Sunteți pe pagina 1din 16

1

UNIVERSITATEA AL . I.CUZA MASTER ID CONTABILITATEA AFACERILOR

REFERAT: NORMALIZARE CONTABILA TEMA: DISPOZITIVUL DE NORMALIZARE A CONTABILITATII INTREPRINDERII

STUDENT: SOPTELEA ELENA ADINA ANUL : I

1 Elemente ale dispozitivului de normalizare a contabilitatii romanesti:


In Romania, normalizarea si reglementarea contabila este de factura publica.Ministerul Finantelor Publice realizeaza acest proces prin Directia Generala pentru reglementari contabile asistata de Colegiul Consultativ al Contabilitatii .Contributii importante aduc, de asemenea, organismele profesionale de profil (Corpul exeptilor si al contabililor Autorizati),C.E.C.C.A.R., Camera Nationala a Auditorilor ).Reglementarile contabile pentru institutiile de credit , unitatile de asigurare-reasigurare si cele care opereaza pe piata de capital sunt elaborate de catre Banca Nationala a Romaniei , Comisia de Supraveghere a Asigurarilor , respective , comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.Dispozitivul de nominalizare si reglementare contabila s-a fundamentat in tara noastra urmatoarele elemente: 1.Reglementari contabile nationale: *Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata , cu modificarile si completarile ulterioare; *H.G. nr. 704/1993 prin care au fost aprobate: * Regulamentul privind aplicarea Legii Contabilitatii: *Planul de conturi general si Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile; * Modelul bilantului contabil ni Normele metodologice pentru intocmirea si prezentarea bilantului contabil; *Nomenclatorul privind modelele registrelor contabile si a formularelor tipizare comune privind activitatea financiara si contabila; * Normele de utilizare a registrelor de contabilitate. *Modelele formulelor comune privind activitatea financiara si contabila si normele metodologice de intocmire si utilizare a acestora, aprobate prin H.G .nr. 832/ 1997; *Normele metodologice de intocmire si utilizare a formulalelor tipizate , comune pe economie, care nu au regim special si modelele acestora , aprobate din O.M.F. nr .425/1998;

*Normele privind consolidarea conturilor aprobate din O.M.F.P. nr. 772/02.06.2000; *Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate , aprobate prin O.M.F.P. nr94/2001; *Reglementarile contabile simplificare armonizare cu Directivele Europene ,aprobat prinO.M.F.P.ne. 306/26.02.2002, publicata in M.Onr. 279 bis din 25.04.2002 *Reglementarile contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin OMFP nr.1752/17.11.2005, publicate in MO nr. 1080/30.11.2005. OMEF nr. 2374/12.12 .2007 pentru modificarea si completarea OMFP nr.1752/2005,publicat in MO Partea I nr. 25/14.01.2008. *Legea contabilitatii nr 82/1991, republicata in Monitorul Oficial nr.454/18.06.2008; *Ordinul nr. 3055/29.20.2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene , publicat in Monitorul Oficial nr.776 bis/ 10.112009, modificat prin OMFP nr. 2869 din 23.12.2010 pentru modificarea si completarea unei reglementari contabile , publicat in Monitorul Oficial , patea I , nr. 882 din 29.12. 1010 2. Cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare elaborate de consiliul pentru Satandarde Internationale de contabilitate (I.A.S.B) 3.Reteaua de Standarde Internationale de Raportare financiara (IAS/IFRS) 4. Ghiduri profesionale ( Ghid practice de aplicare a S.I.C. ) 5.Politici de contabilitate 6.Dictionare de conversie contabila(explicarea terminologiei de specialitate si a unor notiuni complementare).

