Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Bucureti 2011
CUPRINS
Pag 2/28
Pag 3/28
1.
Harta rii
Pag 4/28
2.
Scurt istoric
n antichitate pe teritoriul AUSTRIA triau celii pe care i-au cucerit romanii (l5 . Hr.) organiznd provinciile Raetia, Noricum, Pannonia; invazia vandalilor, vizigoilor, hunilor (sec. V d. Hr.); teritoriu locuit de germani, avari, slavi (sec. V-VI).
Carol cel Mare i nvinge pe avari (795) i ntemeiaz Marka de Est (803) viitorul Osterreich. n 955 Otto I i respinge pe maghiari. Teritoriul AUSTRIA este domeniul Habsburgilor (l274-l9l8) care devin i regi ai Italiei i mprai ai Sfntului Imperiu Roman (l438-l806). Habsburgii stpnesc n sec. XVI un stat multi-naional (Bohemia, Moravia, Silezia, Ungaria Occidental. n urma ofensivei antiotomane 99) Imp. Habsburgic se ntinde asupra Ungariei, Transilvaniei, Sloveniei i Croaiei (parial), a Banatului (l7l8).
Imperiul se reformeaz sub Maria Terezia (l740-80) i Franz Iosif (l780-90), sub un absolutism luminat. Francisc I rmne doar mprat al Austriei (l806); conduce coaliia mpotriva Franei napoleoniene, Imperiul Habsburgic iese slbit din rzboaiele cu Frana, Pag 5/28
Arhiducele Franz Ferdinand al Austriei, a crui asasinare a constituit pretextul pentru izbucnirea primei mari conflagraii mondiale
n l938 Austria este ocupat de Hitler i anexat Germaniei. n l945 este eliberat de trupele aliate i proclamat a doua republic; n l955 i restabilete suveranitatea. Parlamentul voteaz Legea Constituional asupra neutralitii permanente a statului. Referendumul din iulie 1994 demonstreaz clar opiunea Austriei de a fi membru al Uniunii Europene. n ianuarie 1995, Austria prsete EFTA, pentru a fi membru UE cu drepturi depline. ncepnd cu martie 1998, guvernul asigur conducerea NATO pentru o perioad de cinci ani. n ianuarie 2002, Austria adopt moneda unic european, euro. La alegerile generale din octombrie 2006 creditul acordat partidului Popular ajunge la numai 8% (fa de 34% ct avusese anterior), n timp ce social-democraii obin 35% din voturi. Niciunul din marile partide nu era capabil s formeze o coaliie cu cele mici: Verzii (care au ieit pe locul trei pentru prima dat), Partidul Libertii, ambele obinnd cte 11 procente sau BZ, care a obinut 4%. Pentru a-i mri capitalul politic, Partidul Libertii duce o campanie anti-imigraie i anti-islamic. n ianuarie 2007, se formeaz o alt "mare coaliie", dintre social-democrai i populari, avnd la conducere pe Alfred Gusenbauer, n funcia de cancelar.
3. Indicatori fizico-geografici
3.1.
