Sunteți pe pagina 1din 15

NTREBRI ECONOMIA MONETARA SI FINANCIARA Lector univ. drd.

Aitai Marian

1. n contextul globalizrii financiare, factorii determinan i ai restructurrii portofoliilor sunt : a. riscul de schimb; b. criscuri diferite de cel valutar ; c. fiscalitatea. 2. Integrarea perfect mbrac dou forme: a. form puternic; b. form slab; c. form imperfect. 3. Pia a finaciar interna ional cuprinde urmtoarele segmente: a. Europie ele; b. masa monetara; c. euroobliga iunile. 4. Mobilitatea interna ional a capitalurilor depinde de urmatoarele condi ii: a. rata investi iilor dintr-o ar depinde de rata de randament real al economiei i nu de alte variabile corelate cu economiile interne; b. rata investi iilor dintr-o ar nu depinde de rata de randament real al economiei i de alte variabile corelate cu economiile interne; c. rata pertinent a ranadamentului nu trebuie determinat la modul exogen. 5. Ctigurile de eficien rezultate din globalizarea financiar sunt: a. cele care in de mobilitatea capitalurilor; b. cele care in de func ionarea pie elor; c. nici una nici alta. 6. n ultimile trei decenii, analizele cursului de chimb s-au orientat ctre: a. modele de substituire ntre devize ;

b. modele ale cursului de schimb bazate pe noi informa ii; c. verificarea ipotezei eficien ei pie ei valutare. R: a, b, c 7. Care sunt argumentele n favoarea federalismului bugetar? a. nu apare ca un act politic fundamental datorit coexisten ei a dou decizii la nivel central i regional; b. implic un transfer de suveranitate la scar european; c. ar care nregistreaz un oc specific defavorabil, poate spera n interven ia statului federal pentru a face fa dificult ilor economice. 8. Cum trebuie sa fie tarile care doresc sa formeze impreuna o uniune monetara, pentru ca riscurile sa fie cat mai scazute? a. comertul reciproc trebuie sa fie intens pentru a evidentia o potentiala piata comun; b. comertul reciproc nu trebuie sa fie intens pentru a evidentia o potentiala piata comun; c. mobilitatea factorilor de productie a fortei de munca si a capitalului trebuie, de asemenea, sa fie intensa, pentru a compensa costurile socurilor la care poate fi supusa o anumita tara . 9. Care au fost cele doua categorii de optinii privitoare la infaptuirea uniunii economice si monetare? a. viziunea monetarista si viziunea idealista; b. viziunea monetarista si viziunea economista; c. viziunea economista si viziunea simplista. 10.In primii cinci ani de existenta ai zonei euro, performanta economica a variat considerabil, cu activitati estompate in: a. Germania si Ftanta; b. Germania si Italia; c. Norvegia si Danemarca. 11.La ce data are loc semnarea Tratatului de la Mastricth, care propune o dat ferm, ianuarie 1999, ca ultim termen la care s se produc nlocuirea monedelor na ionale de ctre una singur: EURO? a. 17 septembrie 1992 ; b. 1 iulie 1990; c. 7 februarie 1992.

12.Monetaritii grupeaz indicatorii monetari n dou grupe: a. indicatori care ofer informa ii privind estimarea efectelor exercitate de politici monetare; b. indicatori care nu ofer informa ii privind estimarea efectelor exercitate de politici monetare; c. indicatori care ofer informa ii privind estimarea evolu iei masei monetare i exprim caracterul politicii monetare ca expansionist sau restrictiv. 13.Care sunt factorii care condi ioneaz creterea importan ei pie elor valutare n dezvoltarea schimburilor economice interna ionale? a. creterea ponderii creditului extern n volumul tranzac iilor comerciale interna ionale; b. tendin a de cretere a rolului unor valute na ionale cu mare pondere pe pia a financiar-bancar interna ional; c. scaderea a rolului unor valute na ionale. 14.Banca Na ional a Romniei are urmtoarele atribu ii: a. reglementeaz i supravegheaz pia a valutar interbancar; b. particip pe pia a valutar interbancar n scopul conducerii politicii valutare i al protejrii monedei na ionale; c. public zilnic un curs de schimb de referin al leului. 15.De la, a fost introdus mecanismul unei pie e valutare interbancare, integrate i continue a. 17 septembrie 1992 ; b. 1 iulie 1990; c. 1 august 1994. 16.Functia esentiala a capitalului bancar este: a. stabilitatea bancii; b. mentinerea increderii in banca; c. cambiara. 17.Sursa principala de castig pentru banca este: a. marja dobanzii; b. efectul de levier; c. utilizarea activului. 18.Efectul de levier depinde de:

a. capitalul propriu al bancii; b. resursele imprumutate; c. rezerva generala pentru riscul de credit. 19.Rentabilitatea capitalului propriu al bancii este direct proportional cu: a. provizioanele pentru riscul de credit; b. gradul de indatorare al bancii; c. impozitele exigibile. 20.Gradul de adecvare a capitalului este influentat de: a. fondurile proprii ale bancii; b. activele ponderate; c. resursele atrase. 21.Bilantul restructurat permite calculul urmatorilor indicatori: a. fondul de rulment; b. trezoreria neta; c. prima de control. 22.Riscul de lichiditate este generat de: a. rezerva minima obligatorie; b. necorelarea scadentelor la depozite si credite; c. gestionarea necorespunzatoare a pozitiei lichiditatii. 23.Sistemul romanesc de clasificare a creditelor este influentat de: a. serviciul datoriei; b. initierea procedurilor judiciare; c. riscul de credit. 24.In fundamentarea deciziei de creditare rolul principal il are: a. constituirea garantiei; b. afacerea; c. forma de garantare. 25.Castigul pe o actiune este determinat de: a. rata de actualizare; b. profit sau dividente; c. cursul bursier al actiunii.

26.Cash- flow-ul intreprinderii este influentat de: a. profitul net; b. amortizare; c. cresterile capitalului de lucru. 27.Cash- flow-ul net disponibil pentru actionari este influentat de : a. datoriile purtatoare de dobanzi ; b. restituirile de credite; c. dividende. 28.In evaluare, profitul net anual luat in calcul este: a. cel contabil; b. cel ajustat; c. cel exceptional. 29.In evaluarea prin comparative de piata, intreprinderea luata ca baza trebuie sa fie: a. identica; b. similara; c. relevanta. 30.In evaluare cele mai relevante forme de venit sunt: a. cash flow-ul net; b. rezultatul brut din exploatare; c. cifra de afaceri. 31.Bncile romneti se confrunt zilnic, n desfurarea activit ii lor, cu urmtoarele categorii de riscuri: a. riscul de lichiditate, riscul de dobnd, rezerve si provizioane; b. riscul de lichiditate, riscul de dobnd, riscul de curs valutar, riscul de banc corespondent; c. rezerve si provizioane, insolvabilitatea si insolventa. 32.Analiza bonitatii clientilor ia in considerare: a. insolvabilitatea si insolventa; b. lichiditatea patrimoniala; c. gradul de indatorare.

33.In clasificarea creditelor se iau in considerare: a. serviciul datoriei; b. initierea de proceduri judiciare; c. perforamantele economico- financiare. 34.Autofinantarea exercitiului are in componenta: a. rezerve si provizioane; b. surse din lichidarea imobilizarilor; c. fondul de rulment. 35.Fondul de rulment net exprima: a. finantarea stabila a activelor circulante ; b. marja de siguranta necesara continuitatii procesului productiv prin stocul util ; c. amortizarea si profitul firmei in finantare . 36.Rata rentabilitatii capitalului propriu este direct proportionala cu : a. marja profitului ; b. randamentul capitalului ; c. efectul de parghie. 37.Valoarea goodwill a firmei este data de : a. valoarea patrimoniala; b. know- how; c. valoarea de randament. 38.Metode de gestionare a riscului ratei dobanzii: a. determinarea discrepantei dintre activele si pasivele cu dobanda variabila; b. determinarea duratei de recuperare; c. reevaluarea zilnica a tuturor tipurilor de depozite. 39.Gestionarea riscului de schimb valutar se face prin urmatoarele tehnici: a. optiunile valutare; b. futures; c. foward.

40.In cazul garantiilor reale avantaje privind folosirea sistemelor electronice ofera: a. gajul fara deposedare; b. valorile mobiliare dematerializate; c. valorile mobiliare materializate. 41.Fondurile de garantare ofera garantii: a. financiare; b. complementare; c. de siguranta maxima. 42.La controlul efectuat bancile analizeaza: a. echilibrul financiar; b. bonitatea; c. obiectul creditat. 43.Controlul exercitat de banca se face: a. scriptic; b. faptic; c. prin sondaj. 44.Procedura reorganizarii judiciare de executare silita are un caracer: a. colectiv; b. individual; c. exceptional. 45.Procedura de lichidare este solicitata de banca in cazul; a. insolventei; b. insolvabilitatii; c. blocajul financiar. 46.Piata financiara se compune din: a. piata monetara: b. piata bancara; c. piata de capital.

