Sunteți pe pagina 1din 33

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “GR. T. POPAIAŞI FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ DISCIPLINA DE GNATOPROTETICĂ

SSIIMMUULLAARREEAA OOCCLLUUZZIIEEII DDIINNAAMMIICCEE

CCOORREELLAARREEAA PPAARRAAMMEETTRRIILLOORR DDEETTEERRMMIINNAANNŢŢII AAII DDIINNAAMMIICCIIII MMAANNDDIIBBUULLAARREE

Extras din „PRICIPLES OF OCCLUSION” – Richard W. Huffman, John W. Regenos

Traducere în limba română: Prep. Dr. Alina Apostu, Prep. Dr. Ioana Baciu, Prep. Dr. Corina Bortă Ediţie revizuită: Asist. Dr. Oana Ţănculescu, Prof. Dr. Gabriela Ifteni

Caietul pune în evidenţă factorii de bază mecano-fiziologici ai mişcărilor mandibulare şi modul în care aceştia influenţează design-ul ocluzal. Caietul conţine o serie de scheme, 4 folii transparente şi instrucţiunile de folosire pentru înţelegerea corelaţiei parametri ocluzali – dinamică mandibulară. Ideea originală aparţine Dr. Charles Stuart, Dr. Harry Lundeen, Dr. Robert Hall şi a fost utilizată în instrucţia studenţilor la universităţi de prestigiu în Anglia şi S.U.A.

CCUUPPRRIINNSS

I. Stabilirea corelaţiilor anatomice: morfologie ocluzală – traiectorii de dinamică mandibulară în plan orizontal

I.1. Aspectul traiectoriilor de dinamică mandibulară în funcţie de distanţa faţă de condili

A. Proiectarea traiectoriilor de dinamică pe arcada maxilară

B. Proiectarea traiectoriilor de dinamică pe arcada mandibulară

I.2. Aspectul traiectoriilor de dinamică mandibulară în funcţie de distanţa intercondiliană

A. Proiectarea traiectoriilor de dinamică pe arcada maxilară

B. Proiectarea traiectoriilor de dinamică pe arcada mandibulară

I.3. Aspectul traiectoriilor de dinamică mandibulară în funcţie de poziţia dinţilor pe arcadă faţă de planul medio-sagital

A. Proiectarea traiectoriilor de dinamică pe arcada maxilară

B. Proiectarea traiectoriilor de dinamică pe arcada mandibulară

I.4. Aspectul traiectoriilor de dinamică mandibulară în funcţie de aspectul peretelui median al cavităţii glenoide

A. Proiectarea traiectoriilor de dinamică pe arcada maxilară

B. Proiectarea traiectoriilor de dinamică pe arcada mandibulară

I.5. Aspectul traiectoriilor de dinamică mandibulară în funcţie de morfologia peretelui posterior al cavităţii glenoide

A. Proiectarea traiectoriilor de dinamică pe arcada maxilară

B. Proiectarea traiectoriilor de dinamică pe arcada mandibulară

II. Stabilirea corelaţiilor anatomice: morfologie ocluzală – traiectorii de dinamică mandibulară în plan sagital

II.1. Aspectul traiectoriilor de dinamică mandibulară în funcţie de aspectul peretelui anterior al cavităţii glenoide (panta articulară) II.2. Aspectul traiectoriilor de dinamică mandibulară în funcţie de orientarea planului de ocluzie II.3. Aspectul traiectoriilor de dinamică mandibulară în funcţie de mărimea overjet-ului II.4. Aspectul traiectoriilor de dinamică mandibulară în funcţie de mărimea overbite-ului II.5. Aspectul traiectoriilor de dinamică mandibulară în funcţie de curba Spee