2 Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata in 2008


Potrivit legii contabilitatii nr .82/1991, societatile comerciale , societatile/companiile nationale ,regiile autonome ,institutele nationale cercetare dezvoltare , societatilecooperatiste si celelalte personae juridice cu scop lucrative au abligatia de organizare si sa conduca contabilitatea proprie ,

respective contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune adaptata la specificul activitatii. Conform legii, toate categoriile de societati prezentate mai sus trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea ,publicarea si pastarea informatiiloor cu privire la pozitia financiara ,performanta financiara si fluxurile de trezorerie , atat pentru cerintele interne ale acestora , cat si in relatiile cu investitori prezenti si potentiali , criditorii financiari si comerciali , clientii, institutiile publice si alti utilizatori,cu precizarea ca , indifferent de entitatea economica la care se face referire , contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala. Pentru persoanele juridice care apica reglementarile contabile armonizate cu directivele Comunitatilor Economice Europene , situatiile fiananciare anuale se compun din bilant , cont de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie , politici contabile si note explicative. Persoanele juridice care nu indeplinesc criteriile stabilite pentru aplicarea reglementarilor armonizare intocmesc situatii financiare anuale simplificate , care se compun din bilant, cont de profit si pierdere , politici contabile si note explicative . Aceasta lege are drept obiect trasarea unor linii generale de urmat de catre societati , in vederea tinerii contabilitatii proprii, ea fiind completata cu celelalte reglementari in domeniu.

4 Planul de conturi general


Un plan contabil general este cadrul si instrumental normalizarii contabile la nivel national. El constituie o teorie sau doctrina care ghideaza practica contabila la nivelul unei natiuni. Primul plan contabil-cadru a fost elaborate in Germania, de teoreticianul contabil Eugen Schalenbach si publicat in anul 1927.acest plan de conturi a fost organizat pe principiul clasificatiei zecimale, fiind divizat in zece clase de conturi. In capitolul IV al OMFP nr. 3.055/2009 este present planul de conturi general utilizat in contabilitatea romaneasca. Normalizatorii au avut in vedere structurarea si simbolizarea conturilor pe patru nivele: clase, grupe, subgrupe, si conturi sintetice de gradul II.

Succesiune claselor in actual structura este: Clasa1- conturi de capitaluri Clasa2- conturi de imobilizari Clasa3- conturi destocuri si productie in curs de executie Clasa4- conturi de terti Clasa5- conturi de trezorerie Clasa6- conturi de cheltuieli Clasa7- conturi de venituri Clasa8- conturi special Clasa9- conturi de gestiune Un plan de contabil moderntrebuie sa realizeze o normalizare supla.Care sa ofere posibilitatea furnizarii de informatii contabile pentru o paleta larga de utilizatori sis a tina seama de evolutia normalizarii contabilitatii international(directivele uniuniiEuropene in materie contabila si normele contabile internationale)

4 Cadrul conceptual pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare


Cadrul general stabileste conceptele care stau la baza intocmirii si prezentariisituatiilor financiare pentru utilizatoriexterni. Scopul acestui cadru il reprezinta: a. Sprijinirea consiliului IASC/IASB in elaborarea ciitoarelor standard international de contabilitate(IAS-International Accounting Standardsdevenite IFRSInternational Financial Reporting Standards) si in revizuirea celor existente; b.Sprijinirea Consiliului IASC/IASBin promovarea armonizarii reglementarilor , standardelor is procedurilor de contabilitate referitoare la prezentarea situatiilor financiare prin realizarea unor concept de baza care sa reduca numarul tratamentelor contabile alternative premise de IAS/IASB; c.Spijunirea organismelor nationale de elaborare a standardelor in procesul de dezvoltare a standardelor nationale; d.Spijinirea celor care intocmesc situatii financiare conform IAS/IASB si pentru a duce fata problemelor care nu se regasesc in acestea ; e.Sprijinirea auditorilor la formarea unei opinii referitoare la conformitatea

situatiilor financiare cu IAS/IASB; f.Spijinirea utilizatorilor la interpretarea informatiilor prezentate in situatiile financiare elaborate in conformitate cu IAS/IASB; g.furnizarea de informatii celor interesati de activitatea IASC/IASB privind modul de elaborare a standardelor.