47.Piata valutara internationala a fost posibila datorita unor factori: a. reglementarea burselor; b. instrumentelor de piata devate; c. electronizarea tranzactiilor la bursa. 48.Piata de capital cuprinde urmatoarele segmente: a. piata primara; b. piata secundara; c. piata reglementata. 49.Piata primara se refera la: a. plasarea emisiunilor de titluri; b. negocierea titlurilor; c. tranzactionarea titlurilor. 50.Bursa reprezinta: a. locul unde se negociaza valorile mobiliare; b. locul emisiunii titlurilor de valoare; c. societate exclusiv a statului. 51.Bursa reprezinta: a. locul de negociere prin licitatii; b. o piata selectiva; c. o piata libera. 52.Casa de compensatie reprezinta: a. locul efectiv a incasarilor si platilor; b. o filiala a bursei; c. o agentie de brokeraj. 53.Societatea de valori mobiliare reprezinta: a. o persoana juridica care compara si vinde titluri; b. o agentie de brokeraj; c. o casa de compensatie. 54.Valoriale mobiliare se refera la : a. actiuni; b. obligatiuni;

c. instrumente finanziare derivate. 55.Actiunile confera detinatorului: a. drept de vot; b. drept de dividente: c. drept de administrare. 56.Actiunile pot fi: a) nominative; b) la purtator; c) un instrument de imprumut. 57.Obligatiunile asigura: a) de obicei drept de dividende; b) de obicei un venit fix; c) dreptul la vot. 58.Obligatiunile pot fi : a) convertibile ; b) cu warant ; c) ordinare. 59.Euroobligatiunile pot fi : a) directe ; b) cu optiune la vanzare ; c) cu optiune la vanzare. 60.Riscurile n utilizarea euroobligatiunilor : a) variatia dobanzii ; b) riscul de credit ; c) de rascumparare. 61.Instrumentele de evitare a riscului dobanzilor n utilizarea euroobligatiunilor sunt : a) optiunile ; b) swapul ; c) acordul de rata la termen.

62.Eurocreditele sunt: a) creditele acordate de bancile Europei; b) credite consortiale sau sindicalizate; c) credite acordate de bancile nazionale. 63.n acordarea de imprumuturi eurobancile solicita: a) garantii suplimentare; b) nici un fel de garantie; c) garantii din partea statelor. 64.Dobanda la eurocredite este influentata de: a) dobanda FMI; b) dobanda bancilor centrale; c) dobanda la deponitele interbancare intr-un centru financiar de referinta. 65.Dobanzile se pot calcula: a. la depuneri, la credite, la conturile curente; b. la termen, la depuneri, la credite; c. la termen, la ghiseu, la credite. 66.Imprumuturile se acorda prin tehnica: a) stand by; b) acreditivului; c) tragerilor prin cec-uri. 67.Imprumutul se acorda prin: a) forfetare; b) acord revolving; c) vinculatie. 68.Acordul revolving are caracteristicile: a) dobanda avantajoasa; b) dobanda marita; c) ofera disponibilitati de resurse pe durata stabila. 69.Eurocreditele reprezinta: a) credit epe termen mijlociu; b) credite acordate la dobanda interbancara; c) credite acordate de banci organizate intr-un consortiu bancar.

70.Echilibru valutar este influentat de : a) volumul productiei; b) evolutia preturilor; c) fluctuatia valutelor. 71.Balanta de plati externe reprezinta: a) tranzactiile comerciale; b) platile internationale; c) raportul dintre intrarile si iesirile de fluxuri valutare. 72.Componentele balantei de plati se grupeaza n principalele conturi: a) contul curent; b) contul de capital si financiar; c) contul de depozit. 73.Balanta commerciala adopera: a) marfurile generale; b) procesarea bunurilor; c) aurul nemonetar. 74.Veniturile din investitii acopera: a) veniturile din investitii de portofoliu; b) veniturile aferente creantelor si datoriilor; c) veniturile provenite din dobanzile la creditele externe. 75.Activele financiare internationale constau n: a) rezervele de aur monetar; b) DST; c) creantele asupra nerezidentilor. 76.Categoriile de active financiare sunt: a. activele bancare, active de capital, active monetare ; b. activele bancare, active financiare, active monetare ; c. activele bursiere, active de capital, active monetare.

