Sunteți pe pagina 1din 19

ISTORIA MEDICINEI

Prof. Dr. Gheorghe Bilacu intemeiat la Cluj invatamantul obligatoriu de MD


-facea extractii fara ca pe pacienti sa ii doara - la Budapesta i se spunea regele dentistilor Au fost 2 etape distincte: 1. 1872 Univ. Franz Joseph ; studenti: Iuliu Hatieganu (med. Interna) Ioan Goia (semiologie) C. Tataru (dermatologie) 2. 1919 Univ. Daciei Superioara -> 1927 Univ. Regele Ferdinand I Comisia universitara i-a ales pe cei mai valorosi dintre candidatii conferentiari si profesori: Sextil Puscariu -membrii: - Gh. Marinescu si E. Juvara in Bucuresti -Iuliu Moldovan, Mihail Manicatide si Iuliu Hatieganu in Iasi -> Transilvania, Istoria medicinei stiinta care studiaza aparitia si evolutia medicinei incepand din comuna primitive pana in epoca contemporana din punctual de vedere al: -Teoriei medicale -Practicii medicale -Eticia si deontologie medicala Inceputurile invatamantului superior din Transilvania au fost facute la Cj in Evul Mediu. Univ. maghiara 4 facultati distincte: medicina, drept, litere si filozofie

V. Babes: - nu a facut parte din comisie


-1919 - prezinta in fata comisiei conceptia sa referitoare la construirea unei fac de med -fondatorul Sc. Romanesti de anatomie patologica si bacteriologie. Catedrele Fac. romanesti de med din Cj si titularii lor (1919-1940):

Iuliu Hatieganu primul decan si organizator al Fac. de Med din Cj


Anatomie Papilian Histologie I. Dragoiu (era medic veterinar) Fiziologie Ioan Nitescu, apoi Grigore Benetato Anatomie Patologica V. Babes, apoi Titu Vasiliu Patologie generala si experimentala Constantin Levaditi, apoi Mihai Botez Igiena si igiena sociala Iuliu Moldovan Clinica medicala Iuliu Hatieganu Chirurgie Iacob Iacobovici, apoi Alexandru Pop Neurologie Ion Minea Psihiatrie Constantin Ureche Obstetrica si ginecologie Cristea Grigoriu Dermatologie si boli venerice Stefan Nicolau, apoi Coriolan Tatariu Pediatrie Titu Gane Oftalmologie - Dumitru Michail Medicina legala - Nicolae Minovici si Virgil Ionescu Biochimie Pierre Thomas, apoi Ion Manta 1

Stomatologie Gh. Bilascu, apoi Ioan Aleman Oto-rino-laringologie Ion Metianu, apoi Ion Predescu-Rion si Gh. Buzoianu Radiologie - Dimitrie Negru

Savanti romani de prestigiu international:

-Constantin Levaditi -Nicolae Minovici -Emil Racovita (Instit. De Speologie din Cj. ; premiera pe plan mondial) -Renne Jeannel -Jules Guiart -Iuliu Hatieganu -Iuliu Moldovan -V. Papilian (anatomist) -Titu Vasiliu (anatomie si anatomie patologica) -Vitold Baroni (microbiologie)

Istoria anatomiei
in grotele Frantei picture simpliste repr. Oameni la vanatoare datari din comuna primitive repr. Simple ale corpului s-au putut pune in evidenta anumite leziuni omul primitive alea cunostinte rudimentare de anatomie: - picturi rupestre - statuete: Venus din Willendorf- reprezentari - practicarea trepanatiilor craniene feminine cu trasaturile faciale ft putin conturate, cu o obezitate enorma la nivel toracic, abdominal si fesier ( repr simbolice, ideal de feminitate, simbol de fertilitate): - localizare: in zona frontala si cel mai frecvent parietala - numar: 1 sau 2 orificii - forma: circulara sau ovoidala - dimensiuni: diametru 1,5-2 cm - erau facute cu unelte de SILEX (marcare cu C14) - scop: scaderea durerii de cap (cefalee) a pacientilor - cauze de cefalee: -in meningoencefalita ( se acumuleaza in cutia craniana lichid cefalorahidian) - aparitia unui proces inlocuitor de spatiu (tumora cerebrala: primitive sau metastatica) - aparitia unui hematon posttraumatic - eliminarea unui spirit negativ cauzator de boala - aceasta trepanatie craniana putea fi facuta si pe cadaver - tesut osos de neoformatie daca pacientul supravituia trepanatiei, putea chiar sa se vindece

Anatomia in antichitate
Primele denumiri anatomice Azteci ritualuri de sacrificare de oameni si animale Babilonieni cunoasterea ficatului de oaie -disectie 2