1Utilizatorii si necesitatile de informare ale acestora


Utilizatorii de situatii financiare includ investitorii prezenti si potentiali, personalul angajat , creditorii, furnizorii si alti creditori comerciali, clientii, guvernul si institutiile acestuia , precum si publicul.Acestia folosesc situatiile financiare pentru asi satisface o parte din diversele lor necesitati de informatii, astfel: a.Investitorii; ofertantii de capital si consultantii lor sunt preocupati de

riscul inerent

tranzactiilor si de

beneficial

adus de investitiile lor. Ei au

nevoie de informatii pentru a decide daca ar trebui sa cumpere, sa pastreze sau sa vanda . Actionarii sau interesatii si de informatiile care le permit sa evalueze capacitatea intreprinderii de a plati dividend; b.Angajatii; personalul angajat si grupurile lor representative (sindicate etc.) sunt interesate de informatii privind

stabilitatea si profitabilitatea

intreprinderilorlor. Acestia sunt interesati si de informatiile care permit sa evalueze capacitatea intreprinderii de a oferi remuneratii, pensii, si alte avantaje , precum si oportunitati professional; c.Creditorii financiari sunt interesati de informatiile care le permit sa determine daca imprumuturileacordate si dobanzile aferente vor fi

rambursate la scadenta; d.Furnizorii si alti creditori comerciali sunt scadenta. Creditorii comerciali sunt probabil

interesati de informatiile

care permit sa determine daca sumele care le sunt datorate vor fi platite

la

interesati de o intreprindere de o

perioada mai scurta decat creditorii financiari , numai daca nu sunt dependent de a continua activitatii intreprinderii ca principal client;

e. Clientii sunt interesati de informatii despre

continuitatea activitatii

unei intreprinderi , in special atunci cand au o colaborare pe termen lung cu intreprinderea respective sau sunt dependent de ea; f.Guvernul si institutiile sale sunt interesate de

alocarea resurselor

si , implicit, de activitatea intreprinderilor. Acestia solicita informatii si pentru a reglementa activitatea intreprinderilor , pentru a determina politica fiscal si ca baza pentru calcul ul venitului national si al altor indicatori statistici similari ; g. Publicul; intreprinderile influenteaza publicul intr-o varietate de moduri: de exemplu, intreprinderile pot avea o contributie substantial la economia locala in multe moduri. Avand in vedere numarul de angajati si colaborarea cu furnizorii locali, situatiile financiare pot ajuta publicul prin oferirea de informatii despre evolutia recenta si tendintele legate prosperitatea intreprinderii si a sferei activitatilor acesteia. Desi nu toate necesitatile de informatie ale utilizatorilor pot fi satisfacute de situatiile financiare , exista cerinte comune tuturor utilizatorilor. Intrucat

investitorii usnt ofertantii de capital de risc ai intreprinderii , se considera cu furnizarea de situatii financiare satisface necesitatile lor si de asemenea va satisface majiritatea necesitatilor altor utilizatori.

2.1.Obiectivul situatiilor financiare pozitia financiara, performantele si modificarile pozitiei financiare a intreprinderii, care sunt utilie unei sfere largi de utilizatori in luarea deciziilor
Obiectivul situatiilor financiare este de a furniza informatii despre economice.

2.Pozitia financiara , performanta si modificarile pozitiei financiare Pozitia financiara a unei intreprinderi este influentata de :
*resursele economice pe care le controleaza; *structura sa financiara *de lichiditatea si solvabilitatea;

*capacitatea de a se adapta schimbarilor mediului in care isi desfasoara activitatea.

Informatiile privind pozitia financiara sunt oferite in primul rand de bilant. Informatiile privind performanta sunt ofrite in primul rand de contul de profit si perdere. Informatiile privind modificarile pozitiei financiare sunt furnizate in situatiile financiare prin entermediul unei situatii distinct.

2.2. Note si tabele suplimentare


Situatiile financiare cuprind, de asemenea , note, meteriale suplimentare , precum si alte informatii.

3. Concepte de baza
In intocmirea situatiilor financiare trebuie plecat pe la doua concept de baza: *contabilitatea de angajamente(independent exercitiilor); *continuitatea activitatii

3.1. Contabilitatea de angajamente


Pentru a-si atinge obiectivele situatiile financiiare sunt elaborate conform contabilitatii de angajament . Astfel efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atnci cand tranzactiile si evenimentele se produc(si nu pe masura ce numerarul sau echivalentul sau este incasat sau platit) si sunt inregistrate in evidentele contabile si raportate in situatiile financiare ale ale perioadelor aferente .

