Sunteți pe pagina 1din 28

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE MANAGEMENT ECONOMIC

Proiect la disciplina-opional Marketing Internaional -

FIA DE MARKETING A RII: AUSTRIA

Nume: SPIRIDON Prenume: Oana-Maria Grupa 158, Seria D

Bucureti 2011

CUPRINS

Fi de marketing a rii: Austria


1. Harta tarii 2. Scurt istoric: formarea si evolutia statului respective 3. Indicatori fizico-geografici 3.1. Suprafata tarii 3.2. Structura administrativ-teritoriala 3.3. Configuratia teritoriala 3.4. Climat 3.5. Resurse naturale si energetice 3.6. Avantaj competitiv 4. Indicatori demografici 4.1. Marimea populatiei tarii 4.2. Densitatea medie a populatiei 4.3. Durata medie de viata (pentru femei si pentru barbati) 4.4. Raportul intre populatia care locuieste in mediul rural si urban 4.5. Rata natalitatii si mortalitatii 4.6. Sporul natural al populatiei 4.7. Migratia populatiei (raportul intre numarul imigrantilor si al emigrantilor) 4.8. Structura populatiei pe grupe de varsta 4.9. Structura populatiei pe categorii de sex 4.10.Structura populatiei dupa statutul marital 5. Indicatori economici care definesc performantele si structura economiei tarii respective 5.1. Produsul intern brut (in marime absoluta, PIB/locuitor, structura PIB pe domenii de activitate) 5.2. Venitul mediu (net sau brut) pe locuitor 5.3. Repartitia veniturilor pe categorii de populatie 5.4. Structura cheltuielilor consumatorilor 5.5. Gradul de ocupare a fortei de munca 5.6. Indicatori monetari si financiari (moneda nationala, rata de schimb, inflatie, soldul balantei de plati si balantei comerciale principalii parteneri externi, datorie externa) 5.7. Productia principalelor ramuri din diferite domenii de activitate 5.8. Investitii straine directe atrase de tara respective 5.9. Investitiile tarii respective in strainatate 5.10.Bariere tarifare si netarifare, riscuri financiare 5.11.Situatia monopolurilor 6. Infrastructura 6.1. Infrastructura rutiera 6.2. Infrastructura feroviara 6.3. Infrastructura aeriana 6.4. Infrastructura navala 6.5. Infrastructura militara 6.6. Infrastructura financiara 7. Indicatori tehnologici 7.1. Gradul de actualitate a tehnologiilor din principalele ramuri de activitate 7.2. Gradul de calificare a fortei de munca 7.3. Gradul de dotare cu automobile si vechimea medie a acestora

Pag 2/28

Fi de marketing a rii: Austria


7.4. Densitatea retelei de televiziune prin cablu 7.5. Gradul de patrundere a retelei INTERNET, precum si a telefoniei mobile sau fixe 7.6. Gradul de inzestrare a populatiei cu bunuri de folosinta indelungata de consum 7.7. Rolul afacerilor in societate 7.8. Tipul si marimea afacerilor 8. Indicatori socio-culturali 8.1. Limba nationala si dialectele utilizate 8.2. Religia 8.3. Educatia 8.4. Obiceiuri si traditii 8.5. Rolul familiei/al femeii in societate 8.6. Importanta muncii in societate 8.7. Modalitati de petrecere a timpului liber 9. Coordonate ale mediului politic 9.1. Climat politic 9.2. Tipul de guvernare 9.3. Sistemul partidelor politice 9.4. Existenta claselor sociale 9.5. Nationalismul si situatia minoritatilor 9.6. Nr. mediu de zile de greva 10. Caracteristici ale mediului juridic 10.1.Sistemul juridic national 10.2.Legislatia nationala si internationala 10.3.Constiinta juridica 10.4.Legislatia referitoare la investitiile straine 10.5.Respectarea drepturilor de proprietate industriala si intelectuala 10.6.Nivelul coruptiei 11. Caracteristici ale mediului commercial 11.1.Existenta retelelor de distributie; organizarea comertului cu ridicata si a comertului cu amanuntul; principalele companii de distributie 11.2.Centre comerciale 11.3.Structura si densitatea retelei comerciale 11.4.Deprinderi de cumparare locale 11.5.Vanzarile cu amanuntul 11.6.Increderea consumatorilor 12. Caracteristici ale mediului de marketing 12.1.Agentii de publicitate si de cercetare a pietei 12.2.Numar de posturi de radio si televiziune nationale 12.3.Numar de cotidiene si reviste de specialitate economica cu mentionarea celor mai importante 12.4.Volumul investitiilor in publicitate 12.5.Manifestari expozitionale internationale 13. Situatii de risc ridicat 13.1.Stari conflictuale 13.2.Atentate teroriste 13.3.Calamitati naturale 13.4.Boli periculoase

Pag 3/28

Fi de marketing a rii: Austria


13.5.Consumul de droguri 13.6.Sentimentul de nesiguranta 14. Alte particularitati ale macromediului tarii ce ar putea influenta activitatea de marketing international

1.

Harta rii

Pag 4/28

Fi de marketing a rii: Austria

2.

Scurt istoric
n antichitate pe teritoriul AUSTRIA triau celii pe care i-au cucerit romanii (l5 . Hr.) organiznd provinciile Raetia, Noricum, Pannonia; invazia vandalilor, vizigoilor, hunilor (sec. V d. Hr.); teritoriu locuit de germani, avari, slavi (sec. V-VI).

Venus din Willendorf, mesaj de acum 25 de milenii privind semnificaia fertilitii

Carol cel Mare i nvinge pe avari (795) i ntemeiaz Marka de Est (803) viitorul Osterreich. n 955 Otto I i respinge pe maghiari. Teritoriul AUSTRIA este domeniul Habsburgilor (l274-l9l8) care devin i regi ai Italiei i mprai ai Sfntului Imperiu Roman (l438-l806). Habsburgii stpnesc n sec. XVI un stat multi-naional (Bohemia, Moravia, Silezia, Ungaria Occidental. n urma ofensivei antiotomane 99) Imp. Habsburgic se ntinde asupra Ungariei, Transilvaniei, Sloveniei i Croaiei (parial), a Banatului (l7l8).

(l683Carol cel Mare

mprteasa Maria Terezia (1740-1780)

Imperiul se reformeaz sub Maria Terezia (l740-80) i Franz Iosif (l780-90), sub un absolutism luminat. Francisc I rmne doar mprat al Austriei (l806); conduce coaliia mpotriva Franei napoleoniene, Imperiul Habsburgic iese slbit din rzboaiele cu Frana, Pag 5/28

Fi de marketing a rii: Austria


dup revoluia din l848 i conflictul cu Italia (l859) i Prusia (l866); nu mai poate rmne n fruntea Confederaiei Germane i n l867 prin pactul dualist ia natere Imperiul Austro-Ungar, un imperiu multinaional (germani, unguri, cehi, polonezi, srbi, croai, romni, italieni. n l879 Imperiul Habsburgic pune bazele Triplei Aliane (cu Germania). n l9l4 prinul motenitor al tronului A., Franz Ferdinand, este asasinat la Sarajevo, fapt ce conduce la declanarea primului rzboi mondial dup care Imperiul Austro-Ungar se destram; Carol I de Habsburg abdic i este proclamat Republica Austria, stat federal redus la actualul teritoriu. Prin Constituia din l920 Austria declar neutralitatea ca principiu de stat.

Arhiducele Franz Ferdinand al Austriei, a crui asasinare a constituit pretextul pentru izbucnirea primei mari conflagraii mondiale

n l938 Austria este ocupat de Hitler i anexat Germaniei. n l945 este eliberat de trupele aliate i proclamat a doua republic; n l955 i restabilete suveranitatea. Parlamentul voteaz Legea Constituional asupra neutralitii permanente a statului. Referendumul din iulie 1994 demonstreaz clar opiunea Austriei de a fi membru al Uniunii Europene. n ianuarie 1995, Austria prsete EFTA, pentru a fi membru UE cu drepturi depline. ncepnd cu martie 1998, guvernul asigur conducerea NATO pentru o perioad de cinci ani. n ianuarie 2002, Austria adopt moneda unic european, euro. La alegerile generale din octombrie 2006 creditul acordat partidului Popular ajunge la numai 8% (fa de 34% ct avusese anterior), n timp ce social-democraii obin 35% din voturi. Niciunul din marile partide nu era capabil s formeze o coaliie cu cele mici: Verzii (care au ieit pe locul trei pentru prima dat), Partidul Libertii, ambele obinnd cte 11 procente sau BZ, care a obinut 4%. Pentru a-i mri capitalul politic, Partidul Libertii duce o campanie anti-imigraie i anti-islamic. n ianuarie 2007, se formeaz o alt "mare coaliie", dintre social-democrai i populari, avnd la conducere pe Alfred Gusenbauer, n funcia de cancelar.