77.Contul financiar include: a) investitiile directe; b) investitiile internationale de portofoliu; c) creditele comerciale si imprumuturilor. 78.Gradul de indatorare se esprima prin: a) marimea relativa a datoriei externe; b) marimea medie a datoriei externe pe locuitor; c) raportul dintre datoria externa si produsul intern brut. 79.Intre clauzele unui contract comercial international se numera: a) riscul valutar; b) tecnica decontarii; c) garantiile. 80.Modalitatile de plata pot fi: a) prin marfa; b) prin decantare; c) din partea guvernului. 81.Transferul international al fondurilor se poate realiza: a) letric; b) prin sistemul SWIFT; c) doar prin bancile guvernului. 82.Schemele de plata sunt: a) simple; b) complete; c) complicate. 83.Platile se pot face: a) n avans; b) prin garantii; c) la librare.

84.Formele si instrumentele de decantare se classifica n: a) cele care asigura cu anticipatie platile; b) cele care nu asigura cu anticipatie platile; c) garantii bancare. 85.Plata anticipata se asigura prin: a) acreditiv; b) scrisoare de garantie bancara; c) ordin bancar. 86.Cea mai utilizata forma de plata este: a) vinculatia; b) numerarul; c) scrisoarea de garantie bancara. 87.Scrisoarea de garantie reprezinta: a) un instrument de decantare; b) o forma de garantare; c) ambele. 88.Andosarea reprezinta: a) girul titlului de credit; b) data efectuarii platii; c) locul platii; 89.Warantul reprezinta: a) un mijloc de transmitere a obligatiilor; b) un drept real asupra unor marfuri depozitate; c) un titlu de credit si forma de garantare. 90.Urmatoarele elemente lipsa atrag nulitatea cambiei: a) scadenta; b) beneficiarul; c) tragatorul. 91.Avalizarea reprezinta: a) un gir;

b) o garantie; c) scadenta cambiei. 92.Acreditivul poate fi: a) un mijloc de economisire; b) irevocabil; c) cu clauza rosie. 93.Operatiunile externe se poate face prin: a) incasso-ul documentar; b) cash; c) cambia. 94.Acreditivul revolving sau renoibil se utilizeaza: a) cand se acorda un avans; b) prin acceptarea unei cambii; c) cand marfa se livreaza n transe. 95.Creditul este : a. opera iunea prin care se ia n stapnire imediat resursa n schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, n mod normal nso it de plata unei dobnzi ce renumereaz pe mprumuttor ; b. element esen ial al raportului de credit, presupune riscuri, i necesit, n consecin angajarea unei garan ii; c. opera iunea prin care nu se ia n stapnire imediat resursa n schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare. 96.Ac iunile i obliga iunile emise de societatea pe ac iuni pot fi cotate la bursa de valori n dou situa ii distincte, crora le corespund dou metode diferite: a. cotarea ac iunilor i obliga iunilor existente; b. cotarea unor noi emisiuni de ac iuni i obliga iuni; c. cotarea dubla. 97.Trsturile contractului futures sunt : a. obiectul contractului este selectat i standardizat ; b. elementele contractului sunt tipizate; c. pre ul este actualizat n fiecare zi la burs prin marcare la pia . 98.Care din urmatoarele fac parte din diversitatea de tipurilor de dobnzi existente in economia de pia ?

a. taxa oficial a scontului; b. taxa privat a scontului; c. dobnda bonificat la depozitele bancare, al crei nivel este inferior dobnzii percepute la creditele bancare. 99.Caracteristicile euroobliga iunilor sunt: a. pot fi emise de ctre mprumuta i domicilia i n orice ar; b. nu pot fi achizi ionate de ctre investitori din orice ar; c. pot fi emise n orice moment i nu sunt susceptibile de a fi impozitate la surs. 100. Investi iile de portofoliu reprezint: a. varietate de investi ie extern concretizat n plasamente de fonduri n strintate n achizi ionarea de valori mobiliare; b. varietate de investi ie interna concretizat n plasamente de fonduri n strintate n achizi ionarea de valori mobiliare; c. varietate de investi ie extern concretizat n plasamente de fonduri n strintate n achizi ionarea de valori imobiliare.

S-ar putea să vă placă și