Suprafaa rii
Austria sau Republica Austria este situat in Europa Central, nvecinandu-se cu Germania (816 km), Cehia (500km), Slovacia (68km), Ungaria (340km), Slovenia (311km), Italia (415km), Elveia (165km), Liechtenstein (34,9km). Suprafaa Austriei este de 83 859 km
Pag 6/28
Austria este o Republic federal, format din nou state federale . Constituia Austriei le numete state. Ele dispun fiecare de un Parlament propriu, denumit Landtag, care este un organ legislativ independent, ale crui competene sunt prevzute de Constituie. Parlamentul federaiei se numete Bundesrat i emite legile cu aplicabilitate la nivelul ntregii Republici Federale. Guvernele landurilor sunt, pe de o parte, organele executive independente ale Landurilor i, pe de alt parte, un element al Administraiei federale
Burgenland Carintia Austria Inferioar Austria Superioar Salzburg Stiria Tirol Vorarlberg Viena
Pag 7/28
Austria este o ar muntoas, circa 2/3 din teritoriu su aflndu-se la altitudini de peste 500m si 40% la peste 1000m, altitudinea medie este de 1000m. Relieful muntos (Prealpii si Alpii, orientai E-V) acoper aproape din suprafaa rii, campia reducndu-se la un culoar subalpin care nsoete Dunarea i la Burgenland, o parte din Campia Panonic. n apocaliptica nfruntare dintre Alpi si Masivul Boemiei, n care sau sfrmat i au pierit sub mri uriae ntinderi ale uscatului, aflm explicaia structurii geologice a Austriei, att de variat, in raport cu teritoriul su restrns. Relieful teritoriului Austriei este puternic frmntat, fiind dominat de irurile si masivele tinere ale Alpilor, respectiv de ramificaii ale Alpilor Rsriteni. Cele doua lanuri n care se bifurc Alpii Rsriteni au structuri si nfiri diferite:
1. Lanul nordic este alctuit din roci calcaroase si dolomite, cel sudic din roci cristaline, gneis, granit si isturi cristaline. 2. Lanul sudic denumit i Alpii Centrali- datorit poziiei sale in economia generala a Alpilor, are forme mai puin ascutte, in ciuda inlimilor sale mai mari. n Vorarlberg cele dou lanuri se nnoada, fiind desparite doar prin valea ngusta a rului Aflentz. Landul Vorarlberg este dominat de dou masive aflate la sud, de Alpii Centrali, prin marele ax longitudinal alctuit de vile Inn- Salzach- Enns- Salza. Catena Alpilor Centrali, secionat de ctre cursurile de ap n numeroase masive, se ntinde pe o distan de 400 km, depind adeseori chiar si 3500km, spre deosebire de Alpii calcaroi care nu se ridic nici pn la 3000m.
3.4.Climat
Prin aezarea ei, Austria ar trebui s beneficieze n chip firesc de clima moderat a Europei Centrale, dar dei aceasta reprezint elementul caracteristic esenial el este amendat de o serie de factori locali provocai de relieful alpin, dintre care trebuie reinute n primul rnd: fenomenul obinuit al zonalitii climatice verticale, al expozitei pantelor, al vnturilor locale- briza de munte i Fohnul. Temperatura medie nregistrat este de 1,9 grade Celsius n ianuarie i 18,1 grade Celsius n iulie la Salzburg i 2 C n ianuarie i 21 C n iulie la Viena. Precipitaile scad n general de la Vest la Est, fiind mai bogate, in zonele periferice montane (peste 2000mm/an); cele mai sczute se nregistreaz n regiunile lacului Neusiedler (sub 600 mm/an). Dei umiditatea, precipitaiile i nebulozitatea sunt i ele influenate de altitudine, crescnd odata cu ea, vrfurile nalte sufer de lipsa precipitaiilor abundente.
Pag 8/28
Industria energetic se bazeaz pe hidroenergie, amenajri n acest sens existnd n bazinul Dunrii pe Enns lng Linz, St. Polten n bazinul Vienei, Weiz lng Graz, Villach n bazinul superior al Dravei. Obinerea energei electrice se face prin utilizarea crbunilor aflai n cateva bazinecarbonifere (regiunea Hausruck ntre Linz i Salzburg, la sud de Graz bazinulKoflach), a petrolului exploatat n nordul bazinului Vienei (Zistersdorf-regiuneaMistelbach), dar i n alte perimetre cum sunt cele de la Matzen. Cantitatea necesar este suplinit cu petrol din import. Rafinriile se ntalnesc fie n regiunea de exploatare (Drosing-centru situat in zona de exploatare Zistersdorf) sau lng marile consumatoare de produse petroliere cum este cel de langa Viena (Schwechat-centru situat pe Dunare la est de Viena).
4. Indicatori demografici
4.1.
n Austria au avut loc recensminte pe sistem chestionar. Acestea au nceput cu anul 1869 i mai avut au avut loc periodic, ntr-un interval de aproximativ 10 ani: n 1880, 1890, 1910, 1923, 1934, 1939, iar din 1951 are loc n ani ale cror ultim cifr este 1: 1961, 1971, 1981, 1991, 2001. Se fac pregtirile necesare pentru organizarea viitorului recensmnt care va urma n 2011 . n iulie 2011, populaia Austriei era estimat la 8,217,280 locuitori , Austria fiind clasat pe locul 92 n lume.