3. Indicatori fizico-geografici
3.1.

Suprafaa rii

Austria sau Republica Austria este situat in Europa Central, nvecinandu-se cu Germania (816 km), Cehia (500km), Slovacia (68km), Ungaria (340km), Slovenia (311km), Italia (415km), Elveia (165km), Liechtenstein (34,9km). Suprafaa Austriei este de 83 859 km

Pag 6/28

Fi de marketing a rii: Austria


3.2.

Structura administrativ teritorial

Austria este o Republic federal, format din nou state federale . Constituia Austriei le numete state. Ele dispun fiecare de un Parlament propriu, denumit Landtag, care este un organ legislativ independent, ale crui competene sunt prevzute de Constituie. Parlamentul federaiei se numete Bundesrat i emite legile cu aplicabilitate la nivelul ntregii Republici Federale. Guvernele landurilor sunt, pe de o parte, organele executive independente ale Landurilor i, pe de alt parte, un element al Administraiei federale

Exist urmtoarele nou Landuri:


LANDUL CAPITALA POPULAIA SUPRAFAA DENSITATEA (Km) POPULAIEI ORAE 13 17 74 29 10 34 11 5 1 ALTE LOCALITAI 158

Burgenland Carintia Austria Inferioar Austria Superioar Salzburg Stiria Tirol Vorarlberg Viena

Eisenstadt Klagenfurt St. Plten Linz Salzburg Graz Innsbruck Bregenz -

276.419 559.440 1.552.848 1.387.086 521.238 1.190.574 683.317 356.590 1.590.242

3.965 9.536 19.178 11.982 7.154 16.392 12.648 2.601 415

69,7 58,7 81,0 115,8 72,9 72,6 54,0 137,1 3.831,9

115 499 416 109 509 268 91 0

3.3. Configuraia teritorial

Pag 7/28

Fi de marketing a rii: Austria

Austria este o ar muntoas, circa 2/3 din teritoriu su aflndu-se la altitudini de peste 500m si 40% la peste 1000m, altitudinea medie este de 1000m. Relieful muntos (Prealpii si Alpii, orientai E-V) acoper aproape din suprafaa rii, campia reducndu-se la un culoar subalpin care nsoete Dunarea i la Burgenland, o parte din Campia Panonic. n apocaliptica nfruntare dintre Alpi si Masivul Boemiei, n care sau sfrmat i au pierit sub mri uriae ntinderi ale uscatului, aflm explicaia structurii geologice a Austriei, att de variat, in raport cu teritoriul su restrns. Relieful teritoriului Austriei este puternic frmntat, fiind dominat de irurile si masivele tinere ale Alpilor, respectiv de ramificaii ale Alpilor Rsriteni. Cele doua lanuri n care se bifurc Alpii Rsriteni au structuri si nfiri diferite:
1. Lanul nordic este alctuit din roci calcaroase si dolomite, cel sudic din roci cristaline, gneis, granit si isturi cristaline. 2. Lanul sudic denumit i Alpii Centrali- datorit poziiei sale in economia generala a Alpilor, are forme mai puin ascutte, in ciuda inlimilor sale mai mari. n Vorarlberg cele dou lanuri se nnoada, fiind desparite doar prin valea ngusta a rului Aflentz. Landul Vorarlberg este dominat de dou masive aflate la sud, de Alpii Centrali, prin marele ax longitudinal alctuit de vile Inn- Salzach- Enns- Salza. Catena Alpilor Centrali, secionat de ctre cursurile de ap n numeroase masive, se ntinde pe o distan de 400 km, depind adeseori chiar si 3500km, spre deosebire de Alpii calcaroi care nu se ridic nici pn la 3000m.

3.4.Climat
Prin aezarea ei, Austria ar trebui s beneficieze n chip firesc de clima moderat a Europei Centrale, dar dei aceasta reprezint elementul caracteristic esenial el este amendat de o serie de factori locali provocai de relieful alpin, dintre care trebuie reinute n primul rnd: fenomenul obinuit al zonalitii climatice verticale, al expozitei pantelor, al vnturilor locale- briza de munte i Fohnul. Temperatura medie nregistrat este de 1,9 grade Celsius n ianuarie i 18,1 grade Celsius n iulie la Salzburg i 2 C n ianuarie i 21 C n iulie la Viena. Precipitaile scad n general de la Vest la Est, fiind mai bogate, in zonele periferice montane (peste 2000mm/an); cele mai sczute se nregistreaz n regiunile lacului Neusiedler (sub 600 mm/an). Dei umiditatea, precipitaiile i nebulozitatea sunt i ele influenate de altitudine, crescnd odata cu ea, vrfurile nalte sufer de lipsa precipitaiilor abundente.

Pag 8/28

Fi de marketing a rii: Austria

3.5. Resurse naturale si energetice


Austria este una din rile cu o economie dezvoltat care se bazeaz pe resurse naturale proprii: minereuri de fier, petrol, lemn, magnezit, aluminiu , crbune, grafit, cupru, hidroenergie

Industria energetic se bazeaz pe hidroenergie, amenajri n acest sens existnd n bazinul Dunrii pe Enns lng Linz, St. Polten n bazinul Vienei, Weiz lng Graz, Villach n bazinul superior al Dravei. Obinerea energei electrice se face prin utilizarea crbunilor aflai n cateva bazinecarbonifere (regiunea Hausruck ntre Linz i Salzburg, la sud de Graz bazinulKoflach), a petrolului exploatat n nordul bazinului Vienei (Zistersdorf-regiuneaMistelbach), dar i n alte perimetre cum sunt cele de la Matzen. Cantitatea necesar este suplinit cu petrol din import. Rafinriile se ntalnesc fie n regiunea de exploatare (Drosing-centru situat in zona de exploatare Zistersdorf) sau lng marile consumatoare de produse petroliere cum este cel de langa Viena (Schwechat-centru situat pe Dunare la est de Viena).

3.6. Avantaj competitiv


Ponderea turismului n economia Austriei este foarte mare, de aproximativ 9% din PIB. Austria se plaseaz pe locul 12 din punct de vedere al turitilor, cu 20, 8 milioane turiti anuali i pe locul 9 ca ncasri, cu 18,9 miliarde . Austria atrage turiti pe toata durata anului, cu concentrri semnificative vara in Viena (obiective turistice majore, festivaluri muzicale, celebrele "wine pubs" ), Salzburg si valea Dunrii, iar pe timpul iernii turitii se mut n zona montan graie regiunilor de schi excelente. Producia de petrol este estimat la 21,880 barili / zi ceea ce aduce Austria pe locul 73 n lume. De asemenea producia de electricitate este estimat la 68.85 miliarde KWh ceea ce situeaz Austria pe locul 40 n lume, iar producia de gaze naturale este estimat la 1.58 miliarde m3 de unde rezult c Austria ocup locul 60 n lume.

4. Indicatori demografici
4.1.

Mrimea populaiei rii

n Austria au avut loc recensminte pe sistem chestionar. Acestea au nceput cu anul 1869 i mai avut au avut loc periodic, ntr-un interval de aproximativ 10 ani: n 1880, 1890, 1910, 1923, 1934, 1939, iar din 1951 are loc n ani ale cror ultim cifr este 1: 1961, 1971, 1981, 1991, 2001. Se fac pregtirile necesare pentru organizarea viitorului recensmnt care va urma n 2011 . n iulie 2011, populaia Austriei era estimat la 8,217,280 locuitori , Austria fiind clasat pe locul 92 n lume.