III. Stabilirea corelaţiilor anatomice: morfologie ocluzală – traiectorii de dinamică mandibulară în plan frontal

III.1. Aspectul traiectoriilor de dinamică mandibulară în funcţie de peretele superior al cavităţii glenoide (direcţia de mişcare a condilului pivotant în plan frontal) III.2. Aspectul traiectoriilor de dinamică mandibulară în funcţie de peretele intern al cavităţii glenoide (direcţia de mişcare a condilului orbitant în plan frontal)

IV. Componentele determinante ale morfologiei ocluzale

II

SSTTAABBIILLIIRREEAA CCOORREELLAAŢŢIIIILLOORR AANNAATTOOMMIICCEE:: MMOORRFFOOLLOOGGIIEE OOCCLLUUZZAALLĂĂ TTRRAAIIEECCTTOORRIIII DDEE DDIINNAAMMIICCĂĂ MMAANNDDIIBBUULLAARRĂĂ ÎÎNN PPLLAANN OORRIIZZOONNTTAALL

II 11

AASSPPEECCTTUULL TTRRAAIIEECCTTOORRIIIILLOORR DDEE DDIINNAAMMIICCĂĂ MMAANNDDIIBBUULLAARRĂĂ ÎÎNN FFUUNNCCŢŢIIEE DDEE DDIISSTTAANNŢŢAA FFAAŢŢĂĂ DDEE CCOONNDDIILLII

Observaţie:

Condilul de pe partea activă se numeşte condil pivotant. Condilul de pe partea inactivă (de balans) se numeşte condil orbitant. Deplasarea spre planul medio-sagital pe partea inactivă se numeşte mediotruzie. Deplasare spre lateral pe partea activă se numeşte laterotruzie.

AA PPrrooiieeccttaarreeaa ttrraaiieeccttoorriiiilloorr ddee ddiinnaammiiccăă ppee aarrccaaddaa mmaaxxiillaarrăă

1. Plasaţi folia Mandibula plan orizontal peste desenul arcadei maxilare, suprapunând zonele corespunzătoare cavităţilor glenoide. Se obţine astfel poziţia de ocluzie centrică.

2. Se fixează folia cu vârful unui compas în cavitatea glenoidă dreaptă, iar vârful creionului se introduce în orificiul corespunzător cuspidului DV al lui 3.6. Se realizează mişcarea de rotaţie spre dreapta şi astfel se obţine un arc de cerc.

3. Se readuce mandibula în poziţie de ocluzie centrică.

4. Se plasează vârful compasului în cavitatea glenoidă stângă, fixând folia, vârful creionului rămânând în orificiul corespunzător cuspidului DV al lui 3.6. Se realizează mişcarea spre stânga, rezultând o curba spre stânga.

Se

obţin

astfel

traiectoriile

de

dinamică

mandibulară

în

plan

transversal

laterotruzia şi mediotruzia, proiectate pe arcada maxilară.

Care arc reprezintă traiectoria corespunzătoare părţii inactive?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Care arc reprezintă traiectoria corespunzătoare părţii active?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Ce se poate spune despre direcţia crestelor şi şanţurilor de la nivelul feţelor ocluzale, analizând traiectoriile obţinute?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5. Repetaţi exerciţiul anterior folosind alţi cuspizi vestibulari ai dinţilor mandibulari. Cum se modifică unghiul figurat anterior prin varierea distanţei faţă de centrul de rotaţie?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

6. Repoziţionaţi folia şi realizaţi o mişcare de protruzie. Ce traiectorie se obţine în acest caz?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Fig. 1 5

Fig. 1

BB PPrrooiieeccttaarreeaa ttrraaiieeccttoorriiiilloorr ddee ddiinnaammiiccăă ppee aarrccaaddaa mmaannddiibbuullaarrăă

1. Plasaţi vârful compasului pe punctul care reprezintă centrul de rotaţie al condilului drept (fig. 2) şi vârful creionului în foseta centrală a lui 3.6. Ţinând compasul fix, rotaţi foaia spre dreapta şi veţi obţine un arc de cerc.