Pag 9/28
Pag 10/28
Aproape zece procente din austrieci nu sunt descendeni de austrieci, ci provin din ri nconjurtoare, n special din naiunile fostului bloc estic. Mai mult de 50.000 sloveni indigeni locuiesc n provinciile austriece Carintia i Steiermark. Este prezent i un grup mare de imigrani pentru munc. Limba oficial, germana, este vorbit de toat lumea; dialectul este similar cu acela vorbit n sudul Germaniei. Exist totui o limb standard separat, germana austriac, care are mai multe diferene fa de germana vorbit n zilele noastre n Germania. Mai mult de trei sferturi din austrieci sunt romano-catolici. Exist de asemenea comuniti protestante cu vechi tradiii, comuniti mozaice i, dup cel de-al doilea rzboi mondial, comuniti islamice.
Rata divorurilor n Austria a atins un maxim istoric de 50% in 2006, n timp ce 66% din csatoriile vienezilor sfresc prin divor.
2.
Pag 11/28
2.1. Produsul intern brut (in marime absoluta, PIB/locuitor, structura PIB pe domenii de activitate)
PIB: 376,800 milioane USD (Lista din CIA World Factbook pe 2010; locul 26 n lume) PIB/locuitor: 44,600 USD pe cap de locuitor (Lista din CIA World Factbook pe 2010; locul 18 n lume) PIB/domenii de activitate: Industria prelucrtoare (concentreaz cca 1/3 din populaia activ i contribuie cu pondere apropiat la PIB i peste la export) este foarte diversificat (siderurgia, constructoare de maini, chimic, sticlrie i porelan, textil, instrumente muzicale) i de nalt productivitate. Agricultura de mare randament i puternic mecanizat (detne doar 2% din populaia activ dei particip cu numai 1% la PIB, asigur mai mult de 4/5 din necesarul intern de produse alimentare. Un rol important in economia Austriei il au comerul exterior (1/4 din PIB) si turismul (de regula intre 15 si 17 mld $ venituri anuale, respectiv 7-8% din PIB).
Indicele GINI este de aprox. 26%, ceea ce nseamn o difereniere relativ mic ntre veniturile populaiei. De asemenea se poate observa o scadere a indicelui GINI de la 31% (1995) la 26% (2007).
Indicatori monetari i financiari (moneda naional, rata de schimb, inflaie, soldul balanei de pli i balanei comerciale principalii parteneri externi, datorie extern)
2.6. Moneda naional: Euro Inflaie: 1,9% Partenerii exportatori: Printre cei mai mari parteneri comerciali sunt: EU 63% (Germania 35%, Italia 9%, Frana 5%, Elveia 5%),
Pag 12/28
2.8.
2.9.
Stocurile de iesire de ISD prezinta o continua crestere din anul 2002 pana inanul 2008 ajungand de la valoarea de 42.485 mld. $ la 152.562 mld. $; cea maimare crestere se inregistreaza in anul 2007 cand stocurile de iesire de ISD cresccu 47.347 mld. $ si ajung la 153.043 mld. $ 2.10.Bariere tarifare i netarifare, riscuri financiare Uniunea European reprezint un spaiu economic-social i politic, n construcie, de o natur i consisten diferit fa de formele tradiionale de grupare a intereselor de natur economic i social la scar societal. Austria ca ar membr a Uniunii Europene este de accord cu procesul de formare i consolidare a spaiului european care a presupus o serie de transformri ale structurilor economice i socio-politice, care s-au concretizat n formele mbrcate de-a lungul timpului: - zona de camer liber, care reprezint acea form a integrarii prin care dou sau mai multe ri convin s nlture barierele tarifare i netarifare dintre ele, pe baza unui acord preferenial de comer, dar fiecare ar si menine