Tabelul de mai jos, arat evoluia demografic a Austriei la recensminte:

Nr. An Curent 1. 1869 2. 1880

Nr. Populaiei 4.497.880 4.963.528

Pag 9/28

Fi de marketing a rii: Austria


3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 1890 1900 1910 1923 1934 1939 1951 1961 1971 1981 1991 2001 5.417.360 6.003.845 6.648.310 6.534.742 6.760.044 6.652.567 6.933.905 7.073.807 7.491.526 7.555.338 7.795.786 8.032.926

4.2. Densitatea medie a populaiei


Conform unor statistici efectuate n anul 2009, Austria se afl pe locul 78 n lume din punct de vedere al densitii populaiei, nregistrnd o densitate medie a populaiei de aproximativ 97,58 locuitori/ km. 4.3.Durata medie de via (pentru barbai i pentru femei) VRSTA MEDIE: TOTAL: 43 ani BRBAI: 41.9 ani FEMEI: 44 ani (estimare 2011) Conform statisticilor, sperana de via la ntere la austrieci este de : 74 ani la barbai i 81 ani la femei.

4.4. Raportul populatiei care domiciliaza in mediul rural si mediul urban


n prezent raportul urban/rural este de aproape 66/34 ceea ce arat un grad mare de urbanizare.

4.5. Rata natalitatii si mortalitatii


Natalitatea: 8,67 la 1.000 de locuitori Mortalitatea: l0,14 la 1000 de locuitori Se poate observa c rata natalitii este una foarte mic, sub cea a mortalitii, clasnd astfel Austria pe locul 215 n lume din punct de vedere al natalitii si pe locul 54 n lume din punct de vedere al mortalitii.

1.1.Sporul natural al populatiei


Sporul natural in cazul Austriei are o valoare negativ de -0,147% , ceea ce este alarmant. RATA MORTALITII INFANTILE: POPULAIA TOTAL: 4.32 mori /1,000 nou nscui LOCUL N LUME: 195 BRBAI: 5.23 mori /1,000 nou nscui FEMEI: 3.35 mori /1,000 nou nscui

Pag 10/28

Fi de marketing a rii: Austria


SPERANA DE VIA LA NATERE: POPULAIA TOTAL: 79.78 ani LOCUL N LUME: 32 BRBAI: 76.87 ani FEMEI: 82.84 ani 1.2.

Migraia populaiei (raportul intre numarul imigranilor si emigranilor)


RATA EMIGRAIEI: 1.81 emigrani / 1,000 locuitori (estimare 2011) - LOCUL N LUME: 42

Aproape zece procente din austrieci nu sunt descendeni de austrieci, ci provin din ri nconjurtoare, n special din naiunile fostului bloc estic. Mai mult de 50.000 sloveni indigeni locuiesc n provinciile austriece Carintia i Steiermark. Este prezent i un grup mare de imigrani pentru munc. Limba oficial, germana, este vorbit de toat lumea; dialectul este similar cu acela vorbit n sudul Germaniei. Exist totui o limb standard separat, germana austriac, care are mai multe diferene fa de germana vorbit n zilele noastre n Germania. Mai mult de trei sferturi din austrieci sunt romano-catolici. Exist de asemenea comuniti protestante cu vechi tradiii, comuniti mozaice i, dup cel de-al doilea rzboi mondial, comuniti islamice.

1.3. Structura populatiei pe grupe de varste


Structura populatiei pe grupe de varste in Republica Austria, dup o estimare din 2011 arat in felul urmtor: 0-14 ani: 14% (590,855 biei / 563,300 fete) 15-64 ani: 67.7% (2,793,725 brbai / femei 2,769,840) 65 de ani i peste: 18.2% (627,456 brbai / femei 872,104) 1.4.

Structura populaiei pe categorii de sex


RAPORTUL DINTRE SEXE: LA NATERE: 1.051 biei / fete SUB 15 ANI: 1.05 brbai / femei 15-64 ANI: 1.01 brbai / femei 65 DE ANI I PESTE: 0.71 brbai / femei TOTAL POPULAIE: 0.95 brbai / femei (estimare 2011)

Rata divorurilor n Austria a atins un maxim istoric de 50% in 2006, n timp ce 66% din csatoriile vienezilor sfresc prin divor.

1.5.Structura populaiei dup statutul marital

2.

Indicatori economici care definesc performantele si structura economiei tarii respective

Pag 11/28

Fi de marketing a rii: Austria

2.1. Produsul intern brut (in marime absoluta, PIB/locuitor, structura PIB pe domenii de activitate)
PIB: 376,800 milioane USD (Lista din CIA World Factbook pe 2010; locul 26 n lume) PIB/locuitor: 44,600 USD pe cap de locuitor (Lista din CIA World Factbook pe 2010; locul 18 n lume) PIB/domenii de activitate: Industria prelucrtoare (concentreaz cca 1/3 din populaia activ i contribuie cu pondere apropiat la PIB i peste la export) este foarte diversificat (siderurgia, constructoare de maini, chimic, sticlrie i porelan, textil, instrumente muzicale) i de nalt productivitate. Agricultura de mare randament i puternic mecanizat (detne doar 2% din populaia activ dei particip cu numai 1% la PIB, asigur mai mult de 4/5 din necesarul intern de produse alimentare. Un rol important in economia Austriei il au comerul exterior (1/4 din PIB) si turismul (de regula intre 15 si 17 mld $ venituri anuale, respectiv 7-8% din PIB).

2.2. Venitul mediu (net sau brut) pe locuitor


Venitul mediu lunar pe locuitor in Austria este de aproximativ 2.700 de euro. 2.3.

Repartiia veniturilor pe categorii de populaie

Indicele GINI este de aprox. 26%, ceea ce nseamn o difereniere relativ mic ntre veniturile populaiei. De asemenea se poate observa o scadere a indicelui GINI de la 31% (1995) la 26% (2007).

2.4. Structura cheltuielilor consumatorilor


Cea mai mare parte din totalul cheltuielilor o ocup cele legate de locuin (chirie, ntreinere) 27.1%. Urmeaz cele ocazionale de cumprarea de mncare i buturi non-alcoolice 17.6%, transport 12,1%, mobil i electrocasnice 5.4%, mbrcminte i nclminte -5.4%,comunicaii 4.4%, restaurante, hoteluri 4.2%, diverse bunuri i servicii 8.1%, buturi alcoolice, igri 10.8%, servicii educaionale 2%, sntate 1.9%.

2.5. Gradul de ocupare a fortei de munca


n anul 2009 n Austria au fost angajate circa 3.278.444 persoane, dintre care 1.763.822 brbai i 1.514.622 femei. 72,2% din totalul de angajai au lucrat n acest an n domeniul serviciilor, 27% n industrie i sub 1% n agricultur i silvicutur. Stabilitatea economic crescut din Austria are ca rezultat un grad mare de ocupare al forei de munc. Nu doar n cadrul UE, dar i pe plan mondial Austria se afl n fruntea clasamentului rilor care au o rat mic a omajului. n pofida ratei mici a omajului, de 4,8%, Austria dispune de o ofert considerabil de for de munc specializat. Austria are una dintre cele mai sczute rate ale omajului, de 4,2 % n comparaie cu celelalte ri member UE.

Indicatori monetari i financiari (moneda naional, rata de schimb, inflaie, soldul balanei de pli i balanei comerciale principalii parteneri externi, datorie extern)
2.6. Moneda naional: Euro Inflaie: 1,9% Partenerii exportatori: Printre cei mai mari parteneri comerciali sunt: EU 63% (Germania 35%, Italia 9%, Frana 5%, Elveia 5%),

Pag 12/28

Fi de marketing a rii: Austria


USA 5%, Ungaria 4% Partenerii importatori:EU 68% (Germania 42%, Italia 7%, Frana 5%), USA 6%, Elveia 3%, Ungaria 2%. 2.7.

Producia principalelor ramuri din diferite domenii de activitate


Venitul naional este de 330,32 mld dolari din care: Industria: 29,4% Agricultura: 1,5% Servicii: 69.1% (estimare 2010)

2.8.

Investiii strine directe atrase de ara respectiv


Valoarea investiiilor strine directe: 154.1 miliarde dolari (estimare 30 septembrie 2010)

2.9.