India antica tratatul Susruta Samhita (1000 i. Hr) -indicatii primitive de tehnica a disectiei -descrieri de struct anatomice: oase, muschi, ligamente, vase, stomac, duoden, colon, colecist, rinichi China antica interzicerea disectiei cadavrelor -struct capului omenesc dedusa din cosmologie: nr. artic= nr.muschi= nr. zile dintrun an=360 -greseli: vezica urinara comunica cu intestinal -pe baza cunosctiintelor cosmogonice au alc zonele de acupunctura Egiptul antic surse de informare: I Papirusuri medicale (Pap EBERS, Pap SMITH, Pap BRUGSH) II Alte scrieri III Relatarile unor istorici antici (Herodot) Imbalsamarea mumiilor Anubis-zeul Mumii: 1. scoaterea creierului prin marinare 2. spalarea corpului cu vin si apa din Nil 3. evisceratie (exceptie: inima, centrul gandirii si ala sentimentelor de la omul avea nevoie in cealalta lume) 4. 40 zile era pastrata in sare (Natron) 5. infasurare cu benzi de 7 ori printre care se puneau amulete protectoare (ex. Ochiul lui Horus) 6. sacrofage - in ele erau puse mumiile

Papirusul Smith:
- a fost scris in anul 1000 i.Hr - descoperit in 1862 de Edwin Smith - contine: - descrieri ale unor operatii chirurgicale, diagnosticul si tratamentul ranilor - descrieri anatomice: creier, inima, vase, plaman, colecist, stomac, uter, rinichi

Papirusul Brugsch:
- descoperit de egiptologul german Emil Brugsch in 1909 in ruinele orasului Memfis - contine prescriptii pt diverse boli

Grecia antica
Perioada prehipocratica: ALEMEON din Crotona, HOMER, ARISTOTEL Perioada hipocratica: HIPOCRATE Perioada alexandrina: Sc. din Alexandria: HEROFIL, ERASISTRATE din Cos Sc. metodica: SORAN din Efes

Alemeon din Crotona


-

a scris primul tratat de anatomie din lume a descries nervul optic, tuba faringiana, creierul a efectuat primele disectii pe animale a diferentiat in inima atriul de ventricul ( in premiera mondiala ) 3

Homer
rabsod popular orb cunostinte anatomice in Iliada si Odiseea termeni anatomici: clavicula, astragal, intestine, peritoneu, epiploon, vezica urinara, grasime, ombilic vasele mari pleaca de la inima spre cap si gat

Aristotel
- parintele anatomiei comparate - a descris dentitia la diverse animale si la om - eronat: nr dintilor la barbat > femeie

Hipocrate din Cos


- Corpusul Hipocratic - considera ca e important pronosticul mai putin diagnosticul

Littre
- a eliminate din scrierile care nu erau a lui Hipocrate

Elemente de anatomie din Corpusul Hipocratic:

- osteologia dezvoltata, bazata pe traumatologie; tratat despre articulate - descrieri: trahee, plamani, cordon ombilical, uretere -anatomia si fiziologia erau bazele medicinii - nu se efectuau disectii - nu se cunostea interrelatia dintre vene si artere - nu se facea distinctie intre nervi si tendoane

Hipocrate
nu s-a limitat la studii de anatomie fondatorul examenului la patul bolnavului creatorul observatiei evolutiei bolii a aratat ca boala e dezechilibrul organismului si febra e un fenomen necesar autorul teoriei umorilor : sange, flegma, bila galbena, bila neagra intemeietorul primei doctrine medicale bazate pe: 1. fapte de observatie 2. rationament riguros 3. teoria umorilor (naiva, dar integreaza organismul in mediul extern) -umoarea alterata sau in exces trebuie eliminate ( brusc prin criza, lent prin liza) -daca umoarea nu s-a eliminat se ajunge la cronicizarea bolii 4. toate bolile au cause reale care pot fi cunoscute -interne: tulburarea echilibrului celor 4 umori ale organnismului -externe: alimentatie gresita, apa si aer poluate, paraziti 5. nu toate organismele reactioneaza la fel

Au ramas pana azi: - 2 semne clinice : degetele hipocratice si faciesul hipocratic - Bolile descrise de Hipocrate: pneumonia, pleurezia, apoplexia

Perioada alexandrina
primele disectii pe cadavre primele disectii pe condamnati deosebire intre tendoane, nervi si vase sanguine totusi anatomia nu avea carcater stiintific

Herofil din Chalcedon


- descrieri anatomice: -nervi ( a facut dif dintre cei cranieni si spinali) -vascularizatia meningelui -ventriculii cerebrali ventriculul IV -plexul coroid -ochiul -pancreasul -duodenul primul care a dat acest nume -unele glande

Erasistrate
- distinctie intre principalele segmente ale encefalului - descrierea valvelor cardiace - descrierea conexiunilor dintre artere si vene

Cl. Galen
- a descris oase lungi si scurte - noi termeni: apofiza, epifiza, condil - a sectionat maduva spinarii la dif nivele pt a obs distributia nervilor spinali - a descries originea spinala si distributia nervilor cranieni, sistemul nervos vegetative simpatic, organele de simt si struc inimii raportata la functie - a descris si denumit muschii: buccinator, mic pectoral si popliteu - a descries struct anatomice ale arterelor si venelor si anastomozele arterio-venoase - descrieri de anomalii (prin disectie pe animale): uter bicorn si vezica dubla - timp de 1500 ani toate descrierile lui au fost considerate dogme (inclusive cele incorecte) - a avut contributii in med interna si in farmacie

