltateie obfinute sunt redate in figura 5.3.

78

n*--BMELE DII.!\MICII AUTOVEHICULTLOR

l_5 5 t_s 0

PROPULSAREA AUI-OVEHI CULELOQ

I80

r.+ 5

2
!

14.0 13,5

160

p.

l4t)

13.0

E: x tr
=80 !60 o

tlo
100

t2.5

o
12,0

tt i

40 20

ll0
600

t200 t800

2.10() 3000 36('0 4200 4800 5400 (n,) [rolnrin]

600 t200 I800

2.100 3000 1600 4200 .t800

540r)

Turagio motorului

Turalia motorului (n,). [rot/rnil]

Fig. 5.3. Momentul motor Mi pentru diferite turafii n; ale

arborelui cotit al motorului.

Fig. 5.4. Momentele Mp1.; la rotile motoare, in fiecare treaptE de vitez[, la diferite tura{ii n; ale arborelui cotit al motorului.

b) Rapoartele de transmitere totale ale transmisiei, in diferite

trepte de viteze, se calculeaz[ conform relafiei:

i 3-

^t
(r5

ii

= io'lj,

j:

3- nu
a55

I, II,

ilI, fV, V.

9so
15

Momentele la roatd in funclie de turalia motorului, pentru toate treptele de viteze, se calculeazd conform relafiei (5.30). Rezultatele oblinute sunt redate in figura 5.4.
c) Pentru calculul puterilor la ro{ile motoare ale autovehiculului,

;rs gIlo ,, A-

.tl tl I

:30

in

funcfie de vitezele de deplasare ale acestuia, se vor urmdri explica{iile aferente aplicaliei 2 de la paragraful 5.6. Rezultatele
oblinute sunt redate in figura 5.5. d) Pentru calculul momentelor la rolile motoare ale autovehiculului, in funclie de vitezele de deplasare ale acestuia, se vor urmdri explicaliile aferente aplicaliei 3 de la paragraful 5.6. Rezultatele oblinute sunt redate in figura 5.6.

= E
d
E

){
2(:,

P'-

ll ro

20 40 60 80 100 120 140 160

Vitezfl auto\ ehiculului
(r.

180

). [km/h]

F'lg. 5.5. Puterea motorului P.; gi puterea la rolile motoare Pry, in funclie de vitcza de deplasare vj a autovehiculului, in fiecare treapti de vitezd a acestuia.

80

8l

BAZELE DINAMICI I AUTOVTHICULTLOQ

PROPULSAAEA AUTOVEHI CUI-f LOA

No,ry
FR=
I

tr0

F e
!

160

A
r--T--T---r--r-T-_T. 20 ,10 60 80 t_
t

m=l

I(xrr,, *X-dr/=x,

(s.34)

-:
13

l+[,

tar Xreprezintd fo(a tangenliali la rolile punlilor motoare; N'n, _ nu_ rnlrul de pun{i motoare ale autovehiculului. Fo(ele tangenliale X; la rolile punfii motoare a autovehiculului, in funclie de turaliile arborelui cotit al motorului, in diferite trepte de viteze, se determind cu ajutorul relafiei:

x z
E

100
8()

*, =?,
iar forlele tangen{iale

irldaN,

(5.34',)

= E

()tJ

+0 2l)

X;larollle puntii motoare a autovehicururui, in lirnc{ie de viteza de deplasare a acestuia, in diferite trepte de viteze, se rlcterminl cu aiutorul relatier:

00 tzo t.l0

160

ttO

Vitcza autor ehiculului (r,). [krn/hl

*,

Fig' 5.6. Momentul la rofile motoare M*j, in funclie

de viteza de deplasare v; a autovehiculului, in fiecare treaptd de vitezd a acestuia.

?,

in daN.

(5.34")

Notafiile utilizate sunt specificate in paragrafele anterioare.

in figurile 5.5 gi 5.6 suntreflectate gi zonele de acoperire atreptelor de vitezd, unde se pot schimba optim treptele de vitezi, in timpul deplasiri i autovehiculului.
l

Aplicafii

5.7. CALCULUL FORTEI L.d ROTn D MOTOARE Se considerd, cdla o roatd (stAnga sau dreapta) a unei punli moIoare m a autovehiculului se dezvoitd for(a tangen\iald, X,,,,, sdl X^4,. Daci autovehiculul este prevdzut cu doud punti, atunci indicele m are valorile: m = 1 pentru puntea motoare in tald; m : 2 pentru puntea motoare in spate; m = l+2 in cazul tracfiunii integrale). For{a la rolile motoare Fp se obline prin insumarea forlelor tangenliale x, de la toate ro{ile puntilor motoare, conform relatiei:

Cunoscind mdrcile anvelopelor cu care sunt echipate ro{ile motrare la diferite tipuri de autovebicule gi pe baza datelor ob{inute Ia rrplicaliile de la paragrafele anterioare, sd se calculeze: a) forlele tangenfiale X;1 la rolile punfii motoare, in functie de turafiile motorului, pentru toate heptele de vitez[, utilizAnd relatia (5.34'); b) forfele tangen{iale X; la rotile pun}ii rnotoare, in funcfie de vitezele de deplasare, pentru toate treptele de vitezd., utilizAnd relalia (5.34").

rrrtre

\.6).

Vitezele intermediare din fiecare treaptd de viteze v; se vor lua lirnitele minime vi,i, $i maxime vi,,o, (y. aplicalia 2, paragraful

82

83

BAIEtf

DIISAMICII ALITOVLI JICUI.ELOR

PROPULSAREA AUTOVEHI CUTELOA

z
Exemplu numeric
Pebaza rezultatelol'obtinute la exemplul numeric de la paragraX- ,i

,:E :c
=w

ful 5.6, sd se calculeze:

tr'o
z.-.-'+'-'-'-r

vrteze.

6()(.) 1200 tlt00 2100 3001) 3600 42(J0 4800

Turalia motorului (n,). Irot/min.l

5.+00

exemplul numeric de la paragraful

Turafiile pentru care se et'ectueazd calculele sunt cele de la

5.1
.

Fig. 5.7. Forla tangenfiali X1 la rolile punfii motoare, in fiecare treaptl vitezd,la diferite tura{ii n; ale arborelui cotit al motorului.

de

(r00

z 6
><-.
.<=

500

6tr2 otJ .-

-a'

400

sdrii autovehi culului.

in figura 5.8 sunt reflectate gi zonele de acoperire a treptelor de vitez6, unde se pot schimba optim treptele ce vitezi, in tirnpul depla-

g.o xo
Y

I00

20 40 60 r{0 I00 120 140 160 t80

Viteza autovehiculului (r'1. [kmft]

Fig. 5.8. Forfa tangenlial[ X; la ro]ile punfli motoare in func{ie de viteza de deplasare vj a autovehiculului, in fiecare treapti de vitezd a acestuia.
84

BMELE DINAMICII AUTOVLIIICTJIf LOR

DROPULSAAEA AUIOVEHICUI-f LOR

5.8. CALCULI]L C]OEFICIENTULUI DE ADERENTA Tahelul 5.7

a) ConsiderAnd cd forfa de aderenlI este egal6 cu suma fortei de trac{iune la cArlig gi for{a de rezisten(5 la rulare a autovehiculului, coeficientul de aderenti se determini cu relatia:

Valorile medii ale coeficientului de aderen{i, g

Calea de rulare

(s.3s)

Categoria
0

Starea

corespund[ aceluiagi tip de teren pentru care se face calculul coeficientului de aderenfd; K - coefictentul greutSlii aderente, care este numeric egal cu raportul dintre greutalea repartizatd pe ro{ile motoare gi greutatea total6 a autovehiculului. Coeficientul greutdlii aderente se calculeazd pe baza datelor ob{inute la mdsurdtorile maselor (v. capitolul 3). La autovehiculele la care sunt prevdzute reduceri ale incdrc[turii utile in cazul deplasdrii in conditii de drum dificile, coeficientul masei aderente se calculeazir pentru fiecare din stdrile de incdrcare rezultate. Dacd existd posibilitatea cupl[rii-decuplirii tracfiunii la rotile unora din punfi, coeficientul masei aderente se calculeazd pentru toate situatiile de tracliune realizablle prin cornenzile cutiei sau cutiilor de dishibulie. in cazul in care ro{ile tuturor punlilor sunt rnotoare, coeficientul maser
aderente este egal cu unitatea.

in care: f1,n,.* este forfa de trac{rune specificd maximd, care se calculeazd prin impirlirea fortei de tracliune la cdrlig la greutatea total[ a autovehiculului; f - coeficientul de rezistentd la rulare, care trebure sl

Coeficientul de aderenfl, <p Pneuri pentru Pneuri de Pneuri de autovchicule cu joastr inalti precapacitate de siuue presiune trecere miritl

I
uscat

0,50...0,70 0,35...0,45 0,25...0,4s 0,40...0,50

0,50.,.0,60 0,30...0,40 0,50...0,70 0,30...0,40 0,40...0,50 0,20...0,40 0,15...0,25 0,20...0,30 0,35...0,40 0,20...0,40

0,70...0,80;
(

0,70...0,80;
(

Beton asfalt

l,00)

I,00)

urned umed murdar

0,45. . .0,55

0,50...0,60 0,25...0,45

0,25...0,40
0,_50...0,55

Piatrd

bolovani
Piahb
spartd

Jscat uscat

0,60...0,70
0,60...0,70 0,40...0,55 0,50...0,60 0,50...0,60

0,60...0,70 0,40...0,50 0,60...0,75 0,40...0,50 0,50...0,60 0,30...0,45 0,15...0,25

umed
uscat

( alupuri
de

lemn

umed
uscat

I)rum de
ptrmAnt

'l'eren
se poate

udat de ploaie Jesfundat uscat

0,22...0,40
0,40...0,50 0,25...0,40

b) Coeficientul de aderenfd
/n. -Vi -

calcula gi conform relaliei: (s.36)

ntslpos

umezit
amezit pdna la
stare de

0,50...0,60 0,35...0,50 0,20.,.0,30 0,20...0,30 0,40...0,50

0,30...0,45

'J

Y ma,x ,.
G"a

'

l'crcn cu

in care: X."*j : f(v1) este forla maxim[ de aderenld in diferite trepte de vitezeT, in daN; Gr6 - greutatea aderentd, care reprezintd partea din greutatea totald a autovehiculului ce revine ro{rlor punfii motoare, in
daN.

lol argiloillnlpos

plasticitate

umezit pdnd la
starea de
0, 15...0,20

0,15...0,25 0,20.,.0,40 0,20...0,25 0,10...0,20

0,15...0,25

curgere
| )r

utn cu afinatd

Valorile medii ale coeficientului de aderen!6 al autovehiculelor care se deplaseazd in diferite condilii de drum, sunt date in tabelul 5.7
1221.

rrlpadd
| )r'rrrn

bdt[toriti

0,20...0,30 0,15...0,20 0,08...0,15

0,20...0,40 0,30...0,50
0,05...0,10

cu temperatura

glrculi;i aerului sub

polci

0'c

86 87

BMELE DINAMICI I ALIOVEHICULELOQ

PROPULSAQEA AL/I-OVEHI CULELOP

Coeficienlii de aderen!6 rpalaro\1le punlii rnotoare, in funclie de turafiile motorului, in diferite hepte de viteze, se determini cu ajutorul relatiei: (s.36)

ui'k.
Yitt -

2'g'Sn

(5.-l B)

Valorile coeficientului eficacitlfii frAnelor,

Tabelul 5.8

k
Frinl
1,0

iar coeficienlii de aderenld gj la rolile puntii motoare, in funclie de viteza de deplasare a autovehiculului, in diferite trepte de viteze, se determini cu ajutorul relafiei:
(5,36")

Tipul de
autovehicul
Autoturrsme

FIrI inctrrcdturl
FrAntr
1.2

flri

Cu

inclrctrturi maxirnl
cu

repartitor

Frintr cu repartitor
1,0

FrAntr ftrr5

repartitor
1,2

repartitor

Autocamioane
4-5 tone gi autobuze cu Iungimea pAnd la
7,5 m

r,4

I'L

1)

t,6

Notatiile utilizate sunt specificate in paragrafele anterioare.

5.9. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A

Autocamioane gi autobuze de rnare tonai

1,6

1,4

2,0

1,8

COEFICIENTULUI DE FRECARE LA ALUNECARE

3
La diferite viteze de deplasare ale autovehiculului incercat, pe diferite categorii gi stdri de drum, se frAneazl gi se mdsoar[ spafiul de
frAnare.

Aplica{ii

Coeficientul de frecare la alunecare =

u?i

rpni

se determind din relatia:

t. Sd se determine coeficientul de aderenfd pentru diferite tipuri t1e autovehicule, care se deplaseazd in diferite conditii de drum. utrlizAnd relalia (5.35).

'3.i

_2.eui s

*,

(5.37)

care se incepe frAnarea, in cazul incerc[rii i, in m/s; v2i - viteza finald in cazul frdndrii, la incercarea r, in m/s; g - acceleralia gravita{ionald, in m/s2; 56 - spafiul total de frAnare, la incercarea i, in m; h - coeficientul eficacitltii frAnelor. Valorile coeficienlilor eficacitllii ltdnelor k", in raport de tipul autovehiculului gi de inclrcdturd, se dau in tabelul 5.8 [6]. Din relalia (5.37), in cazul frAnirii totale (v2;= 0), rezultd relatia

in care: v1; oste vtteza ini{iald la

, utilizdnd rezultatele obtinute Ia aplicafiile de la paragraful 5.'/, punctul a), sd se calculeze coeficientul de aderenfd q,i a autovehl_ culelor respective cu ajutorul rela{iei (5.36), in toate treptele cje
viteze ale acestora.

de calcul a coeficientului de frecare la alunecare:

89

88

BAItLE DlNAlvllCll AUTOVIHICIJLtLOQ

PPOPULSAQEA AL'TOVI
HI

CULEI OA

ficienfii de aderenfd corespunzitori forlelor maxime de aderenfS,

pentru toate treptele de vitezd.

4. SI se calculeze coeficientul de aderentri la ro{ile motoare ale unur autoturism incdrcat, previzut cu dou[ punli, cea din spate fiind motoare, la viteza maximi din treapta a III-.a de viteze, la care raportul de transmitere este iur = 1 ,44, iar raportul de transmitere al transmisiei principale: iq = 3,91. Se cunosc urmltoarele date despre autoturismul respectiv: marca anvelopelor 205/60 R 15; presiunea de umflare a pneurilor: 0,31 MPa; randarnentul total al transmisiei: i1, : 0,87; masa proprie: 1600 kg; coeficientul de utilizare a greutd{ii: 0,94; ampatamentul 2770 mm; distanla pe orizontald de la r:.entrul de greutate la axa punlii din faln este 0,54 din valoarea ampatamentului; Pn,* = 147 CP, la 6150 rot/mifl, Mn.*:202 Nm, la 4500 rot/min;" Schimbarea treptelor de vitezd se realizeazd in zona
de func{ionare stabild a motorului.

Bxemplu numeric UtilizAnd rezultatele obfinute la exemplul de calcul de la paragraful 5.7, si se calculeze: a) coeficienfii de adere'!5 gii la ro{ile pun{ii motoare in functie de turaliile motorului, pentru toate treptele de viteze; b) coeficienlii de aderen![ rp7 la ro]ile pun{ii motoare in funcfie de vitezele de deplasare, pentru toate treptele de viteze. Greutatea aderentd

a autovehiculului se determind

conform

celor prezentate in capitolul 3 (G^,r = 822,5 daN). a) Fentru calculul coeficienlilor de aderentd eu a autovehicutrului, in funclie de turalia motorului, penhu toate heptele de viteze se fillizeazl relalia (5.36'). Rezultatele obtinute sunt redate in fieura 5.9,
09 0tt

5.

lii

rofile motoare ale unut autoturism incdrcat, previizut cu doud punfi, cea din fald fiind motoare, la vtleza minim[ din treapta a II-a de viteze, Cutia de viteze este cu cinci trepte, iar prrza directd e ste in treapta a IV-a. Se cunosc urm[toarele date despre autoturismul respectiv: marca anvelopelor 205/60 l/R I5 B7V; presiunea de umflare a pneurilor: 0,31 MPa; randamentul total al transmisiei: q1:0,87; masa totaltr: 2035 kg; ampatamentd: 2770 mm; distanla pe orizontald de la centrul de greutate la axa punlii din ta{i este 0,49 din valoarea ampatamentului; P** = 147 CP, la 6150 rot/minl M** = 202 Nm, la 4500 rot/min; viteza maximd de deplasare: 210 km/h. Schimbarea treptelor de vitezd se realizeazd in zona de func{ionare
se calculeze coeficientul de aderenlI la
stabi16 a motorului.

lt7

I E' UI' I
o E

0,5

E
I
Q

o4
rr..1

02

6.Pebaza relafiei (5.38) gi a celor prezentate la paragraful 5.9, s[ se determine coeficientul de frecare la alunecare pentru diferite tipuri de autovehicule, care se deplaseazd in diferite condilii de drum.

01

(r00 1200 1800 2400 3000 3600 .t200 4800

Tulolia motorului (n,). [ror/min]

5/100

Fig. 5.9. Coehcientul de aderenfd <p; in functie de turatia n; a arborelui cotit al motorului, pentru toate treptele de viteze.
90

9l

I]AZELE DINAMICI I AI,T OVEhICULELOR

PROPULSAREA AUI'OVEHI CULTLOA

b) Pentru calculul coeficientului de aderen\d eia autovehiculuin functie de vitezele de deplasare, pentru toate treptele de viteze se utilizeazd relatia (5.36"). Rezultatele obflnute sunt redate in figura
lLri,

anvelopa, Pneurile care au in secliunea transversali curbur6 mare obfin suprafele de contact ce tind cdtre o elipsd, iar pneurile cu curburd

mic[ dau suprafele ce tind cltre o forml dreptunghiular[. Avdnd in

vedere cd banda de rulare a pneului este prevdzutd cu caneluri si fante, mdrimea contactului nemrllocit cu calea depinde de mdrimea gi num6rul nervurilor. De aceea se deosebegte suprafa1a de contact tolald Au de suprafa\a de contact efectivd A,.

5.10, in care sunt reflectate gi zonele de acoperire a trepteltlr de vitezd, unde se pot schimba optim treptele de vitez[ in timpul deplasdrii auto-

vehrculului.

I
c E
UO

()5

= 04 E
U

Suprafala de contact total| A, reprezintd aria datd de conturul cxterior al amprentei, ce rdm6ne pe cale dupd apdsarea pneului cu o anumiti sarcind Gp. Suprafata de contact efectivd A" reprezinti suma ariilor supral'elelor elementelor desenului benzii de rulare care intrl in contact nernillocit cn suprafafa drumului. La pneurile lise - neprofilate, aria c:fectivd A" este egald cu aria totald 1,. Cunoagterea ariei efbctive este nccesard la studiul aderen{ei si al alunec[rii, al uzurii benzii de rulare, l)rccum si la studiul ruldrii pneuluipe suprafe{e ude. In cele ce urmeaz6, prin suprafata de contact A se va in{elege
suprafa{a de contact totald.

03
() 2

0t

40 (r0 80 100 | 20 I'l()

Vitcza autor ehiculului (r,;, lLur/hl

(,0

I 80

In conditii de rulare a ro{ii, asupra formei gi mdrimii suprafetei rlc contact influen{eaz[ 9i viteza de rota{ie a pneului. Asupra mdrimii gi formei suprafefelor de contact influenleazi 9i t'onstructia pneului. La pneurile fird breaker cregterea lungimii supralclei de contact este mai pronunlatd decdt la cele cu breaker, datoritd tlrl'eren{ei de rigiditate dintre cele doui tipuri de pneuri. Presiunea normald pe suprafoya de contact este datd de raportul rlrntre valoarea sarcinri normale Gx gi mdrimea ariei suprafelei de conlirct.

F'ig. 5.10. Coeficientul dc aderenfa g1 in funcfie viteza de deplasare v1 a autovehiculului, in fiecare treaptd de vitezi a acestuia.

5.I0. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A PRESIUNII NORMALE PE SUPRAFATA DE CONTACT DINTRE PNEU $I CALEA DN RULARI,

Raportul dintre sarcina normala Ga gi aria total[ a suprafelei de lontact l, se numegte presiune normald medie:
Pnm

=ff,r"daN/cm2.

(s,3e)

in condrlii statice, forma suprafelei de contact depinde de valoarea curburii benzii de rulare, iar mdrimea suprafefei de contact depinde de: valoarea sarcinii normale G1q, presiunea interioar[ a aerului din pneu 9i caracteristicile elastice ale materialului din oare estc fabricati
92

ll(' c()ntact

Raportul dintre sarcina normal[ Ga gi aria efectiv[ a suprafelei l" se numegte presiune normala medie efectivd:

o."

fu.
Ae

in daN/cm2.

(s.40)

93

-til

BMELE DINAMICI I AUTOVEHICULI LOR

PROPULSAAEA AUTOVEHI CU LELOR

Mdsurarea presiunii pneurilor asupra solului se face pe o suprafap orrzontali durd. In acest scop, fiecare parte a autovehiculului alezat pe platoul orizontal betonat se va ridica succesiv, cu ajutorul unui cric sau a unei macarale, pAnd ce rotile respective se desprind de pe soi. Bandajul de rulare al fiechrui pneu se vopsegte intr-o zoni din dreptul ventilului gi in alta situatd la 90o fati de prima. Sub partea vopsitd a ro{ilor se agazl pe suprafa{a solului lbi albe gi curate de h6rtie groasd sau carton. Pentru a lua amprenta pneului, se coboard lin autovehiculul, avAndu-se grijI sd nu apari rostogoliri sau alunec[ri ale rofilor pe hdrtii, dupd care se ridicb din nou partea respectiv[ a autovehiculului, se scot foile pe care s-au imprimat amprentele pneurilor gi se rotesc rofile cu 90', astfel ca a doua zond vopsitd sI fie indreptatd spre sol gi se scoate o a doua serie de amprente pe foi noi de hdrtie sau carton. Conturul general al amprentelor se va trasa cu un
creion pe supratafa hirtiei dupb uscarea acestora. Suprafafa de contact totald A, se determind pnn planimetrare in limitele conturului general trasat cu creionul. Presiunea normal[ pe suprafa{a de contact se va determina atAt penku punfi, cAt gi pentru inheg autovehiculul.

pentru cazul b):

tipul de autovehicul incercat; presiunea de umflare a pneurilorp, in MPa; greutatea totald a autovehiculului Go;, in daN; aria suprafelei de contact A,i,in cm'; presiunea normald pe suprafa{a de contactp,,;, in daN/cm2.
Dacd mdsurbtorile se efectueazd pentm fiecare roat[ a autovehiculului in parte, se vor intocmi tabele de forma celor de mai sus. in care se vor specrfica rotile pentm care s-au efectuat m[surdtorile.

Pentru cazul a) se vor reprezenta grafic: influen{a presiunii de umflare a pneurilor asupra suprafelei de contact gi influenla presiunii de umflare a pneurilor asupra presiunii normale pe suprafala de contact.

Pentru cazul b) se vor reprezenta grafic: inflnenta sarcrnii normale asupra mirimii suprafefei de contact gi influenla sarcinii normale asupra presiunii normale pe suprafala de contact.
Exemplu numeric

Aplicafii

Sd se determine presiunile normale pe suprafata de contact la diferite tipuri de autovehicule in urmitoarele cazuri: a) la diferite presiuni de umflare a pneurilor, greutatea autove-

b)

hiculelor fiind constantd; la presiune de umflare constanti a pneurilor, pentru diferite valori ale grcutilii autovehiculelor.
Se vor

centrului de greutate fald de puntea spate b = 0,810 m, sd se determine presiunile normale pe suprafafa de contact a rofii din stAnga a puntii fafd, la diferite presiuni de umflare a pneurilor (0,08; 0,10;0,13; 0,14; 0,15; 0,16) MPa. Greutatea repartizatd pe roata consideratd se va determina conform celor prezentate in capitolul 3. Rezultatele obtinute sunt redate in figura
5.1 1.

G, = 3620 daN - constantd, ampatamentul A :

La un autovehicul cu doud pun{i, care are

greutatea totald

2,430 m, pozilia

intocmi tabele care s[ cuprindd:

pentru cazul a):

tipul de autovehicul incercat;

greutatea totald a autovehiculului Gn, in daN; presiunea de umflare a pneurilorp;, in MPa; aria suprafelei de contact Aq,in cm'; presiunea normald pe suprafala de contact p*,i,
94

ifl daNicm2.
95

'l
BAZEL.E

DIMI\4|Cll AUTOVI-HICULELOR

PRODULSAREA AUTOVEHI CUI.,ELOA

I =9

c,-'

c) 3., co
(uD
0,3 5

[n,run

nv

itate C;;,tl

te caracteriZatl

: ,,..,

prin

..,,

<o

c,-nM; np
ny

5d

030
0.25

=f: u6. orH

@ c. = k. n3't,
c) c. =9,
in care: ny gi np se exprimi in rot/min.
a9r

dE _I? F!
:i: ro 4C
i)

020

0.08 0.09

l0 0.1| 0.t2 0 13 0 I.+

15 0 t(r

a) c.= MP
Mrr-r"*

Presiunea de umflare a pneurilor

(p). [MPa]

Fig. 5.11. Influen{a presiunii de umllare a pneurilor pi asupra suprafeli de contact A,; gi asupra presiunii normale p,,,,,; pe suprafa{a de contact.