propriile bariere comerciale n comerul cu rile nemembre. - uniunea vamal, ca form de integrare prin care rile membre nlatur toate barierele n comerul desfurat ntre ele i adopt un tarif vamal extern comun fa de teri - pia comun, care reprezint o uniune vamal n cadrul creia liberalizarea micrii bunurilor i a serviciilor este acompaniat de liberalizarea micrii fluxurilor de factori ntre rile membre. - pia intern, form care presupune, n afara realizarii unei piee comune pentru libera circulaie a bunurilor i serviciilor, creterea coeziunii economice, armonizarea politicii sociale, consolidarea instituiilor comunitare; - uniunea economic i monetar, care se formeaz, pornind de la piaa internp unic, n cadrul creia are loc creterea gradului de armonizare a politicilor economice naionale, n special a celor viznd sfera monetar financiar, pna la adoptarea unei monede unice i a unor instituii comune de gestionare a chestiunilor monetar financiare la nivel comunitar. - integrarea economic complet (sau total) ca ultim stadiu al integrrii n cadrul cruia unificarea politicilor economice este ntregit prin stabilirea unei uniti supranaionale ale crei decizii sunt obligatorii pentru statele membre. Integrarea economic complet presupune parcurgerea tuturor etapelor descrise anterior, spaiul integrat cptnd trsturi apropiate de cele ale unei economii naionale: instituii comune care guverneaz cu ajutorul unei
Pag 13/28
3. Infrastructura
3.1.Infrastructura rutier OSELE: TOTAL:: 107.262 km LOCUL N LUME: 39 ASFALTATE: 107.262 km (incluznd 1.696 km de drum expres) NEASFALTATE: -
3.2.Infrastructura feroviar
CI FERATE: TOTAL: 6.399 km LOCUL N LUME: 29 ECARTAMENT MARE: 5.927 km 1.435-m ecartament (3.853 km electrificai) ECARTAMENT STANDARD: 384 km 1.000-m ecartament (15 km electrificai); 88 km 0.760-m ecartament (10 km electrificai). 3.3.Infrastructura aerian AEROPORTURI: 55 (2010) LOCUL N LUME: 84 AEOROPORTURI CU PISTE PAVATE: TOTAL: 2 AEROPORTURI - CU PISTE NEPAVATE: TOTAL: 30 HELIPORTURI: 1
3.4.Infrastructura naval
CI NAVIGABILE: 358 km (2011) LOCUL N LUME: 91 MARIN COMERCIAL: TOTAL: 2 LOCUL N LUME: 141
Pag 14/28
3.5.Infrastructura militara
CATEGORII DE FORE: Fore de uscat, Fore aeriene SERVICIUL MILITAR - VRST I OBLIGATIVITATE: vrsta obligatorie pentru serviciul militar: 18 35 ani; n ceea ce privete serviciul militar voluntar - vrsta minim este de 16 ani att pentru brbai ct i pentru femei; durata serviciului obligatoriu: 6 luni, plus 8 ani de rezerv; militarii n termen nu pot satisface stagiul dect pe teritoriul austriac PERSONALUL DISPONIBIL PENTRU SERVICIUL MILITAR: BRBAI CU VRSTA NTRE 16-49 ANI: 1,941,110 FEMEI CU VRSTA NTRE 16-49 ANI: 1,910,434 (estimare 2010) PERSONALUL APT PENTRU SERVICIUL MILITAR: BRBAI CU VRSTA NTRE 16-49 ANI: 1,579,862 FEMEI CU VRSTA NTRE 16-49 ANI: 1,554,130 (estimare 2010) PERSONALUL CARE ATINGE ANUAL VRSTA CORESPUNZTOARE SERVICIULUI MILITAR: BRBAI: 48,108 FEMEI: 45,752 (estimare 2010) CHELTUIELI CU SISTEMUL DE APRARE (PROCENT DIN PIB): 0.8% din PIB (2009) LOCUL N LUME: 150
n august 2011, la Bursa din Viena erau listate, n total, 108 companii. Capitalizarea pieei per companie a fost de 801,4 milioane de euro . Cifra de afaceri medie lunar per companie a fost de 44,54 milioane de euro . Aceste cifre demonstreaz c Bursa din Viena, o companie de servicii din sectorul privat, este cea mai atractiv burs din Europa.