Celsus
- medic roman din sec I d.Hr - fondatorul plastiei cutanate prin alunecare - a protestat impotriva vivisectiilor - consecinta: completa abandonare a disectiei - a descris 4 semne ale inflamatiei, denumite ulterior celsiene: rubor (roseate), tumor (tumefactie), calor (caldura) si dolor (durere) - impotenta functionala nu a fost descrisa de el

Consecintele abandonarii disectiilor:


-

anatomia din Europa a fost oprita in evolutie pt aprox 1500 ani fiziologia nu s-a putut constitui ca stiinta anatomia patologica a stagnat dezv cunostiintelor de anatomie a revenit arabilor in Evul Mediu 5

Anatomia araba medievala


- dupa moartea prof Mohamed care a fondat Islamul - arabii au inceput curerirea lumii: Alexandria (642 d.Hr), incendierea bibliotecii din Brucchion-6 luni volumele au fost utilizate pt incalzirea bailor publice - la scurt timp cuceritorii au devenit propagatorii stiintei - fondarea Univ. din Bagdad (continea o sc. de medicina si un spital) - med araba medievala nu a fost originala ci teoretica si analitica - traduceri in lb araba: lucrari ale lui Hipocrate, Galen si Dioscoride - cunostiintele medievale arabe au fost extinse in tot teritoriul cucerit: Asia Mica, sudul Mediteranei, Spania - medicina araba: 3 perioade 1. febra traducerilor (sec VII incep sec VIII) -a compilarii anticilor -a adaptarii medicinei grecesti si siriene la civilizatia Islamica din perioada de aur a califatului din Bagdad 2. medici arabi celebri ( a2-a jum a sec VIII pana in sec XIII cand a fost invazia mongola) -scrierea unor studii originale -descoperiri remarcabile de anatomie, chirurgie si oculistica 3. propagarea cunostiintelor arabe in Occident prin traducerile facute in manastirile Benedictine si de Sc. din Salerna (dominate in sec XI de calugarul de origine tunisiana Constantin Africanul)

Avicenna
-

printul medicinii arabe medic de tip hipocratic scriitor complex om de stat a scris Canonul medicinii compilatie a medicinii grecesti si arabe cateva date anatomice: insertia muschilor globului ocular considerente proprii asupra unor moduri de diagnostic si a unor procedee operatorii

Jesus Haly

- a realizat prima descriere completa a anatomiei ochiului: umori, nervi, muschii globului oclar

Abulcasis (sec XI)

- maestrul chirurgiei arabe - medic, alchimist - Daca anatomia este ignorata vor fi comise greseli si pacientul va fi omorat

Mondino dei Luzzi (sec XIV)

- prof de anatomie din Bologna - a scris o carte de anatomie 6

Anatomia Renasterii
Leonardo da Vinci
- desi nu a fost medic ci pictor, sculptor totusi a avut un aport in dex anatomiei - a efectuat 30 autopsii, mulaje anatomice injectand ceara in ventriculii cerebrali - a facut 750 schite anatomice si 1500 desene pe care le pregatea pt un tratat de anatomie pe care incepuse sa-l scrie in colaborare cu anatomistul Marc Antonio dellla Torre - decesul lui della Torre (1511) a oprit finalizarea cartii - rezultate studiilor lui au fost consemnate sub forma unor caiete de notite publicate la incep sec XX Urm cursul 6 scris de mana

Rembrandt von Ryn (1606-1669) - pictor cu preocupari de anatomie

Jean Riolan fiul (1577-1657) - medical regelui Louis al XIII-lea - a fost adept a lui Galen - a considerat ca Galen nu a gresit, ci anatomia omului s-a schimbat de-a lungul a 14 secole scurse - a scris volumele Osteologia si Astropografia

Gaspar Aselli (1581-1626) - prof de anatomie si chirurgie la Pavia - a redescoperit limfaticele epiploice

Francis Glisson (1597-1677) - a fost: anatomist, fiziolog, clinician, discipol a lui Harvey - a descris capsula, functiile si struct ficatului - a descris simptoamele rahitismului

Nathaniel Highmore (1613-1685) - a descries sinusul maxilar sup, ingrosarea albugineei testiculare = corpul lui Highmore

Thomas Wharton (1614- 1673) - a descris canalul glandei submaxilare, care ulterior e denumit canalul Wharton

Thomas Willis (1621-1675) - anatomist, fiziolog, chirurg, adept al descrierii circulatiei sanguine a lui Harvey - a descries poligonul vascular al encefalului, fiind apoi denumit poligonul Willis