6r c"*MP , ' =M-* (8 C^ = r,5 - l.lg \-j-' " 2 np

5.

in care: Mp gi Muo* se exprimd in daNm, iar

5.11. TESTE GRILA

n'

gi np in roVmin.

Randameni{ii',transtoiri6l,.4, eiit itat

'

rde

relatia; I

''

'

:,,,
.,,

6, n. =I" \,2 ,. p
a) [t.in,nrr,r ]; @ [tv,tru*]; c) ["r,nr].
@
b)
96

p.

fb) fl+ =l-^tt : \ ). ', P c) "lt = l'lcv 'l'lcd 'lo,

in care: P, Pp gi P6 se exprimd in kW.
6.

Pudeleflif:iofldntiioaroP"lii, iii
po =
PR =

i4614'.{fi;ii}fafa:

Iil \ .''
lt)

LYlIPp,
30

in w;

rlt 'Pr' in W;

BMELE DII.IAMICII AUTO\tHICL]LELOR

DROPULSAPTA AL'TOVEHICULEIOR

6t

po = It .p. in W,
ir.r W.

in care: M se exprimd in Nm; n in rot/min; t) gr l),,

tirt:rtoare @t a autovehicu*

/i\ ('l , u. =

7I "

Jo
r'l

i. ,

in rad/s:
in rad/s;

@ b) c)

(p+ f).ra .Go .cosa, in Nm: MRru^ =q.rd .Gu .coscr, inNm; M R ,n"* - f .ra .G" . cos cr , in Nm,
MRn.,u* =
16

6I'

in care: Gu se exprimd in N, iar

in m.
riiri,et.1o1i,

ruR

=-:!l-. l()
-v-,
t,t

'lcv

A .lp :

i. racl/s'
rd it.l rn, v l:-r rr,-Js; ro

in
t.'

*,itui

in

nocc$Ar periau a

quir'

rJ"tal"n;

in r, are: n se exprima in rot/min;

8. l\tomenfirl rle,antrenare n s5{,r: dat de relatia:

in rad/s"

rofllor rnotonre Mp al autovehiculului

a) MRrin = q.rd 'Zq . in Nm; @ VRmin = f .t6.Zp, in Nm; c) MRn-,in = (q + f)..a .Zp, in Nm,
in care:
16 se

exprimi in m, iar Z3 in N.

@Mp b)
MR

JB-, y,n' oR

-955,4.!.auu-;
n Nm,

a)

GD MR = M'it 'qt,
radi s.

gnentul motor,ce reyine ti lmitele: 9'ra .Zn < Mn . fu * f).r6 .Zq I f .ta 'Zn < Mp < (q * f). ra .Zp.;
'

*e Mi

poate varia

in care: M se exprimi in Nm; n in rot/min; P in kW; Ps in W; op in

9.C0gfitipxfrildE;e4efeif,[.,E.p'.s.t'9''dai'i'q::rglltla,lj:',:,i.'j;

c) 0.Mn=(q-f).16.2p,
r,1

in care:

se

expriml in m, iar ZR in N.
u6
:

Bir,fiimitelb;

6D q- 1t"* u'G"a
L

, pentru autovehicule cu dou[ punfi, dintre care una

@ o.MR =(,p-f).16.Zp; .ZR

i;aiirif iol ilo, lrfr m intfi iii de,ftdnarq @

sun1

;,

este motoare;

b) ea.rd <MR <(q,, nf).ra.Zp.; c) 0.Mn <fu+f).16.2p,

unu al

in care: rd se exprimi in m, iar Zp in N.

cu toate punfile motoare;

1Q g = afgl- , pentru autovehicule \J G

G) g=+3L, vGR
in care: G.,

penrruoroatd motoare, exprim[ in daN.

Gud, Gs gi Xn.u* se

98

99

BMELE DINAMICI I AUTOVEI IICULTLOR

PROPULSAREA AI.JTOVTHI CULELOR

LU G) -

16

=:-l"uj

|.: rl
-

lo

=- 'rcvpd .-' 0Rexprimd in rot/min;

CD-

a)

Vlmin

=+f
---:r JU.lrJ
7I '
11

,inm/s;

in care:

nnrax se

v** in m/s; iar o.

gi rrtn in rad/s.

15. Viteza

u'itici tn treapta I

de vitez

@
/-\ g)

vimin

=0,377.nY
nl
'
f,.r

to,inkm/h;

maxime se poate determiila cri relafla:

tg
,

@ \
@
c)

u",, = e"
vcrl vcrl

^-Lr-lu--. Ga 'vnrax

in m/s;

v imin = -

in

m./s,
16

in care: ny gi np se exprimd in rotlmin; iar

in m.

in care: npl se exprimd in rotlmin, iar Py gi

I

Pno"

in W.

a)

vimax

@ /-\ (c)/
I I

u,^u*
vimax

"

n'ffi 'ra =--;=., JU't1.;

lnrrvs.
16

in care: ny gi np se exprimd in roVmin; iar

in m.

I
I

100
I

l0l

REZTSTENTETf

rA h${MAAEA AUTOVEhtCUt_f LOR

clA[,I't'()l,Ljr.

REZISTENTELE LA inru nrnREA AUTovEH tcu LE LoR

Se considera cazul general al autovehiculului cu doud punfi, care se deplaseazd rectiliniu, cu vitezd variabild, pe o pantd (rampd) inclinati cu a fafd de orizontald. Forfele de rezistentd la inaintarea autovehiculului sunt indicate
6. 1.

Notafiile din figura 6.1 sunt urmdtoarele: A - ampatamentul autovehiculului; a, b - distanla pe orizontald, in lungul axei longitudinale a autovehiculului, a centrului de greutate fa{i de puntea fa{d/spate; R.i,, - fo(a de rezisten{d la rulare pentru puntea fafdlspate; Ro - forfa de rezistentd datoratl rampei/pantei; R, - fo(a de rezisten{d a aerului; fu - forla de rezistenld la accelerare sau demarare; Gu - greutatea totald a autovehiculului; M,1,2 - momentele de rezistenld la rulare la puntea fafd/spate; Xr,z - reac{iunile tangenliale ale solului la puntea fa!d,lspate; 27,2 - reactiunile normale ale solului la puntea fa{i/spate; h" indl{imea de presiune; h* - indl}imea centrului de greutate; 11.2 - razele de rulare ale rolilor puntii fatdlspate; a - unghiul de inclinare a drumuluj in plan longitudinal.

6.I. DETERMINAREA REZISTENTEI LA RULARE

6.1.1. Calculul rezisten{ei la rulare cu ajutorul

in figura

formulelor empirice ale coeficientului de rezistenfi la rulare

Pentru calculul coeficientului de rezistentd la rularel in funcfie de viteza v de deplasare a autovehiculelor (in km/h), se pot utiliza rela-

tiile [20, 22,23f:

= fo

f
f

+fot'v+f92'v2 +f63'v3, t't

(6.1)

= 0,0125 + 0,0085 = 0,0165

[-t-) \100/
-

(6.1)
(6.1")

.[

+ 0,0065(v

50)],

in care: f6 este coeficientul de rezistentd la rulare pentru viteze foarte mici de deplasare ale autovehiculului, t_u. ftj, j : I,2,3 sunt coeficienti care uneori pot fi nuli (Tab.6.l 122]).Ir:general se recomandd urmdtoarele valori:
Fig. 6.1. Rezistenfele la inaintarea autovehiculelor pe ro{i. r02
lor

for

0, foz: fr.(4...5).10

5,

in h2llrm2
r03

BMELE Dlf!{t\4lCll AUTOVEHICUTELOR

IIT

IISl

LNTETf LA INAIMAREA AUTOVEHICUTf LCR

Tabelul6.l Parametrii pentru calculul coeficientului de rezistenfl la rulare

Tipul pneului
Oord metalic
C6

fo

f61,

in

fs2,

in

f63,

in

1,3295 x l0-z 1,3854 x l0

2

h/km -2,8664 x 10'}

1,2137

h2lkm2 1,8036 x 10'' 1,6830

hlkml
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

pneu corespunz[toare acestei sarcini, in MPa; pu -' presiunea aerului din pneu, in MPa; v se exprirna in kmlh. Dacd se urmdregte influen{a stdrii drumului, considerAnd efectul deformaliilor suplimentare ale pneului, se aplic[ formula [22]:

f = fo + I, 'ho '10-8 'v2

(6 3)

lord textil
Secfiune foarte ioasd Secfiune joasd Superbalon

x l0's

l0-7

1,6115 x l0'2 1,6110 x l0-2

1,836

-9,813 x l0-6
-1,0002 x -1,8725

2,3214 x10'1
l0-1

in care; tr. este un coeficient cu valorile: 4,0 pentru autoturisme gi 5,5 pentru autocamioane; lk - indicatorul neregularitdtilor drumului, ale cdrui valori se aleg din tabelul 6.2.
Tabelul 6.2

o0
G'

l0-' 2,9152 x
10-'

x l0-'

2,9554

x l0''

Valorile indicatorului neregularittrfilor cIii, Pentru viteze de deplasare ale autovehiculului mai mari de 50 km/h, se recomandd relatia (6,1"). Coeficientul de rezistenld la rulare se poate determina gi cu urmdtoarele relalii 120, 221:

h6

Natura

ciii

Starea

ciii
Nesatisficl toare
300

Excelentl
50+75

Foarte bunl
150

Asfalt gi beton
$osea

pietruiti

200
300

230+400 500

800+900
I

f=0,28'

.c-o'48

$osea cu pavaj de piatr[

000

; G2)
Forta de rezistenld totald la rulare a unui autovehicul singular este dat[ de suma fotelor de rezistentd la rulare pentru toate ro{ile
acestuia, sub forma:

0,778.toe .(o

' ' pa)2'03

(6.2')

f = k,'l

' L(to o.)i

^

[ I

R, = IRr(p) =f .LZp=f .Gu'cosc., p=l p=l

in

Np

Np

(6..1)

o,o t

*---------------7

,2 o,oo42 '-;+ -------' . l, (ro p,), lo* (o o")l to" l

o,oo245
,u3
|

"

"l

(6.2")

in care: ko reprezintd coeficientul dependent de starea pneului (\=1

pentru pneuri nerulate; 1q=1,25 pentru pneuri noi, pulin rulate; l$=0,9 pentru pneuri uzate); Go- sarcina nominal5 prescrisd pentru pneul dat, in N; Z - sarcina pe pneu, in N; p.,, - presiunea nominal[ a aerului din
104

care: f reprezintd. coeficientul mediu de rezistenld la rulare pentru toate rotrle autovehiculului; Rqo; - rezistenta la rulare pentru rotile punfii p; Zn - reac{iunea normali a solului la ro{ile punlii p; No numdrul total de punti. In calculele obignuite ingineregti se adoptd o valoare medie caracteristicd dnrmului respectiv (f : conslanf, pentru toate rolile autovehiculului (Tab. 6.3) 122,231. Forla de rezistenld la rulare a unei remorci/semiremorci se determind cu relatiile:
105

BMELE DII'IAMICII AUTOVTIIICULTLOR

REZISTENTELE I.A

h{AIMAREA AUI'OVEHICULf LOR

attincimea urmelor ro{ilor la deplasarea in regim de tractiune este mult nlal mare dec0t in regim tractat. Valoarea exacti. indiferent de natura terenului, a coeficientuiur dr: rezistentd la rulare se determind cu relatia:
(6"e)

Se

vor reprezenta grafic varialiile: o coeficientului de rezistenli la rulare in functie de vitezele de deplasare ale autovehiculelor respective; o forlelor de rezistenti la rulare gi ale puterilor necesare pentru invingerea acestora in func{ie de vitezele de deplasare, pentru fiecare din cazurile de inclinare ale drumului.

in care: N{, este suma momentelor de torsiune insumate la toate rotile nrotoare, in Nm, care se poate determina cu ajutorul unor traductoare dtr clrplu aplicate la ar-borii planetari ai rotilor autovehiculrrlui; G" grcutatea totall a autovehiculului, in N; ru - raza dinamic[ a rotilor autovehiculului, in m , care se deterrnind conform celor prezentate in capitolul4. Determinarea coeficientului de rezistentd la rulare prin lansarea gi rularea liberd a autovehiculului, avdnd cutia de viteze in pozilia neutrd, consti in m[surarea spaliului de rulare liberd S, pAnd la oprire, de la o vitezd iniliald cunoscuti v1 gi se poate aproxima cu relatia I l,
1

2. Utilizand rela{iile

(6.2',6.2') s[ se calculeze coeficientul de rezistenfd la rulare, forla de rezistenld la rulare 9i puterea necesar[ invingerii acesteia, in cazul unor tipun de autovehicule, care se deplaseazi cu urmdtoarele viteze: (10,20,30, ..., v,,,") km,/h. Presiunea de umflare a pneurilor va ft 0,22 MPa, iar unghiurile de inclinare ale drumului in plan longitudinal, cr : (0; 8; 17;25)". Se vor reprezenta grafic variafiile: o coeficientului de rezistenld la rulare in funclie de vitezele de

deplasare;

5t:

fortelor de rezisten{d la rulare gi ale puterilor necesare pentru invingerea acestora in func{ie de vitezele de deplasare, pentru fiecare din cazurile de inclinare ale drumului.

f-

vl

2'3,62 -g.5,

(6.l0)
m/s2;

in care: vr

se mesoard S, se mtrsoarl in m.

in km/h; g - acceleralia gravitafionald, in

M[suritorile trebuie efectuate in ambele sensuri, pe

acelagi

tronson de drum, pentru a diminua influenla vAntului gi a inclindrii longitudinale a drumului, iar valoarea finald este media rezultatelor.

3
l. UtilizAnd

Aplicafii

3. Utilizind relatiile (6.2',6.2") sd se calculeze coeficientul de rezisten![ la rulare, for{a de rezistenfi la rulare gi puterea necesard invingerii acesteia, in cazul unor tipuri de autovehicule, care se deplaseazl cu v,nax, knr/h. Presiunea de umflare a pneurilor va fi: (0,04; 0,05;...; 0,25) MPa, iar unghiurile de inclinare ale drumului, in plan longitudinal, cr : (0; 12; 18;22) . Se vor reprezenta grafic variafiile: r coeficientului de rezistenlI la rulare in func{ie de presiunile de umflare ale ro{ilor; . fo4elor de rezistenld la rulare gi ale puterilor necesare pentru invingerea acestora in funclie de presiunile de umflare

relaliile (6.1,6.1',6.1") sd se calculeze coeficientul de rezistenld la rulare, forla de rezistenld la rulare gi puterea necesard invingerii acesteia, in cazul unor tipuri de autovehicule, care se deplaseazi cu urmdtoarele viteze: (10,20,30, ..., vn,r*) km/h; unghiurile de inclinare ale drumului cr: (0; l0; 15;20)".

ale pneurilor, pentru fiecare din cazurile de inclinare ale

drumului.

in plan longitudinal

fitnd:

4. Utilizdnd relafia (6.3) sd se calculeze coeficientul de rezistenld la rulare, forla de rezistentd la rulare gi puterea necesard invrngerii acesteia, in cazul unor tipuri de autovehicule, care se deplaseazd cu
109

108

I
i

BMELE DI|.AMICI I AL'TOVEHICULELOR ar zt51INTELE LA INANTAREAAUTOVEHTCULELOA

.G.,.n . JR,t,.l - f .Grr,., . c()s tx, .inN. cos ct lRrlsm; = f

(6 5)

in care G*, G,,, sunt greutelile totale ale re:-norcii/semiremorcii, in N in care

Tabelul 6.3

v Rr(ar) i .inW v lPrlas; = Rr(as)

fPr,or, =
R4ur;, R1o9 se

(6 7)

Valorile rnedii ale coeficientului de rezistenf[ la rulare, Natura ctrii

Sosea de aslalt sau de

expriml in N, ial v in m/s. Puterea necesard invingerii forlei de rezistenfr la rulare a un.. autovehicul singular ce se deplaseazl cu viteza v este datd de relatia.
Pr =

Starea

ciii

Coeficientul de rezistenti la rulare. f

0,015-0,018 0,018-0,020 0,020-0,025 0,025-0,030 0,035-0,0s0
0,025-0.035

v'R. = v'f

'Gu.cosq,. inW,

(6.7')

bund

in care Gu se exprimi in N, iar v in m/s. 6.1.2. Deterrninarea experimentaltr a forfei de rezistenfi la rulare Determinarea forfei de rezistenfr la rulare direct pe aulovehicLrl rulari liberd. Iv{etoda remorcdrii constd [1], l5] in mdsurarea cu un dinamometru a for{ei de tractare R, din cablul de legdturd dintre autovehiculul tractor gi autovehiculul remorcat, care ruleaz[ cu o vitezd constantd de 4+6km/h, pentru a se putea neglija influenfa rezistentei aerului, pc: o por{iune de drum ortzontalta lungd de minimum 40 m. incercdrile sc executd in condifii identice in ambele sensuri ale sectorului de rndsurase face prin remorco.re sau prtn lansare, urmatd de re,

beton
Sosea nietruita $osea pavatd

satis{Ecitoare

buni
stare bund

cu denivellri uscat[-bdtdtori td
dup6 ploaie

Drum de plmant Drum nisipos gi nisipo-lutos

Teren cu sol
a

0,0s0-0,150
0.10-0.25

desfundat
uscat

umed
uscat

rgilo-nisipos gi argilos

in stare plasticl

in stale de curcere
betetoritA

Drum cu gheafd

f)nrm de zdpadd

0,10-0,30 0,040-0,060 0,040-0.060 0,100-0,200 0,20.0,30 0,015-0,03 0,03-0,05

coeficientul global de rezistenld

te

1a

ln cazul unui autohen cu N/ remorci, respectiv a unui autofactor in agregat cu semiremorcd, forla de rezistenld la ruiare se determind cu relatiile: Rr(ar)
Rr(as)

fi aproximat valoric cu aiutoml relatiei:

rulare a autovehiculului poa-

^R,
\JA

(6.8)

=,
=f

[o" too"",,)
.(Gu +Grn').coscr

coscx,

, in

N,

(6.6)

in care: R, este valoarea medie a forfei din cablul de remorcare (rezrstenfa la rulare), in N; G,-- greutatea totald a autovehiculului incercat. in N. Aplicarea relaliei (6.8) se recomandi n,mai in cazul unor tere-

rar puterea necesard invingerii forfei de rezistentd la rulare cu relatiile:

106
107

BMELT DINAMICII AUTOVEHICULELOR

AT

ZISI ENTELE LA IM]NTAPEA AUTOVEHICULELOR

urmbtoarele viteze: (10, 20, 30, ..., v*^) km/h; unghiurile de incli_ nare ale drumului in plan longitudinal fiind cr : (0; 5; 14;26). Natura cdii de rulare va fl aleas[ din tabelul 6.2. Se vor reprezenta grafic variafiile: o coeficientului de rezistenfd la rulare in functie de vitezele de deplasare ale autovehiculelor gi natura cbii de rulare; o fortelor de rezistenfd la rulare qi ale puterilor necesare pentru invingerea acestora in funclie de vitezele de deplasare ale autovehiculelor gi natura cdii de rulare, pentru fiecare din cazurile de inclinare ale drumului.

8. Sd se determine coeficientul de rezisten{dla rulare prin metoda lansdrii la diferite tipuri de autovehicule, la cel pu{in cinci viteze iniliale de lansare ale acestora, Se va intocmi un tabel care si cuprindd: o tipul de autovehtcul incercat, o greutatea totalI a autovehiculului G,, in N; t viteza ini{iald de lansare a autovehiculului v7;, in krn/h; . spatiul mdsurat $, in m;

coeficientul de rezistenfi larularefi.

5. S[ se calculeze forfa de rezistenli ]a rulare a rofilor punlii spate gi puterea necesard pentru invingerea acesteia a unui autocamion incdrcat, care are doud punfi, greutatea totall Gu : 12100 daN, ampa_ tamentul A:4,500 m gi care se deplaseazd cu viteza v : 50 kmrh pe $osea asfaltatd bunl cu unghiul de inclinare longitudinald a drumului de 25".
6. Sd se calculeze forla de rezisten![ la rulare gi puterea necesard pentru invingerea acesteia a unui autocamion incdrcat, care are dou[ punfi, masa utild m,: 4800 kg, coeficientul de ttlTizare a greuti{ii q6 = 1,038 gi care se deplaseazd cu viteza v = 40 km/h pe gosea pavatd aflatd in stare bund cu unghiul de inclinare longrtudinali a

se va determina pe baza celor prezentate

La aplicaliile 7 gi 8, greutatea totald a autovehiculelor incercate la capitolul 3.

6.2. CALCULUL F'ORTEI DE REZISTENTA A

RAMPEI/PANTEI
Forfa de rezistenld a rampei/pantei Ro apare datoritd componentei greutS{ii autovehiculului (G"'sira) paraleld cu suprafala drumului (v. Fig 6.1). Aceastd for{6 este rezistentd la urcarea rampei (+) 9i activ[ la coborArea pantei (-):

drumului de 20o.
7. Sd se determine coeficientul de rezisten!5 la rulare prin metoda remorcdrii la diferite tipuri de autovehicule, la cel putin trei viteze de
deplasare ale acestora. Se va intocmi un tabel care sd cuprindd: . tipul de autovehicul incercat; o greutatea total6 a autovehiculului G", in N; o viteza de deplasare a autovehiculului v;, in km/h; o fo4a misuratd in cablul de remorcare R.;, in N; o coeficientul de rezistenfd la rularef.

R- =tG,sina,inN, P!

(6.

l 1)

in care: Gu este greutatea totald a autovehiculului, in N; a - unghiul de inclinare al drumului, in plan longitudinal, in grade. in cazul unui autotren cu N, remorci, respectiv a unui autotractor in agregat cu semiremorcl, for{a de rezistenld a rampei/pantei
se determind cu

relafiile:
Rp(u,) Rp(ur)

=*[o, *]o,,-1,) .*o

,

in

N,

(6.1 1)

=t(Ga +G*)'sino

n0

l1l

BAZEIf DIIAMICI I AUTOVEHICULELOR

1]

I.SI EIJ IELE

tA

INAI NTAPEA AUTOVEHI CULELOA

rar puterea consumatb sau primitd de agregat la deplasarea pe rampdlpantd cu viteza v, cu relatiile:

In cazul unui autotrcn cu N. remorci, respectiv a unui autqttractor in agregat cu semiremorcd, forfa de rezisten!5 totald a drumului
se determind cu

- v'Rpiar)
{Po<*l
lPp(ur)

relafiile:

v'Rp1as)

, in W

(6.12)

fRvtort =R,(*) *Rp(r.)

1

in care &(ro,

Rp(o") se exprimd in N, iar v in m/s; greutdlile totale a remorcii, respectiv a semiremorcii, in N,

G-,

G.n, sunt

lRv("t)

= Rr(sm) + Rp(srn)

. in

N.

(6.13')
a

lar puterea necesard pentru invingerea for{ei de rezistentd totald drumului, cu relatiile:

Puterea consumatl sau primitd de un autovehicul singular la deplasarea pe rampd/pantd cu viteza v, este datb de relatia: Pp =

jfPvt"rl

- v' R,y1ar)
v'R

v'Rp

= +v.Ga .sincr, in W,

(6.12',)

lP,vfur) =

,iuW,
v(as)

(6.14)

in care

Go se

exprimd in N, iar v in m/s.

Aplica{ie

in care R,y1u,1, Ry1o9 se exprirnd in N, iar viteza v de deplasare a agregatulul in m/s. In cazul unui autovehrcul singular, puterea necesarf, pentru invingerea for{ei de rezisten{d totald a drumului este datd cle relatia: P\, = u'R,u , in W,
(6.14')

1. Sd se calculeze forla de rezistenli a pantei gi puterea necesard invrngerii acesteia a unui autocamion prevdzut cu doud punli, cu masa utild mu = 5000 kg, coeficientul de utilizare a greutltii q6 l,l3 gi

in care R., se exprimd in N, tar viteza v de deplasare a autovehiculului, in m/s.

care urcd cuvtteza v = 55 km/h pe un drum cu inclinarea longitu-

dinald de

l2'.

3 :

Aplicafii

l. Sd se calculeze forfa
6.3.

CALCULIrL FORTEI DE REZTSTENTA TOTALA A DRUMULUI

de rezisten{i totald a drumului gi puterea necesard invingerii acesteia a unui autovehicul cu greutatea totald G, = 17000 daN, care urcd cu viteza v = 38 km,/h pe gosea betonati sa-

tisfEcdtoare cu inclinarea longitudinald a drumulur de 16".

2. S[ se calculeze forta de rezrstenfd totald a drumului gi puterea necesard invingerii acesteia a unui autovehicul cu masa utild mu :7485 kg, coeficientul de utilizare a greutetii t16 = 0,786, care urcd cu viteza v 48 km/h pe $osea de asfalt in stare buni cu inclinarea lon-

Suma algebrici dintre for{a de rezistenfi la rulare R, gi forla de rezistenld a rampeilpantei Ro poart[ denumirea de fo(d de rezistenti totald a drumului, notatd cu Rr:

=R, +Ro -Ga'(f 'cotct+sincr), inN, in care: fcoscr * sing: y este coeficientul de rezistenfl total5
R,u mului sau rezistenla totald specificd a drumului. t12

(6.13) a dru-

grtudinal5 a drumului de

18o.