Investiiile rii respective n strinatate

Stocurile de iesire de ISD prezinta o continua crestere din anul 2002 pana inanul 2008 ajungand de la valoarea de 42.485 mld. $ la 152.562 mld. $; cea maimare crestere se inregistreaza in anul 2007 cand stocurile de iesire de ISD cresccu 47.347 mld. $ si ajung la 153.043 mld. $ 2.10.Bariere tarifare i netarifare, riscuri financiare Uniunea European reprezint un spaiu economic-social i politic, n construcie, de o natur i consisten diferit fa de formele tradiionale de grupare a intereselor de natur economic i social la scar societal. Austria ca ar membr a Uniunii Europene este de accord cu procesul de formare i consolidare a spaiului european care a presupus o serie de transformri ale structurilor economice i socio-politice, care s-au concretizat n formele mbrcate de-a lungul timpului: - zona de camer liber, care reprezint acea form a integrarii prin care dou sau mai multe ri convin s nlture barierele tarifare i netarifare dintre ele, pe baza unui acord preferenial de comer, dar fiecare ar si menine propriile bariere comerciale n comerul cu rile nemembre. - uniunea vamal, ca form de integrare prin care rile membre nlatur toate barierele n comerul desfurat ntre ele i adopt un tarif vamal extern comun fa de teri - pia comun, care reprezint o uniune vamal n cadrul creia liberalizarea micrii bunurilor i a serviciilor este acompaniat de liberalizarea micrii fluxurilor de factori ntre rile membre. - pia intern, form care presupune, n afara realizarii unei piee comune pentru libera circulaie a bunurilor i serviciilor, creterea coeziunii economice, armonizarea politicii sociale, consolidarea instituiilor comunitare; - uniunea economic i monetar, care se formeaz, pornind de la piaa internp unic, n cadrul creia are loc creterea gradului de armonizare a politicilor economice naionale, n special a celor viznd sfera monetar financiar, pna la adoptarea unei monede unice i a unor instituii comune de gestionare a chestiunilor monetar financiare la nivel comunitar. - integrarea economic complet (sau total) ca ultim stadiu al integrrii n cadrul cruia unificarea politicilor economice este ntregit prin stabilirea unei uniti supranaionale ale crei decizii sunt obligatorii pentru statele membre. Integrarea economic complet presupune parcurgerea tuturor etapelor descrise anterior, spaiul integrat cptnd trsturi apropiate de cele ale unei economii naionale: instituii comune care guverneaz cu ajutorul unei

Pag 13/28

Fi de marketing a rii: Austria


legislaii comune utiliznd un buget comun i adresndu-se unei piee de producie i de desfacere comun; utilizarea unei monede unice i a unui sistem bancar omogen, a politicilor interne i externe comune. 2.11.Situaia monopolurilor OMV este cea mai mare companie austriac din domeniul produciei i rafinrii petrolului i operrii de staii de benzin, deinnd monopol pe piaa din Austria. Este de asemenea cel mai mare grup petrolier din Europa Central activnd n 12 ri n domeniile de Rafinare i Marketing i n 17 ri pe patru continente n domeniul de Explorare i Producie[1]. n prezent (ianuarie 2010), pachetul majoritar, de 51,5% din aciuni este deinut de sterreichische Industrieholding AG (IAG), reprezentand statul austriac, cu 31,5%, i International Petroleum Investment Company (IPIC), companie deinut de guvernul din Abu Dhabi, cu 20%.

3. Infrastructura
3.1.Infrastructura rutier OSELE: TOTAL:: 107.262 km LOCUL N LUME: 39 ASFALTATE: 107.262 km (incluznd 1.696 km de drum expres) NEASFALTATE: -

3.2.Infrastructura feroviar
CI FERATE: TOTAL: 6.399 km LOCUL N LUME: 29 ECARTAMENT MARE: 5.927 km 1.435-m ecartament (3.853 km electrificai) ECARTAMENT STANDARD: 384 km 1.000-m ecartament (15 km electrificai); 88 km 0.760-m ecartament (10 km electrificai). 3.3.Infrastructura aerian AEROPORTURI: 55 (2010) LOCUL N LUME: 84 AEOROPORTURI CU PISTE PAVATE: TOTAL: 2 AEROPORTURI - CU PISTE NEPAVATE: TOTAL: 30 HELIPORTURI: 1

3.4.Infrastructura naval
CI NAVIGABILE: 358 km (2011) LOCUL N LUME: 91 MARIN COMERCIAL: TOTAL: 2 LOCUL N LUME: 141

Pag 14/28

Fi de marketing a rii: Austria


DUP TIP: cargo 2 NREGISTRATE N ALTE RI: 4 (Cipru 1, Malta 1, Saint Vincent i Grenadine 2) PORTURI: 4 Enns, Krems, Linz, Viena

3.5.Infrastructura militara
CATEGORII DE FORE: Fore de uscat, Fore aeriene SERVICIUL MILITAR - VRST I OBLIGATIVITATE: vrsta obligatorie pentru serviciul militar: 18 35 ani; n ceea ce privete serviciul militar voluntar - vrsta minim este de 16 ani att pentru brbai ct i pentru femei; durata serviciului obligatoriu: 6 luni, plus 8 ani de rezerv; militarii n termen nu pot satisface stagiul dect pe teritoriul austriac PERSONALUL DISPONIBIL PENTRU SERVICIUL MILITAR: BRBAI CU VRSTA NTRE 16-49 ANI: 1,941,110 FEMEI CU VRSTA NTRE 16-49 ANI: 1,910,434 (estimare 2010) PERSONALUL APT PENTRU SERVICIUL MILITAR: BRBAI CU VRSTA NTRE 16-49 ANI: 1,579,862 FEMEI CU VRSTA NTRE 16-49 ANI: 1,554,130 (estimare 2010) PERSONALUL CARE ATINGE ANUAL VRSTA CORESPUNZTOARE SERVICIULUI MILITAR: BRBAI: 48,108 FEMEI: 45,752 (estimare 2010) CHELTUIELI CU SISTEMUL DE APRARE (PROCENT DIN PIB): 0.8% din PIB (2009) LOCUL N LUME: 150

6.6. Infrastructura financiara


Este adevrat c n 2011, la Bursa din Viena, a existat o singur ofert public.

n august 2011, la Bursa din Viena erau listate, n total, 108 companii. Capitalizarea pieei per companie a fost de 801,4 milioane de euro . Cifra de afaceri medie lunar per companie a fost de 44,54 milioane de euro . Aceste cifre demonstreaz c Bursa din Viena, o companie de servicii din sectorul privat, este cea mai atractiv burs din Europa.

4. Indicatori tehnologici
4.1.Gradul de actualitate a tehnologiilor din principalele ramuri de activitate
Gradul de nzestrare tehnic in industrie este relativ ridicat, nsa investiiile private nu au fost incurajate de guvern, descurajarea provenind in primul rand din faptul ca unele sectoare sunt nca monopolizate sau dominate de uniti de producie controlate de stat.

4.2.Gradul de calificare a fortei de munca


Pag 15/28

Fi de marketing a rii: Austria


ALFABETIZARE: DEFINIRE: populaia de peste 15 ani poate s scrie i s citeasc TOTAL: 98% NUMR ANI COLARIZARE: TOTAL: 15 ani BRBAI: 15 ani FEMEI: 15 ani CHELTUIELI CU EDUCAIA: 5.4% din PIB LOCUL N LUME: 47 4.3.