Stenon (1631-1687) - la inceput a fost anatomist, apoi a devenit calugar - a fost adept al descrierii circulatiei sanguine a lui Harvey - a descris canalul parotidei

Raymond Vieussens (1641-1716) - a descris glanda parotida, ansa nervului simpatico din jurul arterei subclaviculare, limbul care delimiteaza fosa ovala de peretele intern al atriului drept = inelul lui Vieunssens

Alexandru Mavrocordat (1641-1709) - a fost filozof, teolog si medic - a scris o carte despre circulatia sangelui

Antonis Pacchioni (1665-1726) - a descris gaura ovala a corpului cerebelului, granulatiile arahnoide = granulatiile Pacchioni

Anatomia in sec XVIII - XIX


a avut o dezv mai lenta fata de aceea din veacurile precedente mai ales fata de Renastere

Antonio Maria Valsalva Imolensis (1666-1723) - prof de anatomie la Bologna - a descris pt 1 data antrul mastoidian, sinusurile valvelor sigmoide si aortice

Giovanni Battista Morgagni (1682-1771) - prof de anatomie la Bologna - anatomist si anatomopatolog - a descris: cornetul nazal, bulbul olfactiv, sinusurile ano-rectale

William Hunter (1718-1783) - a descris canalul arterei femurale

Antonio Scarpa (1752-1832) - a fost anatomist si chirurg, discipol al lui Morgagni - a fost medic al lui Napoleon Bonaparte - a descris triunghiul inghino-crural (triunghiul Scarpa), ganglionul nervului vestibular (ganglionul Scarpa)

Luigi Rolando (1773-1831) - prof de anatomie la Torino - anatomist, fiziolog - a descris scizura cerebrala (scizura Rolando) - a descris subst gelatinoasa din SNC (subst Rolando)

Alfonso Corti (1821-1883) - anatomist, histolog - a descris organul auditiv, ganglion care a fost denumit ulterior Corti

Wilhelm His-Senior (1831-1934) - descris canalul hipoglos

Wilhelm His-Junior (1863-1934) - anatomis, cardiolog, istoric al medicinii - a descris fascicolul excitoconductor din inima = fascicolul His

Anatomia microscopica Histologia - a aparut in sec XVII dupa descoperirea microscopului => s-au estins cunostiintele anatomice in profunzimea organelor - la baza: - dezv astronomiei: Galilei si Kepler -inventarea lunetelor pe baza unor lentile maritoare ( o lentila sta si la baza lupei sec XIV) -cuplarea a 2 lentile - ocular si obiectiv sec XVII, atribuita fie lui Galilei, fratilor olandezi Jansen lunetierii Hans si Zacharias, fie fizicianului Italian Fontana -contribuirea si folosirea microscopului Robert Hooke -struct anatomice studiate de Antony von Leeuwenhoek si Marcello Malpighi -studii microscopice pe plante Micrografia (1665) - primul care e introdus denumirea de celula

Antony von Leeuwenhoek (1632-1723) -comerciant si slefuitor de lentile -a construit lentile si microscoape care mareau de 200 ori imaginea -a descris: hematiile, struct cristalinului, neurofibrilele, fibrele musculare striate, spermatozoizii -a trimis Societatii Regale de Stiinte din Londra 112 scrisori, continand descrierile sale: aripa de albina, aparatul de intepa/supt de la purici, firul de par uman si de la animale Marcello Malpighi (1628-1694) -a descoperit capilarele -a descris struct microscopice ale pielii, limbii, plamanului, ficatului, splinei si rinichiului 9

Johann Nathanael Lieberkuhn (1714-1765) -a descris glandele din mucoasa intestinala (glandele Lieberkuhn) Francois Marie Xavier Bichat (1771-1802) -intemeietorul histologiei -a descris 21 tipuri de tesuturi Traite des membranes (1800) -conceptia sa: sediul proceselor patologice in tesuturi -lipsa din C8 Etapa microscopica -se realizeaza pe studiul anatomiei descriptive si comparate

Precursori
Maritz Hofmann (1621-1698) -prof de anatomie si botanica la Altdorf -a dat denumirea de anatomie patologica in 1679

Theophile Bonet (1628-1689) -a efectuat 3000 autopsii -a publicat rezultatele autopsiilor, nesistematizate (1679)

Giovanni Battista Morgagni (1682-1771) -prof de anatomie la Padova -Despre sediul si cauza bolilor descoperite pe cale anatomica (1761) -descrierea a 700 disectii, selectate si redactate sub forma unor scrisori (rapoarte) -conexiunea simptomelor (observatia clinica) cu leziunile de la necropsie In premiera: -a infirmat teoriile moraliste si vitaliste -a introdus conceptul de specificitate fiecare boala are leziuni anatomopatologice spre concept intuit cu un secol mai inainte de Thoma Svdenhan -a descris leziunile din : -aortita sifilitica (nodulii Morgagni) -degenerescenta miocardului -tumorile piloriei -apoplexie = boala vaselor cerebrale -hemiplexie -pneumonie cronica