113

AL/IS I LNTELE |A IN\IMAREA AUTOVEHICULELOR BMELE DINAMICII AUTOVEI IICULELOQ

6.4. Df,TERMINAREA FORTEI DE RI]ZISTENT'A A AERTILUI

6.4.1. Calculul forfei de rezisten{i datoratl aerului

Forla de rezistenfb a aerului este o forld paraleli cu suprafafa drumulut (v. Fig. 6.1) gi ac\ioneazd asupra autovchiculului in sens opus migcirii lui. Se considerd aplicatd intr-un punct Co (centrul fiontal de presiune) situat in planul longitudinal de simetrie al autovehiculului, la o inSl{ime frn deasupra drumului. La viteze de deplasare ale autovehicululur de aproximativ 100 km/h, aproape 213 din puterea consumatd se datoreazd rezistenfei aerului. Dacd viteza de deplasare a autovchiculului este mai micd dc 20 kmlh, atunci rezistenfa aerului tinde spte zero. Rezisten{a aerului este determinati de: forma autovehiculului ; mdrimea sec{iunri transversale a autovehiculului; viteza de deplasare a autovehiculului;

autovehiculului, in m. Aria secliunii transversale ^S a autovehiculului, astfel calculath, este cu aproximativ 5-I0Yo mai rnare la autoturisme, cu aproximativ 5-10% mai micd la autocamioane. v, - vileza relatrvd de deplasare a autovehiculului pe direclia axei longitudinale a acestuia fa![ de aer, in m./s, care se calculeazd cu urmdtoarele rela{ii, in funclie de direc}ia pe care bate vAntul gi viteza acestttia: V. = V * Vu, dacl vAntul bate in sens opus migcdrii autovehicululut;
E

- ecartarnentttl

v , dacd vAntul bate in acelagi sens cu migcarea autovehicu" lului. unde: v" este viteza vAntului, in m/s; v - viteza de deplasare a

v. = v -

autovehiculului, in m/s. Dacdviteza v este mai micd de 36 km/h, atunci V, = v. in cazul in care autovehiculul lucreazd in agregat cu remorcd sau semiremorcd, atunci forla de rezistenfd a aerului este datd de

rela[iile [23]:
JRu1u,; l.Ru(ur)

densitatea aerului.

K'5'v- 't' 1 = k'S'v- .cs

in N,

(6.15')

gi este alcdtuitd din:

for[a de rezisten{d la frecare (determinatd de dimensiunile 9i de calitatea suprafe{ei autovehiculului); for{a de rezisten!5 la presiune gi a formirii turbionilor (cea datoratd formei autovehiculului ); forla de rezisten{[ a ourenfilor interiori de r5cire ai motorului gi de aerisirea interiorului carosener. Se considerd ci aproximativ 85:90% din forfa de rezistenld a aerului se datoreazd formei. iar restul de 15-10% se datoreaz[ frecdrilor. Relatia de calcul a forfei de rezistentd a aerului R, pentru viteze relative de deplasare intre autovehicul gi aer de 1...330 m/s este: Ra

in care: c, este coeficientul care line seama de influenla remorcit asupra rezistenlei aerului (c, = 1,2-.1,4), iat c, este coeficientul care line seama de influenfa semiremorcii asupra rezistenlei aerului
(c,

1,2-:1,3).

Coeficientul aerodinamic se calculeazd cu relalia:

o=+,

inkg/m3,

(6. r 6)

=k s'u3,inN,

(6. r s)

irr care: k este coeficientul aerodinamic, in kg/m3 sau N'sz/ma; S - aria secliunii transversale a autovehiculului, in mt. care se poate cletetmina cu rela{ia: S = H.E, unde: H - indl{tmea autovehiculului, in m;

in care: p = 1,226 kg/m3 + densitatea aerului in condiliile standard de presiune (760 mmHg) qi temperaturd (15 'c); c* - coefrcientul de rezisten![ frontald a aerului sau coeficientul de formd, care este influen{at de forma caroseriei autovehiculului. Pentru calculul lui c, se folosesc datele experimentale directe pentru autovehiculul studiat. in lipsa acestora, se pot utiliza date experimentale pentru autovehicule cu forma apropiatd de cea a autovehiculului studiat.

lr5

tt4

IJAZELE DINAMICI I AUIOVf-I IICULELOQ

AEIIS I TJI'ITELI IA INAIMAREA AUTOVEHICUt.f LOR

Produsul k.S
N,s2/m2.

K, reprezintd factorul aerodinamic, in kg/rn sau

Valorile medir pentru parametri aerodinamici necesari la calculrrl rezisten{ei aerului sunt prezentafi in tabelul 6.4122].
'fabelul6.4 Valorile medii perrtru paramelri aerodinanrici

La ambele metode, $oseaua trebuie sd fie in perfecti stare, orizontall gi dreaptd. Prima metodd constd in tractarea autovehiculului, avdnd cutia de viteze in punctul mort, de c[tre un alt autovehicul prin intermediul unui cablu, care trebuie sd aibd lungimea de cel pu{in cinci ori mai mare decAt lungimea autovehiculului tractor, pentru ca vdrtejurile din spatele autovehiculului care tracteazd, sd nu influenleze. Forla de tracfiune F,, inregishati cu ajutorul unui dinamograf, se poate exprima sub forma: Fr

Aria secfiunii Tipul

irrrtovehiculului
utoturism cu culoserie inchisI
.A

transversale

autovchiculului,

Cocticientul aerotlinarnic /r,

in

m2

in

l<g/m3

Factorul aerodinamic K, in kg/m

0,026...0,056 0,06 ..0,l0
0,147...0,35
0,16_5...0,318

=R, *Ru =f .Gu +k.S.v2 3k=

F,

S.v'

-f :. .

(6.1g)

l3 l6
I,5...2,0

0,020...0,03 0,04...0,050

Autohrnsrn cu
caroserie deschis6 A.utobuz Arrtocamron cu

35 30 35

10
53

0,042...0,050
0,05-5...0,060

Notatiile care apar in relafia (6.18) sunt specificate in paragrafele anterioare. Valoarea coeficientului de rezistenfd la rulare/se determind conform paragrafului 6.1.2, iar viteza y este cea indicatd de vitezometrul autovehiculului, exprimatd in relalia (6.18) in m/s. Greutatea Go, ampatamentul gi inllfimea autovehiculului se determinl conform celor prezentate in capitolul 3.

A
80

doua metodd (prin lansare) constd in aceea

c[, dupd ce auto-

platformi deschisl
Autocamion cu caroserie furgon

0,038.,.0,045

ol11 016

Futerea necesard invinserii fortei de rczistentd a aerului este datd de relatia: Pa =

vehiculul a fost accelerat, cu motorul propriu, la o vitezd cdt mai apropiatd de cea maximd, este ldsat sd ruleze liber, dupd fixarea cutiei de viteze in pozilia neutrS. Se mdsoard timpul / necesar scdderii vitezei intre doud valori v7 gi v2 a cdror diferenle trebuie sd fie de 10...20 kmftr. intre aceste valori ale vitezelor, se pot determina decelerala medie a, gi vtteza medie v, cu rela{iile: urn =

k'S u? v, in W'

(6. l 7)

Vr-vr -,--,
Vr

,) nvs-;

(6.1e)

Notaliile care apar in rela{ia (6.17) sunt specificate mai sus.

vm --

*Vo
2

, m'/s'

(6.20)

6.4.2. Determinarea experimentaltr a

coefi

cientului aerodinamic

Vitezele v1 gi v2, din relaliile (6.19) 9i (6.20), se exprimd in m/s. Forla de iner.tie F;, exprimat[ in N, este datd de relatia:

in acest scop se va determina coeficientul aerodinamic ,t, prin incercarea autovehiculului pe drum. folosjnd fie metoda prin remorcare, fie metoda prin lansare,
116

Fi = 6''mu .8m = f 'Gu + k.S'vfi

=
ttl

BMELE DII+AMICI I AUTOVThICUTf LOR

I,,I /I.5 I EN I ELE LA I NAIITAQEA AUTOVEHICULELOI)

k=Ga

6'.4. - f o
b

s'utr

'

(6.21)
6.5. CALCULUL FORTEI DE REZISTENTA LA DEMARAJ

in care: 5' este coeficientul de calcrrl al influenfei maselor in mipcare de rotatie corespunzdtor autovehiculului, avdnd cutia de viteze in pozi\ia neutrd; ma - nlasa autovehicululur, in kg.

Aplicafii

For{a de rezistenld la dernaraj este o forfd care apare in perioacla de variatie a vitezei autovehiculului. Astfel. la demaraj, ea se opune deplas[rii autovehiculului fiind o forfd de rezistenfi la accelerare, iar la frdnare devine o forlh activh acfiondnd in sensul deplasdrii autove-

1. SI se calculeze lbr{a de rezistentd datoratd aerului gi puterea necesartr pentru invingerea acesteia a unui autoturism care atr- carosena

inchisd, ecartamentul fafd E1 :1,502 m, ecartamentul spate E2: = 1,488 m, inzilfimea H : 1,396 m, lungimea L: 4,555 m, ldlimea B: 1,765 m, iar viteza de deplasare a acestuia este v:80 km/h. Calculele se vor efectua linAnd seama de urmdtoarele condilii: o vAntul bate pe direclia de migcare, in sens opus deplasdrii autoturismului, cu viteza vu: 50 km/h; o vAntul bate pe directia de miqcare, in acelagi sens deplasdrii autoturismului, cu viteza vu: 35 km/h; I vAntul bate din directia lateralS ou o vitezd v" = 25 km/h,

hiculului (v. Fig. 6. l). Forla total6 de rezistentl la demaraj R.7 Se cornpune din forfa rezistent[ datorati inerfiei masei totale a autovehiculului aflat in migcare de translafie Ra, gi forla de rezisten{5 produsb de inerfia tuturor pieselor autovehiculului aflate in migcare de rotafie Ra,, atunciexpresia ei va fi:

R6 =R41+R4r,

?n N.

(6.22)

For(ele de rezistenfl R.1 gi Ra1 sunt date de relafiile:

Rdt=*,'+'inN' 'dt
dr = ffircd

(6.23)

.9I, in N,

{l

(6.24)

2. Pe baza celor prezentate la paragraful 6.4.1 , si se determine fortele de rezistentd datorate aerului 9i puterile necesare invingerii acestora, la diferite tipuri de autovehicule. Parametrii dimensionali ai au-

tovehiculelor se vor determina conform celor prezentate la paragraful 3.2, iar coeficien{ii de rezistentd la rulare conform celor prezentate la paragraful 6.1.2.

in care: n\ este masa totald a autovehiculului, in kBi m."o - masa redusd a autovehiculului, in kg; dv/dt - accelerafia centrului de masE a autovehiculului, in m/s2 (in practici dv/dt = 0,2+0,4 m/sz). iror(a totalS de rezisten{d la demaraj R7 este dat[ de relafia:

Rd = 6rot

-" '*,

in N,

(6.2s)

in care 6ror oste coeficientul de influenfd a maselor in migcare de rota1ie ale autovehiculului:
6ror

=1+o'il*

(6.26)

tunde: i"u este raportul de transmitere din cutia de viteze

in treapta

se-

lectat6, iar o = 0,04+0,09. Pentru determinarea coeficientului 6,o, se poate utiliza gi relafia:

|l8

u9

BMELE DINAI\4ICI I AUTOVEHI CULELOR

I]EZ ISTEIiT ELE LA INAI IjTAAEA AUTOVEhI CULELOA

6ror

=l

+ 6.o6 + 8moror .i3v,

(6.27)

in care:

6.o1;

coeficientul de influen{5 al motorului (6.n,o, = 0,05+0,07 la autoturisme, 6rn,o, = 0,04=0,05 - la autocamioane gi autobuze). Pentru o anumitd treapti de vitezd j, caracterizati de raportul de
6ao1o, eSt

este coeficientul de influen{d al rofilor (6,ori = 0,03+0,05);

Aplica{ii

transmitere i.uj, 6rorj = I + o. i.2u, sau 6rotj = I + 5ro1i + Dmoror . i3vj.

R4*,1 est datd de

Forfa de rezistenfd la demaraj a remorcii relafiile:

Rd(rrn) = 6r'ot(rm) 'ffirm Rd(rm) =6rot(sm)'

R,1.,,,1

/semifentorcii (6.28)

'*,*

*,

lDsm'gI, - *,

(6.2e)

1. Sd se calculeze for{a de rezisten{d la demarare gi puterea necesar[ ?nvingerii acesteia a unui autovehicul cu greutatea total[ Cu = 1680 daN, puterea maximd P** : 55 kW la turalia np = 4600 rot/min, momentul maxim M*, : 126 Nm la tura{ia nrra = 2800 rot/min, tura{ia minimd de func{ionare a motorului n*in = 800 roVmin, marca anvelopelor 185/65 R 15 87 T, presiunea de umflare a pneurilor p : 0,22 MPa, in toate treptele de viteze, intre vitezele minime 9i maxime ale fiecdrei trepte. Autovehiculul se deplaseazd pe o $osea de asfalt in stare bund, cu inclinarea longitudinal6 a acesteia fata de orizontali de l8o. Rapoartele de transmitere, vitezele minime gi maxime pentru fiecare treaptd de viteze, se vor determina conform celor prezentate la

in care:

6ror(rm), 6,s11.,n; SUht

coeficien{ii de influen!5 ale rnaselor in mip-

capitolul 5.
2. Sd se calculeze for{a de rezistenfd la demarare gi puterea necesard invingerii acesteia pentru autovehiculul cu datele mai sus prezentate, la o vttezd care corespunde pentru doud trepte de viteze. Autovehiculul se deplaseazd pe o gosea pietruit[ in stare bun6, cu inclinarea longitudinald a acesteia fafa de orizontald de 19".

selor in migcare de rotafie se referd la influenfa ro{ilor remorcii/se,niremorcii, deoarece singurele mase in migcare de rotafie sunt rofile); m,)r, msm - masa remorcii/semiremorcii, in kg. Rela{ia (6.28) este valabill in cazul unei singure remorci. in cazul unui convoi de N. remorci de construclie diferitr. for{a de rezistcnfd la dernaraj a remorcilor se determind cu relafia:
Rdlnn; =

care de rotafie a remorcii/semiremorcii (in aceste cazuri, influenfa ma-

# )-,rm)i

'6rot(rm;i , in N.

(6.30)

3. S[ se calculeze forfa de rezistenfd la demarare gi puterea necesari invingerii acesteia a altor autovehicule la care se cunosc datele menfionate mai sus gi care se deplaseaz[ in diferite condifii de
drum.

La frAnarea autovehiculelor cu ambreiajul decuplat, influenla maselor in migcare de rotafie se reduce la influenfa rofilor (coeficientul de influen{6 a maselor in migcare de rota}ie are valori mai mici). Puterea necesard invingerii forfei de rezistenfd la demarai este dat[ cle rela{ia:
Pa = Rd

'v = 6rot 'ffia

'v'!I'

dr

rn

*,

(6.31 )

in care v este viteza de deplasare a autovehiculului, in m/s.

t20

t2l

BAZELE DII.IAMI CI I AUTOVEIiICULELOIQ

QT1I.5II-N [ELE LA IMINTAAEA AUTOVEHICULELOA

6.6. TESTE GRILA

SiCoefibls
(ay)

eii$teilja.,tarj

([)'
ilptedat

Pa = Pa

k's.(v+

uu)2 . u, in

w;

t=ut,
16

6)

=k

E.H.I]La#*,inw;
S (v-vu)2.v,inW,
?n

R, /-!, {bI |^ =-r'

Z

c) Po=k

in care: E gi H se exprimd in m; k

kg/m3; S in m2.

X c) r =-, 'Ga
in care: a, gi 16 se exprimd in m; iar Gu, R,, X gi Z in N.

a) 6rot =t+o.ifr; b) 6ror = t+o-il: @ 6rot=l+o.il".

a)

Prd, =

*u'*'
clt

Rd, = -, '(6ro, R,l,

-r).{, 'dr

=.r..r '*

dt

a)

Pv =

Gu-',t-!to , in kw; v ,vr .

3600
sin
cr

@)

po =6ror .ffia
Pa = (D,ot

.V.t,

in w,

O)

Pv = (f .cos

o). v 'Gu , in W;

6Pv
t22

Go , in kW. = v.vr .
3600

" #, in w; c) Pd =6.ot .Dred .u.t,inw.

t23

b)

l).-u

hcApcAp

or

mvr cr Rlr puril rop Rurovr

cuLrlog

)x, c) nlt=7,
\ra
in care: R, G", XX;gi

X[

se

exprimi in N.

C]APIIOI,UI,7

a)
irucAncARILE DINAMIcE ALE
PUNT| LOR AUTOVEHTCU LELOR

Ytmax

b)

Ytmax

. c)
TESTE GRILA

7r max =

9'*ua

Lzi

in care: G., Xi,

22giZl

se exprimd in

N.

a)

^t=!, \Ji
G1

b)rn,=u',
,Z; c) .i =e.d_,
in care: Ft, G", GigiZi se exprimtr in N.

a) Tr=f ?^, b) Tr =e

+,
21 se exprimi in N.

c) ,,

=+,
li

ln care: Fr, G,

a) b)
124

Yt

yt

a-b . a) 9=--i Ilo

t25

lr

IJ,\ZELE DIIIAN/ICII AU IOVTI 1ICULELOA

ilcAr.rcAt,rr

|rtNAMtcE ALE puNltLoR AUTovEHtcuLELoa

!,9r

b) a= u.,
b-a . c) e=l_, Ilo
o

ho

in care: a, A, b gi h* se exprimd in m.

a) ml <l; b) m2 >1; c) ml=m2-7.

r)

'

a-b
h,,

h\
c)

Q=-i; A
b-a I = -;--, no
D

h,,

a) mfl <IcmS2i b) mfl = mf 2=l; c) :nfl >l>mf2. C

Aplicafii

in care: a, A, b, h* se exprimd in m.

1. un autoturism incdrcat, prevlzut cu doud punfi, cea din spate fiind motoare, care are greutatea total[ G" = 2950 daN, ampatamentul A = 2,580 m, marca anvelopelor l85/65 R 14 T, presiunea de umflare a pne,rilor p : 0,23 MPa, se deplaseazl p" gor"a de asfalt

'rl)

ml < 1< mr; ml ml

in

stare bund cu inclinarea lo*gitudinald

acesteia faf6

cle

b)

c)

>1>mr; --fr2=I'

maximd de aderenfa gi coeficien{ii de incbrcare dinamicd a pun{ilor, atdt pentru urcare, cdt gi pentrur coborare. Se considerd ca hu = hs . Rapoartele h/A gi a/A se vor lua din tabelul 3.1.
2. IJn autoturism incdrcat, prevbzut cu doua punli, cea din fafi fiincl motoare, care are greutatea totald Gu = 3368 daN, ampatamentul A = 2,512 m, marca anvelopelor l95/65 R tS T, presiunea de um_ flare a pneurilor p = 0,24 MPa, se deplaseazi pe $osea de asfalt umedi cu inclinarea longitudinalh a acesteia fald de orizontald sub un unghi de22o. SE se calculeze reac{iunile normale la punfile autoturismului, forta maximi de aderen{d gi coeficienfii de incarcare dinamicd a nunti127

orizontald sub un unghi de 25o. Sd se calculeze reacfiunile normale la pun{ire autoturismului, fo4a

a)

b)

(l; m, )l;
m,
m, (l(ffi2.

c)

126

tl

\ZELE DIIAN4ICII AI-]TOVI I]ICULELOI]

IICAI.r<-AI,II

I )INAN4ICE

ALE pUlITILOp AT]TOVEHICULELOIJ

lor, atdt pentru urcare, cat gi pentru coborare. se consirjerd hu = hs . Rapoartele h/A Si ct/A se vor lua din tabelul 3.1.

cd

punfilor, atdt pentru urcare, cdt gi pentm cobordre. Se considerd ci hu = hs. Rapoartele h/,4 Si a/A se vor lua din tabelul 3.1.
6. Un autocamion incdrcat prevdzut cu trei punfi, toate fiind motoare, care are greutatea utild G, = 10400 daN, coeficientul de utilizarc a greutefii l'lc = 1,28, ampatamentul A = (2,790 + 1,270) m, marca anvelopelor I 1.00 - 20, presiunea de umflare a pneurilor 0,525 MPa, se deplaseaza pe drum de pdmAnt udat dupd ploare cu inclinarea longitudinalr a acestuia fafi de orizontald sub un unghi de l6o. Si se calculeze reacfiunile normale la pun{ile autocamionului, forfa

Un autocamio. incdrcat, prevdzut crr doud punfi, ambele fiincl motoare, care are greutatea utild G" = 6650 daN, coeficientul de

anvelopelor 11.00 - 20, presiunea de umflare a pneurilor p = 0,525 MPa, se deplaseazd pe drum de pdrndnt desfundat cu inclinarea longitudinal6 a acestuia fa{E de orizontald sub un unghi de 12". Sd se calculeze reacfiunile non'nale la pun{ile autocarnionului, forfa rnaximd de adererrfd gi coeficienlii de incdrcare dinamicd a punfilor, atat pentru urcare, cdt gi pentru cobordre. Se considerd cr

utilizare a greutdfii t16 -- 1,22, amparementul A = 4,50 m, marca

hu = hs. Rapoartele

n/l

Si a/A

se v,::r-lua

din

tabe

lul 3.1.

maximh de aderenfl gi coeficien{ii de incdrcare dinanic6 a punfilor, at6t pentru urcare. cAt gi pentru cobordre. Se consicleri cd hu = hs. Rapoartele n7n Si ct/A se vor lua din tabelul 3.1.

Un autocarnion incircat, prevdzut cu rioub punfi, frdnat pe ambele punfi, care are greutatea utild Gu = 6500 daN, coeficientul de utilizare a greutdfii q6 = I,16, ampatrimentul A = 4,00 m, marca anvelopelor 10.00 -20, presiunea de utnflare a pneurilor p = 0,550 MPa, se deplaseazd pe gosea pietruitd uscatd cu inclinarea longitudinald a acesteia fafd de orizontald sub un unghi de 17o. sd se calculeze reac{iunile normale la punfile autocamionului, forla maximd de fidnare gi coeficienfii de incdrcare dinamicd a pun[ilor. at6t pentru urcare, cdt gi pentru coboriire. Se consideri cd ho = ho.
Rapoartele
5

7. Sd se calculeze varia{ia coeficientului de incf,rcare dinarnici a purr[ii motoare in func{ie de raportul hr/A perttru un autoturisrn inchrcat,

prevdzut cu dou[ pun{i, cea din spate fijnd nrotoare, care are greutatea totald G,, = 1870 daN, ampatamentul A = 2,67O m, marca anvelopelor 205/60 R 15, presiunea de umflare a pneurilor p = 0,22 MPa, gi care se deplaseazd pe drum de gheatd cu inclinarea longitudinalS a acestuia faf6 de orizontald sub un unshi
de 6o.
Se considerd cf, h u =

h/A gi a/A

se vor lua

din ;abelul3.l.

h, . Raportul hrtA se va lua intre valorile date

se vor efectua atAt pentru urcare, cAt gi

in tabelul 3.1. Calculele

Un autocamion incdrcat prevdzut cu trei pun(i, cea din f'a1d fiind nemotoare, iar cele doul punfi din spate fiind motoare, care are ampatamentul A = (3,665 + 1,270) tn, greutatea proprie Gs = = 7600 daN, greutatea Lrtild G" = 10900 daN, rnarca anvelopelor 12.00-20, presiunea de umflare a pneurilor 0,575 Mpa, se depla_ seazd pe teren cu sol argilo-nisipos urnczit pand in stare de curgere cu inclinarea longitudinald a acestuia fa{d de orizontald sub un
unghi de 10". pentru cobordre.