Anul trecut, cele 700 de companii ce activeaz in sectorul auto austriac ofereau locuri de munc pentru 175.000 de persoane i generau vanzri de 22,5 mld. euro, dintre care peste 90% erau destinate exportului. Sute de alte companii sunt dependente de industria auto, inclusiv Voestalpine, grupul ce activeaz in industria oelului. Cea mai mare divizie a grupului, ce genereaz 37% din vnzrile grupului, produce oel pentru sectorul auto. Austria nu are un brand naional de autoturisme, ns dependena sa de aceast industrie este chiar mai pronunat decat n cazul Germaniei. Ca o consecin, prabuirea vnzrilor auto a avut un efect devastator asupra economiei austriece n aceast primavar. n condiiile economice actuale, chiar dac exist semne de revenire, oficialii nu se ateapt ca industria auto s revin la varfurile nregistrate anterior. Totodat, ei se tem c sistemul colectiv de negociere a salariilor dintre sindicate i angajatori, care n trecut a ajutat la meninerea la un nivel redus a costurilor salariale, ar putea influena acum o majorare semnificativ a salariilor, care s afecteze competitivitatea rii la nivel internaional. n momentul n care vnzrile de maini au nceput s revin pe o pant ascendent, graie programelor de rennoire a parcurilor auto (de tip Rabla), sectorul auto din Austria a luat o gur de aer proaspat. Economitii se tem ns c un nou declin al cererii din industria auto ar putea declana un val masiv de concedieri, care ar reduce i mai mult consumul privat i ar afecta, n consecin, celelalte sectoare ale rii. Dei nu muli tiu, Austria are o industrie auto cu tradiie, chiar dac nu are un brand naional propriu de automobile.Timp de aproape un secol, compania Steyr-Daimler-Puch din oraul austriac Graz a asamblat vehicule i diverse sisteme de inginerie auto, specializndu-se i n sistemele avansate de transmisie. Producia uzinei Magna din Austria a fost puternic afectat de criza economic, astfel c dac n 2006 ieeau de pe porile fabricii aproape 250.000 de automobile, anul acesta vor fi construite doar 100.000 de uniti. n 1998, productorul canadian de componente auto Magna a achiziionat business-ul, redenumindu-l Magna Steyr. n cadrul Magna Steyr, o serie de automobile au fost asamblate, inclusiv modelul offroad X3 al nemilor de la BMW.

Gradul de dotare cu automobile si vechimea medie a acestora

4.4.Densitatea retelei de televiziune prin cablu


MASS-MEDIA - AUDIOVIZUALUL: ORF, compania de televiziune public austriac, deinea pn n anii 90 toat piaa i asta se datora faptului c nu era nicio alternativ, ns dup aceast perioad, posturile comerciale de radio i televiziune au luat natere i astfel monopolul s-a redus; pachete de cablu i satelit sunt disponibile, incluznd posturi de televiziune germane .

4.5.Gradul de patrundere a retelei INTERNET, precum si a telefoniei mobile sau fixe


CODUL INTERNET DE AR: .at NUMRUL DE COMPUTERE CONECTATE LA INTERNET: 3.266 milioane LOCUL N LUME: 29 NUMRUL UTILIZATORILOR DE INTERNET: 6.143 milioane LOCUL N LUME: 43

Pag 16/28

Fi de marketing a rii: Austria

4.6.Gradul de inzestrare a populatiei cu bunuri de folosinta indelungata de consum


Cererea pentru electronice, n special pentru cele portabile se afl ntr-o continu cretere.. Ceea ce este luat n considerare de ctre consumator la alegerea unui produs nu mai este brand-ul, ci modul n care produsul respectiv este promovat i modul n care i sunt evideniate calitiile superioare n comparaie cu celelalte produse concurente.

4.7.Rolul afacerilor in societate


Mediul de afaceri din Austria, potrivit analitilor economici austrieci arat astfel: Politici privind ntreprinderile private i competiia: liberalizare n domeniul telecomunicaiilor i n cel al energiei, creterea influenei legislaiei UE n ceea ce privete concurena dintre firme i adaptarea legislaiei austriece la normele europene; se vor continua msurile regulatorii i eliminarea barierelor birocratice privind accesul la piaa serviciilor i nfiinarea de noi afaceri. Politici privind investiiile strine: introducerea sistemului one-stop-shop. pe msur ce are loc procesul de extindere a UE, va crete rolul Austriei ca poart ntre Europa de Vest i cea de Est. Comerul exterior i controlul schimburilor comerciale: liberalizare conform metodologiei UE. extinderea UE va duce la creterea integrrii economice cu Europa de Est. Cota la importul de textile a fost desfiinat ncepnd cu 1 ianuarie 2005 i noul ciclu economic poate duce la o uoar deschidere a pieelor agricole.

Sistemul de impozitare: reform a taxelor privind mbuntirea sistemului de pensii private; reform accentuat a sistemului de impozitare.

5. Indicatori socio-culturali
8.1. Limba nationala si dialectele utilizate
Limba german este cea oficial la nivelul ntregii naiunii - 88.6%, dar se pot observa s turca 2.3%, srba 2.2%, croata (oficial n Burgenland) 1.6%, altele (incluznd aici: slovena oficial n Carinthia, i maghiara oficial de asemenea n Burgenland) 5.3% (conform recensmntului din 2001)

8.2. Religia
RELIGIE: romano-catolici 73.6%, protestani 4.7%, musulmani 4.2%, alii 3.5%, nespecificat 2%, atei 12% (conform recensmntului din 2001)

8.3. Educatia
ALFABETIZARE: - DEFINIRE: populaia de peste 15 ani poate s scrie i s citeasc

Pag 17/28

Fi de marketing a rii: Austria


- TOTAL: 98% - BRBAI: - FEMEI: NUMR ANI COLARIZARE: - TOTAL: 15 ani - BRBAI: 15 ani - FEMEI: 15 ani (2008) CHELTUIELI CU EDUCAIA: 5.4% din PIB (2007) - LOCUL N LUME: 47

8.4. Obiceiuri si traditii


Ianuarie Unul dintre cele mai interesante obiceiuri din Austria este cu siguranta "Glocklerlauf Prozession". In fiecare an, pe 5 ianuarie, grupuri de barbati imbracati in alb se intalnesc dupa caderea noptii, purtand si curele late, impodobite cu clopotei grei si felinare colorate, mergand apoi pe strazile satelor si oraselor. Felinarele, adevarate opere de arta populara, sunt purtate pe cap si sunt realizate la capatul mai multor ore de munca. Se spune ca "Glocklerlauf Prozession" aduce lumina in sate si alunga spiritele rele care sunt mai puternice in zilele lungi de iarna.

Februarie In luna februarie in Austria este momentul pentru carnaval - Fasching, unul dintre cele mai impresionante spectacole cu masti, costume, dansuri, muzica traditionala, cate o parada la care participa locuitorii oraselor, obiceiuri si traditii locale, diferite de la o regiune la alta. Daca vreti sa gustati cu adevarat o petrecere in Austria, atunci Fasching este cea mai buna alegere. August In luna august multi turisti aleg sa vina in Austria, atrasi mai ales de faima statiunilor, precum Bad Ischl, resedinta de vara a imparatului Franz Josef. Aici se gaseste si Vila Imperiala, Kaiser Villa, resedinta oficiala de vara a imparatului, un minunat exemplu de arhitectura traditionala, impletita cu tehnicile si tendintele la moda in epoca. Franz Josef avea sa iti petreaca nu mai putin de 82 de veri aici, sarbatorindu-si chiar si a 81-a aniversare la Bad Ischl, datorita frumusetii locurilor. Si astazi ziua imparatului este sarbatorita cu mare fast in Bad Ischl in fiecare an, pe 18 august, si ideal este sa ajungeti in Bad Ischl chiar cu aceasta ocazie. Decembrie Daca ajungeti in aceasta luna in Austria, atunci cu siguranta ca veti avea parte de o vacanta speciala, descoperind obiceiurile si traditiile specifice locurilor, adesea surprinzator de diferite fata de alte tari europene. Pentru o experienta neobisnuita, ar fi frumos sa vedeti Friedenslicht-Laterne, "Felinarul Pacii", plutind pe apele Lacului Wolfgang, ca un simbol al impacarii si dragostei pentru sfarsitul de an si inceputul Pag 18/28

Fi de marketing a rii: Austria anului urmator. De-a lungul lacului se afla localitatea cu acelasi nume St. Wolfgang, la numai 49 km de Salzburg.

8.5. Rolul familiei/al femeii in societate

8.6. Importanta muncii in societate


Rui consider c locul de munc este a doua lor casa, i aa cum ar fi n casele lor, ei sunt contienti de confortul oferit celorlalti. Lucrtorii se simt incomod, de exemplu, dac un coleg st jos in timp ce altul sta in picioare. n plus, ritualuri de but ceai sunt efectuate la locul de munc n anumite momente. n cele din urm, multi isi fac mediul de lucru mai familiar i mai vesel cu decoratiuni si artefacte personale.