Istoria medicinii dentare


Antichitate. Popoarele ecuatoriale
s-au gasit fragmente de canini si cu incisive avand incrustatii de aur

Egiptenii

- cea mai veche marturie despre existenta unui dentist se afla inscriptionata pe o bucata de lemn gasita in Sahara care dateaza aprox din anul 3000 i.Hr sip e care erau gravate cuvintele Seful dentistilor si al medicilor

Asiro-babilonieinii

- considerau afectiunile dentare ca fiind cauzate de spirite - tratamentul se facea prin incantatii si rugaciuni

Grecia
- incep sec VI i.Hr a mascat dezv unui sistem filozofic de gandire complex, care includea stiintele naturii si medicina - au aparut numeroase sc medicale - medicina sacerdotata : - bazata pe cultul lui Asclepios - trata afectiunile dentare - s-au gasit la Epidaurus tablite de multumire pe care erau repr maxile si dinti

Hipocrate (460-377 i.Hr)

- scrierile sale form Corpusul Hipocratic - a descris numeroase elemente despre dinti (formare, eruptie, afectiuni si tratamentele lor) si gura (boli si tratarea lor) - in cartea Despre boli: In cazul bolilor dentare, daca dintele e cariat si mobil, trebuie sa fie extras. Daca nu este cariat si nici mobil, dar dureros e necesar sa fie cauterizat. - in cartea Epidemie sunt citate cazuri diverse de afectiuni dentare, ex: Dupa o durere de dinti, fiul lui Metrodoros a avut gangrene maxilarului: tumefierea gingiei si puroi, cu mandibula cazuta

Aristotel ( 384-322 i. Hr)

- filosof - a trait la circa 100 dupa Hipocrate - a descries dentitia la dif clase de animale si dintii omului - interpretari eronate: barbatii mai multi dinti ca femeile si dintii continua sa creasca toata viata omului - a recomandat extractia manuala a radacinilor dintilor cazuti - a contraindicat utilizarea unor instrumente (clesti) pt evitarea lezarii gingiei - in sec I d.Hr existau clesti dentari de fier

Etruscii

- emigranti din Asia Mica - au ocupat peninsula Italica - in sec VI i.Hr au fost ocupati si apoi asimilati de romani - aveau o practica dentara avansata ( utilizau poduri care inlocuiau unul sau mai multi dinti lipsa prin dinti artificiali dinti metalici - ; coroana dintilor cauzi in urma unor lovituri era legata cu banda de aur de ceilalti dinti si era fixate prin pivot la radacina proprie)

Romanii

- primii care au pracricat medicina in Roma au fost grecii - practica dentara era relativ frecventa - una din legile care alc cele 12 Table interzicea din motive economice- arderea cadavrelor impreuna cu ornamentele lor de aur, cu exceptia aurului ce se gasea in cavitatea bucala - existau clesti speciali pt extractia radacinilor dintilor = tenaculum Aulus Cornelius Celsus (25 i.Hr 50 d.Hr) - a scris tratatul De Re Medicina ( e considerat 1 carte clasica de medicina, publicat in 1478) - a descris clestii dentari - inaintea extractiilor dintilor cariati sugera umplerea cavitatilor cu plumb si aplicarea unor materiale textile intre dinte si clesti pt evitarea fracturilor coroanei - recomanda: - repozitionarea dintilor permanenti imediat dupa eruptia lor in pozitie vicioasa - tratamentul fracturilor mandibulei - igiena dentara (ex: indepartarea petelor negre de pe dinti prin folosirea brosajelor cu un amestec de frunze pisate de trandafir, nuca pisata urmata de clatire cu vin - folosirea Mandragorei (preluata de la babilonieni si egipteni) - alte tratamente despre: - folosirea subst aniseptice - chirurgie plastica si reparatorie a fetei - grefe de piele Scribonius Largus (sec I d.Hr) - medicul personal al imparatului Claudiu - a scris despre tratamentul dentar Galen (129-200 d.Hr) - in timpul imparatului Septimiu Sever - a descries cateva boli dentare

China
Medicina traditionala - acupunctura din cele 360 puncte de suprafata corpului direct legate de struct interne 116 au conexiune cu dintii si struct bucale - folosirea plantelor: radacina de ginseng Medicina dentara si orala se facea prin: - inspectia limbii - indepartarea resturilor alimentare dintre dinti - clatirea cavitatii bucale dupa mese - folosirea periei de dinti (inventata in China in anul 1490 i.Hr) 1

Medicina clasica dentara - in Materia Medica a lui Su Kung s-a gasit mentionata pasta de argint - se folosea arseniul in tratamentul dintilor mobile (posibil pt necroza) - se inventase un amalgam de argint pt plombari (sec II d. Hr cu mai mult de 1000 ani inainte cunoasterii sale in Europa de Vest) - compozitia pastei de argint: 100 parti mercur + 45 parti argint + 900 parti cositor, toate bine titrate si omogenizate Marco Polo a descris obiectul ca barbatii si femeile sa isi acopere dintii cu aur in scopul terapeutic. => concluzie: exista o tehnica dentara de restaurare (sec XIII) Medicina clasica orala

