I.

Date generale

Data: 30. 11. 2010 Clasa: X A Tema lec iei: Comunicarea asertiv Tipul lec iei: lec ie de formare a priceperilor i deprinderilor.

Obiective opera ionale: La sfr itul lec iei elevul va fi capabil: O1 s defineasc conceptul de comunicare, comunicarea asertiv , O2 s demonstreze prin jocul de rol tipurile de comunicare asertiv , agresiv si pasiv , O3 s cunoasc principiile de dezvoltare a comunic rii asertive, O4 - s argumenteze , n urma parcurgerii i ascult rii sedin ei de training, importan a comunic rii asertive pentru succesul interac iunii psihosociale.

Metode

i procedee: jocul de rol, observa ia, demonstra ia, explica ia, exerci iul. i activitate de grup.

Forme de activitate : activitate independent , activitate frontal Durata orei : 45 minute

Bibliografie: 1. Curriculum la psihologie, 1999, CE Pro Didactica. 2. Shapiro Daniel Conflictele i comunicarea. Un ghid prin labirintul artei de a face fa conflictelor, editura Arc, 1998

II.

Desf

urarea activit

ii:

Etapele lec iei 1.Moment organizatori c

Obiective opera ionale

Activitatea profesorului Profesorul salut elevii, le popune s fie aten i la ceea ce va urma.

Activitatea elevului Elevii se lini tesc , se a eaz n banc i i preg tesc materialele necesare pentru petrecerea orei Elevii asculta si apoi indeplinesc conditiile jocului. Sunt activi si pun intrebari daca au neclaritati.

Tehnici i metode conversa ia

Timp alocat 3 min

Evaluarea

2.Captarea aten iei

O1 stabilirea relatiilor de comunicare i cooperare

3.Anun are a temei i a O1 s obiectivelor defineasc conceptul de comunicare, comunicarea asertiv ,

Propun elevilor s ncepem ora cu un mic jocule distractiv. Se aleg 3 voluntari din cadrul clasei i li se d urm toarea ns rcinare, fiecare dintre ace ti voluntari vor primi cte un cunvnt ( Mo Cr ciun, iepure, luna de pe cer ). Sarcina fiec rui elev const n a explica prin mimic sau gesturi cuvntul dat i ceilal i colegi trebuie s -l ghiceasc . Aduc la cuno tin a elevilor tema orei de azi. Adresez ntreb ri clasei despre semnifica ia comunic rii, defini ia acesteia . Apoi vin cu complet ri asupra unei definiri concrete a comunic rii n general . Urm toarea
2

Demonst ratia

7 min

Evalu m activismul copiilor i participare a lor n cadrul lec iilor.

Elevii se dau Explicacu parerea ia, r puznd la conversa ntreb rile ia profesorului, vin cu coplet ri i argumente n folosirea unei comunicari asertive pentru orice activitate care implic 2

7 min

Evalu m capacitate a elevilor de a defini no iune de comunicar e, comunicar e asertiv .

4.Desf area activit

ur ii

O3 - s demonstreze prin jocul de rol tipurile de comunicare asertiv , agresiv si pasiv ,

ntrebare este importan a unei comunic ri asertive n societate. Activitate : mpart elevii n 3 grupe ar tndu-le locul fiec reia, apoi le dau 1 sarcina. Fiecare grup alege cte un reperezentant care va fi curierul. Aceste 3 persoane desemnate ca curier ies n fa a grupurilor. Fiecare curier prime te cte o fi cu un mesaj, care trebuie transmis echipei c reia apar ine. La semnalul profesorului cei 3 ncep comunicarea concomitent . Jocul se termin atunci cnd o echip a n eles care e mesajul curierului. Dupa elaborarea jocului profesorul propune ntreb ri elevilor: numi i factorii care au mpiedicat transmiterea mesajului, ce metode eficiente sunt pentru a transmite un mesaj? ( Anexa nr.1) A 2 sarcin este ca fiecare grup s se informeze asupra caracteristicilor celor 3 tipuri de comunicare : agresiv , pasiv i asertiv . Dup acumularea
3

