I.

DELIMITRI CONCEPTUALE

I.1. INFECIILE Infectia reprezinta multiplicarea agentilor patogeni in interiorul sau pe suprafata organismelor gazda. Infectia reprezinta agresiunea exercitata de catre diferite microorganisme patogene: prioni virusuri bacterii fungi paraziti Pentru a produce o infectie agentul patogen trebuie sa depaseasca mecanismele de aparare ale organismului. Surse de agenti infectiosi Microorganismele patogene se gasesc in mediul inconjurator si pot avea ca rezervor natural solul, apa, aerul, alimentele, animalele sau oamenii bolnavi. Puterea patogena a microorganismelor Capacitatea de a produce boala este dependenta de: particularitatile microorganismelor - locul de patrundere, numarul acestora capacitatea de aparare a gazdei specia animala care gazduieste infectia -unele tipuri de microorganisme sunt patogene pentru majoritatea speciilor de animale, unele sunt patogene doar pentru anumite specii iar altele doar pentru om Clasificarea agentilor infectiosi In functie de relatia cu organismul, agentii infectiosi pot fi: Microorganisme saprofite - sunt lipsite de patogenitate, se pot gasi tranzitor pe piele si mucoase, se dezvolta in natura pe vegetale sau animale moarte Microorganisme comensale - se dezvolta pe seama produsilor de metabolism celular fara a dauna gazdelor si se afla astfel in relatie de simbioza cu organismul. Se gasesc pe piele, mucoase sau in cavitatile naturale fara a determina boala. Uneori au efecte favorabile, cum ar fi bacteriile intestinale care intervin in sinteza vitaminei K si in procesul de digestie. Microorganisme oportuniste - au o patogenitate redusa si determina infectie doar atunci cand sistemulimunitar este deficitar. Microorganisme patogene - sunt agentii infectiosi care determina imbolnavire, cu
1

toate ca nu toti patogenii produc boala in toate organismele gazda. Din punct de vedere al structurii deosebim, in ordine crescatoare a dimensiunilor: prioni virusuri bacterii fungi paraziti Prionii Prionii determina infectii care sunt intalnite rar, pentru care nu exista tratament sau mijloace eficiente de diagnostic. Prionii sunt de fapt proteine infectioase, de dimensiuni foarte mici, 15 - 40 de nanometri, care au tropism pentru tesutul nervos si rezistenta mare caldura si mijloacele de dezinfectie obisnuite. Exemple de boli determinate de prioni: Boala Creutzfeldt Jakob Boala Kuru Sindromul Gerstmann-Straussler-Scheinker Insomnia familiala fatala. Virusurile Virusurile au urmatoarele caracteristici esentiale: nu prezinta perete celular sunt vizibile doar la microscopul electronic prezinta un singur acid nucleic - ARN sau ADN se dezvolta doar in interiorul celulelor gazda sunt rezistente la antibiotice se pot cultiva doar pe medii celulare Bacteriile Bacteriile prezinta urmatoarele caracteristici: au structura complexa, cu perete celular, membrana citoplasmatica, citoplasma si nucleu se multiplica in afara celulelor gazda (exista specii de bacterii care se multiplica si in interiorul celulelor) sunt vizibile la microscopul optic sunt sensibile la antibiotice Ciupercile (fungii) Ciupercile au structura complexa, sunt bogate in lipide si au un mod particular de reproducere - inmugurire.
2

Parazitii In categoria parazitilor intra protozoarele si metazoarele: protozoarele sunt unicelulare si se multiplica doar in interiorul celulelor gazda metazoarele sau helmintii sunt microorganisme pluricelulare complexe Bibliografie E. Pilly. Maladies Infectieuses et Tropicales 20e edition, 2006