8. SI se calculeze variafia coeficientului de incdrcare dinamicd a punfii motoare in funcfie de raportul hr/A pentru un autocamion incdrcat,

prevdzut cu dou[ pun{i. cea din fa{d fiind rnotoare, care are
greutatea utila G, = 6500 daN, coeficientul de utilizare a greuti(ii Ic = 1,15, marca anvelopelor 9.00 - 20, presiunea de umflare a pneurilor p = 0,575 MPa, ampatamentul A : 3,100 m gi care se deplaseazd pe teren argilo-nisipos umezit p6nd in stare de curgere

maximd de aderen{d
t28

sd se calculeze reacfiunile normale la punlile autocamionurui, for{a

gi coeficienlii de

incdrcare dinamic[

129

BAZTLE DINAMICII AUTOVEhICUT ELOQ

lr-icArr<-At.,l

Dt

rAM CE ALE DLtNTt Loe AUro\./EHtCULEt

I

op

cu inclinarea longitudinald a acestuia faln de orizontald sub

unghi de 18".
Se considerd cd h u

un

in tabelul 3,1. Calculele se vor efectua

pentru coboldre,

h, . Raportul hr/,A se va lua intre valorile date

atAt pentru urcare, cAt gi

9" Sa se calculeze variafia coeficien{ilor de incdrcare dinamicd

puntilor unui autocamion inclrcat, prevdzut cu doud punli, ambele fiind motoare, in funcfie de raportul hs/A, care are greutatea utild G" : 8200 daN, coeficientul de utilizare a greutd{ii lc = 1,05, marca anvelopelor 11.00 - 20, presiunea de umflare a pneurilor p : 0,525 MPa, ampatameutul A : 4,215 m gi care se deplaseaza pe $osea pietruita uscatd cu irrclirrarea longitudinald a acesteia fa{i de orizontalS sub un unghi de 30', Se considerd cd ho = h, . Raportut hrtA se va lua intre valorile date in tabelul 3.1. Calculele se vor efectua atAt pentru urcare. cAt si
pentru cobordre.

presiunea de uurflare a pneurilor p:0.22 Mpa, urcd pe o in stare bunii cu ilc,linarea longitudinald a acesteia fa[I de orizontald sub un unghi de 20' (Fig. 7.1). SI se calculeze; a) reac{iunile normale la pun{ile autoturismului; b) for{a rnaxinrd de aderen{5; c) coeficienfii de incdrcare dinamicd a punfilor. Se considerd cd hu = hn . 175/70 R
1-3,

gosea de asfalt

ntrt

i(t

10. Se se calculeze varia{ia coeficientilor de inc[rcare dinamicd a pun{ilor unui autoturism inclrcat, previzut cu doud punfi, ambele fiind fr0nate, in functie de raportul hr/A, care are greutatea util6 Gu = 1620 daN, greutatea proprie (i6 = 1165 daN, nnrca anvelopelor 195/65 R 15 V, presiunea de urnflare a pneurilor
p

0,24 MPa, ampatamentul

A:

4,215 m gi care se deplaseazi pe

a

gosea

de asfalt umedd-murdard cu inclinarea longitudinald

acesteia fala de orizontal[ sub un tnghi de22".

Se considerb

ci

hu

=h'

Rapoftul hK/A se va lua intre valorile

Fig.7.f . Schema forfelor, momentelor gi reacfiunilor ce aclioneazd asupra autoturisrnului cu doud punfi, ambele fiind motoare.

drte in tabeiul 3.1. Calculele se vor efectua atat pentru urcare, cAt
gi pentru cobordre.

Exemplu numeric
Un autoturism incdrcat, cu formula rolilor 4 x 4, greutatea totald 2621 daN, ampatamentul A = 2,650 m, marca anvelopelor a)
11

Nota{iile din figura 7.1: v. notafiile de la figura 6.1.

raza de rulare a rofilor (se calculeazd conform celor prezentate la capitolul 4).

G^
130

= tz= t

-)

l3l

BAZ ELE DINAMI CI I AUTOVEHTCULELOP

INCARCAITILE DINAN4ICE ALE DUNTILoR AUToVEHICULELoa

Din marca anvelopei =) r = 0,268 m, X1= <p.21;X2= e.22, g - coeficientul de aderentl; M.1 * M,2 = f.r.Gu.cosu, f - coeficienlul de rezistenfd la rulare; 21 + 22= Gr.coscx, - Zr - Gu.coscr - Zz; Zz= Gr,cosg( _ Zr;

Gt = b'-tu = .A
f-!

(:

1258,08 daN-+ greutatea repartizatdpe puntea fa!a; repartizatd,pe puntea spate.

Gr = a' -,u = l362,g2daN -+ greutatea -A

()M)a: Zz.A- M.r - M,z - hr.G..sincr-

a.Go.coscx, -Ro.ho _Ra.h*

= g.

Pentru gosea de asfalt in stare bunS: e = 0,8 (v. Tab" 5.7).

f :0,016 (v. Tab. 6,3) li

X1 + X2 - Ru - Ro = Gu.sincr l.h*

(Xr + Xz - Ro).h, = Ra.h* + h*.Go.sincr;

a.Ga.cosct, - Ru.h, - <p. h*.G,,.cosd

- Z, = 685,13 daN; Z,

= 1872,44 daN.

=+ g.hs.Gil.cosc[ - hs.e.Zz + he.q.Za - R".he = Ra.he + hr.Go.sinq;

Zz'A - f.r.Gu.coso, -

Ru.h, = e

b) Forfa de aderenfd maxim6, in cazul autovehiculului cu doud punfi, ambele fiind motoare, se afl6 dublAnd valoarea acestei forfe la puntea unde ea este mai micd.

in
c) mr,
z

cazul de fa{d: Zt

lZze X** =2.e.Zt= 1096,208 daN.

=zz
(IM)s: ZyA
-v

coeficien{ii de incdrcare dinamicd a punfilor autoturismului.

M,1

M,2 + h*.Gu.sincr - b.Go.coscr + R".ha + R6.h, e; =

_

mt

R4'h* + hr.G,.sino, =he.g.Zt + g.hr.G..coscx - hs.e.Zl

=+= 0,54 ^G1G2 -

Iill

( r; m.t =?

= 1,37= m2> l.

Ro.h*; Ro.h*;

ZrA + f.r.G..cosu

- b.Go.cosc, + Ro.ha + g.hr.Gu.cosct

-2,=

ft -f

-9. hr).G" ' :

.cosclt

- Ro . (h" _ hr)
.coso

A
he

h, =

zt=

ll#5.Gu
.

La deplasarea autoturismului prevdzut cu doui pun{i, ambele fiind motoare, are loc o descdrcare a punlii din fa15 gi o incdrcare a celei din spate, comparativ cu sarcinile lor statice. Puntea din spate se incarcd suplimentar cu aproximativ 37Vo faf6 de inc[rcarea static6. Schimbarea dinamicd a reactiunilor normale la autovehiculele cu formula ro{ilor 4x4 se face mult mai intens decAt la cel cu o singurl punte rnotoare, datoritd faptului cd forfa de tracliune maximd este mult mai rnare, dar prezintd acelagi caracter.

z,
Din tabelul 3.1

!tJ'' !-!' h t- Go
I

coso,.

: atege: a = o,trt se

*.

n,tr.
= 1,272 rn;

A = :t * b = 2,650m
rl

b=

A(l

_ 0,52)

a= I,378 mt he ,il

0,6625 m.

r32

IJJ

PEPFORMAIITELE AUTOVEhI CULELOQ

8.I. BILANTUL DE TRACTIUNE AL AUTOVEHICULEI,OR (Fig. 8.1) [22,23lreprezintd echilibrul tuturor for{elor care acfioneazl asupra acestuia la migcarea rectilinie pe un drum oatecare, cu motorul in plini sarcind. Bilanful de tractiune al unui autovehicul este necesar pentru: determinarea for{ei disponibile pentru accelerare; determinare a vitezei maxime ; determinarea rezistenfelor ce le poate invinge autovehiculul la o vitezii datd. intotdeauna forfa la roatd Fn, obfinutl prin insumarea forfelor tarrgenfiale de la toate ro(ile rnotoare ale autovehiculului, echilibreazi suma tuturor rezistenfelor la inaintare (v. Fig.6.l). Dac[ motorul se afld la sarcini parfiald se obline o fo(bla roati (. Punctul c (Fig, 8.1),ob1inut la interseclia dintre curbele Fp 9i suma rezistenfelor exterioare ER"*,, care nu depind de caracterul migcdr,i, determinl viteza maximd v*x 3 autovehiculului ce poate fi obfinutd in condifiile de drum considerate, cu motorul in plind sarcini; in acest punct este regimul la care autovehiculul trece de la o migcare acceleratd la una uniformi, iar forfa disponibild pentru accelerare este nuld. Punctut i G'ig. 8.1), determindviteza v'.0* a autovehiculului ce
Bif an{ul de trac{iune al autovehiculului

CAI'I't'()IUt.

ti

PERFORMANTELE AUTOVEHICULELOR

ale acestora in privinfa:

Performanfele autovehicuIelor reprezinta posibilitetrire maxi're vitezei; demarajului; capacitdfii de frAnare;

indicilor de apreciere a acestora.

Determ

sta
stu

:;:T:::1J,:i*'

poate

rul:

Studiul performanleror autovehicureror se efectueazd cu ajutobilanfului de trac{iune; bilanfului de putere;

caracteristicii de tracfiune (caracteristicii for{ei ra roatd);

fi ob{inutd cu motorul [a sarcind parlialS. La o vitezd v1 de deplasare a autovehiculului, cu motorul in

plind sarcind, segmentul (a-b) (Fig. 8.1) reprezintd forla disponibild pentru accelerare (Ro = Fn - X&*,), capabild si invingi rezistenla la demarare. Dacd motorul se afld la sarcini par{ial6, forfa disponibild pentru accelerare ( R'o = 4 - IR"*, ), este dati de segmentul (a-b')

ecuafiei generale de miqcare; caracteristicii dinamice; caracteristicii de vitezd; parametrilor capacitifii de demarare; parametrilor capacitdlii de friinare.

(Fie.8.l). ln cazul in care existd gi fo(a de trac{iune la cdrlig R,., atunci graficul bilantului de trac,fiune (Fig. 8.2) va con{ine 9i aceastb for[6, plasatd deasupra curbei R* iar deasupra curbei (Rr + R6) va apare curba sumei rezistenfelor exterioare )Ri*, , care nu depind de
caracterul miqcdrii.

134

135

BMELE DII'IAMICI I AUTOVEhI CULELOQ

Fn

pEIIFOQIV'ANTELE AL jTOVEHICULELOQ

;R esA
-.J

Eg .FJ
C)= d.= -\t) d'= Hr q.)

OJ 'ti'l{

IRcxt=R,u+&
n]

{'n

x=
-=
G)

.o.)
!'tmax

Forfele care nu depind de greutatea autovehiculului sunt Fp 5i R,, iar diferenfa dintre ele reprezintd forfa de trac{iune disponibilI sau excedentari (F.*. = Fn - R,) care poate fi folositi la invingerea rezistenfelor drunrului gi rezistenfelor la demarare. Punctul c (Fig. 8.3) [22,23], ob]inut la intersecfia dintre curbele (Fr*. = Fn - R,) gi rezisten{a totald a drumului R*, determinl viteza maximd vrox o autovehiculului ce poate fi ob{inutd in condlliile dc deplasare date. Segmentul (a-b) (Fig. 8.3) reprezintl forfa disponibil6 pentru accelerarea autovehiculului la viteza v1. Punctul x caracterizeazd valoarea maximd a rezistentelor ce pot fi invinse de autovehicul cu treapta de vitezf, consideratb gi cu viteza v*.

Ylrnx

\
cc

Vilcza de dcplasarc a aulovchiculului. [krn/h]

crZ F"*"
ll
R

Fn

Fig. 8.1. Bilanful de trac{iune al autovehiculului singular, intr-o anurnittr

treapta din cutia de viteze.

,0CIs
:N, t-*.= v.,

Fp

,iJ q.F X-o() <fJc! HE

dA o!
()

=R

IR'ext=Rqr*&,*Rtc

S,p i

uUx
cc

':a,i
C)E &E

'R=

Eg

,9-0 g -vci)<t z'= C)H

,i c) &'= t! (,)
rcg O

0 r'x
Ry, + Rr.

\'rnax

v [kn/hl

Viteza de deplasare a autovehiculului.

J$) ^.5 ri <c

Rqr:
Rr

R1 +

\r

Fig. 8.3. Varia{ia forfei de tracfiune disponibile la un autovehicul singular, intr-o anumitl treapti din cutia de viteze,

Viteza de deplasue a autor,ehicnlului- [knr/hJ

Analiz6nd figura 8.3, se constath cb prin mbrirea rezistenlei drumului, viteza maxim6 de deplasare se micaoreazd.

Fig. 8.2. Bilanful de tractiune al autovehiculului in agregat cu remorc6, semiremorcf, sau magini de lucru, intr-o anumitd treapti din cutia de viteze.
136
IJ I

BAIELE DINAMICI I AUTOVEI1ICULELOQ

DEQFOUMANTELE AUTOVEHTCULE

LOt.?

i'

8.2. CARACTERISTICA DE TRACTIUNE

aceasta.

In cazul in care existd gi forfa de tracfiune la cdrlig R1., la realizarea graficd a caracteristicii de tracfiune se va {ine seama gi de

(CARACTERISTICA FORTEI LA ROATA) A AUTOVEHICULELOR Caracteristica de trac{iune (Fig. 8.4) 122,231reprezintd curbele
a

Pe baza caracteristicii de tracfiune se poate anafiza care dintre treptele de viteze se pot folosi integral in exploatarea autovehiculului. curbele forfelor la roatr Fpq care se gisesc sub curba rR.*,, caracterizeazd, faptul cd treptele respective de vitezd nu se pot folosi in acele

de variafie ale fbrfei la roatd in funcfie de viteza de deplasare

aulovehiculului, pentru fiecare treapti a cutiei de viteze. Caracteristica de trac{iune se utilizeazd. Ia studiul performanfelor autovehiculului;

condi{iii de exploatare ale autovehiculului.

in felul acesta rezultl

fortele disponibile la accelerare Rdj pentru fiecare treaptd de vitez6. caracteristica de trac[iune a autovehiculului singurar, ta diferite inclindri ale drumului (in%r), este redatd in fisura 8.4'.

studiul posibilitalilor gi momentelor de trecere de la o treapti de vitez6, la alta, in tinrpul deplasirii autovehiculului.
Fp
D N
H

F'q

IRext

*Z (')'o
t'--| !l= o= *=
aO d= l+. 0)
NJ

() -o

(.)

,<

IRoxt=Ry*Ra

U)

l..l
q.)
Cd

qr
'al

CJ

X
d.)

,-(!o

9N : 9
,!/ E;J

^-=
() vtr1n*
Viteza dc deplasarc a autovchicuhrlui. [kln/h]

Viteza de deplasare a autovehiculului, [krn/h]

\'

Fig. 8.4'. caracteristica de hacfiune a autovehiculului singular, incliniri ale drumului (in %,).

ta

diferite

Fig. 8.4. Caracteristica de tracliune a autovehiculului singular

Avdnd in vedere figura 8.4', se pot determina vitezele maxime ce pot fi atinse de autovehicul la deplasarea acestuia pe drumuri cu anumite decliviteli, precurn gi treapta de vitezd, care trebuie utllizatd,. De asemenea, la urcarea rampelor, rezultd, necesitatea schimbdrii treptelor de vitezd superioare la cele inferioare.

r39

bAZELE DINAN,IICI

AUTOVII-]I CULE LOQ

PEAFORN/ANTELE AU I OVEHICULELOR

CunoscAnd

fbrfa disponibilI pentru accelerare

in

auttmlte

de caracterul migcbrii, determind viteza maximd vmx a autovehiculului

condi{ii de deplasare, la diferite trepte de vitezd, se poate identifica trcapta optimb de vitezd ce trebuie utilizati la depagirea pe $osea.

obfinutd in condiliile de drurn considerate; in acest punct este regimul la care autovehiculul trece de la o migcare acceleratd la una uniformd, iar puterea disponibild pentru accelerare este nuli. La un regim la care atttovehiculul se deplaseazd ctt viteza v1, ce poate

fi

8.3. BILANTUL

D[

PUTERE AL AUTOVEHIC]ULELOR

Bilan{ul cle putere reprezintd echilibrul dintre puterea la roati gi ruma puterilor necesare invingerii rezisten{elor la inaiutarea autovehii:ulului. Curbele P" : f(v) 9i P* = f(v) (Fig.8.5) 122, 231 au o alurE asemdndtoare diferind intre ele prin factorul de propor{ionalitate q,.

segmentul (a-b) (Fig. 8.5) reprezintd puterea disponibill pentru accelerare (Po = Pn - XP.*t), iar segmentul (b-d) reprezintd puterea pierdutd la invingerea rezistenlelor de frecare din transmisia autovehiculului (Pr = P. - Pn). Puterea excedentard (P"*. = Pn - P,) reprezinti Puterea de care dispune autovehiculul itr vederea invingerii rezisten{ei drumului gi la accelerarea migc6rii. Intersecfia curbelor P.*. $i P*i (Fig. 8.6) 122, 23) determind punctul aferent vitezei maxime Vimax iI autovehiculului pe drumul caracterizat de yi. Segmentele ordonatei, care se afl6 intre curbele P.*. 9i P,yi, detennind puterea disponibild a autovehiculului pentru a-i accelera migcarea (Poi = P.*. - P,yi).

,y

d
C)

\\P.
:1

7
ct

P"*.=P11 -P"

r,l

Ynrrx

Viteza de deplasare a autovehicuhrlui.

[kn/ltl
Vnm,rx

Fig. 8.5. Bilanlul de putere al autovehiculului singular intr-o anumitd treaotd din cutia de viteze.

Vinrax

v lmax

Punctul c (Fig. 8.5), obtinut la intersecfia dintre curbele Ps

gi

puterea absorbitd datoritd rezistenfelor exterioane XP.*1, care nu depind

140

Viteza de deplasare a atttovehictrltrlui' [knr/h] Fig. 8.5. Variafia puterii disponibile a autovehiculului, intr-o anumitd treapta din cutia de viteze: Pvl,.., i,.., n - puterile necesare invingerii rezistenfelor totale ale drumurilor, cataclerizate de Vr <...<V,

'...'Vn'

t4l

tl

BAZELE DIIiAMICII AUTOVTHICULELOQ

PEI.IIORN/ANTE LE AUI OVEHICULELOA

Asemdn[tor, se poate analiza pe un singul grafic variatia puterii disponibile a autovehiculului pentru toate treptele cutiei de viteze, in diverse condilii de exploatare.
8.5" CARACTERISTICA

DINAMICA A AUTOVEHICULEI,OR

s.4. ECUATTA GENERALA DE Mr$CARE A

AUTOVEHICULELOR
Pentru stabilirea ecuafiei generale de migcare a autovehiculului, acesta se considerd in deplasare rectilinie, pe un drum cu inclinarc lon-

gitudinald fald de orizontal[ sub un unghi cx, in regim de vitezd tranzitori'r cu accelera{ie pozitivd. Pebaza ecuafiei generale de migcare a autovehiculelor se oblin parametrii gi indicii caracteristici deplasarii cu regim tranzitoriu de
accelerare sau de frAnare. Ecua{ia general6 de migcare a autovehiculului se stabilegte pe baza bilanfului de tracfiune, ajungAndu-se la expresia 122,231:

Caracteristica dinamicd reprezintd curbele de variafie ale factorului dinamic in funclie de viteza autovehiculului (D : f(v)), pentru toate treptele de viteze utilizate. Caracteristica dinamicd se utilizeazd la: stabilirea vitezei maxime de deplasare a autovehiculului; stabilirea inclindrii longitudinale maxime a drumului fa(d de orizontald; determinarea rezistenfei totale maxime a drumului;
detenninarea aderen(ei max ime. Forf a exced entard F.*. caracter izeazd
d
i

namic itatea autoveh ic u -

#=

*;

(r^

-rR*')'

(B.t )

lului, dar nu poate fi folosit[ ca indice de compara{ie pentru autovehiculele cu greutdfi diferite. Calitdtile dinamice ale autovehiculului se apreciazd cu ajutorul factorului dinamic D, care este o forfd excedentard specificd (parametru adimensional), dat de
rela{ia [22,23):

in care: dv/dt este accelerafia centrului de rnasd a autovehiculului, in -/s'; mu - lnasa totald a autovehiculului, in kg, 6,ot - coeficientul der influenfi a maselor in migcare de rotalie ale autovehiculului. Pentru o treaptd j de vitezS, ecua{ia generalI de rnigcare a
autovehiculului are forma 122, 231:

F"^.
Ga

FR

-Ru

Ga

AvAnd
122,,231:

in

vedere relalia (8.2)

qi bilanful de tracfiune
fi

al

autovehiculului, expresia factorului dinamic poate

scrisd sub forma

---l = ----^ .(F., - )R.*,i/. .6rn,i \ ^r

dt
ffio

dv,lr\

(8.

l'

D=v*i u-,'*.
I

(8.3)

Aceastd expresie este valabild in situafia in care autovehiculul este echipat cu cutii de viteze clasice, deoarece raportul de transmitelc diferi pe fiecare treaptd, iar in timpul demara.jului i""1 gi 6,oq Siurl constante. Pentru autovehiculele cu transmisii progresive continue, lrr care i, este variabil in timpul demarajului, se include in calcule un c(x'

ficient ( 6;", ) tabelar, corespunz[tor fiecarui convertizor hidrodinanrit

r42

autovehiculului este eonstantd, atunci factorul dinamic este egal cu coeficientul rezistenlei lotale a drurnului (D: V). Dac6 in priza directd (pentru i.upo = l), factorul dinamic este dat tfc relafia (8.2), atunci in diferite trepte de vitezd caracterizate de rrlrortul de transmitefe igyi, relafia de calcul a factorului dinamic Q rrrc forma 122,23):

in

cazul

in care viteza cle deplasare a

r43

rBAZELE DINAN4I CI I AUTOVEHI CULELOR

DtaFoQN/ANTELE AUTOVEHTCULELCQ

k 'S. v?
FRJ

'lcvj
i?r:
Ga

rJ

Dj=
in care:
de viteze.

(8.4)

inIlfimea pa hiculul cu o a cutiei de v rezistenfi la rulare);

datd de dubla ineealitate:

se poate deplasa autove-

ant), la o anumit[ treapta

Vo,

este

coeficientul de

aderenfa maxim5 a autovehiculului.

i"ni este raportul de transmitere

din treapta j de viteze a cutiei

condifia ca autovehicurur sd se deprasese fbrf, arunecare

este

intr-o anumitd treapti de vitez6, pentru aceeagi tura{ie a motorului, for{a la roatd se multiplicd de isyl ori, iar viteza autovehiculului se micgoreazi de i.u; ori. Cu ajutorul caracteristicii dinamice (Fig. 8.7) [22,231 se poate
determina:

IR<&
in
cuf

3e.Zad,

(8.-s;

rezistenla total[ a drumului (Vr), corespunzdtoare unui factor dinamic (D1), ce poate fi invinsi de autovehicul la o vitezl oarecare (vr) li o treaptd de vitezi considerati; viteza maximl v2** de deplasare a autovehiculului pe un anumit drum caracterizat de ry2;

roat[ este dati de relatia:

care: 2.4 este reacfiu'ca normald la puntea motoare a autovehiului; rp - coeficientul de aderenfd; produsur (q.z^d) reprezintd forfa de aderenfd; iar )R - surna tuturor rezisten{elor la inairitarea autovehiculului. Avand in vedere condi(ia (g.5), Iimita superioarr a fortei ra

F*'0, = Q'Zou.
finand seama de rera(iire (s.2) factorul dinamic limitat de aderenti: qi (8.6) se poate

(8.6)
determina

Dr=
23] se obline
caracteristica

g.Zoo-k.S.vf
G.
(8.7)

(J

Diagra

ovehiculului (Fig. g.g) LZZ, amic lirnitat de a-derentd in

!.

narea rofilor motoare.

Pentru fiecare treaptb de vitezd, varorire factorurui dinamic e situate deasupra curbelor D* nu pot fi utilizate, deoarece apare pati-

t'

\',lrurax \tlrntax

v1

V2rnlxV

Mteza de deplasare a autovehiculului, [kn/hl

Dr, j. r

Fig. 8.7. Caracteristica dinamicd a autovehiculului: - factorul dinamic in treapta I, j, respectiv k de vitez6.

t44

r45

BAZELE

DI I1AM ICI I

AUTOVTHICLjLELOQ

PEAFORMAI1TELE AUTOVEHICULEIOI]
1)

D
O

4= O(J C)() E> iIE gcn

O
Ir

Tiurpul

\, Vrteza cle rleplasare a autovelriculului, [kur/hJ

Fig. 8.9. Variafia vitezei autovehiculului in timp: a-b, a-br: demarare; b-c: deplasare cu regim uniform (deplasare constantd); c-d, b1-d1: deplasare liber6 prin ine(ie; d-e, d1-e: deplasare fr6nat[.

Fig. 8.8. Diagrama limitelor de utilizate a autovehiculului: Dr, j, I - factorul dinamic in treapta I, j, respectiv k de vitezd;
D*i

)71.

l)) Yiteza medie a deplasdrii ciclice vci se determinl cu relalia[22 L--)

So
Y

factorul dinamic limitat de aderenfi (e, <...< er <...< eJ.

ci -

td +tu +ti +tf

+Su +Si +Sr

s, + s,
[r

+tu

t-r..-,

t.i

(8.8)

in care:
8.6. CARACTERISTICA DE VITEZA A AUTOVEHICULELOR
S1

I sunt spaliile parcurse in timpul demarajului (1,,), al deplasirii cu vitezi uniform6 (tu), al incetinirii (h) $i al frdndrii (t);
Sa, u, i,

Caracteristica de vitezd reprezintd varia{ia in timp a vitezei autovehiculului (Fig. 8.9) I22, 231, incepind cu pornirea din loc gi termindnd cu frenarea totalS. Aceastd caracteristicd se utilizeazi la: determinarea valorilor vitezelor rnedii ale autovehiculelor; aprecierea calitdlilor de vitezd ale autovehiculului pe bazir vitezei rnedii dezvoltate, pe parcursul unui interval de timp sau al unui parcurs de rulare. Ciclul inchis ab1d1e se obfine in cazul in care dupd demararc autovehiculul este ldsat sd ruleze liber gi apoi frdnat. Suprafetele ciclurilor inchise in coordonate timp-vitezi. sr.rnt echivalente cu drumul parcurs de autovehicul in timpul unui ciclu.

spafiul parcurs de autovehicul in timpul regimului tranzitoriu (t,), S.; - spa{iul parcurs in timpul unui ciclu (t6). Caracteristica de vitezi a autovehiculului (Fig. 8.I0) 122,231o constituie dependenfa v.i = f(S.i).
cu

vitezl variabild;

GO

()=
de
(c )c!