sau mai mute persoane. Elevii se mpart n grup la cererea profesorului. Primesc fiecare la alegere sarcina, lucreaz toti mpreun . La urm toarea condi ie a profesorului elevii ncep prezentarea sarcinilor. jocul de rol , observa ia, demonstr a ia 15 min Evalu m cum elevii s-au descurcat la prima sarcin , ct de bine curierul a transmis mesajul colegilor s i.

Evalu m cum elevii ndeplines c sarcina i ct de bine i ndeplines c rolul

esen ial a cuno tin elor despre aceste 3 tipuri, rog fiecare grup s includ ntro scenet aceste stiluri. O3 s cunoasc principiile de dezvoltare a comunic rii asertive, mpart fi e elevilor cu principiile de dezvoltare a comunic rii asertive, pentru ca ace tia s se informeze referitor la acestea.

propus.

Evalu m interesul elevilor pentru a cunoa te princiipiile .

5.Evaluarea

6.ncheierea activit ii

O4 - s argumenteze , n urma parcurgerii i ascult rii orei , importan a comunic rii asertive pentru succesul interac iunii psihosociale. O5 s evalueze cuno tin ele acumulate la aceast ar . O5generalizarea cuno tin elor

La finalul activit ii voi ntreba elevii, care au fost caracteristicile pe care le-au identificat mpreun cu grupul, spre final voi aduce complet rile necesare. Rog elevii s - i expun p rerea referitor la importan a comunic rii asertive pentru succesul interac iunii psihosociale. Realizarea feedbackului ( vezi Anexa 1). Propunerea temei pentru acas : Elabora i ni te reguli de comunicare n grupul vostru de prieteni, pentru ca comunicare s devin ct mai
4

Elevii vor enumera nc o dat caracteristicile celor 3 stiluri de comunicare i vor argumenta importan a comunic rii asertive pentru societate.

discu ia , exerci i ul, povestire a.

5 min

Evalu m cuno tin ele elevilor acumulate la ora respectiv .

Elevii isi expun parerea despre lectia ce a avut loc si isi spun impresia despre cele invatate. Completeaz tabelul de la anexa 1. Elevii i noteaz tema

dezbater ea conversa tia

7 min

eficient . III. Con inut informa ional:

pentru acas .