8.7. Modalitati de petrecere a timpului liber


Activitati de vara: Rusii sunt foarte activi in timpul verii. Acestia isi petrec timpul facand activitati diverse incepand de la inot, pescuit, fotbal, tenis, pana la sporturi extreme. Activitati de iarna: Rusii se bucura de o serie de activitati si pe timpul iernii. Cele mai populare sporturi competitive include patinajul, hocheiul si schi alpin. Impreuna cu activitatile traditionale de vara si de iarna rusii mai sunt cunoscuti pentru concursurile de sah si colectarile de timbre.

6. Coordonate ale mediului politic


9.1. Climat politic
Puterea politica in Rusia este puternic centralizata pe presedinte si pe administratia prezidentiala din interiorul Kremlinului care isi exercita influenta asupra tuturor aspectelor domestice si a politicii externe. Dup alegerile fostului Preedinte Vladimir Putin la nceputul anului 2000, previzibilitatea politica i stabilitatea politic a crescut treptat.

9.2. Tipul de guvernare


Tip de gurvernare: Republica federala semi-prezidentiala Presedinte: Dmitri Medvedev Prim ministru: Vladimir Putin

Pag 19/28

Fi de marketing a rii: Austria


Parlamentul, bicameral, este compus din: camera superioara - Consiliul Federatiei (cuprinde cate 2 reprezentanti din fiecare subiect al Federatiei Ruse) si camera inferioara - Duma de Stat (450 deputati).

9.3. Sistemul partidelor politice


Cealalta Rusie este un partid politic rus. n prezent, conductorul partidului este Eduard Limonov si Gari Kasparov. Iabloko, este partid social liberal condus de Grigori Iavlinski. Partidul militeaz pentru liberttile politice si ale mijloacelor de informare n mas, pentru integrarea Rusiei n occident, inclusiv pentru viitoarea integrare a trii n Uniunea European si se opune cu putere rzboiului din Cecenia. Partidul Comunist al Federatiei Ruse este un partid politic rus. Se apreciaz uneori c este succesorul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice si al Partidului Bolsevic. Partidul pune un accent deosebit pe caracterul su unic rusesc si invoc deseori n discursul politic, alturi de comunism, si patriotismul si nationalismul rus. Partidul National-Bolsevic este un partid politic rus. Partidul pune un accent deosebit pe caracterul su unic rusesc si invoc deseori n discursul politic patriotismul rus, alturi de comunism. Rusia Unit este un important partid politic din Rusia. n prezent este cel mai puternic partid din Rusia. La alegerile prezidentiale din 2008, Rusia Unit l-a sustinut pe Dmitri Medvedev n cursa pentru functia de presedinte, pe care, ulterior, a si obtinut-o. Fostul presedinte al Rusiei, Vladimir Putin este acum lider al partidului.

9.4. Existenta claselor sociale


Dvorianstvo este un termen prin care este denumit nobilimea rus. O persoan din aceast clas social era denumit dvorianin. Acesta era un statut, o clas social, nu un titlu. Dvorianstvo fr moie erau cei nnobilai ct vreme se aflau n serviciul statului, fr a fi primit i o moie n dar. Dvorianstvo ereditar era un statut social transferat soiei, copiilor i mai departe descendenilor pe linie masculin. n mod excepional, mpratul putea transfera dvorianstvo pe linii indirecte sau pe linie feminin, n scopul pstrrii numelui unor familii importante. Dvorianstvo personal era un statut transferabil numai ctre soie i avea un prestigiu mai sczut. Dvorianstvo de titlu era cea mai nalt categorie. Aceasta era categoria cnejilor, baronilor i conilor. Ultimele dou titluri au fost introduse de Petru cel Mare.

9.5. Nationalismul si situatia minoritatilor


Nivelurile nalte de instruire i de civilitare ale majoritii populaiei, inclusiv ale femeilor i minoritarilor, atitudinea secular, structura de clas mobil, foarte buna integrare a minoritilor n curentul cultural principal plaseaz Rusia mult mai bine dect majoritatea celorlalte aa numite ri n curs de dezvoltare i chiar mai bine dect unele ri puternic dezvoltate.

Pag 20/28

Fi de marketing a rii: Austria


Problema minoritatilor in fosta Uniune Sovietica este tripla: Aceasta prezinta: o problema pentru politica externa a Rusiei, in mod inevitabil implicata in lupta cu politica interna Reprezinta o problema pentru cele 14 state independenta, de diferite intensitati si scale Si deasemenea reprezinta o problema pentru minoritatile in sine

Escaladarea unui conflict care implic ruii n orice parte a fostei URSS va influena imediat evoluiile politice din alte state i regiuni - i la Moscova.

9.6. Nr. mediu de zile de greva


Nr mediu de zile de greva: 28 zile nelucrate/ 1000 angajati 1.

Caracteristici ale mediului juridic

1.1.Sistemul juridic national


Curtea Suprema de Justitie Rusa si Curtea Suprema de arbitraj nu au nici o autoritate sa emita explicatii generale ale legii substantiale si a problemelor de natura procedurala. Savantii juridici de asemenea iau parte in aceste discutii, iar avizele de la judecatori si comentariile sunt facute publice si utilizate ca autoritate convingatoare. Rusia este o ar de drept civil; i, strict vorbind, deciziile prestate de ctre instanele judectoreti nu sunt obligatorii pentru celelalte instane. Cu toate acestea, instanele inferioare, n general, urmeaza principiile stabilite de instanele supreme. n plus, conform Art.304 cod de procedur n faa instanelor comerciale, Curtea Suprem de arbitraj poate retrage din circuit o decizie a unei instane inferioare pe motiv c prezenta decizie contravine uniformitatea interpretrii dreptului instituit prin jurisprudena. n practic, dar nu n teorie, precedene ale instanelor superioare devin legi rusesti importante. 1.2.Legislatia

nationala si internationala

Toate legile internaionale i tratatele internaionale ale Federaiei Ruse fac parte din sistemul juridic intern Rus. Dreptul intern deschide calea dreptului internaional, n conformitate cu articolul 15 din Constituie. Curtea Constitutionala are cea mai mare expertiz n aplicarea dreptului internaional. 1.3.Constiinta

juridica

Ridicarea culturii juridice a populatiei a fost o tema putin utilizata pana acum de politicienii rusi care au candidat cu succes pentru prima functie in stat. Legea promulgata de presedinte acorda o atentie aparte dezvoltarii constiintei juridice a tinerilor rusi, de unde isi trage Medvedev electoratul. Legea promulgata de presedintele Dmitri Medvedev, pentru constiinta juridica a cetatenilor Rusiei este un document menit sa ridice cultura juridica a populatiei si sa instituie un comportament civic bazat pe valorile traditionale ale respectarii ordinii de drept, a legilor si pe onestitate. Societatea rusa trebuie sa combata nihilismul in materie de drept, care este un impediment in calea dezvoltarii Rusiei ca un stat de drept modern.

Pag 21/28

Fi de marketing a rii: Austria

1.4.Legislatia referitoare la investitiile straine


nregistrarea unei afaceri n Federaia Rus este reglementat de Legea investitiilor straine din 1999 i de Codul Civil din 1999. n Federaia Rus se pot nfiina urmtoarele tipuri de firme: - OOO (Obschestvo Ogranichennoi Otvetstvennosti) societate cu rspundere limitat; - ZAO (Zakritoe Aktsionernoe Obschestvo) societate mixt pe aciuni (nchis); - OAO (Otkritoe Aktsionernoe Obschestvo) societate mixt pe aciuni (deschis); - Reprezentane sau filiale ale unor firme strine; - PBOIu ntreprinztor privat individual. Pentru firmele de tipul OOO i ZAO, numrul minim de acionari este 1 (unu), iar cel maxim este 50. Capitalul social minim este de 10.000 ruble (aproximativ 350 USD). Pentru societtile mixte de tipul OAO, numrul minim de acionari este 1 (unu), neexistand o limita in ceea ce privete numrul maxim al acestora. Capitalul social minim este de 100.000 ruble (aproximativ 3.500 USD). Pentru nfiinarea unei companii este necesar nregistrarea la Camera de nregistrri de Stat, aflat sub jurisdicia Ministerului Justiiei 1.5.Respectarea

drepturilor de proprietate industriala si intelectuala

Cadrul legal pentru protectia proprietaii industriale i intelectuale este ntr-un proces de aliniere la standardele europene. De asemenea au fost instituite sanciuni penale pentru furtul de proprietate industrial i intelectuala.