3.2.Principiul continuitatii activitatii


Situatiile financiare sunt elaborate de regula pornindu-se de la prezemtia ca o intreprindere isi va continua activitatea si in viitorul previzibil.

4. Caracteristici calitative ale situatiilor financiare


Caracteristicile calitative sunt atibutele care determina utilitatea informatiei ofetite de situatiile financiare. Cele patru caracteristici calitative principale sunt: *inteligibilitatea , informatia trebuie sa fie inteleasa usor de catre utilizator; *relevanta, solizita acele informatii care sunt necesare pentru influentarea deciziilor economice ale utilizatorului;

*fiabilitatea , pretinde ca informatia sa fie reprezentata exact, neuta, prudent, lipsita de influente, si evident sa nu contina erori semnificative .

5. Elementele situatiilor financiare


Situatiile finanaciare decriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenivemne, grupandu-le in clase corespunzatoare conform caractisticilor economice. Aceste clase sunt numite elemente ale situatiilor financiare .Elementele bilantului legate in mod direct de evaluarea pozitiei financiare sunt: activele, datoriile, si capitalul propriu.Elementele contului de profit si pierdere , legate in mod direct de evaluarea performantei sunt veniturile si chelcuielile.

5.1Pozitia financiara (bilantul)


Elementele de care depinde in mod direct de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si capitalul propriu. Potrivit Cadrului general aceste elemente sunt : un activ reprezinta o sursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere;

b.O datorie reprezinta o obligatie actual a intreprinderii ce decurge din


evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice;

c.capitalul propriu reprezinta interesul residual al actionarilor in activele unei


intrprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale.

5.2Performanta
Profitul este frecvent utilizat ca masura a performantei sau ca baza de referinta pentru alti indicatori , cum ar fi rentabilitatea invistitiei sau rezultatul pe actiune. Veniturile si cheltuielile constituie elemente legate direct de masurarea profilului.Recunoasterea si masurarea veniturilor, cheltuielilor sia profilului , depend partial de conceptele de capital si de mentinere a nivelului capitalului, concepre utilizate de intreprinderi de elaborarea situatiilor financiare. Elementele de venituri si cheltuieli sunt definite dupa cum ulmeaza:

a. Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe


parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori descresteri ale datoriilor , care se concretizeaza in cresteri ale capitalului

10

propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor;

b.Cheltuielile constitue diminuari ale beneficiilor economice inregistate


pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalului propriu altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari.

6.Recunoasterea elementelor din situatiilor financiare


Recunoasterea este procesul incorporarii in bilant sau in contul de profit si
pierdere a unui element care indeplineste criteriile de recunoastere. Acest process implica descrierea in cuvinte a respectivului element asocierea unei anumite sume , precum si includerea respective sume in totalul bilantului sau al contului de profit sau pierdere. Elementele care satisfac criteriile de recunoastere trebuie prezentate in bilant sau in contul de profit si pierdere .

Un element care cuprinde definitia unei structuri a situatilei finanaciare trebuie recunoscut in cazul in care: a.este probabil ca, in viitor, un beneficiu economic asociat sa intre sau sa iasa in sau din intreprindere ; si b.elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluate in mod credibil .

7.Evaluarea elementelor situatiilor financiare


Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care elementele
situatiilor financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere.Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare. In situatiile financiare pot fi utilizate diverse baza de evaluare , fie individual fie in diverse combinatii.Ele include urmatoarele: costul istoric, costul curent, valoarea realizabila , valoarea actualizata.

Baza de evaluare cel mai frecvent adoptata de intreprinderi in elaborarea situatiilor finanaciare este costul istoric.