Comunicarea este un ansamblu de ac iuni care au n comun transmiterea de informa ii sub forma de mesaje, tiri, semne sau gesturi simbolice, texte scrise .a. ntre dou persoane, numite interlocutori, sau mai formal, emi tor i receptor. Comunicarea st la baza n elegerii,a rezolv rii conflictelor sau a interrela ion rii. Modul n care comunic m nu este indiferent. Are impact att asupra propriei persoane, ct i asupra celorlal i, att pe termen scurt, ct i pe termen lung. Comunicarea asertiv este modalitatea de comunicare prin care individul i exprim necesit ile, dorin ele, sentimentele i preferin ele ntr-un mod deschis i onest, ntr-o manier socialmente adecvat . Asertivitatea este cea mai eficace modalitate de solu ionare a problemelor interpersoanle. Comunicarea direct , deschis i onest permite recep ionarea mesajelor f r distorsiuni, ceea ce men ine rela iile adecvate cu ceilal i. ntr-o comunicare asertiv tensiunea , critica, conflictul etc. sunt constructive. O comunicare asertiva inseamna, in primul rand, sa stii care sunt nevoile tale si ce vrei sa obtii. Prin urmare, obiectivul intr-o comunicare nu este sa invingi, ci sa rezolvi problemele si sa ai rezultate maxime. Oamenii comunic unii cu al ii att verbal ct i nonverbal. Transmitem gndurile i sentimentele noastre prin internediul cuvintelor verbal , dar i nonvebal prin intermediul limbajul corpului, prin tonul vocii, prin expresie facial , prin gesturi i ac iuni. Este important s existe un acord ntre cele dou forme de comunicare. Studiile arat c atunci cnd exist o discrepan ntre mesajul verbal i cel nonverbal avem tendin a s -l credem pe cel de-al doilea. Plecnd de la cele dou forme de comunicare ntlnim trei stiluri de comunicare n rela iile interumane. Aceste stiluri snt numite pasiv, agresiv si asertiv. Este important de re inut c oamenii folosesc toate cele trei stiluri de comunicare ntr-o conversa ie i doar cnd situa ia o impune abordeaz un singur stil. Tipul pasiv se caracterizeaza prin faptul ca in cadrul unei discutii cu ceilalti nu-si apara interesele, nu-si exprima sentimentele, permite altora sa-l influenteze, isi considera opiniile ideile ca fiind neimportante, evita confruntarile directe cu ceilalti, nu se implica in discutii aprinse, se teme sa nu deranjeze sau sa ofenseze pe cineva, nu poate lua decizii. Expresiile verbale specifice acestui tip sunt: Imi cer scuze ca v-am rapit din timpul dvs. atit de pretios dar..., daca zici tu...., numai, te rog mult, nu te supara pe mine.... Semnele non-verbale caracteristice acestui tip ar fi evitare oamenilor, voce inceata, contact vizual minim, pozitia corpului este aplecata, isi framinta miinile s.a. Tipul agresiv jigneste pe cei din jurul sau, lezeaza sentimentele altora, utilizeaza un ton ridicat in comunicare cu ceilalti, foloseste expresii ofensatoare, umileste oamenii, critica distructiv oamenii, este ostil si rautacios, nu accepta alte opinii, intrerupe interlocutorul pentru a-si exprima propria opinie, gaseste defecte in tot ce fac altii etc. Expresiile verbale des
5

utilizate de acest tip sunt: Faci sau nu faci? , Ce prostie ?, E clar ca nu esti in stare sa intelegi , Toti sunteti niste prosti. Semnele non-verbale: tensiune, sta aproape de interlocutor, este incruntat, expresia fetei este rigida, isi mentine privirea fixata in ochii interlocutorului pentru al intimida, face gesturi provocatoare, agita pumnul, are o voce amenintatoare si rece. Tipul asertiv respecta atit drepturile sale cit si ale celorlalti, isi exprima necesitatile, dorintele, sentimentele si preferintele intr-un mod deschis si onest, intr-o maniera adecvata; respecta oamenii, tine cont de opiniile si ideile celorlalti, comunica deschis cu oamenii, chiar daca ii critica pe ceilalti o face intr-un mod constructiv, este un bun interlocutor asculta oamenii fara ai intrerupe, cere si ofera ajutor cu placere etc. expresiile verbale des utilizate de tipul respectiv sunt: Eu cred ca..., Asi dori sa fac acest lucru, Te deranjeaza daca, Apreciez mult ce ai facut pentru mine . Semnele non-verbale: expresii faciale deschise si relaxate, contact vizual atit cit sa nu se supere interlocutorul, pozitia corpului dreapta, relaxata, are vocea calma, dar sigura, zimbeste sincer atunci cind e necessar, incuviinteaza cu capul interlocutorul.

Principii de dezvoltare a comunicarii asertive: y y y y y y y y y y y Spune NU atunci cind este incalcat un drept sau o valoare personala; Motiveaza-ti afirmatia fara insa sa te justifici nu te scuza; Exprima-ti opiniile personale specific si clar evita formularile generale; Accepta si ofera complimente; Fii direct; Cere feedback pentru prevenirea greselilor de interpretare; Schimba discutia sau evita persoana atunci cind nu poti comunica asertiv; Fa referire la comportamentul neadecvat al unei persoane cu o remarca pozitiva; Focalizeaza-te pe comportament si nu pe persoana atunci cind vrei sa faci o remarca; Scoate in evidenta consecintele negative ale comportamentului sau asupra ta; Analizeaza costurile si beneficiile comportamentului.