,[)

>ei
S.i

NA c)o

Spafiul parcurs in cadrul tmui ciclu Fig. 8.10. Dependenfa

v.1

= f(S.;) (caracteristica de viteztr a autovehiculului). t47

t46

l-

tsAlELE DlNAlv'llCl l AlJl OVtl iICULELOQ

PEI]FORN4AITELE AUTOVEHI CULELOA

Avdnd in vedere relalia (8.7). se poate determina accelera{ia maximd limitatd de aderenfa rofilor motoare ar:
8.7. PARAMETRT CAPACITATII DE DEMARARE

A AUTOVEHICULELOR.

as =(Ds

-V)

+
u

(8.

l0)

rot

Studiul denrarajului autovehiculelclt presupune determitrarea accelerafiei, a tirnpului ;i a spafiului de dernara.j, indicatori cu ajutorul cilora se poate aprecia gi compara capacitatea de demarare pentru
d i t'erite

8.7.2. Determinarea duratei de demarare

tipuri de autovehicule.
8.7.

Durata de demarare (to) este intervalul de timp in care autovehiculul, pornind din loc, atinge viteza Vn, (vo= 0,9 v^*). in zona
(0,9 v,*,*+v*o*) accelerafia este foafte micd, iar cregterea vitezei nu mai este perceptibila. La v^*, inversul accelera{iei fiind -, curba (l/a) tinde asimptotic c[tre verticala dusd din aceastd vitezd' AvAnd in vedere c5 (dt = dvla), se poate determina durata de demarare t6 necesard cregterii vitezei intre limitele vs gi v,,:

l. Determinarea

accelera{iei
expresia-

general5 a accelerafiei

dv/dt), rezultir relafia de calcul a accelera{iei autovehiculului a; in diferite trepte de viteze ale acestuia:

findnd seama de rela{iile (8,2), (8.3), (8.4) 9i de

(a:

ai=(Di.-\U).+J J
o tot.;

(B e)

f. t6 =Jdt=
0

(8.1l)

Dependenfa a; = f(v.i), pentru fiecare treapt[ a cutiei de vitezh a auiovehicuf ului, este reprezentatd in figura 8.ll [22,231.

Pentru determinarea duratei de demarare de la pornirea din loc

pdnd la vn, se construieqte diagrama inversului acceleratiei pentru toate treptele cutiei de viteze, considerdndu-se ci trecerea de la o treaptd la

()l

alta se face in momente optime, care se afld la interseclia curbelor inversufui accelerafiei la diferite trepte (Fig. 8.12) [22, 23]. Se presupune cd vitezele u*,,_,,,, (Fig. 8. l2) se oblin la turaf ia (n* = n".). Dacd trecerea de la o treaptd de viteza la alta s-ar face mai inainte sau mai tArziu de punctele x1., x23,..., x(k_l),k (Fig. 8.12), durata de demarare ar cregte, deoarece suprafa{a de integrare se mdregte cu porliunile hagurate din diagrami. La un autovehicul care are k trepte in cutia de viteze, durata totald de demarare se determin[ conform relatiei:

<6
0

o(J ()l

"

Vteza dc deplasarc aLrlovehicul ului. I krr/hl

viteza acestuia, a = t(v).

Fig. 8.11. Curbele accelerafiei autovehiculului in func{ie de

ta=)tj,
j=l
in care
t1

(8.r2)

este durata de demarare, corespunzdtoare treptei

de vitez6,

148

149

I
BMELE DII.IAtilICII AUTOVEHICULELOQ

-PEPFORMANTELE AUTOVEHICULELOR

tj = )At,,**,,,,
l=Dmin

(8.13) Atti+*l,j

unde:

(n*

- x),
+(n*

pentru j = I

i=trro

i, =

[,nio

-x),

pentru

j=2*(k-1).
16

(8.14)

.o tin + (0,9

*, - X), pentru j =

t(i**),j = to,,,j-',

+ f At,,*-,,,, l=trmin

in

s,

(8.16)

in care: v6 gi v1i+xyj se exprimd in km./h, iar ai; gi ac+x)j in n/s2. Cu relafiile (8.15) 9i (8.16) se obfin domeniile de valori limitate: Atr,**l,j 2 0i t.+*i,i ) 0, in intervalul v(i+x),j ) u*,,-,,,, .

.a< E"%
t:! OE ag5

Curbele de variafie ale duratei de demarare a autovehiculului, in funcfie de viteza acestuia, se pot urmiri in figura 8.13.

3;
=.9 h!
ZQ H=
c)! a

bts

:d
fatr

'),>'.j!"
0

vxl

j v*j,k

Viteza de deplasare a autovehiculului, ftm/hl

Yitcza de deplasarc a autovehiculului, [krn/hl

Fig. 8.12. Determinarea graficd

a duratei

totale de demarare a

autovehiculului.

Fig. 8.13. Curba varialiei duratei de demarare a autovehiculului, in func1ie de viteza acestuia.

Pentru determinarea grafice a duratei de demarare ta = f(v), x a turafiei motorului se alege suficient de mic[ pentru a putea considera aria At (,*"),j egal6 cu aria unui trapez (Fig. 8.12):
cregterea

8.7.3. Determinarea spafiului de demarare Pornind de la relafia general[ a vitezei autovehiculului (v = ds/dt), poate determina lungimea spafiului de demarare, corespunzAtoarc se intervalului cuprins intre timpul inilial tn gi timpul final t:
151

150

lr

BMELE DINAMI CI I AUTOVEHICULELOQ

!n

PEIAFOQMANTELE AUTOVEHI CULE LOI.2

-o

sd = Jv.dt.
t9

(8.17)
C,) .H.

La un autovehicul care are k trepte in cutia de viteze, spatiul

total de demarare, se determind conform relatiei:
k

=Pi: =. xo _r+ tr v)d

sa =
in care
S1

j=1

)sj,
j

(8. l 8)

vxlj

v*j,k

Vitcza de dcplnsarc u

este spatiul de demarare corespunzItor treptei

de vitezd.,
(8.

autoveh iculu lui, [krn/hl

t, = las,,**,..;
l=Il.rn

le)

Fig. 8.14. Spafiul total de demarare a autovehiculului, in funcfie de viteza acestuia.

Pentru determinarea graficl, a spafiului de demarare 56 = qy;, nria AS11**y,, se considerd egaltr cu aria unui trapez:
8.8, PARAMETRI CAPACITATTI DE FRANARE

A AUTOVEHICIJLELOR Aprecierea qi compararea capacitelii de frdnare a autovehiculelor se face cu ajutorul decelerafiei maxime absolute &1 Szu relative an"r, a duratei frdndrii tl gi a spa{iului de frdnare minim S1n6 in funcfie de vitezS. Acegti parametri pot fi determinafi in intervalul a doul viteze, dintre care ultima poate fi egali cu zero, in cazul 1'rAnirii totale.

S,,**),j

=Sn,,,j-,,*
|

f
=[

or,,*-,,,, in m,
min

(8.21)

in care: vil gi v1i+*11 se exprimd in km/h, iar At;; gi At1;1;; in s. Cu relafiile (8.20) 9i (8.21) se oblin domeniile de valori limitate: AStr*^r,j 2 0l Srr+*i,j ) 0, in intervalul v1i+xy,, 2 u*,,_,,., .
Curba variafiei spa{iului de demarare a autovehiculului, in funcde viteza acestuia, se poate urmtrri in figura 8.14. {ie

8.8. 1.

Determinarea decelera{iei

Daci frAnarea se efectueazi cu ambreiajul decuplat, ecua{ia diferenfiald generalS de migcare a autovehiculului, prin analogie cu procesul de demarare, devine [22,231:'

af =- - =-T-iFi ot 6rot 'ma

dvl

-IRsx1 j,

(8.22)

r52

153

BAZELf DII1AM ICI I AUTOVEHICULELOA

DEPFORMANTELE AUI OVEHICULELOA

in care: o1 ste decelerafia absolutd a autovehiculului; 6-,

coeficientul maselor de rotafie in timpul frdndrii cu motorul decuplat; mu masa autovehiculului; F1- forla de frdnare ( F, = p. Zr ); X&" suma rezistenfelor exterioare la inaintarea autovehiculului, care nu depind de caracterul migcdrii (IR"*, =R, +Ro +R,); R, - forfa de

8.8.2. Determinarea duratei

frAnlrii
v1

Integr6nd relaf ia (8.26) intr-un interval de viteze de la poate detennina durata minimi a frdndrii tm,122,231:
dv dv -dn=g'Q'sau: dt=- g.q

la

v2 se

rezistenf6 la rulare; Ro rezistenfd a aerului.

forfa de rezistenfd la declivitate,

Ru

for{a de

(8.27)

Deceleratia absoluti in perioada de fr6nare cu motorul nedecuplat &6. est datd de relafia 122,231: &fm

=-+==L(fr ' dt 6rot .ha

'

+FL

+IR"^t),

G.23)

dv I + tfmin=-J ou=l-=-(vl g'q " u,s'<o ,re'(q.

Considerdnd frAnarea totald (vz = 0), atunci:
f^

urr

u/

-vil.

(8.28)

in care: F;-

motoare; motorul nedecuplat.

- for{a de frAnare datorati motorului, redusd la rofile 6,o1 - coeficientul maselor de rota{ie in timpul frdndrii cu

rrmtn

-g.q.

vl

(8.2e)
multe faze mod direct

Frdnarea cu motorul nedecuplat este mai eficace decdt cea cu motorul decuplat in cazul in care: ir6n) o1. Pentru aprecierea cantitativd a calitdfilor de frAnare, de multe ori se utilizeazd decelerafia relativd (coeficient de fr6nare) 122,231:

Procesul de frdnare este complex, constituit din (Fig. 8.15) fiecare dintre acestea influenfdnd eficienta frdn[rii.

[6],

af rel

=t=100'\,Eo,
8g -

(8.24)
accelerafia

Eficien{a procesului
de frArutre.
['2,,,]

in care:

&p

est accelera(ia absoluti a autovehiculului; g

gravita{ionald.

ConsiderAnd cd: 6ro1 = l; Ru = 0 (viteza la care incepe frdnarea nu este prea mare); a = 0 (frAnarea are loc pe drum orizontal);7a = 6o (frdnarea are loc pe toate rofile), rezultd:
ag1

=(f +g).9,

(8.2s)

iar dacd toate rofile sunt blocate

(f= 0), atunci:

'

af2 = 9'8
I

(8.26)
Fig. 8.15. Schema procesului de frAnare.

r54
il

tllrrltlE DllAMlCll
AU tOVl.t IC,ULELOQ DERFORMANTELE AUTOVEHICULELOA

Nota{iile utilizate in figura 8.15 sunt: A - evenimentul ce determinr franarea poate fi observat; B evenimentul este perceput; C - evenimentul este in{eles; D - situafia este in{eleasd; n -- decizia

consumarea cursei libere a pedalei de frdnd (eliminarea jocurilor dintre articula{ii; reglaje ale sabofilor; elasticitatea conductelor). Durata intdrzierii fiziologice (intervalul A-. E) are o valoare medie de 0,6 secunde. F-iecare conducitor auto are insh un interval de tirnp propriu de intdrziere fiziologicd, care diferd de valoarea medie. Atunci cdnd se cunoagte situalia care a declangat acfiunea de fr6nare se poate stabili gi dacd aceastd ac{iune a fost anticipatb sau dacd a reprezentat o surprizi. In aceste conditrii durata intArzierii fiziologice prezintd valori intre 0,5+1,1 secunde pentru situafii de surprizd gi 0,4:0,8 secunde pentru situatii anticipate cu valorile medii de 0,73 secunde gi respectiv 0,54 secunde. Durata ti,*. (intervalul E+F) este de 0,1+0,2 secunde pentru frdne cu acfionare mecanic[ gi hidraulicI, respectiv 0,2+0,4 secunde pentru frdnele cu aclionare pneumaticf,. Faza de percepere a evenimentului (a) depinde de forma, dimensiunile gi iluminarea obstacolelor, capacitatea vizuall a conducdtorului auto, starea de aten{ie a acestuia, existenfa unor factori perturbatori (oboseala, somnolenfa, starea de sdndtate, aparifia simultand sau succesivd rapidd a mai multor pericole etc.). Aceste elemente influenfeazd gi asupra intervalului de timp pentru inlelegerea, judecarea situafiei qi luarea deciziei B+E, insl experienta poate conduce la reducerea miniml a acestui interval de timp dacl situalia a fost perceputi corect gi la momentul oportun. Durata necesarl recunoagterii unui obiect in condilii de vizibilitate bund este in medie 0,2 secunde. Intervalul de timp consumat pentru a migca ochii gi a fixa un nou obiect in scopul recunoagterii lui variazd intre 0,1 gi 0,3 secunde [6]. I)urata de perceptie-reac{ie la frAnare, in funcfie de natura stimulului care determind perceplia gi pozilia piciorului care aclioneazd pedala de frdnare, este indicatd in tabelul 8,1 [16], iar in tabelul 8.2 este redatd aceeagi duratb in func{ie de starea conducdtorului auto. Durata int6rzierii la frdnare (intervalul A+G) este de circa I secundd pentru cazul in care in traiectoria autovehiculului este interpus un obstacol gi de aproximativ 3 secunde pentru cazul in care se efectueazl o depdqire, pe un drum cu doui benzi de circulafie cAnd din fa{d vine un alt autovehicul [6]. Diferenfa de timp se datoreaz6 procesului de judecare a
t5'7

timp total necesar pentru oprirea autovehiculului.

fiziologice

t1q,

gi durata intArzierilor lnecanice ti,,*.: tor= [ifi,

f ti*"..

(8.30)

tl

lr

lor fizi ol ogice t6, c uprinde : faza de percepfie; faza de emofie; faza de rafionament (udecata); faza de decizie. Durata intArzierilor mecanice tin". constd in: ridicarea piciorului de pe pedala de accelerafie; punerea piciorului pe pedala de frdnd;

D urata in tdrzieri

156
ii

ill'

BAZELE DINAMICII AUTOVEHICULELOP

PEAFORN4ANTELE AUTOVEHI CULELOA

elementelor percepute in raport cu situatia existentb, proces in care complexitatea rapofturilor de cauzalitate dintre elementele percepute determind gi un interval de timp de judecati mai mare.
Tabelul S.l Valorile intervalului de timp de percep{ie-reac{ie la frf,nare func{ie de natura stimulului gi pozi{ia piciorului care acfioneaztr pedala de frf,ni

drumului prin loc neamenajat, din fa{a venind un alt autovehicul,

elementele percepute sunt [6]: directia de deplasare a pietonului; viteza pietonului; viteza de deplasare a autovehiculului; viteza de deplasare a celui de-al doilea autovehicul - care vine din fafd; distanfa celui de-al doilea autovehicul fa{d de pietonul aflat in traversare.

sd fie majorata cu 15:50% cind numdrul de elemente percepute, pentru a decide, este mai mare de patru. De exemplu, la angajarea bruscl a unui pieton in traversarea

Pozilia piciorului
Pe pedala frinei Pe pedala frAnei Pe pedala accelerafie Pe pedala acceleratie

Stimul Auditiv
Luminos

Durata de perceplie - reac{ie, in secunde

A aA

Auditiv
Luminos

0,30 0,46

o c')

T'qbelul8.2

Valorile intervalului de timp de percepfie-reac(ie la fr6nare funcfie

starea conductrtorului auto Starea conductrtorului auto
Se agteaptf, la pericol

de

Durata intArzierilor involuntare (ti;) reprezintd intervalul de timp scurs din momentul in care conducdtorul auto percepe aparilia pericolului, p6nd in mornentul in care frdnarea autovehiculului este
constantd.
[i; = tpr

Limitele duratei de percep{ie reactie la frffnare. in secunde

0,5 0,8

ti1

= [io, * ti66

* t1i,

(8.31)

0,8
1,0
1,2

Priveste normal inainte Atenfia este atrasd de altceva (schimbl treptele de vitez[, privegte lateral, depd$e$te un alt autovehicul etc.) Este neatent, este orbit de lumina

1,01.2

in care tl este timpul scurs de Ia inceperea procesului de frdnare pan[ la blocarea ro{ilor (atingerea eficacitdlii maxime a frAnirii), tir = 0, l=0,2 secunde. Intervalul de timp total de oprire (too,) este definit ca fiind timpul scurs din momentul apariliei pericolului de producere a unui accident, pAni in momentul opririi autovehiculului:
topr= tri

farurilor altui autovehicul, circuld timp de cea{[, furtunf, etc.

pe

4.0 5,0

tfnrin

= to.* tir

tf nrin = titz

* ti*.. * ti6* tr-;n,(8.32)

A corrsumat b[uturi alcoolice

3,0

tn care t6s'

Durata de percepfie-reaclie se reconanda [6]: - sI fie majorati cu 15+20yo in cazurile in care deplasarea autovehiculului se efectueazd pe carosabil ud, cu ndzgd,
zdpad6,, polei:

eSt durata frAn[rii efective (intervalul de timp in care frAnarea se efectueazd cu decelerafie maximd * durata fr6n[rii cu rofile blocate gi decelerafie sc[zutd).

8.8.3. Determinarea spafiului de frAnare

si fie majorat[ cu 25+50Yo fati de cele 3 secunde, pentru luarea unor decizii de cltre conducitorul auto al cf,rui
autovehicul este dep[git, cdnd condifiile meteorologice sunt nefavorabile sau pe timpulnopfii;

Decelerafia autovehiculului poate

fi
dv
ds

scrisd gi sub forma:

dv dv ds dt ds -=-.-= dt

(8.33)

158

l -59

BAZELE DINAMICII AUTOVIHICULELOP

IAIJILITATEA AUTOVEhICULELOIQ DE POTI

q'a -. tscx,.> _ A e.he

(9.6)
9.2. DETERMINAREA PARAMETRILOR

Pentru autovehiculul cu puntea nlotoare in fafl, condilia ca alunecarea ro{ilor sd aibd loc inaintea rdshrmdrii (rdstumarea longitudinali si nu fie posibild), este:
(9.6',)

STABILITATII TRANSVERSALE

viraj O (Fig. 9.2), acceleralia longitudinald a* 9i

transversald ay

La un autovehicul care se deplaseazd in curbd cu centrul

de

accelera[ia

iar"pentru autovehiculul cu anrbele pun(i motoare: tgcru >

a centrului de greutate C6, S determini conform refafiilor |9,22,23):

(9.6")

e.

Pentru asigurarea siguranfei de circulalie a autovehiculului este

nccesar ca C[r"

dv.) tx =-;-b.(t)ot
bdv a,, =-.-+K.O" JRdt
)

(e.8)

. > 0,no*, 120,22,23]:

t. t'\

\
a

(e.1)

'

(9.7')

Notafiile din figura 9.2 sunt urmdtoarele: 0 - unghiul de bracaj al ro{ilor de direc{ie fafi de puntea spate; 0'- unghiul de bracaj al rofilor de direcfie fafa de centrul de greutate; ol - viteza unghiulard a autovehiculului aflat in viraj; R - raza de viraj; R,- distanta de la centrul de viraj O la centlul de greutate C6; a.o = R,0)2 - accelerafia
centripetd a centrului de greutate al autovehiculului; are = R,(dcD/dt) accelerafia targenfial5 a centrului de greutate al autovehiculului. In centrul de greutate al autovehiculului aclioneazd forfa de inerlie cu doui componenre, forfa de iner]ie longitudinald Fi* gi fon{a de inerfie transversalI Fi, (Fig. 9.3) [22,23]:

care reprezinti condi{ia pentru care nu este posibilS rdsturnarea longitudinal[, precedatd de patinarea roJilor nrotoare. Rela{ia (9.7) este
valabild la urcarea autovehiculului, iar relatria (9.7') la cobor6re. Pentru verificarea stabilitdfii longitudinale, in condilii statice de laborator [], 15], autovehiculul se amplaseazd pe o platformi basculantd prev6zuti intr-o parte cu un dispozitiv special de ridicare. Unghiul limitd astfel determinat va fi de folos pentru alegerea rampei in vederea incercdrii pe parcurs. Testele se efectueazd pe poligoane prevdzute cu rampe av6nd inclindri diferite gi paliere intercalate,

=9o f+-u I \ot o^ n fiy=mu'uv=l=\R

E* =ma.u*

,rl)
)

(e'e)

suficient de lungi pentru a se obline viteza doritd. Autovehiculul verificat este tractat printr-un cablu de cdtre un alt autovehicul care se depfaseazd cu aceeagi vitezd pe palierul orizontal, Unghiul rampei la care incepe desprinderea ro(ilor de sol se numegte unghi de stabilitate lon gitud inali la rlsturnare.
i

f_o_.gr+n.rr)' dt

in care nL este masa totald a autovehiculului. Momentul de inerfie M;, ia nagtere la deplasarea curbilinie neuniformd datoritd masei autovehiculului la rotirea lui in iurul centrului de greutate (se opune virajului) 122,231

178

l9

irl

BMELE DINAMICII AUTOVEHICULELOR

pEQFORN4AN

[ELE AU I OVEhtCULET Ot)

ConsiderAnd cd: 6,o1 = I,4 = Gu cos u (frAnarea se realizeazd pe toate rolile), gi & 0 (viteza la care incepe frdnarea nu este prea mare, = iar rezistenfa aerului este micd gi poate fi neglijatd), o, = 0 (frdnarea are loc pe drum orizontal), rezultd relatia de calcul a spaliului minim
de

c)

FR.

=R. -Ra -RO +R6,inN,

116,

in care: Ru se exprim[, in N;

in N; Rr, in N; R,, in N.

frdnare [22,23):

v? -u1 Sf.,n=E

f +g

(8.34)

Dacd frAnarea este totald (vz = 0), atunci coeficientul de rezistenf5 !a rulare se poate neglija (f : 0): Sf ,nin = (8.35)

h - k .S. v2, in N; ,\ ( " b) Fexc = cu .l v + -9-Ie! 9I | . in N: g dt) \ c) Fexc = Fp , in N,

Fexc =
.

a)

z'qr'g =u?

in care: dv/dt se expriml in kg/m'; S, in m'; v, m/s.

m/s?; Fn,

in N; g, in m/s2;

Gu,

in N; k, in

Spafiuf total de oprire este dat de relafia 122,231.

Soo,

=Sr.n +Sr,
vt .(to,. * ,ir

(8.36)

in care: S, este spa{iul suplimentar de frAnare (datorat intdrzierilor),

Ss = ).

(8.37)

a) b) c)

PR = P" 'q1, in W; PR =P, +Pa +Po +P6,in W; PR =P,.

Pu se

lPu -Pp -Pa,inW,

P6,

Pebaza relafiilor (8.35), (8.36) qi (8.37), rezult5:

in care:
(8.38)

exprim[ in W;

in W; P., in W;

Po,

in W; P,, in W.
d-ln

Sop, =

,h+

v1(rpr + tis )

8.9. TESTE GRILA

a) b) c)

Prr = P"

- Pp,

in W;

Pr =P" -(a +Pu +Po +p6),inW; Pt, = P" .(r - n,), in W,

Pu se

in care:

exprimd in W;

Po,

in W; P., in W;

Po,

in W; P,, in W.

a)

FR

b)
160

=R, +Ra +RO +R6,inN; h =R. *Ru -Rp -Ra,inN;

t6l

I]AZELE DINAIUICI

AU TOVEHICULELOA

PEAFOR\4ANTE

I.

AUTOVEHICULELOF2

b)

Fi.j =

M" 'icnj '4t

,inN;

c)

lRj

P" =i

'nt
,

in N.
16,

in care: M. se exprimi in Nm; P", in W;

i'n m; v.;, in m/s.

c) )n=h. (e.Zr,

a) )n<Fr <e.Ga; b) )n < Pp. <q.zz;

)n,
tn N; Zr, in N; Zz, in N.

in care: Fp se exprimi in N; G,, in N;

a) o=h-\'s'u2'
Ga

t)) D=V*dtot.du' g dt' c) D=V-6'ot 'du. g dt'

in care: dv/dt se expriml in m/sz; Fp, in N; g, in m/s2; Go, in N; k, in kg/m'; S, in m'; v, in m/s.

^\ Lt^= aj r\ '

q'Zt-k'S'vf Lta -'

b) D=Q*6'ot 'du g dt' k'S'vf ^\ C) l),n .^

=9---------, YG

k .S. v?

in.care: dv/dt se *O]'Lu in n/s2; g, in m/s2; Go, in N; k, in kg/mr; S, in fll'; Vr, in m/s; Zr, ?n N.

FRj'i.uj -

rJ

a
I

a) Dj=
A.
b

cvJ

Ga'

a)

P.u*

Ga'
factorul dinamic maxim D,*, la treapta
directd:

b) Dj =V-#.u,,

b)

de vitezd gi prizl

c) Di=Dpa'icvj* = l*-1, Ga
in care: aj se exprimd in
kg/m'; S, in m';
v,.,,

.s. v,2, ['1.,, tJ

t]

c)

viteza maximi de deplasare vm^ pe drum orizontal de calitate bund cu incdrc[turi nominald.

m/s2; Fp;,

[. '3",

) g, in m/s2; Go, in N; k, in in N;

tn rn/s.