4. Indicatori tehnologici
4.1.Gradul de actualitate a tehnologiilor din principalele ramuri de activitate
Gradul de nzestrare tehnic in industrie este relativ ridicat, nsa investiiile private nu au fost incurajate de guvern, descurajarea provenind in primul rand din faptul ca unele sectoare sunt nca monopolizate sau dominate de uniti de producie controlate de stat.
Anul trecut, cele 700 de companii ce activeaz in sectorul auto austriac ofereau locuri de munc pentru 175.000 de persoane i generau vanzri de 22,5 mld. euro, dintre care peste 90% erau destinate exportului. Sute de alte companii sunt dependente de industria auto, inclusiv Voestalpine, grupul ce activeaz in industria oelului. Cea mai mare divizie a grupului, ce genereaz 37% din vnzrile grupului, produce oel pentru sectorul auto. Austria nu are un brand naional de autoturisme, ns dependena sa de aceast industrie este chiar mai pronunat decat n cazul Germaniei. Ca o consecin, prabuirea vnzrilor auto a avut un efect devastator asupra economiei austriece n aceast primavar. n condiiile economice actuale, chiar dac exist semne de revenire, oficialii nu se ateapt ca industria auto s revin la varfurile nregistrate anterior. Totodat, ei se tem c sistemul colectiv de negociere a salariilor dintre sindicate i angajatori, care n trecut a ajutat la meninerea la un nivel redus a costurilor salariale, ar putea influena acum o majorare semnificativ a salariilor, care s afecteze competitivitatea rii la nivel internaional. n momentul n care vnzrile de maini au nceput s revin pe o pant ascendent, graie programelor de rennoire a parcurilor auto (de tip Rabla), sectorul auto din Austria a luat o gur de aer proaspat. Economitii se tem ns c un nou declin al cererii din industria auto ar putea declana un val masiv de concedieri, care ar reduce i mai mult consumul privat i ar afecta, n consecin, celelalte sectoare ale rii. Dei nu muli tiu, Austria are o industrie auto cu tradiie, chiar dac nu are un brand naional propriu de automobile.Timp de aproape un secol, compania Steyr-Daimler-Puch din oraul austriac Graz a asamblat vehicule i diverse sisteme de inginerie auto, specializndu-se i n sistemele avansate de transmisie. Producia uzinei Magna din Austria a fost puternic afectat de criza economic, astfel c dac n 2006 ieeau de pe porile fabricii aproape 250.000 de automobile, anul acesta vor fi construite doar 100.000 de uniti. n 1998, productorul canadian de componente auto Magna a achiziionat business-ul, redenumindu-l Magna Steyr. n cadrul Magna Steyr, o serie de automobile au fost asamblate, inclusiv modelul offroad X3 al nemilor de la BMW.
Pag 16/28
Sistemul de impozitare: reform a taxelor privind mbuntirea sistemului de pensii private; reform accentuat a sistemului de impozitare.
5. Indicatori socio-culturali
8.1. Limba nationala si dialectele utilizate
Limba german este cea oficial la nivelul ntregii naiunii - 88.6%, dar se pot observa s turca 2.3%, srba 2.2%, croata (oficial n Burgenland) 1.6%, altele (incluznd aici: slovena oficial n Carinthia, i maghiara oficial de asemenea n Burgenland) 5.3% (conform recensmntului din 2001)
8.2. Religia
RELIGIE: romano-catolici 73.6%, protestani 4.7%, musulmani 4.2%, alii 3.5%, nespecificat 2%, atei 12% (conform recensmntului din 2001)
8.3. Educatia
ALFABETIZARE: - DEFINIRE: populaia de peste 15 ani poate s scrie i s citeasc
Pag 17/28