Nan Ching

- unul din marii diagnosticieni din dinastia Nan - a descris petele albe de pe mucoasa bucala ca semen prematorii ale rubeolei - masticatia si deglutitia erau complet descrise in sec XI Chirurgia orala - s-a descris protocolul operator reparator al buzei de iepure (sec II d.Hr) - se recunostea tratamentul chirurgical al abceselor amigdaliene

Japonia
- civilizatia chineza s-a extins in Japonia si Coreea - in scop estetic: femeile maritate si curtezanele isi innegreau dintii cu tanat ferric - in scop distinctiv: cu timpul acest semn ale frumusetii s-a transf intr-un semn distinctiv ale femeilor maritate iar in 1700 obiceiul a fost adoptat de prostituate si a devenit un semn distinctive al lor - lucrari de protetica: coroane dentare din marmura, os de animale, lemn si chiar dinti naturali de om cu pivot implantat in canalul dentar al unui dinte devitalizat si a carui coroana naturala lipsea

India - Igiena orala repr un ritual zilnic si includea: - igiena limbii (curatirea cu o ansa rasucita din Ag)
- igiena dintilor (brosaj) - masticarea unei ramurele din copacul mango - clatire cu apa de ierburi aromatice - existau diversi clesti dentari, numiti dupa asemanarea lor cu capul animalelor

Evul Mediu
Tarile Islamice Al-Razi (850-1037)

- a identificat fiecare dinte din cav bucala - a descris modul de actiune al mandibulei - a recomandat obsturarea cavitatilor (cariilor) dentare 1

- pt tratamentul cariei dentare a folosit aplicarea locala a uleiurilor fierbinti

Abulcasis (936-1013)
-

a descris tratamentul de defastrare a dintilor pt inlocuirea dintilor cazuti a utilizat fragmente de fildes a recomandat cauterizarea gingiei prin aplicarea punctelor de foc folosind un ac inrosit a indicat extirparea unor tumorete prin interventia chirurgicala in cartea sa Al Tarsif se gaseste prima ilustrare a unor instrumente dentare Avicena (980-1037) - a subliniat importanta mentinerii igienei dentare - a descries subst dentifrice (pudra de cochilie de melc) - a recomandat tratamentul fracturilor mandibulare prin reducere si prin aducerea dintilor in ocuzie corecta folosind fire de aur dentare si bandaje puse in jurul capului

Europa Occidentala
- pana in sec XIII med dentara din Europa de Vest a fost bazata pe lucrarile autorilor din Grecia si Roma antica (traduse in Latina vulgara) - pana in sec XIV nu s-au facut disectii - in Evul mediu medicina inca nu se eliberase de caracterul de ignoranta si de superstitii - tratamentul era bazat pe plante - primii chirurgi care au scris lucrari originale au fost Rugierro (sf sec XII) si Rolando (incep sec XIII) care au abordat tratamentul dentar: fumigatie si cauterizari in tratamentul cariei dentare, al fracturilor si al dislocatiilor de mandibula

John of Gaddesden (1280-1361)

- a considerat caderea dintilor ca fiind cauzata fie de viermi fie prin alterarea unor umori

Guy de Chauliac (1300-1368)


-

a studiat in Touluse si Bologna a fost prof la Mostpellier a scris Inventorium..Chirurgicalis Medicinae cartea sa: - a fost tradusa in italiana, engleza, daneza, ebraica - a fost publicata in 130 editii - cuprinde capitole despre anatomia, eruptia, bolile si tratamentul dintilor divizate in universal (cu reguli de igiena bucala, valabile si astazi) si particular - regulile de igiena bucala: evitarea: - consumului alimentar rapid alterabile - bauturilor excesiv de reci sau calde - frecventa al alimentelor excesiv de dulci - muscarii si masticarii alimentelor excesiv de dure - spalarea dintilor cu amestec de sare si otet - tratamentul particular:- umplerea cavitatilor (cariilor) cu un amestec de pudra cu nuca, mastic, mirt si camfor - lucrari de protetica (ex. inlocuirea dintilor cazuti cu dinti umani sau dinti confectionati din oase bovine; legarea noilor dinti cu fire de sarma de aur inspirat din lucrarile arabe-) 1

- a sustinut ca interventiile dentare trebuie facute de barbieri si dentatores - a fost primul care a introdus termenul de dentatores, adica un grup specific de practicieni care sa se ocupe numai de tratamentele dentare - a descris un instrument dentar care trebuia sa cuprinda spatula curbe, leviere, clesti, lansete, bisturie, canule, trepane - a folosit narcotice pt interventiile chirurgicale: opium, radacina de mandrogora

RENASTERE
Johannes Arculansus (1412-1484)
- prof de medicina la Bologna - de mentionat utilizarea foitei de aur pt umplerea cav dentare