162

r63

tBAZELE DINAN/ICII AUTOVEhICULELOTi PEAFORMANTELE AUTOVTHICULELOA

to

c)
ir.) ut
=

Sa

= Iv'dt,inm,
tn

[* Ou-

( ksv? ) - *,1

U;t
a)
D0 = DC

ln care:

v,mx se

exprimi in m/s, v, in m/s; t6, in

s.

'tlc ;
\JO

c) a* = (D<p - ry)- '

G" b) D0=Dc';L;
'
G,,,

6.nt

in care: g se exprimd in m/s2; Z:, in N.

in N; k, ?n kg/m3; S, in ml; v,, in m/s;

c) Do=Dc [-no),
in care: Go $i G" se exprinrd in N.

. a) td=J
b)

ul'du

rrf

-,tns; v0
vn
?n Y

td = 0,9.

- rQ, in s;

Ms -M, +M; Di tsf =-,lllr\l rrf c) Ff =Xf -X6,inN, in care: Mi se exprimd in Nm;
N; X,r, in N,

M,.,

in Nm; r,r, in m; Mr, in Nm; Xr, in

uPdu . td=J c)
to

-,rns, a) Xf -a^ = (r * q)'21 , in N; b) Xf n.,u* =g.Zf,inN; c) Xf n.'u^ =\t.Zf , in N,

in care:
In m;

in care: a se exprimd in m/s'; ar, in m/s-.

In

ft

se exprimd

in N.

a)

56

= J v.Ot,
to

b)
164
rrl

s6 = 0,9. Vmax .t6 , in m;

a) uf = -*,

in m/s;

(r5

!ilr

BAZELE DINAN4ICII AUTOVEHICUttLOA

PE

IIFORMAI'ITELE AUTOVEHI CULE LOA

c)

Sf min =

V1 / .

\t

o, + t if /. in m, dacd se frdneazd pAnd ta oprire.

to,,

in care. g

r".*p.i*5

in m/s2;

in s; t1, in s; v1, in km,/h; v2, in km/h.

in care: XR""1, se exprimi in N; FL, in N; mu, in kg;

F1,

in N.

) 'l a) Sopr = ,ln 2.3,62.,p.g

m,

'dv^ a) af =-dt,inm/s;

b)
c)

sop. =

b)

ur

=&i&[,inm/s;
6rot 'ma

frr, + ti1 ), in m,

c) u, = '
in care:

FiJ4t .f,xs4-,

X\*,

in m/s, Srotf 'ma se exprimd in N; F6, in N; mu, in kg; F;, in N.

e$te

2.3,62 .q.g in care. g se exprimd in m/s2;

Sopr =

'l

#
to,,

(,0, * ,,, ), in

-,

in s; tx, in s; v1, in km/h.

1
a)

igtiiiirntliffi6;E,frAnare
tf
n,in =

darfl]d

tCtrilar

C
1.

Aplicafii
bilanful de tracfiune a unui autovehicul cu greutatea

.y1:]2,
9'g

in ,;

Si

b) tfmin-vl-v2,ins;
Vg

c)

rf min =

ff-p, u + 9/'g
,? 't

in ,,

totald G, : 1867 daN, ampatamentul A = 2,'7 m, ecartamentul fa{d Er = 1,502 m, ecartamentul spate E2 = 1,488 m, lungimea L= 4,555 m, ldfimea G = 1,765 m, inil{imea H: 1,396 m, marca anvelopelor 205/60 R 15 V, puterea maximd p^* = 147 Cp la np = 5300 rot/min, momentul motor maxim Mr,* = 235 Nm la nu : 2500 rot/min, cu puntea motoare in fafi, cu cinci trepte de viteze cu raportul de transmitere al cutiei de viteze in prizd direct[ (treapta a-fV) i.u1y :1, pentru urmdtoarele situalii: o autovehiculul se deplaseazl pe $osea de asfalt in stare bun6, orizontal6,, in treapta a IV-a de viteze; o autovehiculul se deplaseazd pe $osea pavatd in stare bun6, cu inclinarea longitudinal[ a acesteia fat[ de orizontall de 20o, in treapta a III-a de viteze; o autovehiculul se deplaseazd pe drum de pdmdnt dupi ploaie, cu inclinarea longitudinali a acestuia fafd de orizontald de l5o, in treapta a II-a de viteze.

se calculeze

in care: g se exprimtr in m/s2; v;, in m/s; v2, in m/s.

20. Spafiul

mini

a)
b)

Sf ,'.in

2'3,6''g I +q
,?
2.3,62 -g.
g

-,?+. :'
,

in m;

Sf .nin =

, in m, dacd se frdneazd pAnd la oprire;

166

t6l

]["

BAZELE DIIJAN4ICII AUTOVEhICULELOR

DEAFOQ|VA|ITE LE AUI OVEHTCULE LOt'i

2" SA se

calculeze bilanful de tracfiune

la

diferite tipuri

de

autovehicule la care se cunosc datele menfionate mai sus gi care se deplaseazl in diferite condilii de drum la diferite trepte de viteze.

12. sa se calculeze accelerafia autovehiculului cu datele prezentate la

aplicalia

1. a

3. Si se calculeze bilanful de putere al autovehiculului cu datele prezentate la aplicalia ,1, pentru aceleagi condilii ca cele de la
aplicatia respectiv[.

13. sa se calculeze accelera{ia limitatd de aderenfa rofilor motoare autovehiculului cu datele prezentate la aplicalia L
cu datele prezentate la oplicalia 1.

14. se se determine durata gi spafiul de demarare ale autovehiculuiui 15. sa se calculeze decelera{ia autovehiculului cu datele prezentate la

4. Si se calculeze caracteristica fo(ei la roatd a autovehiculului cu datele prezentate la aplicalia 1. Autovehiculul se deplaseazd pe
gosea de asfalt

in stare bun6, orizontalS.

de

aplicalia

5. Si se calculeze caracteristica forfei la roatd la diferite tipuri

autovehicule la care se cunosc datele menfionate mai sus gi care se deplaseazd in diferite condilii de drum la diferite trepte de viteze.

16. Avdnd in vedere relafiile (8.25) 9i (8.26) gi considerdnd c6 frdnarea are loc pe diferite categorii de drum caracterizate de coeficientii rp

6. Sl se calculeze caracteristica dinarnic[ a autovehiculului cu datele prezentate la aplicalia.l, Autovehiculul se deplaseazb pe gosea de asfalt in stare bun[, orizontald.

gi f (Tab. 8.3), se va reprezeuta grafic influenfa drumului asupra decelerafiilor as gi ap.

Tabelul S.3

Determinarea decelera{iilor a1 gi a12

7. Sd se calculeze caracteristica dinamicd la diferite tipuri

de

autovehicule la care se cunosc datele menfionate mai sus gi care se deplaseazd in diferite condilii de drum la diferite trepte de viteze. 8. Sd se calculeze forfa excedentar[ care poate fi folositd la invingerea rezistenfelor drumului gi la accelerare ale autovehiculului cu datele prezentate la aplicalia ,1, pentru aceleagi condilii ca cele de la aplicafia respectivi.

Nr.

Categoria

Coeficientul
de aderenttr

Coeficientul
de rezistenfl Deceleratia

clt.

(natura)
starca

9i

la rulare

drumului

a
Q.in
(Pmed

f
fr;n

l' tm/sl
&rr
r

?f

drz,
lm/s2l

I
I

Itzt
arzi
&f zo

f
-

tneo

orr
?rro

9. SI se calculeze puterea pierdut[ la invingerea rezistenfelor de frecare din transmisia autovehiculului cu datele prezentate la aplicalia /, pentru aceleagi condilii ca cele de la aplicafia respectivl. 10. S; se calculeze factorul dinamic limitat de aderenfi al autovehiculului cu datele prezentate la aplicalia L
11. Sd se calculeze puterea disponibil[ pentru accelerare la un autoturism cu greutatea totali 2807 daN, puterea efectivd a motorului 75 CP, ecartamentul fati 1,513 m, ecartamentul spate 1,494 m, indffimea 7,439 m, care se deplaseazd pe $osea de asfalt in stare bund cu inclinarea longidudinald a acesteia fa{6 de orizontald de 15o gi cu o vitezd de 55 km/h.
168

9nrr* Q^io

fru*
Valoare

I
I
n

Brrr
constantA &rr

&tzr drzi
ni,rn

Qme,i

(P,**

of ln

I
Valoare
constantA

f".t

ar,, &tt;
&f tn

lrzt
&tzi
af
zn

fr*
fto*

t69

IJAIEL E DINAMI CI I AUTCVEIII CULE LOI]

PEAI-OIIMANTELE AUTOVEHI CULE LOA

1?. Pe diferite categorii (naturi) qi stiiri ale drumului, respectiv la diferite viteze initiale de fr6nare (r,1), se vor determina duratele
minime de frdnare tL;" (Tab. 8.4).
Se vor reprezenta grafic influenlele: drurnului (caracterizat de coeficicntul de aderen{I
I

Tqhelul S.5
De terminarea Inl

spafiului mirrim de frAn iului liAnare si a spatiului total de oprire

a

Nr.

Viteza ini{ialtr vr, [m/s]

Valoare
constanta

Coeficientul
de aderenftr
(0

crt.
<p)

autovehiculului

asupra

duratei minime de fr6nare, la o anumitd, vitezd. iniliald de

frdnare;

Spafiul minirn de frAnare Sr-i., [m]

Sr-io
Srmn
S, -in
n t

Spa(iul

total de oprire
Soo.,
S

[m]
i

(0-;.
Qmea

vitezei iniliale de frdnare asupra duratei minime de frAnare, pe o anumild categorie de drum.
Tabelul S.4 Deterrninarea duratei mininre de fr6nare Yiteza inifialtr a autovehiculului vr, [m/s]
Valoare
constanta
l1

S.n,
Soo,

a vrr
Valoare
constanta

S,

',u,

oprt

s -tnnnl
S, .'n
n

s opn 's
S
oorn

Nr.

Coeficientul de
aderenttr

clt.

Durata minimtr de fr6nare

trnrio,

a
9min
Q^",1

[s]
r

I i
n

Vrr

Q.in
9mea

r,tn,

[f .in

"0,, soprt

tf .in
[f

Si*i"i
Sf ,ri"
n

i n

a-^, vrr
Valoare
constanta vtn

.in
min

vtn

(P,**

oo,n

I
I

'f

t,

r",
n

tf *in

Exemplu numeric
1.

18. Pe diferite categorii gi stdri ale drumului se vor determina spafiile minime de fr6nare gi totale de oprire, irr cazul frdnarii totale, la diferite viteze iniliale de frdnare (Tab. 8.5).
Se vor reprezenta grafic influen{ele:

Si

se calculeze puterea disponibila pentru accelerare la

un

It

drumului (caracterizat de coeficientul de aderenld g) asupra spafiului minim de frAnare, respectiv asupra spafiului total de oprire, la o anumiti vitezd initiald de frdnare; vitezei iniliale de frAnare asupra spafiului minim de fr6nare, respectiv asupra spa(iului total de oprire, pe o anumit[
categorie de drum; amt ale vitezei inifiale de frdnare, c6t gi a categoriei gi stirii drumului asupra spafiului minim de frdnare, respectiv asupra spafiului total de oprire.

autocamion cu platfonnd deschisd, cu formula rolilor 4x4, incircat la capacitate maximi, care are greutatea tolald,22100 daN, puterea efectivl a rnotorului 135 CP, ecartamentul 1,850 m, lndl{irnea 2,750 m qi care se deplaseazd pe o gosea de beton in stare bun[ orizontald, cu o vitezd de 40 krn/h. Yiteza vAntului se neglijeazd.
P"

= 135 CP = 135.0,736 kW = 99,36 kW;

nt = 0,85; G^ = 22100 daN;

Ecartamentul: E = 1,850 m;

inlllimea; H:2,750 m; Aria secfiunii transversale

a autocamionului: S = H.E, m2;

lll

1'
BAZELE DlNAlvllCll AUTOVTHICULELOR

PERFOAMANTILE AUTOVEHICULELOQ

inclinarea pantei: ct, = 0o; Coeficientul de rezisten{[ la rulare: f = 0,01 6, (v. tabelul 6.3); Coeficientul aerodinamic: k = 0,06 kg/m3, (v. tabelul 6.4). Bilanful de putere al autocamionului este dat de relalia:
Pn = P"'T1 = P, + Po + P,, + Pa
Po

tir - durata intarzierii.din momentul inceperii dezvoltdrii forlei de frAnare p6ni la atingerea valorii maxime' (hr = 0,1=0,2 s); vt - viteza autovehiculului, la care se incepe frdnarea: vr = 60 km/h + vr = 16,666 rnls; vz - viteza autovehiculului, la care se termind frAnarea:
vz

= P..It

(P, + Po + Po) -+ puterea disponibilS pentru accelerare.

0 km/h (frdnarea este

total[),

P, = f.v.Go.coscx = 39,288 kW
Pp

-+ puterea necesarl invingerii

rezistenfei la rulare;

+ 16,666/(0,8'9,81) = 3,023 s' Spafiul de oprire al autoturismului Soor, in cazul in care frAnarea
top, = 0,8 + 0,1

= v.Gn'sinc = 0 kW

puterea uecesard invingerii rezistenfei pantei;

-)

este totald se determin6 cu relatia:

Sop,

= Srrin + S,, in m;
m

Pu

= k'S.v3 = 0,4185 kW -+ puterea necesard invingeriirezisten{ei

aerului.

Sr.io =

vr'l(2'3,6''g'9),in

el

spafiul minim de frinare;

Po

S. = vr'(tp, + W)13,6, in m ++ spafiul suplimentar de frdnare;

44,7495kW.

Sop,

6021(2. 3,6

2.9,81'0,8) + 60'(0,8 + 0,1)/3,6 =32,697 m'

2. Sd se calculeze durata gi spafiul de frdnare la un autoturism,

prevlzut cu frdne hidraulice, care se deplaseazi cu o vitezi de 60 km/h pe o $osea de asfalt in stare bunb orizontald. Se vor considera intervalul de timp gi spafiul de frdnare din momentul sesizdrii necesit6lii frdnarii de cdtre conducdtoml auto, care privegte normal
inainte.

Intervalul d timp total de ftAnare se detlrmind cu relalia:

Lp.= h, +
Durata miniml de franare

tr

+ k.,h. in s.
se determintr cu relatia:

t,,n

tf

min

vr -vt =-'ins Ig

momentului apari[iei pericolului 9i pan[ ln momentul crege i ficientei de frinare, ln oazul unui conductrtor auto care prive$te
normal lnainte are valori cuprinse intre 0,8

Coficientul d aderenld: g = 0,8,1u. ,u6"tut r.tr. h interualul de timp de percep{ie-ractie, corespunzltor din

il,0

s.

t72

l7l

5 IABILITATEA

AUTOVEHICULELOR DE ROTI

9.

I. DETERMINAREA PARAMETRILOR STABILITATII LONGITUD INALE

cnl,I'l*()LLtt.

STAB|L|TATEA AUTOVEHTCULELOR pE ROTI

Se considerd un autovehicul, prevdzvt cu doul punfi, cea din spate fiind nlotoare, care are o migcare acceleratd pe un drum de calitate bund, cu inclinarea longitudinali a acestuia fa{[ de orizontali sub un unghi cr (Fig. 9.l).

nu afuneca, patina, derapa sau ristunta pe drurnuri orizontale, cu inclinare longitudinald sau transversald, curbe etc., atet in timpul
deplasirii c6t
Ei

Stabilitatea autovehiculului reprezintd capacitatea acestuia de

in stare de repaus,

Pierderea stabilitetii longitudinale se manifestl sub forma: r[sturndrii in raport cu una din punfile autovehiculului; aluneclrii sau patindrii longitudinale pe suprafa{a drumului. Pierderea stabilit6tii longitudinale este posibild: la urcarea sau cobordrea pe drum cu inclinarea longitudi_ nald fafd de orizontald sub un unghi cr mare;

in timpul demarajului sau frAndrii; la deplasarea pe drum orizontal cu vitez[ excesiv de mare.
Pierderea stabilit[tii transversale se poate produce: fi e prin deraparea autovehiculului (alunecarea laterald); fie prin risturnarea laterald, o sub acfiunea componentei transversale a forfei centri_ fugale, ce apare la deplasarea in viraj; I sub acfiunea componentei paralele cu drumul a greu_ tdfii autovehiculului, la deplasarea lui pe un drum cu inclinare transversald.

Fig. 9.1. Schema forfelor care aclioneazd asupra autovehiculului cu douf, pun{i, cea din spate fiind motoare, la deplasarea pe un drum cu inclinarea longitudinald a acesfuia fala de orizonta16 sub un unghi cr.

Dac[ inclinarea transversali a drumului este mare,

sau rdsturnarea lateral5 poate avea loc gi in cazul deplasdrii

deraparea

rectilinii

autovehiculului.
174

Notafiile din figura 9.1 sunt urmltoarele: A - ampatamentul autovehiculului; a, b - distanfa pe orizontald, in lungul axei longitudinale a autovehiculului, a centrului de greutate fa{i de puntea faldlspat:; h, - indlfimea centrului de greutate (in cazul de fafd se considerd h* ho, hu fiind inll(imea de presiune); Go - greutatea totald = a autovehiculului; R,, - for{a dc rezisten{5 a aerului; Ra - forfa de rezisl7-s

BAZE LE DINAN4I CI I AUTOVEHICULELOA

ABII ITATEA AUTOVFI-IICULELOA DE

AOlI

tenfi la accelerare
forfa f a roatd,;
21,2

sau demararei R,

- forfa de rezistenfd la rulare; Fp reacliunile nonnale ale solului la puntea fa[d, re-

tg(.r.,

b <-.
hs

(9 l)

spectiv puntea spate. 9.1.1. Determinarea parametrilor

b) La coborkre, criteriul de stabilitate longitudinal6 este dat de

stabilitlfii longitudinale la risturnare

Determinarea unghiului limitd de rd.sturnare
a,,,

mlrimea reac{iunilor 22, deoarece rbsturnarea se produce in jurrrl

pun{ii din fafd. in acest caz, unghiul pantei maxime ct,,. , la care stabilitatea longitudinal5 la rdsturnare este la limitd (rlsturnarea autovehiculului la cobor6re, sub acest unghi, este posibil6 in orice moment) este dat de relafia |9,20,22,231:
CX,_

a) La urcare, criteriul de stabilitate longitudinali este dat de

jurul punfii din spate.
mdrimea reacfiunilor 21 (Fig. 9.1), deoarece rlsturnarea se produce in

Zr > 0 -+ stabilitatea longitudinal6 este asiguratb; Z, < 0 -+ autovehiculul se rdstoarnd; Zr = 0 -+ stabilitatea longitudinall este la linritd. Avdnd in vedere condigiile iniliale. rezisten{a la rulare R, = 0

Dacd:

-h8 '' = arctg-,

(9.:1

(coeficientul de rezistenfh la rulare f 0). = Valoarea forfei la roatd Fp depinde de numdrul punfilor motoare ale autovehiculului: Fp = rp.Zl - pentru autovehicul cu puntea motoare in fatd; Fs= e.Z2 - pentru autovehicul cu puntea motoare in spate; Fp = tp.(Z; + Z) - pentru autovehicul cu ambele pun{i motoare, g este coeficientul de aderenfi longitudinalS. Pe baza ecuafiei de momente fafi de punctul de risturnare B (Fig. 9.1) gi avAnd in vedere cd autovehiculul se deplaseazd cu vitezZr redusd gi constanti (R.r = 0, R, = 0), prin condilia de men{inere a stabilitefii longitudinale la limiti (Zr : 0), se obfine unghiul rampei maxime c[," , la care stabilitatea longitudinald la rdsturnare este la limitd (rdsturnarea autovehiculului la urcare in plan longitudinal, sub acest unghi, este posibilI in orice moment) f19,20,22,231:

iar condilia de stabilitate la rdsturnare, la coborAre, va fi:

tect- < 3.

"hs

(e.4)

9.1.2. Determinarea parametrilor

stabilitflfii longitudinale la alunecare

Deterntinarea unghialui lirnitd de alunecare q,. Pe baza ecua{iei de momente fa{5 de punctul A (Fig.9.l) gi fin6nd seama de condilia de deplasare a autovehiculului (Fp ) W'G,, ty fiind coeficienttrl
rezistenfei totale a drumului), se obline unghiul rampei ma,xitneGn,o*" ,

care incepe alunecarea longitudinald a autovehiculului sau patinarea rofilor motoare la urcare in plan longitudinal [20,22,23]:

0,. = afctg-. '" -hs

DacS rdsturnarea autovehiculului

(e.l)

c{-.
toare

= arctg "

0.a

A-e'h,

(e.s)

nu este precedatl de

alunecarea longitudinald a acestuia sau patinarea rofilor, atunci trebuie indeplinitd condilia limiti de stabilitate la rlsturnare [20,22,23]:

Pentru ca rdsturnare;r autovehiculului, prevbzut cu puntea mospate, sd nu fie pr:sibi15, fiind precedatd de patinarea rofilor, trebuie indepli nitd condili;r:

in

t76

t11

BAZELE DINAMICII AUTOVIHICULELOP

IAIJILITATEA AUTOVEhICULELOIQ DE POTI

q'a -. tscx,.> _ A e.he

(9.6)
9.2. DETERMINAREA PARAMETRILOR

Pentru autovehiculul cu puntea nlotoare in fafl, condilia ca alunecarea ro{ilor sd aibd loc inaintea rdshrmdrii (rdstumarea longitudinali si nu fie posibild), este:
(9.6',)

STABILITATII TRANSVERSALE

viraj O (Fig. 9.2), acceleralia longitudinald a* 9i

transversald ay

La un autovehicul care se deplaseazd in curbd cu centrul

de

accelera[ia

iar"pentru autovehiculul cu anrbele pun(i motoare: tgcru >

a centrului de greutate C6, S determini conform refafiilor |9,22,23):

(9.6")

e.

Pentru asigurarea siguranfei de circulalie a autovehiculului este

nccesar ca C[r"

dv.) tx =-;-b.(t)ot
bdv a,, =-.-+K.O" JRdt
)

(e.8)

. > 0,no*, 120,22,23]:

t. t'\

\
a

(e.1)

'

(9.7')

Notafiile din figura 9.2 sunt urmdtoarele: 0 - unghiul de bracaj al ro{ilor de direc{ie fafi de puntea spate; 0'- unghiul de bracaj al rofilor de direcfie fafa de centrul de greutate; ol - viteza unghiulard a autovehiculului aflat in viraj; R - raza de viraj; R,- distanta de la centrul de viraj O la centlul de greutate C6; a.o = R,0)2 - accelerafia
centripetd a centrului de greutate al autovehiculului; are = R,(dcD/dt) accelerafia targenfial5 a centrului de greutate al autovehiculului. In centrul de greutate al autovehiculului aclioneazd forfa de inerlie cu doui componenre, forfa de iner]ie longitudinald Fi* gi fon{a de inerfie transversalI Fi, (Fig. 9.3) [22,23]:

care reprezinti condi{ia pentru care nu este posibilS rdsturnarea longitudinal[, precedatd de patinarea roJilor nrotoare. Rela{ia (9.7) este
valabild la urcarea autovehiculului, iar relatria (9.7') la cobor6re. Pentru verificarea stabilitdfii longitudinale, in condilii statice de laborator [], 15], autovehiculul se amplaseazd pe o platformi basculantd prev6zuti intr-o parte cu un dispozitiv special de ridicare. Unghiul limitd astfel determinat va fi de folos pentru alegerea rampei in vederea incercdrii pe parcurs. Testele se efectueazd pe poligoane prevdzute cu rampe av6nd inclindri diferite gi paliere intercalate,

=9o f+-u I \ot o^ n fiy=mu'uv=l=\R

E* =ma.u*

,rl)
)

(e'e)

suficient de lungi pentru a se obline viteza doritd. Autovehiculul verificat este tractat printr-un cablu de cdtre un alt autovehicul care se depfaseazd cu aceeagi vitezd pe palierul orizontal, Unghiul rampei la care incepe desprinderea ro(ilor de sol se numegte unghi de stabilitate lon gitud inali la rlsturnare.
i

f_o_.gr+n.rr)' dt

in care nL este masa totald a autovehiculului. Momentul de inerfie M;, ia nagtere la deplasarea curbilinie neuniformd datoritd masei autovehiculului la rotirea lui in iurul centrului de greutate (se opune virajului) 122,231

178

l9

irl

BAZEIf DIIAMICII AUTOVTHTCULELOR

STABI LITATEA AUTOVEHICULELOR PE I]OTI

Mi,

=I,"#=k

#=:"

e, #,

(e.10)

in care: I. este momentul de iner{ie al autovehiculului in raport cu axa verticald (perpendiculard pe suprafafa drumului) ce trece prin C6; p, _ raza de iner{ie in raport cu axa verticall ce trece prin O.

iR'

Fig. 9.3. Forlele gi momentele care acfioneazd asupra autovehiculului la deplasarea in viraj.