Februarie In luna februarie in Austria este momentul pentru carnaval - Fasching, unul dintre cele mai impresionante spectacole cu masti, costume, dansuri, muzica traditionala, cate o parada la care participa locuitorii oraselor, obiceiuri si traditii locale, diferite de la o regiune la alta. Daca vreti sa gustati cu adevarat o petrecere in Austria, atunci Fasching este cea mai buna alegere. August In luna august multi turisti aleg sa vina in Austria, atrasi mai ales de faima statiunilor, precum Bad Ischl, resedinta de vara a imparatului Franz Josef. Aici se gaseste si Vila Imperiala, Kaiser Villa, resedinta oficiala de vara a imparatului, un minunat exemplu de arhitectura traditionala, impletita cu tehnicile si tendintele la moda in epoca. Franz Josef avea sa iti petreaca nu mai putin de 82 de veri aici, sarbatorindu-si chiar si a 81-a aniversare la Bad Ischl, datorita frumusetii locurilor. Si astazi ziua imparatului este sarbatorita cu mare fast in Bad Ischl in fiecare an, pe 18 august, si ideal este sa ajungeti in Bad Ischl chiar cu aceasta ocazie. Decembrie Daca ajungeti in aceasta luna in Austria, atunci cu siguranta ca veti avea parte de o vacanta speciala, descoperind obiceiurile si traditiile specifice locurilor, adesea surprinzator de diferite fata de alte tari europene. Pentru o experienta neobisnuita, ar fi frumos sa vedeti Friedenslicht-Laterne, "Felinarul Pacii", plutind pe apele Lacului Wolfgang, ca un simbol al impacarii si dragostei pentru sfarsitul de an si inceputul Pag 18/28
Fi de marketing a rii: Austria anului urmator. De-a lungul lacului se afla localitatea cu acelasi nume St. Wolfgang, la numai 49 km de Salzburg.
Pag 19/28
Pag 20/28
Escaladarea unui conflict care implic ruii n orice parte a fostei URSS va influena imediat evoluiile politice din alte state i regiuni - i la Moscova.
nationala si internationala
Toate legile internaionale i tratatele internaionale ale Federaiei Ruse fac parte din sistemul juridic intern Rus. Dreptul intern deschide calea dreptului internaional, n conformitate cu articolul 15 din Constituie. Curtea Constitutionala are cea mai mare expertiz n aplicarea dreptului internaional. 1.3.Constiinta
juridica
Ridicarea culturii juridice a populatiei a fost o tema putin utilizata pana acum de politicienii rusi care au candidat cu succes pentru prima functie in stat. Legea promulgata de presedinte acorda o atentie aparte dezvoltarii constiintei juridice a tinerilor rusi, de unde isi trage Medvedev electoratul. Legea promulgata de presedintele Dmitri Medvedev, pentru constiinta juridica a cetatenilor Rusiei este un document menit sa ridice cultura juridica a populatiei si sa instituie un comportament civic bazat pe valorile traditionale ale respectarii ordinii de drept, a legilor si pe onestitate. Societatea rusa trebuie sa combata nihilismul in materie de drept, care este un impediment in calea dezvoltarii Rusiei ca un stat de drept modern.
Pag 21/28
Cadrul legal pentru protectia proprietaii industriale i intelectuale este ntr-un proces de aliniere la standardele europene. De asemenea au fost instituite sanciuni penale pentru furtul de proprietate industrial i intelectuala.
1.6.Nivelul coruptiei
Corupia este o problem grav, prezent n mai toate domeniile de activitate. Au fostinstituite legi pentru a o combate, ns acestea nu sunt impuse cu suficient strictee. n general la nivelul populaiei exist un grad ridicat de tolerant fa de corupie.
retelelor de distributie; organizarea comertului cu ridicata si a comertului cu amanuntul; principalele companii de distributie
Distributia vinului in Federatia Rusa se caracterizeaza printr-un lant relativ scurt, in care functiile de import si distributie se suprapun. In unele cazuri, importatorii dispun chiar de magazine proprii, deci controleaza tot lantul distributiei, de la import si pana la vanzarea cu amanuntul. Companii de distributie: LUKOIL deine rafinrii, uzine petrochimice n Rusia n Europa de Est i n fostele republici din Uniunea Sovietic, precum i numeroase conducte pentru transportul ieiului i produselor petroliere. De asemenea Compania LUKOIL opereaz reele de distribuie n Statele Unite,Polonia, Bulgaria, Romania, Turcia, Statele Baltice, Republica Ceha, Ucraina, Belarus, Republica Moldova, Azerbaijan, Kazahstan, Kirchistan, Slovacia, Muntenegru, Ungaria i altele.