Giovanni Da Vigo (1460-1525)

- contemporan cu Leonardo da Vinci si Machiavelli - s-a ocupat de plombarea cariilor si ligature venoase si arteriale

Bartolomeo Eustachio (1524-1574)

- primul anatomist al med dentare, elev a lui Vesalius - a scris Lebellus de dentibus prima carte de anatomie si histologie a dintilor si contine o formarea, vascularizatia, functia fiecarui dinte si adaptarile structurale o anatomia dentara comparata - a descris tuba (trompa) de la ureche care ii poarta numele - nervul abducens - musculatura gatului si trunchiului

Leonardo da Vinci (1452-1519)

- a descris sinusul maxilar (1489- cu 200 de ani inainte de a fi descris de Highmore)

Andreas Vesal (1515-1564)

- parintele anatomiei moderne - a scris De humani corporis fabrica ilustrata de un elev al lui Titan - s-a preocupat de struct dentara si de nominatiunea dentara - a combatut unele erori descris de Galen (nu considera dintii drept oase) - a facut unele greseli ca si Galen (a confundat cresterea dintilor cu extruzia ce apare atunci cand dintele opozit lipseste, afirmand ca dintii cresc toata viata)

Paracelsus (1493-1541)
-

a descris plante aduse din America: cauciuc, ipecca 1

Ambroise Pare(1510-1590) -e considerat ,,parintele chirurgiei; -a largit practica extractiilor dentare; -a inventat numeroase intreumente dentare: -lansete de decolare a gingiei in jurul dintelui ce trebuie extras; -pile pt abreziunea marginilor coroanelor dentare fracturate; -tipuri de ,,pelican -a contribuit la tehnica operatiilor de obturare a palatului dur( perforarile palatului dur erau frecvente in urma gomelor sifilitice)

Secolul al XVII-lea
-descrierea circulatiei sangvine de catre William Harvey; -inventarea microscopului de catre Leeuwehnhoek: -vizualizarea tubulilor de dentina; -evidentierea microorg. de asa numita materie alba aderata la dinti; -clasificarea bolilor dupa simptome de catre Thomas Sydenhan.

Secolul al XVIII-lea
-desprinderea stomatologiei de restul medicinei; -Franta a fost prima tara in care s-a dat legea prin care dentistii(experts pour les dents), oculistii si ortopezii primeau permis de libera parctica la Paris si in imprejurimi, dupa ce erau examinati de o comisie condusa de catre un chirurg.
-Statul Brandenburg(Prusia) avea legea care interzicea sarlatanilor practica medicala.

Medicina dentara in Franta in sec. al XVIII-lea


Pierre Fouchard(1678-1761)
-fondatorul stomatologiei stiintifice; -considerat,, parintele dentisticii moderne - a creat denumirea de chirurg dentist(utilizat si in prezent in Franta); - initial a fost chirurg militar; -apoi a activat ca dentist la Paris (dupa 1719) -multe din tehnicile lui au ramas valabile pana la mijlocul sec XX-lea; -a scris ,,Chirurgul dentist sau tratat despre dinti(1728) -cea mai autorizata lucrare de med dent pana in sec XX-lea -contine numeroase imagini desenate de el insusi; -contrar obiceiului vremii, autorul a expus in volum:experienta sa, inventiile sale Reeditata in franceza(1746), tradusa in germana -descrieri: -anatomia dintilor; -str. Histologica a dintilor -anomalii dentare -importanta pastrarii dentitiei dentare primare pana la inlocuirea ei; -reimplantarea dintilor -transplantul dentar-mentionat cu 40 de ani inaintea lui Hunter; 1

-a descris patologia dentara: -caderea dintilor:-cauze, preventie, a aratat ca nu sunt viermicauzatori ai bolii; -ramolismul pulpei dentare; -abcesele pulpei dentare -alveolare-pioreea alveolara -gingivate-in diverse boli , ex scrobutul si a realizat o solutie pt tratarea bolilor gingivale cauzate de scrobut a paradontiului a descris o leziune care a primit denumirea de boala Fouchard= afectare a paradontiului marginal, caracterizata de atrofia alveolara, de obicei fara inflamatie -factori predispozanti:tartrul, ocluzia traumatizata -prevenirea prin debridarea suprafetelor rad. dentare; -tratarea cariilor dentare:-a recomandat obturarea dentara; -initial curatirea cariilor; -a realizat o freza manuala pt: -a indeparta dentina dintelui cariat; -eliminarea puroiului; -apoi plombarea cu: cositor, plumb. -protetica dentara: punti dentare: a construit prima punte moderna pt inlocuirea incisivilor lipsa; proteze partiale si totale; fixarea dintilor cu fire spirale sau fire de otel; folosirea dintilor umani, de hipopotan sau fildes de elefant prelucrati si colorati pt a fi asemanatori dintilor umani; -preventie: prevenirera patologiei dentare prin spalarea pe dinti; Organizarea cabinetului stomatologic: -utilizarea:-scaunului dentar cu spata -pernei sub capul pacientului, in functie de inaltimea sa si a dentistului(pana atunci pacientul era asezat pe podea, iar dentistul statea aplecat in spatele lui). Claude Monton (+1786) -,,dentist al Regelui Frantei; -a scris ,, Eseu de odontotehnica(1746) prima carte speciala de tehnica dentara -a descris pt prima data (dupa Roman) -folosirea coroanelor din aur pt molarii fracturati( pt a evita deteriorarea lor) -emailarea fetei anterioare a coroanelor incisivilor( cu email care sa aiba aceiasi culoare cu dintele sanatos); -puntea detasabila avand la capete 2 fire de aur pt fixare.