9.2.1. Determinarea parametrilor stabilitnfii transversale la risturnare

o
Fig. 9.2. Accelerafiile centrului de greutate la un autovehicul care se deplaseazf, in curb6 cu centrul de virai O.

Reac{iunile laterale ale rofilor Yr, yz echilibreazi forfa centrifugtr, care ia nagtere la deplasarea in viraj a autovehiculului.

Pentru stabilirea criteriilor de stabilitate transversal[ se consider[ autovehiculul in viraj, pe un drum cu inclinarea transversald p. Rdsturnarea transversali a autovehiculului se produce in raport cu punctul S (Fig. 9.4) [19, 20,22,231. Considerdnd cd viteza autovehiculului v gi raza de viraj R sunt constante, pe baza ecuafiei de momente fa{a de punctul de rdsturnare S (Fig. 9.4), fin6nd seama de expresia forfei de inerfie F;r, prin condifia de

r80

I8I

BAZELE DII.JAI\4ICII AUTOVEI-JICULELOQ

s r ABTLTTATEA AUTO\tH|CULELO|I pE AOTI

menfinere a stabilitnlii transversale la risturnare la limitd

(Zo:0),

se obli-

ii

22,23):

limit[ de inclinare hansversald a drumului p,,la care stabilitatea transversall la rdstumare este la limitd (rdstumarea autovehiculului, sub acest unghi, este posibill in orice moment) llg, Z0,
ne unghiul

(e.12)

Rbsturnarea transversald a autovehiculului este posibila in conditiife arbtate mai sus, dacd nu este precedatd de deraparea laterald.

9.2.2. D eterminarea parametrilor

in care E este ecartarnentul rofilor autovehiculului.

stabilitdlii transversale la derapare

Considerdnd cdviteza autovehiculului v 9i razade viraj R sunt constante, pe baza condiliei de menfinere a stabilitdfii transversale la derapare t,O, '(2, +Zi> Y1 .cos0+Y2) GiS. 9.4), 1in6nd seama de expresia fo4ei de iner(ie Fiy, S obline unghiul limiti de inclinare transversald a drumului po, la care stabilitatea transversali la derapare
este la limitd (deraparea agtovehiculului, sub acest unghi, este posibild

in orice moment) 119,20,22,231: p6 =

,)

VD) -

arcrg!_-_.
g+gv.

-Qv'8
R

(9.13)

in care gy este coeficientul de aderen{l transversali (Qy = 0,8'q). Suma reacliunilor normale ale drumului la puntea din fafd, respectiv din spate a autovehiculului este egal6 cu suma reacfiunilor normale ale drumului la rofile din stanga respectiv din dreapta acestuia
Fig. 9.4. Forfele gi momentele care acfioneazd asupra autovehiculului la deplasarea tn viraj pe un drum cu inclinarea transversalf, p.

(2,+zr=z,izo).
Yiteza

limit[

v"ro de deplasare a unui autovehicul aflat in viraj,

Yiteza lirnitd v.,, de deplasare a unui autovehicul aflat in viraj, pe un drum cu inclinare transversal5, la care nu are loc, dar poate incepe risturnarea laterald, este datd de relafia 119,22,231:
t82

pe un drum cu inclinare transversald, la care nu are loc, dar poate irrcepe deraparea lateral[, este datd de rela{ia [19,22,231:

r83

I]A,/t LE DINAMICII AUTOVTHICULELOR

\ | Ar',[

||A t

LA AUTOVEI-i|CULELIBIE

Aq]!

s'R(q,
cr,r

1- e, 'tg0

(e.14)
9.3. TESTE GRILA

deraparea autovehiculului nu este at6t de periculoas[ ca rbsturnarea, pe baza condiliei ca alunecarea laterald sd aibd loc inaintea rdsturndrii laterale ( v.,a ( vcrr sau Fo a 0, ) ," obtine:

AvAnd

in vedere cd

E qv.z\.

(e. t5)

consecin{5, pierderea stabilitatii transversale a autovehiculului este caracterizatd cel nrai frecvent de alunecarea lateral[ gi nu de rdsturnarea transversald. Condiliile de stabilitate transversald,, ardlate rnai sus, sunt valabile in situa{ia cdnd la rofile autovehiculului nu acfioneazd gi for{e tangenfiale de tracfiune sau de frAnare. in realitate, atdt alunecarea laterald cAt gi rdsturnarea transversald a autovehiculului au loc mai repede dec6t valorile ob{inute in condiliile respective [19]. Pentru verificarea stabilit[tii transversale a autovehiculelor, se poate proceda la determinarea ultor parametri constructivi, de care depinde nemijlocit aceasta, sau la deterrnin[ri in condilii de laborator (pe standuri de rdsturnare) sau pe parcurs.
Testele pe parcurs se efectueaz6: in timpul virajelor pe un platou orizontal circular cu raze de pdnd la 50 rn (viteza autovehiculului cregte la fiecare turd a poligonului circular cu l-2 km/h, pAnd la atingerea valorii critice de rdsturnare):

ale lui gv.In

Relafia (9.15) este intotdeauna adevdrata, chiar gi la valori mari

c)

trece Peste anumite obstacole;

pe pante' drumuri capacitatea autovehiculului de a se deplasa sau a se inilinate, curbe etc., lird a aluneca, a patina' a derapa
rdsturna.

a)

bi ,j

derap6rii sau alunec[rii laterale a autovehiculului; r[sturnf,rii in raport cu una din pun{ile autovehiculului; alunecirii longitudinale pe suprafala drumului'

b) ;i

faid de orizontal[ sub un unghi u mare; in timpul demarajului sau frAndrii; de mare' ta cleplasareu p. iru* orizotrtal cu vitezd excesiv

deplasdrii pe drumuri cu inclinare transversala cunoscutd (autovehiculul se deplaseazd. cu aproximativ 5 km/h pe un drum cu suprafa{i neted[, dura gi cu aderenld bun[, avdnd inclinarea transversald din ce iu ce mai mare, pAnI la aparilia tendin{ei de risturnare) [ll, 15]. Stabilitatea transversald se apreciazd dupi valoarea vitezei la
care incepe deraparea sau tendinfa de rdsturnare.

in timpul

b) c)

viraj; cu- drumul rdsturnlrii laterale sub acfiunea componentei paralele lui pe un drum cu a greutdlii autovehiculului, la deplasarea inclinare tran sversal d; rdsturndrii in raport cu una din pun(ile autovehiculului'
185

184

1BAZELE
DI I.IAMI CI I

AUTOVEHICULELOA

5 I AP,ILITATEA

AUTOVEHICULELOA DE POTI

,a c) Q>"

n^ D

in care: a, b, h, se exprimd in m; o,,, oq, in grade,

a) X' + Xr 3q.(z4+Z): b) X1 +X2(g.Gr.coscx; c) (} < arctgg,

in uare: G*, X,,r, Z1,2se exprimd iu N; ct, in grade. 6. fiq cazul'c.0nrir,rofile diri fa{[ ale,un_ui aulgvelricul sunt rofi motrxircr lipsa patinltii este tlaffl de condili;r;

a) b)

(Y1 .cose +

Yz)> wy

-@r+z);

(v1 .coso + Yz (v1

c)

). q, '@t +z);
exprirnd in N; 0, in grade.

.cos0+Yz)>e.Gu .cosp,
r.z, Go se

',\) X1> <p'21; h) Xr ) <p .Go .cos cx ;

in care; Zt,z,Y

c) Xt < e.Zt

, clt,,

in care: G,, Xr, 21 se expriml in N;

in grade.

a) b)
a)
.a
ho
b

p, ) arctg

2.h_

_3: b,

cx,r

< 0a
b

D) (D>-.
b

c)

2.h,. B, < arctg _i; tr 2.h_

p,

h-'

arctg _9, tr

in carer E, h, se exprim6 in nr; [j,, in grade.

c)

in care: a, b, h* se exprimi in m; du, cro, in grade.

a)

o(r < cta;

a) b)

Ba

= arctge; 2

Fo

arctgl'

b)

,=n?,

^l c) P.1 5 arctg- '

in care: pa se exprimd in grarle
87

186

TI

BAZELE DI NAMI CI I AUTOVEhI CULELOII

\ |AtJtt|TAIEAAl.JTOVEfllCULELOti

DE

tl( )lI

a) V4(v1i

b) rgpd > rgpr; .E c) O<-,

2.h, D
in care: E, h, se exprimd in m; va, v, in km/h; 00, F, in grade.

asliill in starc bund; drunr de piintArrt trdat drrpi ploaie; teren nisipos untczit, drum de zdpatld bat[torit[. Se considerd viteza de deplasare a autoturismului relativ mica aproximativ uniformd.
pe pe pe pe
gosea de

. . . .

qi

Sa se calculeze unghiul limita de alutrecare uu, respectiv

de

r6stunrare cr. gi sd se stabileascd condi{ia la care nu este posibila rdsturnarea longitudinali, la un autocamion inclrcat, cu fonrtula rofilor 4x4, care are ampatamentul A = 3,400 m' marca anvelopelor 10.00-20, presiunea de utnflare a pneurilor P = 0,75 MPa' greutatea utrl[ Gu = 4000 daN, coeficientul de utilizare a greuthfii

tg(/.

' > -e-e'he

> -

<p'b

fl6 = 0,84 gi care se deplaseazd in urm6,toarele situalii: o urcl pe o $osea de asfalt umedl-nturdard cu inclinarea longitudinalI fali de orizontalE sub un unghi a; I coboarh frAnat pe o $osea de asfalt in stare butrl ctt inclinarea longitudinali a acesteia fatd de orizontal[ sub un
unghi
cr.

b) c)

(0'b

tsc)(,, 'o""r

A+tp.h,
e,

'

Se considerd viteza de deplasare a autocamionului relativ mica $i

tgo(, >

aproxilnativ unifonnd.
oq,

in care: A, hs, b, se exprimd in m;

in grade.

3 l.

Aplica{ii

Sd se calculeze unghiul limiti de alunecare cru, respectiv de r[sturnare oq Si sd se stabileascl condiJia la care nu este posibild ristumarea longitudinali, la un autoturism inclrcat, prevlzut cu doud punfi, cea din spate fiind motoare, care are marca anvelopelor 215/65 HR 16, presiunea de umflare a pneurilor p = 0,23 MPa, ampatamentul A = 2,555 m, greutatea proprie Go = 1380 daN, greutatea utild G" = 1960 daN gi care urcd pe un drum cu inclinarea

3. Si se calculeze unghiul limitd de alunecare c[o, respectiv de ristrrrnare OG gi sd se slabileasc[ condilia la care nu este posibilii r[sturnarea longitudinala, la un autoturism incdrcat, previzut cu dou6 punfi, cea din fa{n fiind motoare, care ars marca anvelopelor' 185/65 R 14 T, presiunea de umflare a pneurilor P = 0,24 MPa' greutatea utilS Gu = 1725 daN, greutatea proprie Go = 1225 daN' ampatamentul A = 2,510 m,9i care urcb pe un drum cu inclinarea longitudinald fald de orizontalb sub un unghi cr in urmitoarele condilii:

longitudinald fald, de orizontali sub un unghi cx in urmdtoarele conditii:

r88

. . . .

pe gosea de asfalt urnedd; pe teren cu sol argilo-nisipos umezit pAnS in stare de curgere; pe drum de pdmAttt rrscat;

pe gosea pietruitti trscati.

ti9

BAZELE

DIMIVICII AUTOVEHICULELOR
SI

AIJILITATEA AUTOVEHICULELOA PE AOTI

se considerd viteza de deplasare a autoturismului rerativ aproximativ uniformi.

mic[

si

derapare a autoturistnului respectiv in funcfie deraza de virare. Relatiile de calcul se vor demonstra.

4. Un autoturism inc[rcat, prevdzut cu doui punfi, ambele fiind motoare, care are rnarca anvelopelor 195/65 R l5 V, presiunea de um_ flare a pneurilor p = 0,22 MPa, ampatamentul A = 2,511 m, ecartamentul fati E1 = 1,5 13 m, ecartamentul spate Ez= I,494 m, greutatea proprie Go : t 187 daN, greutatea util6 G. = 1620 daN, se deplaseazi in urm[toarele condilii: urc[ pe o $osea de asfalt in stare bunl cu inclinarea longitudinall, fa\6, de orizontalb sub un unghi a gi in acelagi timp executi un viraj pe $oseaua respectivi, cu inclinarea transversali a acesteia sub un unghi p, curazade vi-

rareR=70m.

7. Un autoturism incircat, prevdzut cu doui pun{i, cea din fatd fiind directoare, ecartamentul rofilor de direclie E : 1,516 m, greutatea totafd Go =2368 daN, ampatamentul A=2,512 m, se deplaseazdin viraj pe o fosea de asfalt in stare bund cu inclinarea transversald a acesteia sub un unghi p = 10o, cu coeficientii de aderenfi transversali g, = 0; 0,1;...; 0,8 Si raza de virare R : 100 m. Sd se determine legea de variafie a vitezei limitd la derapare a autoturismului respectiv in funclie de coeficienfii de aderenfd transversali. Relaliile de calcul se vor demonstra.
8. Un autoturism incdrcat, cu doud pun{i, cea din fatd fiind directoare, grerrtatea totald Gu = 2240 daN, ampatamentul A = 2,555 m, ecartamentul rotilor de direcfie E= 1,534 m, se deplaseazdin viraj pe o gosea de asfalt in stare bund cu inclinarea transversald a acesteia sub un unghi p = 0, 1,..., 10o, cu raza de virare R : 90 m. Sd se determine legea de varialie avitezei limiti la derapare a autoturismu-

Sd se calculeze:

a) b)

unghiul limitd de alunecare cr,a, respectiv de rdsturnare oq la deplasarea autoturismului in plan longitudinal gi sd se stabileascd condilia la care nu este posibili rlsturnarea longitudinard; viteza criticI la care este posibild alunecare v.,o, respectiv rdsturnarea v., lateralS 9i s[ se stabileasc[ condilia la care nu este
posibild risturnarea latera
15.

5. SI se calculeze viteza limitl de derapare gi viteza limitI de risturnare a unui autoturism inclrcat, care are marca anvelopelor L65170 SR 13, presiunea de umflare a pneurilor p = 0,22 Mpa, greutatea util6 G" = 1380 daN, greutatea proprie Go = 950 daN, ampatamentul A = 2,460 m, ecartamentul fat6 Er = 1,400 m, ecartamentul spate E2 = 1,370 m gi care se deplaseazd in viraj pe o Sosea asfaltatd uscat[ cu inclinarea transversall de: p = 5, 15, 20,25, 30", iar razade virare: R = 10, 20,..., 100 m.
6. Un autoturism incdrcat, previzut cu doud punti, cea din faf[ fiind directoare, greutatea total6 G" = 2475 daN, ecartamentul rofilor de direcfie E:1,420 m, ampatamentul A =2,390 m, se deplaseazdin viraj pe o gosea de asfalt in stare buni cu inclinarea transversald a acesteia sub un unghi B = 15o, cu razele de virare R = 15, 30, 45. 60,75,90 m. Sd se determine legea de variatie a vitezei limita la
190

respectiv in func{ie de unghiul de inclinare transversald drumului. Rela{iile de calcul se vor demonstra.

lui

9. S5 se determine legea de variatie a unghiului limitl de alunecare in functie de coeficientul de aderenfd Q = 0,1;0,2;...;0,8, pentru un autoturism incircat, prevlzut cu doul punti: . cea din spate motoare; . cea din faf[ motoare;

" o

ambele motoare; ambele frdnate.

Relafiile de calcul se vor demonstra atAt pentru urcare, cdt 9i pentru coborAre pe pant[. 10. Sa se determine relafiile de calcul ale forfelor gi momentelor de inerfie care acfioneaz[ asupra unui autovehicul, considerdnd c[
acesta se deplaseaz6:

I o

in viraj cu vitezd constantd gi raz6 de virare constantd; rectiliniu cu vitezh variabild.

l9l

BAZELE DIIiAMICI I AUI

OVrI 1ICULELOA

IAP,ILI I'ATEA AUTOVEHICULTLOA PE POTI

Exemplu numeric

A = a *b = 2,650
a

rn

=r b = A(l -0,52) = I,272m;

l.

Un autoturism incdrcat prevdzut cu doud punfi, cea din spate fiind motoare, are greutatea totald G, = 2621 daN gi ampatamentul A = 2,650 m. Autoturismul urcd cu o migcare acceleratd pe o $osea de asfalt in stare bund cu inclinarea rongitudinal6 a acesteia faf5 de orlzontald sub un unghi o (Fig. 9.1).
Sd se calculeze:

1.378 m; h' = 0,6625 m.

+ ct" =arctel =62,48". " hs ' un = La esteunghi al pantei q < 62,48", stabilitatea longitudinalS la rdsturnare asiguratI.
b): (IM)e: h. A -h*.G,.sincr - a.Gu'cosct = 0; Fn = Gu'sinct | 'h* =r <p'22'Itt= hs'Gu'sincr;

a) unghiul limitd de rdsturnare 0,; h) unghiul limitd de alunecare o,o. f - coeficientul condi{iile date) + R, = 0.
a): R. = f-Zri
Fs=
<p.7a,

de rezistenfa la rulare (= 0 pentru

este:
Gu.cr:scr(

coeficientul de aderentd;

A - e.he Condilia de deplasare a autoturismului, pentru cazul de fafh,

Zz'(A

g'hg) =

a'Gn'cosclt,

Zz

a.G^'coscr

Pentru cazul de fa{d:

21 +22 = Go.coso,
9.

l):

Zr; R[sturnarea se produce in jurul punfii din spate (punctul B, Fig.

- 0,8. +Zr - Go.coscn -Zz;Zz=

rp

e'Zz2 ty.Gu, unde: A.Zr- forfa de aderen{6, iar ty - coeficientul rezistenfei totale a drumului (ty = f' coscx, + sincx sinu). = a 'Gt 'cosct

(2M)e: Zr.A + hr.Go.sinc, - b.Go.coscl + Rn,h* + R6.h, 0; = Deplasarea are loc cu vitezd, redus[ gi aproximativ uniformd =+

(P'

R_e.he

>

G'

'sin

cr

Ro=0giR"=0.

Dac6: 21= 0 -+ stabilitatea longitudinali este la limita.

da = arctgJf I - e.he

unghiul pantei maxime, la care

h*.G".sin0 = b.Ga.coscr b

+ tgo, =

hs

incepe alunecarea (patinarea) rolilor motoare a autoturismului la urcare in plan longitudinal.

DacS: teo

3 0, = arctg; +

unghiul pantei maxime, la care stabilita_

" t

Q"u
A_e.he

--+ r[sturnarea autoturismului nu t]ste

posibilS, deoarece patinarea rofilor va avea loc inaintea rdsturn[rii. tea longitudinali la rrsturnare este la limittr, dar rdsturnarea autoturismului la urcare in plan longitudinal, sub acest unghi, este posibild in orice moment (condifia limitr de stabilitate la rdsturnare, dacr rdsturnarea nu este precedatd de alunecare longitudinal6 sau patinarea rofi-

= 27,47o ' Se observd c5: au < o, + risturnarea autoturismului nu este posibi16, deoarece este precedati de alunecarea (patinarea) ro{ilor

Q(u

motoare.

lor).

Din tabelul 3.1 se alege:

h"

Pentru ca risturnarea autoturismului s[ nu fie posibil6 inaintea patin[rii rofilor motoare trebuie indepliniti condi{ia: = 0'25

=0,52;

;;

r93

BAZE LE DINAIV ICI I AUTOVFI-IICULELOA

AIJII ITATEA AUTOVEHICULELOQ

ff

AOII
ir

Q'a
n

b
condi{ia respectivi este indeplinit5.

b
hn

scade odatd

ctt tnirrirea indlfimii centrului de greutalc

-g.he hs + 0,8< I})2 +

2. Av6nd urmdtoarele date inifiale: despre autovehicul: autoturism in stare incircatl, prevdzut cu doul punfi - cea din spate fiind motoare; ampatamentul A = 2,634 m; ecartamentul fa{i E1 = 1,466 m; ecartamentul spate Ez= 1,456 m, greutatea totalS Go = 2725 daN;

acestuia, atAt la tn'care ciit gi la coborAre. Pentru mirirea stabilitatii l:r rdsturnare centrul de masd trebtr lc si fie cAt nrai in fal6 (Fig. 9.5) 9i c6t mai apropiat de calea de rularc (Fie. e.6).

Unghiul critic de inclinare longitudinalS a

drumulLri

oa1,2,3u.1o611

, la care apare alunecarea longifudinalb a autoturismului,

condifii de deplasare: o in urcare, respectiv cobordre pe un drum inclinat fa{i de orizontalI la un unghi cr: r in viraj cu R = 10+70 rn, pe un drum cu inclinare transversal6 sub un unghi 0 = 0+10o, categoria gi starea drumului (Tab. 5.7): o beton-asfalt in stare uscatl (qr = 0,7+0,8); o beton-asfalt in stare umedd (qz = 0,45+0,55); o beton-asfalt in stare umed-murdar(<p3 = 0,25=0,40), sa se determine analitic gi grafic parametrii care caracterizeazd stabilitatea longitudinald gi transversald a autoturismului.
Se urmireqte posibilitatea alegerii coordonatelor optime (a, b, h*) ale centrului de greutate al autoturismului, ?n scopul imbunitdtirii performanfelor stabilit[fii acestuia. Notdm: avuiab1, bvriabir - pozilia centrului de greutate in plan orizontal fafh de puntea din fafd, respectiv din soate a autoturismului, in Inl hg vuiauir - inilfimea centrului de greutate al autoturismului, in m. Valorile medii ale parametrilor centrului de masd se determind pebaza datelor din tabelul 3.1.

cregte odatd cu imbundthfirea aderenlei dintre rofile acestuia 9i calea de rulare (Fig. 9.7); cregte odatd cu mirirea distanfei de la centrul de greutate al acestuia p6nd la puntea din fafS (Fig. 9.8); este influen(at de in6l{imea centrului de greutate al autoturismului (Fig' 9.9)' Patinarea gi alunecarea se pot produce mai ugor, indeosebi in cazul drumurilor cu coeficient mic de aderen{d, pentru care unghiul lirnita de alunecare poate avea valori relative mici (Fig. 9.7). Pentru mSrirea stabiliteii la patinare centrul de mas[ trebuie s6 fie cdt mai in spate (Fig. 9.8) Sic6t mai ridicat fafd de calea de rulare (Fig' 9'9)'

,-9
!e I

pr9

x5 o:?

-.: -:
I 16 1.20 | 2+ 128 132 1,36 I +0
|
4+

Unghiul critic de
oruv*iur,ir ,or""*iub,r

inclinare longitudinald

drumului

la care este posibili ristttrnarea autoturismului, in caDistanla de la centnrl de gleutate al arrtotttrismului pdnl la puntea dln faiJ (4,",,,,,,,).respectir-spatc (b.-,.,,,,) a acestuia Irnl

zul urcdrii, respectiv cobordrii, depinde de pozilia centrului de greutate al acestuia, astfel (Fig. 9.5, Fig. 9.6): cregte/scade odat[ cu mdrirea distanfei de la centrul de gleutate al autoturismului p6nd la puntea din spate/fafd a acestuia. in cazul urcdrii/cobordrii;
194

Fig. 9.5. Varialia unghiului limiti de inclinare longitudinala a drumului.

pentru care este posibil6 rf,sttttnarea autoturismului, in cazul urcf,rii/coborArii, in func{ie <1e pozitia centrultti de greutate al acestuia. r95

BAZELE DINAN/ICII AUTOVEHICULELOA

51 ABI LITATEA

AUTOVEHICULELOA DE AOTI

-
6tl

.6!

'5r
IJ 'J

-^,=t
=i'

9U

EI ,J !2

=e
'tr

=E9
'

@5 =E
6()

4= rl

40

44 0.+8

,0

52

_s6 0,60

(;4

0 6tr

l2tt

132

136

l.l0

l+4

ini\.imca centrului de gleutate al lutoturisnrului (h,r-."). [N]

Distanta de la centrul de gEuttrlc al autoturismului p6ni la punten din fad n acesllia (a,",",") [ml

Fig. 9.6. Variafia unghiului limitd de inclinare longitudinald a drumului, pentru care este posibild rasturnarea autoturismului, in cazul urcdriilcoborArii, in funcfie de indlfimea centrului de greutate al acestuia.

T'io pent

i,
ea

trDb 3,4 .=I

,^ .=r
E6

co ,l

ia"
Ee E3 tro g3 .9;
=!

E1
=e P
.9c ?E
95 :o
!.1

rt

E)E

5:

5
0

02

03

04

05

0.6

07

+0

+'l 0.18

51 0.56

60

64

0 6t{

0.8

in'ilLirnea centrului de greutate al nutoturismului

th**)

[tnl

Coeficientul dc adelcnti ((lr. ,,..,,)

Fig. 9.7. VariaJia unghiului critic de inclinare longitudinald a drumului,

la care incepe patinarea rolilor motoare, in funclie de categoria gi starea cdii de rulare

Fig. 9.9. Varia{ia unghiului critic pentm diferite categorii $i stdri al rotilor motoare, in functie de autoturismului.
t91

t96

BMELE

DI NAM ICI I

AUTOVEHICULELOA

| AtJl L ITATEA

AUTOVEhICULELOA

pE IlOTl

Vitezele limitd de deplasare a autoturismului in viraj, pe un

drum cu inclinare transversald, la care inci nu are loc, dar incepe rdsturnarea laterald vcrr respectiv deraparea vcrd cresc odavriabir , variabir , =
1:
-! _F I |

2(' -l

I
ro:-.1

t6 cu mdrirearazei de viraj (Fig. 9.10), considerent ce se poate aplica in construcfia drumurilor, pentru optimizarea porfiunilor de curb6, in scopul imbuniti{irii performanfelor stabilitdfii transversale. Se observd c[ v.r, vriabir ) vcrd fapt care indicd cd autoturismul va pativariabir ,
na inainte de a se rdsturna.