2.2.Centre comerciale
Principalele produse comercializate cu amanuntul n supermarket-urile i magazinele ruseti sunt reprezentate
Pag 22/28
2.5.Vanzarile cu amanuntul
Rusia s-a confruntat cu o cretere accentuat a comerului cu amnuntul , cretere datorat n mare msur creterii venitului consumatorului. n anul 2007 Rusia a fost declarat ce-a de-a zecea cea mai mare pia de retail a lumii. Un rol important n creterea puterii de cumprare a consumatorilor rui l-a avut motenirea de ctre o mare parte din populaie a caselor dup cderea comunismului, astfel nemaifiind obligate s plteasc ipotec pentru propria locuin.
2.6.Increderea consumatorilor
Conform unor studii jumtate dintre brbaii i femeile cu vrste cuprinse ntre 16 i 50 de ani cumpr fast food cel puin o dat pe sptmn. Majoritatea consumatorilor consider locaia ca avnd un procentaj de 64% din 100% n procesul alegerii localului, n timp ce costul reprezint 54%, calitatea 43%, iar igiena doar 25%.
Mindshare Interaction este una din cele mai importante agentii de publicitate online, care detine 15% din piata de profil din Rusia. Centrul de analiza Video International, care reprezinta cea mai mare divizie de cercetare intre agentiile de advertising rusesc, a estimat in septembrie anul trecut ca publicitatea pe Internet va atinge in 2010 5,1 miliarde de ruble ( aproximativ 140 milioane euro).
Pag 23/28
Posturi de radio Radio Kultura - de radio cultural Radio Mayak - general de divertisment, actualiti i muzic contemporan pentru aduli Radio Rossii - Talk Radio i programrii regionale Radio Yunost - cea mai mare parte din Europa i America de muzic pop Vesti FM - stiri de radio
expozitionale internationale
Expoziia WORLD FOOD MOSCOW 2010 EDIIA 19, n centrul expoziional Moscow Expocenter, Pavilion 8 Hall 3 , desfasurata n perioada 14-17 septembrie 2010 la Moscova. Moldexpo a organizat Zilele Economiei Naionale a Republicii Moldova ntr-un ir de ri. Astfel, expoziiile itinerante cu genericul Moldova invit la colaborare s-au desfurat n Polonia, Romnia, Federaia Rus, Ucraina, Uzbekistan, Ungaria, Turcia i n alte ri. EXPO SHANGHAI: Pavilionul Rusiei a fost conceput dupa o ideea a unui scriitor de literatura pentru copii, Nikolai Nosov. Acesta a spus ca cel mai bun oras din lume este cel pe care il iubesc copiii. Pavilionul Rusiei este o tara a basmelor si este format din 12 turnuri de forme neregulate, albe, rosii si aurii, creand imaginea unui oras de poveste, pentru copii si a unui loc paradisiac pentru adulti.
2.2.Atentate teroriste
1999 - 13 septembrie: 118 persoane au murit ntr-un atac cu bomb care a vizat o cldire din sud-estul Moscovei. Cinci atentate comise n perioada 31 august - 16 septembrie s-au soldat cu 293 de mori. 2002 -23-26 octombrie: un comando cecen narmat a luat 800 de ostatici n teatrul Dubrovka. Intervenia forelor de ordine s-a soldat cu 130 de mori.
Pag 25/28
naturale
Valul de caldura din Rusia din 2010 a provocat numeroase incendii si pagube. Pn acum, incendiile provocate de canicul, au fcut 40 de victime. Aproape 1.500 de case au fost distruse. Acest val de cldur a dus la o cretere a mortalitii n regiune, a provocat secet, incendii de pdure, o cretere a polurii aerului i distrugerea culturilor agricole. Studierea cauzelor unor astfel de manifestri extreme ale vremii este foarte important pentru c acestea pot avea un impact asupra economiei globale. Canicula din Rusia a redus recolta de cereale a acestei ri cu 40%, fapt ce a iniiat o criz a cerealelor n ntreaga lume.
2.4.Boli periculoase
Tranziia de la o economie central la una de pia n 1990 a adus schimbri importante n stilul de via, ceea ce a cauzat nceputul declinului populaiei Rusiei. Factori precum bolile de inim, alcolismul, violena, accidentele rutiere sau alimentaia neadecvat au dus la scaderea ratei natalitii i creterea ratei mortalitii.