1.6.Nivelul coruptiei
Corupia este o problem grav, prezent n mai toate domeniile de activitate. Au fostinstituite legi pentru a o combate, ns acestea nu sunt impuse cu suficient strictee. n general la nivelul populaiei exist un grad ridicat de tolerant fa de corupie.

2. Caracteristici ale mediului comercial


2.1.Existenta

retelelor de distributie; organizarea comertului cu ridicata si a comertului cu amanuntul; principalele companii de distributie

Distributia vinului in Federatia Rusa se caracterizeaza printr-un lant relativ scurt, in care functiile de import si distributie se suprapun. In unele cazuri, importatorii dispun chiar de magazine proprii, deci controleaza tot lantul distributiei, de la import si pana la vanzarea cu amanuntul. Companii de distributie: LUKOIL deine rafinrii, uzine petrochimice n Rusia n Europa de Est i n fostele republici din Uniunea Sovietic, precum i numeroase conducte pentru transportul ieiului i produselor petroliere. De asemenea Compania LUKOIL opereaz reele de distribuie n Statele Unite,Polonia, Bulgaria, Romania, Turcia, Statele Baltice, Republica Ceha, Ucraina, Belarus, Republica Moldova, Azerbaijan, Kazahstan, Kirchistan, Slovacia, Muntenegru, Ungaria i altele.

2.2.Centre comerciale
Principalele produse comercializate cu amanuntul n supermarket-urile i magazinele ruseti sunt reprezentate

Pag 22/28

Fi de marketing a rii: Austria


de produsele cosmetice, produsele de igien, de ngrijire a casei i mncarea. n prezent 37% din cumprarea acestor produse se produce la magazinele mici, n timp ce doar 12% revine lanurilor mari de magazine sau supermarketurilor. Trendul comerului sugereaz o cretere a lanurilor mari de magazine i a supermarket-urilor.

2.3.Structura si densitatea retelei comerciale


Anul 1990 a reprezentat anul de intrare pe piaa Rusiei a firmei McDonalds. Din acel an, McDonalds a deschis mai mult de 150 de restaurante n Moscova i mai mult de o duzin n diferite orae din Rusia i plnuiete s deschid cte un restaurant la fiecare staie de metrou n Rusia. Baskin Robbins reprezint unul dintre cele mai mari lanuri de magazine deschise prin franciz n Rusia, profitnd de pasiunea ruilor pentru ngheat. Aceast companie are chioculee deschise la fiecare col de strad, ele fiind deschise i la temperaturi de sub 0 Alte francize precum Pizza Hut, Subway sau KFC au o prezen mai C. discret pe piaa din Rusia i au ntmpinat numeroase probleme.

2.4.Deprinderi de cumparare locale


Preferinele consumatorilor rui pentru fast food se ndreapt n special spre chiocurile de strad care ofer specaliti precum Kroshka-Kartoshka (cartofi copi), sau Russkoe Blini (cltite tradiionale umplute) i hot dogs. Lanurile Rustick, al cror specialitate principal este puiul prjit, se afl pe locul doi n topul popularitii i preferinelor consumatorilor dup McDonalds.

2.5.Vanzarile cu amanuntul
Rusia s-a confruntat cu o cretere accentuat a comerului cu amnuntul , cretere datorat n mare msur creterii venitului consumatorului. n anul 2007 Rusia a fost declarat ce-a de-a zecea cea mai mare pia de retail a lumii. Un rol important n creterea puterii de cumprare a consumatorilor rui l-a avut motenirea de ctre o mare parte din populaie a caselor dup cderea comunismului, astfel nemaifiind obligate s plteasc ipotec pentru propria locuin.

2.6.Increderea consumatorilor
Conform unor studii jumtate dintre brbaii i femeile cu vrste cuprinse ntre 16 i 50 de ani cumpr fast food cel puin o dat pe sptmn. Majoritatea consumatorilor consider locaia ca avnd un procentaj de 64% din 100% n procesul alegerii localului, n timp ce costul reprezint 54%, calitatea 43%, iar igiena doar 25%.

3. Caracteristici ale mediului de marketing


3.1.Agentii

de publicitate si de cercetare a pietei

Mindshare Interaction este una din cele mai importante agentii de publicitate online, care detine 15% din piata de profil din Rusia. Centrul de analiza Video International, care reprezinta cea mai mare divizie de cercetare intre agentiile de advertising rusesc, a estimat in septembrie anul trecut ca publicitatea pe Internet va atinge in 2010 5,1 miliarde de ruble ( aproximativ 140 milioane euro).

Pag 23/28

Fi de marketing a rii: Austria

3.2.Numar de posturi de radio si televiziune nationale


VGTRK este o intreprindere unitara de stat in Rusia care n prezent, deine i opereaz cinci staii naionale de televiziune, dou reele internaionale, cinci posturi de radio, si peste 80 de reele regionale de televiziune i radio. Posturi de televiziune Rusia 1 ( 1) - divertisment, tiri (fost Rusia, RTR 1 & RTR) Rusia 2 ( 2) - sport, divertisment (fost Sport) Rusia 24 ( 24) - canal de tiri (fost Vesti) Rusia K ( ) - canal de cultur (fost Cultur, RTR 2) Karusel () - canalul pentru copii (anterior Bibigon) RTR Planet ( ) - canal internaional Planeta mea ( ) - documentar canal Sport 1 - primul pay-TV de sport canal Sport 2 - a doua plat canal TV de sport De limb rus editie a Euronews Cel puin 90 de canale regionale de televiziune n Rusia

Posturi de radio Radio Kultura - de radio cultural Radio Mayak - general de divertisment, actualiti i muzic contemporan pentru aduli Radio Rossii - Talk Radio i programrii regionale Radio Yunost - cea mai mare parte din Europa i America de muzic pop Vesti FM - stiri de radio

1.1.Numar de cotidiene si reviste de specialitate economica cu mentionarea celor mai importante


Russian International News Agency (RIA Novosti) agentie de stiri de stat cu sediul la Moscova. Agenia public de informaii despre subiecte social-politice, economice, tiinifice i pe Internet i prin e-mail n principalele limbi europene, precum persan, japonez, chinez i arab. Prin intermediul celor 1171 de reviste i 18 canale radio RIA Novosti isi informeaza cititorii/ascultatorii zilnic cu privire la problemele contemporane. este o tiri i financiare i n ziare, 523

1.2.Volumul investitiilor in publicitate


Pag 24/28

Fi de marketing a rii: Austria


Doua dintre cele mai mari companii de Internet rusesti, Yandex si Rambler au dominat piata, detinand 63% din cheltuielile pentru publicitatea online. In schimb, Google a obtinut mai putin de 3% din totalul de pe piata publicitara online si aproape 5% din piata de advertising contextual. Majoritatea advertiserilor de top din Rusia sunt din domeniul telecomunicatiilor, al pietei auto, din domeniul tehnologic si din sectoarele consumatorilor de bunuri. Cei din piata auto au fost fruntasi, cu un sfert din totalul cheltuielilor. 1.3.Manifestari

expozitionale internationale

Expoziia WORLD FOOD MOSCOW 2010 EDIIA 19, n centrul expoziional Moscow Expocenter, Pavilion 8 Hall 3 , desfasurata n perioada 14-17 septembrie 2010 la Moscova. Moldexpo a organizat Zilele Economiei Naionale a Republicii Moldova ntr-un ir de ri. Astfel, expoziiile itinerante cu genericul Moldova invit la colaborare s-au desfurat n Polonia, Romnia, Federaia Rus, Ucraina, Uzbekistan, Ungaria, Turcia i n alte ri. EXPO SHANGHAI: Pavilionul Rusiei a fost conceput dupa o ideea a unui scriitor de literatura pentru copii, Nikolai Nosov. Acesta a spus ca cel mai bun oras din lume este cel pe care il iubesc copiii. Pavilionul Rusiei este o tara a basmelor si este format din 12 turnuri de forme neregulate, albe, rosii si aurii, creand imaginea unui oras de poveste, pentru copii si a unui loc paradisiac pentru adulti.