8.Conceptele de capital si de mentinere a nivelului capitalului


8.1. Conceptul de capital
In elaborarea situatiilor financiare majoritatea intreprinderilor adopta

11

conceptul financiar al capitalului Conform acestui concept , de exemplu ,


banii investiti sau puterea de cumparare investita , capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalul propriu al intreprinderii.Conform conceptului fizic

al capitalului, cum ar fi capacitatea de exploatare, capitalul reprezinta


capacitatea de productie a intreprinderii , exprimata, de exemplu , in unitati de productie pe zi.

8.2.Conceptele de metinere a nivelului capitalului si de detrminare a profilului


Conceptele privind capitalul conduc la aparitia urmatoarelor concept de mentinere a nivelului capitalului:

a. mentinerea capitalului financiar.Conform acestui concept , profitul se


obtine doar daca valoarea financiara ( sua monetara) a activelor nete la sfarsitul perioadei este mai mare decat valoarea finanaciara (sau monetara) a activelor nete la inceputul perioadei, dupa excluderea oricaror distribuiri catre proprietari si a oricaror contributii din partea proprietarilor in timpul perioadei analizate . Mentinerea capitalului finanaciar poate fi evaluate atat in unitati monetare nominale cat si in unitati de putere constanta de cumparare ;

b. mentinerea capitalului fizic.Conform acestui concept, profilul se obtine


doar atunci cand capacitatea fizica productive(sau capacitatea de exploaatare) a intreprinderii ( sau resursele respetiv fondurile necesare atingerii acestei capacitati)la sfarsitul perioadei depaseste capacitatea fizica productive de la inceputul perioadei , dupa ce s-a exclus orice distribuire catre proprietari si orice contributie din partea proprietatilor in timpul perioadei analizate .

Conceptul de mentinere a capitalului fizic necesita adoptarea costului curent ca baza de evaluare .Conceptul de mentinere a capitalului financiar nu impune folosirea unei anumite bazei de evaluare

4.5.Normalizare si reforma contabila in Romania


Daca in alte state se poate vorbi despre niminalizare inca de la inceputul secolului al XIX-lea , in tara noastra acesto process incepe abia in preajma celui de-al doilea Razboi Mondial. Puternic centralizata, economia Romaniei a utilizat o lunga perioada de timp sistemul contabil monist , bazat pe normare

12

excesiva.Istaurarea regimului etalist cu o economie centralizata de tip sovietic a stopat procesul de normalizare. In locul sau a fost introdusa normarea contabilitatii, demers care impunea elaborarea unor norme unitare referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii. FEnomenul de normare a demarat in anul 1947 , odata cu constituirea in cadrul Ministrului Industriei si COmertul aCosnsiliului Permanent al Normarii Contabilitatii , in baza deciziei ministriale n nr.5056 publicata in M.O.nr. 252/31 octombrie 1947 . Membri acestui consiliu au elaborate pentru fiecare sector de activitate cate un cadru general , respective o matrice care se afla la baza sistematizarii si simbolizarii planului de conturi.In aceste conditii , reforma contabila sa inscris pe coordonatele: * Implementarea conceptelor contabile referitoare la obiectivele si principiile contabil general admise, aderente la economia de piata; *Primatul dualismului contabil in raport cu monismul contabil ; * Trecerea de la,,vontabilitatea de flux specifica abordarii moniste la ,,contabilitatea de rezultate , esentiala in sistemul dualist .Schimbarea mentionata genereaza primatul situatiilor finanaciare fata de sistemul conturilor curente ; *Accentuarea importantei caracteristicilor calitative ale informatiei continute in situatiile finanaciare absolute necesare in determinarea pozitiei financiare si a performantei intreprinderii ; * Reconsiderarea functiilor contabilitatii prin abandonarea functiei de control privind ,,indeplinirea planului si dezvoltarea functiei de informare a utilizatorilor; *Utilizarea cu prioritate a principiului prundentei si apelarea rezonabila a provizioanelor; *Trecerea de la birocratism si rididitate la deschidere catre abordarile abordate realizate pe plan European si international ; Declansarea reformei contabile in tara noastra a avut loc in anul 1991 o data cu aparitia Legii Contabilitatii nr.82/1991, al carui obiectiv il reprezinta perfectionarea sistemului contabil romanesc . In cadrul reformei contabile romanesti distingem urmatoarele etape: *perioada 1991/193in care sa produs o cosmetizare a sistemului de contabilitate