I.2. PLGILE Plaga Ruptura tesuturilor provocata de un accident (ranire, arsura) sau de o interventie chirurgicala. Plagile accidentale trebuie sa fie examinate cu atentie, deoarece ele pot fi pline de corpi straini (pamant, fragmente de sticla) si, in acest caz, pot fi contaminate cu agenti infectiosi (risc de tetanos). Acest examen permite, de asemenea, evaluarea abundentei sangerarii si mai ales nu lasa sa scape neobservata o leziune profunda, ca de exemplu una provocata de un instrument subtire si lung, ca o arma alba. Plaga superficiala - O plaga se numeste superficiala atunci cand nu afecteaza decat invelisul cutanat sau tesuturile imediat subiacente. Sangerarea poate fi abundenta daca zona atinsa este bogata in vase mici superficiale (pielea capului). Atunci cand plaga nu este infectata cu vreun corp strain, se poate opri sangerarea prin comprimarea usoara cu ajutorul unei panze curate sau, mai bine cu o compresa sterila. Plagile superficiale, inainte de eventuala lor suturare, sunt curatate cu ajutorul unui antiseptic si al unei comprese, daca e posibil sterila, frecand usor plaga de la centru spre periferie (si nu invers, deoarece aceasta ar duce microbii spre centrul plagii); apoi, se pune o compresa mentinuta cu un adeziv sau cu un bandaj. Plaga profunda - O plaga se numeste profunda atunci cand ea cuprinde structurile "nobile" (artere, nervi, viscere). Sangerarea trebuie atunci sa fie oprita pe cale chirurgicala (prin electrocoagulare, ligaturare a micilor vase care sangereaza etc.). Daca plaga este foarte grava, ea este curatata chirurgical si eventual suturata, sub anestezie locala, chiar sub anestezie generala. Totusi, daca pacientul se prezinta la medic prea tarziu (cu o intarziere de aproximativ 6 ore), plaga este deja foarte contaminata si medicul sau chirurgul risca sa n-o poata inchide, sub sutura putanduse dezvolta o infectie; atunci medicul se multumeste cu curatarea si pansarea plagii. In cazurile cele mai grave, complicatiile infectioase sunt prevenite cu antibiotice.

II. PLAGA PERFORANT METODE DE PREVENIRE A INFECIEI

A. Definirea unor termeni cheie

1.Sterilizarea - metode fizico-chimice de distrugere a tuturor germenilor patogeni sau saprofiti 2.Dezinfectia - totalitatea mijloacelor fizico-chimice, biologice si farmacologice ce determina indepartarea, inactivarea, distrugerea germenilor patogeni din mediu - profilactica - cu prevenirea izbucnirii si raspandirii bolilor cu punct de plecare cunoscut - focar - curenta, aplicata de-a lungul intregii spitalizari a bolnavului, si terminala, adresata obiectelor folosite de bolnav, mobilierului, camerei 3. Asepsia - "fara putrefactie" - ansamblul de masuri prin care se impiedica contactul dintre germeni si plaga operatorie, fiind o masura profilactica 4. Antisepsia - "impotriva putrefactiei" - totalitatea masurilor prin care se realizeaza distrugerea germenilor prezenti intr-o plaga, pe tegumente sau in mediu, fiind o metoda curativa

B. Asepsia - latura profilactica a dezinfectiei- de prevenire a contaminarii plagilor cu germeni patogeni, se realizeaza printr-un ansamblu de metode : - dezinfectia mainilor chirurgului si protejarea cu manusi sterile - dezinfectia campului operator - sterilizarea instrumentarului chirurgical si a materialului moale - gesturi aseptice asupra plagii po

Sterilizare, ce se poate efectua : mijloace fizice ( mecanice, caldura, radiatii UV sau ionizante), sau chimice ( formol, oxid de etilen, glutaraldehida).

1. Mijloace mecanice - curatirea mecanica si spalarea cu apa, detergenti si sapun, in vederea pregatirii instrumentelor, a materialului moale pentru sterilizare, dar si pregatirea mainilor chirurgului si a campului operator.

2. Caldura - mecanismul I de actiune este reprezentat de precipitarea proteinelor din membrana bacteriana, la temp.de peste 50 grade, cu ruperea legaturilor de H si denaturarea proteica. -sensibilitatea la Q este direct proportionala cu cu continutul in apa al celulei - microorganismele cu continut scazut in apa sunt mai rezistente la Q formele sporulate fiind mai rezistente ca cele vegetative

A. Sterilizarea prin caldura uscata Flambare- procedeu vechi si imperfect, in conditii de urgenta, cu trecerea prin flacara a instrumentelor metalice sau aprinzand alcoolul turnat peste instrumente - in prezent doar pentru flambarea gatului fiolelor sau gurii eprubetelor Incalzirea la incandescenta- sterilizare rapida si sigura, dar strica instrumentele, fiind folosita doar la sterilizarea ansei bacteriologice Fierul de calcat, realizeaza temp. de 200-300 grade, distrugerea germenilor de pe tesaturi, in sterilizarea lenjeriei pt nou-nascuti, material moale pt. pansat
Sterilizarea prin aer cald - se realizeaza cu ajutorul cuptorului cu aer cald, pupinel, la temp. de 160-180 grade alcatuit din:

- carcasa - cutie paralipipedica, cu pereti dubli, intre care exista un spatiu prin care circula aerul cald; peretele exterior este termoizolant, cel interior este perforat si permite comunicarea dintre interiorul pupinelului si spatiul dintre pereti; interiorul carcasei este prevazut cu rafturi - sistem de ventilatie - ventilator ce uniformizeaza temperatura favorizand circulatia continua aerului, si

- sistem de masura temperatura- termometru cu rezervor plasat in pupinel scala la exterior, cuplat la un termocuplu ce regleaza temp. in pupinel - sursa de caldura- rezistenta electrica - sistem de reglare si control- buton de reglare temperatura si durata sterilizare - se pot steriliza instrumente metalice, obiecte din sticla, ceramica, unele pulberi
5

de

B. Sterilizarea prin caldura umeda- prezinta o penetrabilitate mai mare, si realizeaza sterilizarea la temp. mai mici

Fierberea - foloseste fierbatoare speciale electrice, cu temp de lucru de 100 grade, ce poate fi crescuta cu 2-3 grade prin adaos de formol sau carbonat de sodiu, timp de 30-40 min. - metoda abandonata astazi, in trecut frecvent folosita pentru sterilizare seringi
Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune - cea mai utilizata pentru

materialele si instrumentele chirurgicale, prin autoclavare - metoda are la baza cresterea temperaturii de fierbere a apei odata cu cresterea presiunii - 1 atm-120, 2 atm- 136, 3 atm- 144 ( la 120 sunt distrusi toti germenii inclusiv formele sporulate) - se realizeaza prin intermediul autoclavului, , un cazan cu pereti dubli, ce comunica intre ei prin orificii situate in partea superioara;spatiul dintre pereti comunica cu exteriorul prin intermediul unor robinete; capacul este strabatut de orificii la care sunt adaptate un manometru, un robinet pentru reglarea presiunii si o supapa de siguranta - sursa de caldura este reprezentata de aburul ce provine de la uzina spitalului sau de la un cazan propriu al instalatiei, electric sau pe baza de gaze - robinete de admisie abur in autoclav, evacuare condens, evacuare uscare, etc; se lucreaza la presiuni de 2-2,5 atm - autoclavele moderne sunt computerizate, dotate cu pompa de vid - se pot steriliza : materialul moale, seringi, tuburi de dren, instrumentar chirurgical Pasteurizarea - aseptizarea unor lichide la temp. sub 100 grade, urmata de racire brusca - lapte, bere, medii de cultura - asigura o distructie de 90-95% din germenii patogeni - inalta - fierbere 80s la 80-90 grade - joasa - fierbere 30-60 min la 60 grade 3. Sterilizarea prin metode fizice abur,

A. Raze ultraviolete - sursa de emisie lampile cu mercur sau cadmiu

6

- actioneaza direct asupra microorganismelor, determinand coagularea proteinelor citoplasmatice, cu efect inclusiv pe virusi si germeni anaerobi - raza de actiune 1,5-2 m, durata eficienta de 30-40 min - sterilizeaza aerul din salile de pansamente, operatie, diverse suprafete

B. Radiatiile ionizante- cea mai utilizata este radiatia gama - apare prin dezintegrarea subs. Radioactive, si realizeaza distrugerea microbilor prin excitarea si ionizarea atomilor materiei cu care vine in contact - o parte din germeni sunt distrusi, la altii apar mutatii ce determina degenerarea coloniilor viitoare, la altele este inhibata cresterea si inmultirea pe o anumita perioada de timp - avantaje: penetreaza foliile de plastic sau hartie, nu incalzesc de sterilizat, durata mare de sterilizare - 2-3 ani obiectele

- solutiile perfuzabile si pulberile, materiale de sutura, instrumentar, manusi, halate, sonde, tuburi

C. Ultrasunetele - produse de generatori cu cristal, si actioneaza prin disruperea membranei si liza celulara

D. Liofilizare - desicatie in vid la temp. de -138grade, in sterilizarea serurilor, vaccinurilor

4. Sterilizarea prin mijloace chimice: oxidul de etilen, aldehidele Oxidul de etilen - gaz cu mare penetrabilitate, incolor,inflamabil, dar amestecat cu freon isi pierde aceasta capacitate - penetreaza plastic, cauciuc, lemn, hartie, textile - actiune bactericida puternica pe toate microorganismele, vegetante sau sporulate
7