2. Situatii de risc ridicat


2.1.Stari conflictuale
Cel mai mare si vechi conflict al Rusiei este cu un alt stat fost sovietic: Ucraina. Ucraina va apela la Tribunalul International daca Rusia nu ii va oferi un pret mai bun la gazele naturale si nu va accepta o fuziune intre compania nationala de petrol si gaze Naftogaz si grupul rus Gazprom.

2.2.Atentate teroriste
1999 - 13 septembrie: 118 persoane au murit ntr-un atac cu bomb care a vizat o cldire din sud-estul Moscovei. Cinci atentate comise n perioada 31 august - 16 septembrie s-au soldat cu 293 de mori. 2002 -23-26 octombrie: un comando cecen narmat a luat 800 de ostatici n teatrul Dubrovka. Intervenia forelor de ordine s-a soldat cu 130 de mori.

Pag 25/28

Fi de marketing a rii: Austria


2003 - Un dublu atentat sinuciga comis la Moscova n timpul unui concert rock s-a soldat cu 15 mori i 50 de rnii. - 5 decembrie: Un atentat sinuciga revendicat de liderul cecen amil Basaiev s-a soldat cu 46 de mori, ntrun tren. 2004 - 6 februarie: Un atentat s-a soldat cu moartea a 41 de persoane la metroul din Moscova. Atacul a fost revendicat de gruparea cecen Gazotan Murdash. - 24 august: Dou femei-kamikaze s-au aruncat n aer la bordul a dou avioane de pasageri, provocnd moartea a 90 de persoane. - 1 - 3 septembrie: Peste 1.000 de persoane au fost luate ostatice ntr-o coal din Beslan, n Osetia de Nord, de un comando procecen. Peste 330 de persoane au murit dup intervenia forelor de ordine. 2009 -Un atentat a provocat deraierea unui tren de cltori care circula pe ruta Moscova - Sankt-Petersburg, bilanul atacului fiind de 28 de mori. 2010 - 29 martie - Un dublu atentat comis de femei-kamikaze la metroul din Moscova s-a soldat cu 40 de mori. - 9 septembrie - Un atac cu main-capcan s-a soldat cu 17 mori la Vladikavkaz, n Osetia de Nord. 2.3.Calamitati

naturale

Valul de caldura din Rusia din 2010 a provocat numeroase incendii si pagube. Pn acum, incendiile provocate de canicul, au fcut 40 de victime. Aproape 1.500 de case au fost distruse. Acest val de cldur a dus la o cretere a mortalitii n regiune, a provocat secet, incendii de pdure, o cretere a polurii aerului i distrugerea culturilor agricole. Studierea cauzelor unor astfel de manifestri extreme ale vremii este foarte important pentru c acestea pot avea un impact asupra economiei globale. Canicula din Rusia a redus recolta de cereale a acestei ri cu 40%, fapt ce a iniiat o criz a cerealelor n ntreaga lume.

2.4.Boli periculoase
Tranziia de la o economie central la una de pia n 1990 a adus schimbri importante n stilul de via, ceea ce a cauzat nceputul declinului populaiei Rusiei. Factori precum bolile de inim, alcolismul, violena, accidentele rutiere sau alimentaia neadecvat au dus la scaderea ratei natalitii i creterea ratei mortalitii.

2.5.Consumul de droguri
Surse oficiale din cadrul Ministerului rus al Sanatatii, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a declarat ca in Federatia Rusa exista peste un milion si jumatate de persoane depedente de consumul de heroina. Sursele citate au precizat ca peste 500.000 de persoane sunt inregistrate in mod oficial ca dependente de droguri, dar a precizat ca numarul lor real este de trei ori mai mare si ca aceste persoane sunt consumatoare de heroina. Potrivit datelor medicale oficiale prezentate de autoritatile medicale rusesti, aproximativ 30.000 de persoane mor anual in Rusia din cauza consumului de heroina, in timp ce alte aproximativ un milion de persoane mor din cauza unor boli provocate de consumul de alcool si tutun.

2.6.Sentimentul de nesiguranta
Pag 26/28

Fi de marketing a rii: Austria


Turistilor care se incumeta sa calatoreasca in Rusia, autoritatile tarilor de origine le atrag atentia asupra amenintarii teroriste, criminalitatii si atacurilor rasiste raspandite pe acest teritoriu. Astfel, reprezentantele diplomatice ale tarilor europene si SUA le recomanda cetatenilor, mai ales celor cu radacini asiatice sau afro-caraibiene, sa fie foarte atenti si sa se fereasca de atacuri pe temei rasist. Cel mai periculos moment pentru o vizita in Rusia este considerata ziua de nastere a lui Hitler (20 aprilie), precum si zilele de sarbatoare ale diverselor forte armate rusesti. Alaturi de turistii straini 'de diferite culori', din grupul de risc fac parte si homosexualii, carora li se recomanda 'sa nu-si afiseze pasiunea in public'. In cunoscutul ghid turistic 'Lonely Planet' se spune ca la Moscova si Sankt Petersburg exista o atmosfera de frica printre minoritatile etnice, iar Ministerul de Externe al Australiei aminteste de 'protestele de extrema dreapta' de la Moscova, din decembrie 2010.

3. Alte particularitati ale macromediului tarii ce ar putea influenta activitatea de marketing international
Factori culturali si antropologici Comunicare si limba Spatiul personal Vestimentatia si aparentele Hrana si obiceiurile alimentare Perceptia asupra timpului Familia si prietenii Particularitati pe diferite piete nationale RUSIA Explicita, directa Implicita, indirecta Strangeri de mana informale Imbratisari si strangere de mana formale Vestimentatia reflecta succesul Vestimentatia este impusa prin personal, varietate reguli religioase Mancarea este o necessitate (de Mancarea este legata de exemplu fast food) socializare Exacta, promptitudinea este foarte Relativ, timpul liber este foarte pretuita, timpul=bani important, timpul=relatii Familia este nucleul, orientarea spre Familii extinse, orientarea catre sine, pretuirea tinerilor ceilalti, loialitate si responsabilitate, respect pentru cei in varsta Independenta, confruntare si Conformitatea cu grupul, armonie conflict Egalitarism, provocarea Ierarhie, respect pentru autoritate, autoritatilor, controlul asupra acceptarea destinului, rolurile propriului destin, egalitatea intre sexelor sexe Orientarea pe sarcini, Orientarea pe relatii, recompensarea pe baza realizarilor, recompensarea pe baza varstei, munca este perceputa ca valoare munca este o necesitate/obligatie

Valori si norme Credinte si atitudini

Atitudinea fata de munca

Pag 27/28

Fi de marketing a rii: Austria

Bibliografie:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rusia http://romaniadeieri.blogspot.com/2009/01/scurt-istorie-rusiei.html http://www.e-referate.ro/referate/Federatia_rusa2005-03-18.html http://karadeniz-press.ro/kara/federatia-rusa-afectata-de-criza-demografica/ http://www.athenian-legacy.com/2011/07/rusia-multiculturala-si-dilema-demografica/ http://www.traderom.ro/informatii%20de%20piata%20externa/41%20-%20Federatia%20Rusa%20-%20iesire %20lenta%20din%20criza.pdf 7. http://www.financiarul.ro/2008/03/26/infrastructura-rusa-are-nevoie-de-un-trilion-de-dolari/ 8. http://www.ziare.com/articole/rusia+infrastructura+putin 9. http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/indrumar_afaceri_FederatiaRusa.html 10.http://www.evz.ro/detalii/stiri/rusia-gata-sa-injecteze-cash-pe-piata-941259.html 11.http://www.edc.ca/english/docs/grussia_e.pdf 12.http://www.womenrussia.com/basics.htm 13.http://www.wall-street.ro/articol/International/36181/Multinationalele-ruse-din-ce-in-ce-mai-interesate-deinvestitiile-in-strainatate.html 14.http://en.wikipedia.org/wiki/Law_of_the_Russian_Federation 15.http://www.ziare.com/magazin/stiinta-tehnica/expozitia-mondiala-de-la-shanghai-tur-virtual-galerie-foto1015825 http://www.scientia.ro/scientia-geographica/109-cia-the-world-factbook-in-limba-romana/1823-austria-hartageografie-populatie-guvernare-economie-telecomunicatii-transporturi-sistem-aparare-nationala.html http://www.artline.ro/Locuri-si-traditii-Austria--13294-1-n.html

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Pag 28/28