Etienne Bourdet (1722-1789) -succesorul lui Monton ca ,, dentist al Regelui Frantei; -a scris ,, Studii si observatii despre toate componentele artei dentare;(1757) -principiul sau de tratament era gingivectomia si extractia primului bicuspid; -inventii : diferite chei pt extractiile dentare, in locul ,, pelicanului Puntea de aur avand mici orificii in care erau pusi dinti umani.

Medicina dentara in Germania in sec al XVIII-lea


in Germania , pana in 1742 fusesera publicate 150 de carti de med dent , scrise de medici , chirurgi si barbieri.

Philipp Pfaff (1716-1780) -dentistul lui Frederic cel Mare al Prusiei; - a scris ,, Tratat despre dinti umani si bolile lor (1755), bazat pe vol. lui Fouchard; - elemente de noutate:-realizartea amprentei dentare, folosind ceara moale; -utilizarea de modele (de lemn) pt fabricarea dintilor artificiali(1756) -a confectionat proteze sub forme de placi metalice, in care erau asezati dinti sculptati din fildes; -a insistat asupra importantei stabilirii raportului fiziologic intre maxilarul superior si cel inferior(in cazul existentei unei proteze) pt realizarea ocluziei corecte Johann Bcking (1749-1838) -a elaborat un ,, Manual complet despre extactia dentara , pt chirurgii practicieni(1782) Adam Brunnen (?-?) - a redactat vol. ,,Introducerea in cunostiintele necesare unui dentist(1765) - -a propus:-construirea protezelor de catre tehnicieni(mestesugari); -executarea interventiilor dentare de catre dentisti; -masuri de prevenire a leziunilor dentare, ex . evitarea fumatului, mai ales a folosirii pipei, care produce abraziunea dentara; -cartea contine o lista biografica(f rar intalnita in acea vreme)

Mecicina dentara in Anglia in sec. al XVIII-lea


-desolidarizarea chirurgilor de barbieri (in 1745) exceptie au facut barbierii numiti ,, toothdrawers care au ramas asociati chirurgilor; -fondarea ,, Colegiului Regal al Chirurgilor din Anglia(1800) Joseph Hurlock(Hurlook)(?-?) - a scris ,, Tratat practic despre dentitie -recomanda incizia gingiei pt. a favoriza eruptia dintilor; Thomas Berdmore(1740-1785) -dentistul Regelui George al III-lea -a scris ,, Trata despre dezordinile dintilor si gingiilor(1770) -in tratamentul durerilor dentare a recomandat: medicamente, cauterizare, rar: extarctia dentara si umplerea alveolei cu aur, in care se reimplanta dintele. - fol. fibrelor metalice pt.corectarea pozitiilor vicioase ale dintilor John Hunter(1716-1780) -originar din Scotia, dar a activat la Londra; -initial dentist, apoi chirurg; -parintele chirurgiei moderne -considerat unul dintre cei mai importanti anatomisti dentisti(opinia lui Marcel Brille) -discipol al lui Percival Pott; 1

-chirurg al Regelui George al III-lea la St. Georges; -a fost interesat de experimente stiintifice ; -a introdus conceptele sale anatomice in patologia chirurgicala; -a creat un muzeu la Londra, denumit ,,Muzeul Hunter in onoarea sa; -cuprinde exponate de:- dentistica; -embriologie; -boli venerice; -animale; -a scris: -,,Istoria naturala a dintilor umani: explicarea structurii lor, a intrebuintarii, formarii, cresterii si a bolilor lor(1771) -numeroase traduceri in germana, daneza, italiana, franceza; -date corecte de anatomie si planse; -a creat noi termeni:incisivi, cuspizi, bicuspizi -a evid. faptul ca dantura tranzitorie nu trebui extrasa anticipat pt a lasa loc celei definitive; -dintii nu cresc toata viata (ex: aparenta crestere a unui dinte cand opusul lipseste); -Tratat practic despre bolile dentare(1778) -descrieri:-inflamatia dentara; -afectiuni paradontale; -trnsplante dentare de la donatori umani(prin incercari repetate) -continuand ideea lui Ambroise Pare , J. Hunter a parcticat sacrificarea gingiei copiilor mici pt a trata durerile dentare; -a inaugurat studiul morfologic al artritei uscate