- etuve speciale, la 40 grade, 4 ore, 1-1,5 atm - instrumente chirurgicale metalice sau din plastic, tuburi, catetere, ace, materiale de sutura

Aldehidele -glutaraldehida si formaldehida, sterilizarea prin imersie -glutaraldehida - Cidex, Deconex cu actiune bactericida, fungicida, viricida, tuberculocida, chiar si in prezenta sangelui, plasmei, urina ; utilizata la sterilizarea instrumentar endo,laparoscopic,alte instrumente din plastic, in solutie de 1%, 30 min, cu valabilitate de 14 zile -formaldehida 40% - formol- sub forma de vapori la rece ( pastile de 1 g paraformaldehida), pentru cistoscoape, sonde cu minim 24 h contact si la cald pentru dezinfectia incaperi C. Antisepsia - metode curativa, ce distruge germenii de pe tegumente, mucoase, plagi si mediu, prin intermediul antisepticelor si dezinfectantelor -antiseptice - substante ce distrug microbii, dar nu sunt toxice pentru organismul viu, utilizabile in aplicatii pe tegumente si mucoase - dezinfectante- bactericide mai puternice, iritante pt organism, utilizate pentru distrugerea germenilor de pe obiecte, suprafete, mediu extern 1. Caracteristici substanta antiseptica : - capacitate bactericida, fara miros neplacut persistent - usor solubile in apa, sa actioneze in orice mediu, sa nu afecteze tesuturile pe care se aplica 2. Grupe de substante antiseptice si dezinfectante : Elemente chimice - oxigen, hidrogen Metale grele - Ag, Hg, Cu Halogeni - Cl, I, Br Compusi anorganici - acizi(boric), saruri(azotatAg, permanganat de K), peroxid de oxigen Compusi organici - detergenti anionici si cationici, fenoli, alcooli, eteri, aldehide, sapunuri 3. Mecanisme de actiune substante antiseptice -denaturarea proteinelor celulare, cu suprimarea activitatii metabolice- alcooli, acizii, bazele, cloroformul
8

- blocarea enzimelor celulare - aldehidele, substantele oxidante - actiune tensioactiva - fenolul, detergentii, prin solubilizarea lipidelor din membrana celulara, cu dezorganizarea functiei de membrana, cu iesirea compusilor activi din celula Substante pe baza de iod - bactericide si fungicide, are capacitatea de a patrunde in porii glandelor; solutii cu alcoolul, detergenti - tinctura de iod - solutie alcoolica 2% + iodura de Na 2%- tegumente - iodoforii - combinatii cu detergentii, polivinilpirolidona, substante stabile timp, mai putin iritante, cu putere mare de penetrare betadina - pot produce iritatii tegumente, alergii, necroze Substante pe baza de alcool - etilic, pentru dezinfectia tegumente, bactericid, dar nu omoara sporii, inactivat de proteine, cu concentratie optima de 70-90% Substante pe baza de clor - clor activ pus in libertate din aceste substante isi exercita capacitatea bactericida, dar nu actioneaza pe sporulate si nici pe virusi - cloraminele - B cea mai utilizata, solubila in apa, degaja lent clorul, pe bacilii gram negativi si koch : 0,2-1% irigare continua plagi, 1-2% pentru dezinfectia mucoase sau produse biologice, 5% pentru dezinfectia veselei si pardoseli Substante care degaja oxigen - activ pe anaerobi - apa oxigenata - solutie apoasa ce contine 3% peroxid de hidrogen, perhidrol , si actiune de curatire mecanica datorita efervescentei, si hemostatica, pentru plagi delabrante, cu potential gangrenos 30% actiune in

- acid boric - pulbere sau solutie, pentru plagi infectate cu piocianic - permanganat de K - cristale violet, solutie 1/1000 pentru mucoase

D. Pregatiri preoperatorii
nu se panseaza plagi septice

mana cu unghii taiate scurt, fara plagi in filtrul isi schimba incaltamintea si echipamentul dezinfectia atenta a mainilor baia inainte de operatie a pacientului
9

 raderea regiunii respective dezinfectia regiunii respective

10