2. Repetaţi procedura de mai sus, luând ca centru de rotaţie condilul stâng, dar plasând vârful creionului tot în foseta centrală a lui 3.6. Rotaţi foaia spre stânga. Se obţine astfel un alt arc de cerc.

Asimilând vârful creionului cu vârful cuspidului lingual al lui 2.6, desenul rezultat reprezintă traiectoriile de dinamică funcţională ale cuspizilor de sprijin maxilari.

3. Repetaţi exerciţiile descrise în pagina anterioară şi răspundeţi la aceleaşi întrebări.

Care arc reprezintă traiectoria corespunzătoare părţii inactive?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Care arc reprezintă traiectoria corespunzătoare părţii active?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Ce se poate spune despre direcţia crestelor şi şanţurilor de la nivelul feţelor ocluzale, analizând traiectoriile obţinute (mediotruzia şi laterotruzia)?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4. Repetaţi exerciţiul anterior folosind alţi cuspizi vestibulari ai dinţilor mandibulari. Cum se modifică unghiul figurat anterior prin varierea distanţei faţă de centrul de rotaţie?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5. Repoziţionaţi folia şi realizaţi o mişcare de protruzie. Ce traiectorie se obţine în acest caz?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Observaţii:

Traiectoriile de pe partea activă / funcţională (în laterotruzie) au direcţie transversală, fiind orientate vestibular la maxilar şi lingual la mandibulă, perpendiclar pe arcadă.

Traiectoriile de pe partea inactivă / de balans (în mediotruzie) au în general direcţie oblică, fiind orientate spre distal si oral la maxilar şi spre mezial si vestibular la mandibulă (traiectoriile lui Stuart).

Unghiurile gotice obţinute sunt deschise spre distal şi oral la mandibula şi spre mezial şi vestibular la maxilar.

RREEGGUULLĂĂ:: DDIIRREECCŢŢIIAA TTRRAAIIEECCTTOORRIIIILLOORR ÎÎNN LLAATTEERROOTTRRUUZZIIEE ŞŞII MMEEDDIIOOTTRRUUZZIIEE CCOOIINNCCIIDDEE CCUU DDIIRREECCŢŢIIAA CCRREESSTTEELLOORR ŞŞII ŞŞAANNŢŢUURRIILLOORR,, RREESSPPEECCTTIIVV AA VVEERRSSAANNŢŢIIOORR CCUUSSPPIIDDIIEENNII DDEE LLAA NNIIVVEELLUULL FFEEŢŢEELLOORR OOCCLLUUZZAALLEE

I D D E E L L A A N N I I V V E

Fig. 2

II

22

AASSPPEECCTTUULL TTRRAAIIEECCTTOORRIIIILLOORR DDEE DDIINNAAMMIICCĂĂ MMAANNDDIIBBUULLAARRĂĂ ÎÎNN FFUUNNCCŢŢIIEE DDEE DDIISSTTAANNŢŢAA IINNTTEERRCCOONNDDIILLIIAANNĂĂ

AA PPrrooiieeccttaarreeaa ttrraaiieeccttoorriiiilloorr ddee ddiinnaammiiccăă ppee aarrccaaddaa mmaaxxiillaarrăă

1. Plasaţi vârful compasului în centrele de rotaţie ale diferitelor tipuri de condili – A, B, C, pe partea stândă mai întâi (fig. 3). Poziţionaţi vârful creionului în foseta centrală a lui 2.6 şi trasaţi aceleaşi linii curbe, corespunzătoare traiectoriilor de laterotruzie şi mediotruzie descrise anterior.

mandibulari

deplasează ei în raport cu dinţii maxilari în timpul mişcărilor funcţionale.