E.s
tr-

Vitezele

vcr,"_,or,r

, respectiv

vcrau*,or,r

, cresc odati cu

inclinarea
N_ a.

transversald a ciii de rulare, cu panta urcdnd spre exteriorul curbei @g. 9.I l), considerent de care trebuie sd se {ind seama in construcfia drumurilor pentru optimizarea porfiunilor cdii de rulare cu inclinare transversald.

i0
t5

l--l-j

j i s 6 7 8 e
a

ro

Urlghiul dc incltrrare transvsrsali

drutnului tD''-'"0")' Igradel

respectiv derapare in viraj' Fig. 9.11.. Variafia vitezei limitd la rlstumare' .aii de rutare), in tunc1ie de unghiul de (penrru diferite .u,.gor;li ,liri

.t
i:

"i. inclinare transversald'

*E U6 !!r sE
:.1

9-

N_

Influenfadiverselorcategoriigistdrialec6iiderulare(caracterizateprincoeficienfiideaderenp)asupravitezeilimit[laderapareinUn in figura 9'12' viraj vcrau*,o',r a autoturismului se poate urm1ri fac.iliteazd indeplinirea drum caracterizat de o ader rsale a autoturismului' concliliilor de men{inere a transversal' ;;h ;l;;;;.ea vitezei limita
longitudinald Condifia la care nu este posibild r[sturnarea motoare (deraparea nu este precedatd de patinarea ro{ilor o"our"."
72

8.

16

21

32

.10 +8
tiraj
(R,,",-,,,,).

56

(r4

"rte este: at6t de periculoasd ca resturnarea)'

Raza de

[nrl

Fig. 9.10. Varialia vitezei limitd a autoturismului in viraj, pe un drum cu inclinare transversal6 la care incf, nu are loc, dar incepe rdsturnarea laterali, respectiv deraparea (pentru diferite categorii gi st[ri ale cdii de rulare), in func{ie de raza de viraj.

*.H#

-laurcare;

*.ffi

-lacoborare'

r99
198

BAZETI DINAMICI I AUTOVEHICULELOR

S I ATJII I

IATEA AUTOVEHICULTLOR PE DU

II

90
80

60

I
o

50 40 30

supraunitare. iar valorile rrraxirnt: rrlc coelicientului de aderen[6 trarr, versale sunt subunitare pcrrlru oricc tip de cale de rulare (<pr;=0,8'tpt. in consecinfd, condifia de men[incre a stabilitdlii transversaie la rhsturnare este indeplinitd + pierderea stabilit6{ii transversale este carflctenzatd de alunecarea latelald si nu de rlsturnarea transversalb a autoturismului. AvAnd in vedere cb rdsturnarea este mai periculoasl decAt aluuecarea, este de preferat, din punct de vedere a pierderii stabilitetii, ca autoturismul sd patineze (derapeze) inainte sd se rdstoarne. Acest exemplu numeric a urmdrit evidenfierea compoftamentului autoturismului in cazul pierderii stabilitttrii. Autoturismul va aluneca inainte de a se rdsturna.

I0

0_llr 024 030 016 0+2 0.18 054 060 Ceticj tut d. ddernd lmn$.Grti (,1,.r_)

Fig. 9.12. Variafia vitezei limite h denpare in viraj, ?n tunclie de coeficienful de aderenE transve$alr, carc camcte zeazi diferite categorii fi std,ri ale clii de rularc.

ln cazuf de tirta. rapodut b".i,N / ho*i"ur = 3.09l;2.719; 2-513; 2,286;2,089,, l,9l1i 1,765, iar raporul a,,i.61 / hr,.i.r,;t 2,97:2,j7g: = 2,615;2,476; 2,356;2,25; 2, 157. Se observd c[ roite valorile rapoartelor sunt supraunitare, iar valorile maxime ale coeficientului de ade_ renltr sunt subunitare pentru odce tip de cale de rulare. in consecinti. conditia de menfinere a stabiliEtii longitudinale la resturnare este lndepliniti + pierderea stabilittrtii longitudinale oste canoterizati de alunecarea longitudihald ti nu de risturnarea in jurul unei punti a autoturismului. Conditia ca deraparea laterald a autoturismului sd aDard inaintea rEstumerii laterale a acestui4 este: E

ay

<

ll_i_

in cazul de fali, raportul: E(2.hg,,i"bir) = 1,6g3., I,S43t I,424: 1,323; |,234;1,157; 1,089. Se observe ci to6te valorile raDortului sunt

2M

201

lvlAltllAtJlL|TATEA AUTOVEHICUI ELOQ DE AOTI

ciAI,lt'ot,UL l0

MANIABILITATEA AUTOVEHICULELOR PE ROTI

ManiabiIitatea autovehiculului rep'cziutd capacitatea acestuia de a se deplasa cat mai exact in direcfia comandati de conducdtorul auto, adicd de a executa virajele dorite sau de a menfine mersul rectiliniu. Aceasttr caracteristicd are o rnare impoftantd pentru securitatea circulafiei rutiere prin asigurarea unei bune stabilitdfi pe calea
rutierd.

ef
Fig. 10.1. Variante de realizare a virajului la autovehicule pe ro{i
10.1.

MANIABILITATEA iN VINAJ I AUTOVETIICULELOR PE ROTI

10.1.1. Autovehicule singulare cu

bracarea ro{ilor din fa{i

Metode de realizare a virajului [23]:

modificarea poziliei rofilor de direcfie in rapoft cu planul longitudinal al autovehiculului; aceastd metodd se realizeazd fie cu rofi de direcfie numai pe fa{d (Fig. l0.l,a,c), fie cu toate rolile de direc{ie (Fig. 10.1,b); rotirea relativd a semiplanelor autovehiculului (Fig. l0.l,d); modificarea poziliei ro{llor de direcfie gi frAnarea concomitentd a ro{ilor motoare spate interioare virajului (Fig.
10.1,e);

rnodificarea turafiei gi momentelor de torsiune transmise rofilor din partea in care se realizeaza virajul (Fig. I 0.1,f).

Pentru realizarea unui viraj corect, fbri alunecdri laterale, toate ro{ile autovehiculului trebuie s6realizeze niqte cercuri concentrice cu centrul in O, numit centrul instantaneu al virajului. La autovehiculele cu dou[ punfi, centrul O se gdseqte la intersecfia prelungirii axei pun]ii din spate cu prelungirea axelor de rota{ie ale rofilor de direc{ie, iar unghiul de virare 0 este unghiul cuprins intre prelungirea axei pun[ii din spate gi dreapta care unegte centrul O cu centrul pun{ii directoare din fatd (Fig. 10.2) [23]. ConsiderAnd cb distanfa e dintre axele pivofilor fuzetelor este aproxinrativ egal6 cu ecartamentul E, condilia de execufie corectd a virajului (Fig. 10.2) este datd de relafia 122,231: t03

202

BAZELE

DIMMICI I AUTOVEHICULELOR

MANIABILITAIEA AUTOVEHICULELOP PE ROTI

ctsee

-ctget

=*

(10.1)

Razele de viraj R" $i Ri, in cazul unui autovehicul singular (Fig. 10.2) sunt determinate de rela{iile [23]:

Deplasarea rectilinie sau in viraj a autovehiculului este caracdejisia de gabarit B' prin care se infelege aria generati de acesta la deplasarea rectilinie sau curbilinie, limitati de proiecfiile pe sol ale punctelor de gabarit extreme. Lifimea teoreticd a fhgiei de gabarit este determinati de diferen{a dintre R" gi interioar[ R, (Fig. 10.2). in realitate, sale ale autovehiculului, fhgia de

terizatb

(r0.2)

razel datoriti gabarit nu este

0,5 m.

iar fbgia de gabarit este datl de relalia:

abateri laterale de aproximativ

Bs

=R. -Ri
R

=^l**--*,J+(E-e)'
o

( t

r\

(10'3)

Raza de viraj

rezulta ca distanfa dintre centrul

9i centrul (10.4)

punlii

din spate

(Fig.l0.2):

R= 4.,

ln care: 0 este unghiul mediu (0J de bracare a rofilor de direcfie,

g = o'*o' -m2

10.1.2. Autovehicule singulare cu

bracarea tuturor rofilor

de viraj (Fig. 10.3) [23] 9i o reducere apreciabila a fi'iei de gabarit:

Aceste autovehicule permit reducerea aproape la jumltate a tazpi

(10.5)

o
Fig. 10.2. Schema virajului autovehiculului singular cu rofile de direclie inclinate la unghiuri diferite.

Bs = R.

-Ri

{#

#"J +

(E-e),

(10.6)

204

205

BAZELE DINAMI CII AUTOVEHICULELOQ

MATJIABILITATEA AUTOVEHICULELOQ DE AOTI

(r0.7)

Fig. 10.4. Schema virajului autovehiculului cu ramf, articulati'

Fig. 10.3. Schema virajului autovehiculului cu toare rolile de direcfie.

Deobicei: At =Az
tamentul,

=A =
L'

0t =02 =+'undeAesteampa-

10.1.3. Autovehicule cu rama Razele de viraj,

articulati
se

iar 0r - unghiul de frangere a celor doud semirame A (0r =01 +02).lnacest caz,BE =E,iar R =-j? '

2.te1
v^

v f69ia de gabarit

determind pe baza
10.1.4.

r0.4 [23]:

A,E =-+_ 2 tg0z

=
B, =R" -Ri

Autotractor cu semiremorcl

-E' tg0, 2
(10.e)

At

(10.8)
sarea

in cazul autotrenurilor cu semiremorci sau remorci, la deplain viraj, llfimea fagiei de gabarit este mai mare decat in cazul

=+-4*e, rg0z tgo,

tgo,

in carq A;,2 sunt lungimile celor doud semirame. In cazul general:

R= A'

autovehiculului singular cu acelaqi ecartament 9i ampatament' Pe l6ngd oscilafiile transversale ale autotractorului mai apar 9i oscila{ii transvirsale la semiremorci sau remorcd. Aceste oscilafii influenleaz6,la rdndul lor, oscilaliile autotractorului, reducdnd calitlfile de maniabilitate ale intregului autotren prin mdrirea fdqiei de gabarit. $i in acest caz ro{ile autotrenului trebuie sd descrie cercuri concenffice cu cenrrul in o (Fig.10.5). Unghiul o, se neglijeazi, avdnd valori mici [23].

(10.

l0)
207

BAZELE DINAMlCI I AUTOVEHICULELOQ

N4ANIAI]ILITATEA AUTOVEHICUTELOA DE

POII

Br=R--R, sin 0"-++E-:. 2 tg0r

ale autotractorului ( 0. =

A,

(10.12)

in care: 01 este unghiul dintre axele longitudinale ale autotractorului gi semiremorcii; 0 - unghiul mediu (0",) de bracare a rofilor de direclie

qg
L

); Ar

ampatamentul semiremorcii.

10.1.5. Autotractor cu remorctr

in cazul autotrenurilor cu remorci, la deplasarea in viraj, l6{imea fAgiei de gabarit B, este mai mare decAt in cazul autotrenurilor cu semiremorci, ceea ce conduce la o scddere a maniabilitdfii acestora. Razele de viraj (exterioari R*, interioard Ri, a autotractorului R, a remorcii R1) gif6gia de gabarit B, se determind pe baza figurii 10.6
I
ILJ

??t' ].

Fig. 10.5. Schema virajului autotrenului cu semiremorcd. Razele de viraj (exterioari fu, interioard R;, a autotractorului R, a semiremorcii R1) gi f6gia de gabarit B, se determind pe baza figurii 10.5 [23]:
Re

R.=
(10.13)

Ri =

=- A E-e sin 0. 2
Ar - tgOr 2 -E

R=

A
tgo
-

(10'll)
I\f

sin

0r
. cos

( 10.

l4)

Ri

tgOr I ' tg9z t$9z

A
=-=:=,-J

0r

tB0r

Bg =Ro -Ri = --c --r

(10.1 1)

+E-:, :'i 2' sinO. tgOt

/'co!oz

(lo.15)

unghiul format de axa longitudinalS de simetrie a remorcii fali de prelungirea axei profapului; 0r - unghiul format de axa longitudinalb de simetrie a autotractorului gi axa profapului; [ - lungimea profapului remorcii.

in care:

02 este

208

DAZELE DINANIICI I AUTOVTI.IICULELOA

MANIABILITATEAAUTOVEHI(I]II I( X,,I

I I ,{ II

salA Fy (F ig" I 0.1) 1231, determinatd de o forfi centrifugir (ttn vinl lrrlt'' ral, inclinarea transversald a drurnului) roata incepe sd lttlezc sttb tttl unghi 6 fafd de planul de sirnetrie, numit unghi de deviclc latot'.'rlir. Unghiul 6 depinde de mdrimea forfelor transversale, rtormale 9i tangenfiale care acfioneazl asupra rotii gi de elasticitatea tratrsversald a pneului.

Fig. 10.7. Schema rullrii ro{ii cu deviere laterali.

Fig. 10.6. Schema virajului autotrenului cu remorcd.

Pentru imbun[tdfirea calitd{ilor de rnaniabilitate ale autotrenurilor cu remorci gi semiremorci, se folosegte solufia ca gi rolile remorcii gi semiremorcii sa fie directoare. in acest caz, l6{imea fAgiei de gabarit a autotrenului devine aproximativ egal6 cu cea a autovehiculului singular, deoarece rofile remorcii sau semiremorcii pot rula pe urrnele ro{ilor din spate ale autotrenului.

Reacfiunea laterale Y ia nagtere datoritd forfei transversale Fr:

4=Y=k,'6,
in care: ral[

10.16)

k, este coeficientul de rezisten{a al pneului la devierea latekr = 500+1500

=
12=18o,

a acestuia, exprimat in N/grd, ( kr = 300+700 N/grd pentru pneuri

de autoturisme,
10.2.

N/grd pentru pneuri de autocamioane

INFLI ENTA DEVIERTI LATERALE A PNEURILOR ASUPRA MANTAEILITATII AUTOVEHICULULUI SINGULAR

gi autobuze), iar 0*r* ral6 a rofii 122,23].

dup[ care se produce alunecarea late-

Pneurile, pe lAngd elasticitatea radiald gi tangenliald, au gi o elasticitate lateral[, care influenfeazi asupra traiectoriei rolilor in viraj sau la mersul rectiliniu. Daci asupra rolii acfioneazd o for\d, transver210

Dacd Fr<(rp'Gx), pneul nu alunecl transversal 9i roata se deplaseazl lateral fafl de suprafafa de contact datoriti deform[rii pneului in partea inferioarS. Ca rezultat, roata ruleazi intr-un plan deviat cu unghiul d fafd de planul initial de migcare.

2l

BAZELE DIIIAMICII AUTOVT HICULELOR

N4ANIABILITATEAAUTOVEhICUI I | ( )l'r I'l

l'(

)l

10.2.7. Deplasare in

viraj

(6r.2 =

Pentru unghiuri mici de bracare 9i de deviere a llttcttrilot 7+l0o), rela{ia (10.17) se poate scrie sub forma 122,231:

R6=

0-61 +62

(10.17')

in exploatarea autovehiculelor,
prin trei stdri [23]:
instantaneu al virajului O se deplaseazd in
C)6.

capacitatea de viraj poate trece

indiferenti sau neutrd (Fig. 10.9, a)' la care 6t = 6z ; insuficientl sau subviratorie (Fig. 10'9, b), la care 61 > 62; excesivd sau supraviratorie (Fig. 10'9, c), la care 6t 6z '

'

ryr-

Fig. 10.8. Schema virajului autovehiculului singular finAnd seama devierea laterall a pneurilor.

de

Fig. 1.0.9. Capacitatea de viraj a autovehiculului'

Raza de viraj efectiv[ (real[) R6 este datd de relatia [22,231:

10.2.2. DePlasare rectilinie

R6=

tg(o

- a1)+ tgb2

'

(10.

l7)

in care: 0 este unghiul de bracare a rofilor de direclie, fa{i de planul longitudinal al autovehiculului.
212

La asupra lui inciinerii

autovehiculului, in conditiile in care sversald (datoritd unui vint lateral sau i), capacitatea de viraj determinatd de laterala a pneurilor 61 9i 62 Gig.l0.10) mdrimea unghiului de deviere autoveh i cu I ulu i' [2 3 ] in fl uen leazd traiectoria
213

BAZELE DINAMICII AUTOVEHICULELOQ

N/A|IIABILITATEAAUTOVEhICIJI I | ( )l') l'}l lr(

)ll

Datoritd devierii laterale a pneuriror, autovehiculul are tendin{a de a p[rbsi direcfia rectilinie de migcare gi de a se incadra p,e o alta direcfie, tot rectilinie, sau chiar in viraj cu o raz6 oarecare. pentru menfinerea direcfiei de mers, conducdtoiul autovehicuiului trebuie sd aclioneze volanul intr-un sens sau altul.

Analiza efectului vantului lateral asupra rnarriabilitillii Ei stabilitetii autovehiculutui la deplasarea rectilinie poate fi ltrctrtd ln
urmdtoarele cazuri 123): - Cu = C6, de unde rezultl 6r=6::6 (capacitatea de viraj este indiferentd); Cu se afl6 in fa{a lui C6, de unde rezultd 61>62 (capacitate de

viraj insuficient[); C" se afld in spatele lui C6, de unde rezultd 61<62 (capacitate de viraj excesivl). Migcarea r""iilini" a autovehiculului este stabil6 pentru orice
vitezd de deplasare, dacdl22.f:

- b6 ' kz, J= 0 (virare neutr[ constructivd); - bo 'k t)<O (subvirare constructivd)' l. --.:.. - t rar oaca: \a6 'K/r - o6 'klz J> 0 lsupravirare constructivd), migcarea
lua ' kn, (us 'kr,

rectilinie a autovehiculului este stabi16 pentru viteze de deplasare mai mici dccAt viteza criticd: va, = 11,3'
Fig. 10.10. schema autovehiculurui asupra cdruia ac{ioneazd un v6nt raterar.

Gz-Gt

, km/h,

(10.

l8)

k,t,

kl,

in care Gr,z sunt greutalile pe punlile din faf6, respectiv din spate ale
Reacfiunile laterale

(\,,

=kr,., .6,,r), la rofile din fa{d 9i din

autovehiculului, in N. Rezerva de stabilitate statica a autovehiculului se poate determina conform relaliei [22]: a6 'kz, - bb 'kr,

Ns-

A.(kr,+k2r)

10.1e)

gi poate

fi folosit6 la aprecierea caracterului virdrii'

Caracterul virdrii se poate aprecierea 9i astfel [22]:

( 10.1

7)

dace dace

R6
Rao

= 1,0- virarea autovehiculul este neutr6; >

1.0

R6
Rao

autovehiculul subvireazd;

2r4

215

BAZELE DINAMICI I AUTOVEHICULELOII

I"IAI.IIAP,I I I I ATEA AUTOVEHICULELOA DE ROTI

6ur5 5

<

Roo

1,0- autovehiculul supravireazd,

R6e

in care: R6 este raza de viraj efectivd (calculatd pentru 61*62); razade viraj efectivb (calculatd pentru 5r=62).

10.3. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A

RAZELOR DE VIRAJ
Razele de viraj caracterizeazd posibilitatea autovehiculului de a vira pe o suprafald cdt mai redusd la mersul cu vitez6, micd gi cu volanul intors la limita maximd a unghiului de bracare a rolilor de direcfie (asemenea situafii existd atunci c6nd autovehiculul se
deplaseazd pe drumuri cu

Dac[ vatorile paratnetrilor-. ob(ittttte pentru virajul la stAnga 9i la dreapta difer[ prea mult, trcbuic rcpottrtc incercbrile (in prealabil, se efectueazi o reglare gi velificarc alorrltr a sistemului de direc{ie) [ll, l sl. in figura l0.ll sunt indica{i parametri de viraj ai autovehiculului singular: R;,s - raza de viraj interioard, respectiv exterioari a rofilor de direclie din faf6; Rn,. - raza gabariticd interioar5, respectiv exterioard; R;n1- foZs de viraj a rofii din spate din interiorul virajului; R.in - raza minimi de viraj a autovehiculului; u - ldfimea urmei virajului (u =R, -R,n,); au - decalajul autovehiculului in viraj in

raport cu roata exterioard din fa{d (au =Rr" -R"); E" - spa{iul ocupat de autovehicul in viraj (spafiul minim necesar pentru intoarcerea autovehiculului) Eu = Rge - Rgi .

lilimi

reduse).

Determinarea razelor de viraj se efectueazA I l, l5] pe un platou orizontal, betonat sau asfaltat, cu suprafa(d netedS, uscatd gi curat6, suficient de mare pentru a permite virarea gi manevrarea autovehi-

culului,

fiind repetate 9i direcfia verificatl 9i reglat6. Rolile autovehiculului se pulverizeazd cu vopsea (ap6, ulei sau praf de cretd) astfel incAt pe platforma de incercare sb se inscrie urmele acestora. Centrul virajului se determina prin mdsurarea diametrului cercului obfinut (de roata din interiorul sau exteriorul virajului) in doud direcfii perpendiculare una pe alta. Razele interioare, respectiv exterioare virajului se mdsoari de la centrul obfinut pdnd la mijlocul urmelor ldsate de rofile considerate. Razele gabaritice se stabilesc prin oprirea autovehiculului in viraj gi determinarea proiec{iilor pe drum ale punctelor extreme ale
probele
acestuia.

Pentru determinarea parametrilor rnaniabilit6fii (Fig. l0.l l), autovehiculul se deplaseazd cu viteza medie de 3-5 km/h cu viraje la dreapta gi la stdnga, cu rofile de direcfie bracate pAn[ la limitatoare,

F6gia de gabarit se determina prin mdsurarea distantei dintre mijloacele urmelor l6sate de rofile din interiorul gi exteriorul virajului, sau prin diferenla dintre raza exterioard gi cea interioar[ virajului.
216

Fig. 10.11. Parametri de viraj ai autovehiculului 2r7

9#ELE

ptfiAMlqlt

AU

t-ovEt1curEloR
NIANIABI LITATEA AUTOVEHICULE LOR DE AOTI

b)
I0.4. TESTE GRILA

ctg0. -

ctgO;

c)

ctg0. - ctg0l
0;,",

in care: A, E, R se exprimd in m;
calitatea autovehicurului de a putea circula pe drumuri rele, accidentate, desfundate gi in teren ftrd drum, precum gi dc a trece

in grade.

tr)
r-'

rdsturna.

capacitatea autovehiculului de a se deplasu p" pon,.,-Jr"_rri inclinate, curbe etc., Ibrd a aluneca, a patina, a derapa sau a se

peste anumire obstacole; capacrtatea autovehicurului de a-gi conserya migcaree rectirinie 9i de a se deplasa cdt rnai exact in diieclia comandatd
cre

conducitor:

'
b) R=

tB0.
A

-E,inm;
,

tgo-

in tn;
rn

c)
a) f.tgO<9; b) 9.tgo<f;
c,) f 'Zt.
tgO <

R=

i^--9,
rg0*
2

*,

in care: A, E se exprimd in m; 0r, in grade.

y1,

a.) R=--{--E,inm; 2.t90^

b) IR= A -E ^' z.tgo- a) b)

c;)

' tn tn;

in condi{iile unor alunecdri transversale: in condi{iile unor ruliri cu patindri in direclia virajului; in prezenfa unor uzuri accentuate a pneurilor rotilor

c)

--4-, 2.t90-

in m"

de direcfie.

in care: A, E se exprimd in m; 0., in grade.

a)

ctgO.

crgO;

A'

a) b)

ctgO.

ctg01

2.8
=-r

A'
A

ctg0. - ctgOl

=-r

2.8'
219

2t8

BAZELE DINAM CI I AUTOVEHI CULELOR

I

MANIAI]I LITATEA AUTOVEhICULELOA DE AOTI

c)

ctg0e

-ctgOi = A.

R'

b)
01,

in care: A, E, R se exprimd in m;

0" in grade.

c)

a)

Ki = -------;---;,

AE

,. to Ufs --o2

lll IIl]
2

in care:

A,

E se exprimd in m; 0r., in grade.

A"F b) p - -JlZ- + 3. in m; t802, 2 ,A1 E c) R - ----r- - -, ln m, tgOt, 2

in care:

A,

Ar,z, E se exprimi in m; 0f., 0rr, 02", in grade'

a)

R.=-to

2.tg "rt "2

*9.
2

in

*,

a) b)

R".,. =

A,
tgo.
tg0.

in

-'

^ArE b) *. = ,rur, + _, in m; ArE c) R- --r---,inm,

tBOt.

R..-

A.1n *&#