2.5.Consumul de droguri
Surse oficiale din cadrul Ministerului rus al Sanatatii, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a declarat ca in Federatia Rusa exista peste un milion si jumatate de persoane depedente de consumul de heroina. Sursele citate au precizat ca peste 500.000 de persoane sunt inregistrate in mod oficial ca dependente de droguri, dar a precizat ca numarul lor real este de trei ori mai mare si ca aceste persoane sunt consumatoare de heroina. Potrivit datelor medicale oficiale prezentate de autoritatile medicale rusesti, aproximativ 30.000 de persoane mor anual in Rusia din cauza consumului de heroina, in timp ce alte aproximativ un milion de persoane mor din cauza unor boli provocate de consumul de alcool si tutun.
2.6.Sentimentul de nesiguranta
Pag 26/28
3. Alte particularitati ale macromediului tarii ce ar putea influenta activitatea de marketing international
Factori culturali si antropologici Comunicare si limba Spatiul personal Vestimentatia si aparentele Hrana si obiceiurile alimentare Perceptia asupra timpului Familia si prietenii Particularitati pe diferite piete nationale RUSIA Explicita, directa Implicita, indirecta Strangeri de mana informale Imbratisari si strangere de mana formale Vestimentatia reflecta succesul Vestimentatia este impusa prin personal, varietate reguli religioase Mancarea este o necessitate (de Mancarea este legata de exemplu fast food) socializare Exacta, promptitudinea este foarte Relativ, timpul liber este foarte pretuita, timpul=bani important, timpul=relatii Familia este nucleul, orientarea spre Familii extinse, orientarea catre sine, pretuirea tinerilor ceilalti, loialitate si responsabilitate, respect pentru cei in varsta Independenta, confruntare si Conformitatea cu grupul, armonie conflict Egalitarism, provocarea Ierarhie, respect pentru autoritate, autoritatilor, controlul asupra acceptarea destinului, rolurile propriului destin, egalitatea intre sexelor sexe Orientarea pe sarcini, Orientarea pe relatii, recompensarea pe baza realizarilor, recompensarea pe baza varstei, munca este perceputa ca valoare munca este o necesitate/obligatie
Pag 27/28
Bibliografie:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Rusia http://romaniadeieri.blogspot.com/2009/01/scurt-istorie-rusiei.html http://www.e-referate.ro/referate/Federatia_rusa2005-03-18.html http://karadeniz-press.ro/kara/federatia-rusa-afectata-de-criza-demografica/ http://www.athenian-legacy.com/2011/07/rusia-multiculturala-si-dilema-demografica/ http://www.traderom.ro/informatii%20de%20piata%20externa/41%20-%20Federatia%20Rusa%20-%20iesire %20lenta%20din%20criza.pdf 7. http://www.financiarul.ro/2008/03/26/infrastructura-rusa-are-nevoie-de-un-trilion-de-dolari/ 8. http://www.ziare.com/articole/rusia+infrastructura+putin 9. http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/indrumar_afaceri_FederatiaRusa.html 10.http://www.evz.ro/detalii/stiri/rusia-gata-sa-injecteze-cash-pe-piata-941259.html 11.http://www.edc.ca/english/docs/grussia_e.pdf 12.http://www.womenrussia.com/basics.htm 13.http://www.wall-street.ro/articol/International/36181/Multinationalele-ruse-din-ce-in-ce-mai-interesate-deinvestitiile-in-strainatate.html 14.http://en.wikipedia.org/wiki/Law_of_the_Russian_Federation 15.http://www.ziare.com/magazin/stiinta-tehnica/expozitia-mondiala-de-la-shanghai-tur-virtual-galerie-foto1015825 http://www.scientia.ro/scientia-geographica/109-cia-the-world-factbook-in-limba-romana/1823-austria-hartageografie-populatie-guvernare-economie-telecomunicatii-transporturi-sistem-aparare-nationala.html http://www.artline.ro/Locuri-si-traditii-Austria--13294-1-n.html
1. 2. 3. 4. 5. 6.
Pag 28/28