13

monist , fara modificari de esenta. Are loc disputa in plan doctrinal cu privire la necesitatea unei reforme contabile substantiale; Perioada 1994-1999 consacra definitiv acceptarea pe plan doctrinal a necesitatii unei reforme contabile de profunzime. In plan reglementar se introduce aplicarea incepand cu 01.01.1994. a sistemului de contabilitate dualist, dupa modelul continental, respectiv, Planul Contabil General Francez. Se adopta H.G. NR. 704/1993, prin care se aproba: *regulamentul de aplicare al Legii Contabilitatii nr. 82/1991 *planul de conturi general si Normele metodologice de utilizarea a conturilor contabile; *monografia privind inregistrarea de contabilitate a principalelor operatiuni economic-financiare. *continutul si structura principalelor registre de contabilitate. *bilantul contabil (in sistemul de baza si in sistemul simplificat) Perioada 1999-2003 reprezinta etapa de consolidare a reformei contabile din Romania. In anul 1999 a avut loc elaborarea de catre Ministerul Finantelor a Programului national de armonizare a legislatiei contabile cu directivele europene si Standardele Internationale de Contabilitate aprobat prin O.M.F. nr. 403/1999 . Continutul acestui ordin este reluat si dezvoltat ulterior prin reglementarile contabile armonizate cu directiva a IV a a C.E.E. si Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin O.M.F.P. nr. 94/2001, actualmente abrogate. La inceputul anului 2002,mentionam O.M.F.P. nr. 306/26.02.2002 pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate armonizate cu Directivele europene, publicat in M.O. 279/25.04.2004 . Perioada 2004-2009 este caracterizata in principal de republicarea Legii contabilitatii nr.82/1991 in MO nr.48/14.01.2005 si apoi in monitorul official nr.452 /18.06 .2008 . Tot in acest interval mentionam aparitia OMFPm nr.1752/2005, pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu Directivele europene, publicat in MO nr.1080/30.11.2005 prin care se abroga OMFP 94/2001 si OMFP nr.306/2008 .

14

In fine aparitia OMFP nr 3055/ 29.10.2009 , publicat in OM nr 766 bis./10.11.2009 reprezinta ultima etapa in procesul de conformitate a reglementarilor romanesti cu directivele europene . Prin actele normative mentionate se urmareste asigurarea deplina a directive a patra si a saptea a CEE si continuarea armonizarii cu Standardele Internatinale de Raportare Financiara.

4.6 Standardele Internatinale de Raportare Financiara (IAS/IFRS)in contabilitatea romaneasca


Procesul de armonizare a contabilitatii romanesti cu cerintele Standardelor Internatinale De contabilitate si cu Directiva a IV-a Consiliului European , care prezinta regulile si principiile relative la elaborarea situatiilor financiare anuale ale societatilor , reprezinta una dintre cele mai curajoase provocari pentru mediul de afaceri romanesc. Incepand cu anul 2005 , aproximativ 91de tari au autorizat sau au impus aplicarea IFRS. Printre acestea si Romania.Dat fiind faptul ca IRFS sunt intr-un permanent process de dezvoltare, devenind mai complexe si prescriptive , contabilul roman trebuie sa devina un contabil international, sa stapaneasca cu numai limba afacerilor (numim aici engleza), dar mai cu seama principiile si termenii contabilitatii international . Pentru ca rationamentul professional va fi cel ce va prima , contabilul trebuie sa fie informat asupra naturii economice a activitatilor estitatilor cu scopul oferirii celor mai adecvate solutii practice. Abordarea reformei contabile prin prisma-saxona a determinat o incomparabilitate mare cu traditia contabila franceza adoptata initial, radicand problema reconcilierii intre: 1.forma juridical si realitatea economica; 2.cerintele foscale si informatiile necesare investitorilor; 3.orientarea bancara a finantarii intrprinderii si piata de capital; Formarea profesiei contabile pe baza de procedura si cea pe baza de judecata profesionala. In ceea ce priveste profesia contabila se simte nevoia asimilarii unui nou mod de interpretare , implementare , coordonare si verificare sau control a informatiei