A invata sa fii asertiv te va ajuta sa spui ceea ce ai de spus intr-o maniera sanatoasa si constructiva, vei putea sa-ti rezolvi eventualele conflicte mai usor. Asertivitatea, administrata in doze zilnice, produce efecte secundare precum: respect de sine, relaxare, seninatate, siguranta de sine, sanatate, fericire.

Anexa nr.1 Grupul nr.1 Traia odata in Persia, in vremuri de demult, un om pe nume Ali Baba. Era taietor de lemne si isi castiga tare greu painea zilnica din vanzarea lemnului pe care-l taia in padure. Intr-o buna zi, tocmai cand isi lega magarusul de trunchiul unui copac, auzi tropot de cai prin locurile acelea nu prea umblate. "Cine sa fie oare?" se intreba speriat Ali Baba. Dupa ce ascunse magarusul in tufis, Ali Baba se catara in copac si se ascunse cum putu el mai bine printre crengi. Nu mai vazuse niciodata atatia calareti la un loc. Numara el vreo patruzeci, toti inarmati, care cu sabii, care cu pusti. "Nu mi se par a fi oameni de treaba, isi spuse el. Cu siguranta sunt banditi! Dar oare ce-o fi in sacii aia doldora pe care ii cara dupa ei?" Unul dintre ei, capetenia lor desigur, descaleca. Apropiindu-se de o stanca uriasa, intinse bratul si rosti solemn: - Sesam, deschide-te! Grupul nr.2 Pe urma se mai invarte cat se mai invarte prin casa, doar a mai gasi ceva, dar nu gaseste nimic, caci iedul cel cuminte tacea molcum in horn, cum tace pestele in bors la foc. Daca vede lupul si vede ca nu mai gaseste nimic, isi pune in gand una: asaza cele doua capete cu dintiii ranjiti in feresti, de ti se parea ca radeau pe urma unge toti paretii cu sange, ca sa faca si mai mult in ciuda caprei, s-apoi iese si-si cauta de drum. Cum a iesit dusmanul din casa, ideul cel mic se da iute jos din horn si incuie usa bine. Apoi incepe a se scarmana de cap si-a plange cu amar dupa fratiorii sai. - Dragutii mei fratiori! De nu s-ar fi induplecat, lupul nu i-ar fi mancat! Si biata mama nu stie de asta mare urgie ce-a venit pe capul ei! Si boceste el si boceste pana il apuca lesin! Dar ce era sa le faca? Vina nu era a lui, si ce-au cautat pe nas le-a dat. Grupul nr.3 Doamnele ii cercetau vesmintele si pieptanatura, iar fiul regelui ii oferi cinstea de a o invita la dans, in admiratia tuturor pentru gratia cu care se misca. In timpul ospatului, printul, stand cu ochii la ea, nu manca mai nimic. Fata se apropie de surorile ei, spunandu-le cuvinte de lauda, dar ele nu o recunoscura. In timp ce acestea o admirau, Cenusareasa auzi orologiul batand un sfert inainte de miezul noptii; ea facu o plecaciune adanca si disparu. Acasa, o intalni pe nasa ei, careia ii multumi zicand: - Tare as vrea sa merg si maine la petrecere. In aceeasi clipa batura la usa cele doua surori si Cenusareasa se duse sa le deschida. - Ce mult ati zabovit! le spuse ea.

- Am vazut la bal pe cea mai frumoasa printesa din lume. Nimeni nu o cunoaste, ii spuse una din surori.

Anexa nr.2

Ceea ce

tiam deja:

Ceea ce este nou pentru mine:

Ceea ce a i dori s mai cunosc:

Ceea ce mi-a placut lasedin

de training.