15

financiar-contabile . In viitor va trebui ca rationamentul professional sa raspunda nevoii de aplicare a IFRS-urilor si mai putin practicilor de legislatie. Adoptarea integrala a IFRS-urilor pretinde de o entitate sa aplice toate IFRS-urile in vigoare la data de raportare.Aceasta prevedere va ridica cu siguranta o serie de problem societatilor romanesti ce intra sub incidental or, deoarece nu le va fi usor sa tina pasul cu ele cel putin din doua motive:pe de o parte , la ora actual nu exista o traducere complete autorizata a IRFS-urilor in vigoare , iar pe de alta parte , Standardele sunt intr- un process de continua dezvoltare in vederea convergentei cu US GAAP, ceea ce implica mosificari si completari frecvente. Spiritul IASB vine in contradictie cu traditia cultural romaneasca , ceea ce poate da nastere unor ambiguitati in ceea ce priveste urmatoarele aspecte: *se va acorda o importanta deosebita situatiilor financiare, in detrimentul tehnicii inregistrarilor contabile. *se va cere impunerea cadrului general, in detrimental Planului contabil general, desi nu vor fi usor de modificat mentalitatile profesionale contabile romanesti. Oricum chiar daca acest deziderat nu va realize imediat, se va impune modificarea planului de conturi in vigoare momentan. *obiectivul fundamental al contabilitatii este obtinerea de informatii reale, corecte si credibile pentru toti utilizatorii, inclusiv pentru stat. Fiind concepute in spiritual pragmatic anglo-saxon. Standardele stipuleaza ca informatiile necesare sa fie generate la costuri mai mici decat beneficiile utilizatorilor; *situatiile financiare intocmite raspund nevoii de informare a utilizatorilor despre pozitia financiara, performanta si cash-flow-ului agentului economic. Drept urmare ele trebuie sa fie transparente pentru utilizatori si comparabile in timp si spatiu; *politica contabila si managementul trebuie sa caute un echilibru intre relevant si credibilitate. *o alta dilema cu care se vor confrunta profesionistii contabili va reperezenta profitul si dividendele, iar pe de alta parte sunt necesare pentru respectarea principiului prudentei, desi acesta contravine partial imaginii fidele. *se va impune renuntarea la conceptual de patrimoniu, intrucat vine in contradictie cu principiul prevalentei economicului asupra juridicului.

16

Trecerea la I.F.R.S. uri va aduce la reconcilierea amortizarii contabile cu cea fiscal eliminandu-se astfel diferentele aparute intre duratele de viata utila estimate conform IAS si duratele normale de functionare stabilite conform Legii nr15/1994. Republicata si modificata. Contabilitatea romaneasca este puternic conectata la fiscalitate, fapt ce afecteaza imaginea fidela. In vederea obtinerii imaginii fidele cerute de IFRS-uri, profesionistul contabil trebuie sa dea dovada de rationament profesional in rezolvarea conflictului adevar contabil vs. supunere de reguli fiscale. Divergentele aparute intre politica contabila si cea fiscala vor trebui rezolvate extracontabil. Se impune cu necesitate reziduirea politicii fiscal din Romania, astfel incat sa fie create premisele dezvoltarii afacerilor, rentabilizarii lor, cresterea profitului, supravegherii parametrilor fiscali de catre conducerea firmei. Trecerea la IFRS este foarte complexa si determina modificari semnificative atat in ceea ce priveste politicile contabile, cat si principiile aflate momentan in vigoare. De exemplu, principiul intangibilitatii de deschidere anuleaza momentan posibilitatea modificarii situatiilor financiare deja raportate, ceea ce contravine prevederilor din IAS 8 si IAS 10. In vederea dezvoltarii standardelor, IASB intentioneaza sa restranga numarul optiunilor in ceea ce priveste tratamentul contabil. Mai mult, IASB intentioneza sa reconsidere optiunile existente in IAS-uri in vederea restrangerii numarului de tratamente permise.