Acestea

reprezintă

traiectoriile

cuspizilor

vestibulari

așa

cum

se

Cum influenţează cea mai mare distanţă intercondiliană poziţia traseelor pe partea activă?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Cum influenţează cea mai mare distanţă intercondiliană poziţia traseelor pe partea inactivă?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Cum afectează distanţa intercondiliană aspectul unghiului gotic?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Fig. 3 8

Fig. 3

BB PPrrooiieeccttaarreeaa ttrraaiieeccttoorriiiilloorr ddee ddiinnaammiiccăă ppee aarrccaaddaa mmaannddiibbuullaarrăă

1. Plasaţi vârful compasului în centrele de rotaţie condiliană de pe partea dreaptă şi vârful creionului în foseta centrala a lui 3.6 (fig. 4). Ţinând fix compasul, rotiţi foaia la dreapta şi la stânga după metoda descrisă anterior şi observaţi variaţiile traiectoriilor de mişcare şi ale orientării crestelor şi şanţurilor ocluzale, precum şi ale versanţior cuspidieni.

Linia arcuită obţinută simulează traiectoria cuspizilor palatinali maxilari în timpul efectuării mişcărilor funcţionale.

Cum influenţează creşterea distanţei intercondiliene traiectoriile de dinamică mandibulară şi, implicit, direcţia crestelor, şanţurilor si versanţilor dinţilor maxilari şi mandibulari, din punctul de vedere al orientării spre mezial sau distal?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Puteţi concepe următorul aspect?

RREEGGUULLĂĂ::

CCUU CCÂÂTT EESSTTEE MMAAII MMAARREE DDIISSTTAANNŢŢAA IINNTTEERRCCOONNDDIILLIIAANNĂĂ CCUU AATTÂÂTT TTRREEBBUUIIEE SSĂĂ FFIIEE MMAAII AASSCCUUŢŢIITT EESSTTEE UUNNGGHHIIUULL GGOOTTIICC FFOORRMMAATT DDEE TTRRAASSEEEELLEE ÎÎNN LLAATTEERROOTTRRUUZZIIEE ŞŞII MMEEDDIIOOTTRRUUZZIIEE

Î N N L L A A T T E E R R O O T

Fig. 4

II

33

AASSPPEECCTTUULL TTRRAAIIEECCTTOORRIIIILLOORR DDEE DDIINNAAMMIICCĂĂ MMAANNDDIIBBUULLAARRĂĂ ÎÎNN FFUUNNCCŢŢIIEE DDEE PPOOZZIIŢŢIIAA DDIINNŢŢIILLOORR PPEE AARRCCAADDĂĂ FFAAŢŢĂĂ DDEE PPLLAANNUULL MMEEDDIIOO--SSAAGGIITTAALL

AA PPrrooiieeccttaarreeaa ttrraaiieeccttoorriiiilloorr ddee ddiinnaammiiccăă ppee aarrccaaddaa mmaaxxiillaarrăă

1. Plasaţi din nou vârful compasului în centrul de rotaţie al condilului stâng (fig. 5). Poziţionaţi vârful creionului în foseta centrală a lui 2.6, pe rând în fiecare dintre cele trei poziţii şi rotaţi foaia spre stânga. Desenaţi un arc pornind din foseta centrală a fiecărui molar prim maxilar ca şi cum cuspidul mandibular corespunzător ar acţiona în această zonă.

2. Poziţionaţi vârful ascuţit al compasului în cavitatea glenoidă dreaptă, iar vârful creionului în foseta centrală a lui 2.6 şi rotiţi foaia spre dreapta.

Cum se modifică unghiul dintre traiectoria înscrisă pe partea activă (laterotruzie) şi cea de pe partea inactivă (mediotruzie) când dintele se apropie de planul medio-sagital?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Fig. 5 10

Fig. 5

BB PPrrooiieeccttaarreeaa ttrraaiieeccttoorriiiilloorr ddee ddiinnaammiiccăă ppee aarrccaaddaa mmaannddiibbuullaarrăă

1. Repetaţi exerciţiul anterior, de data aceasta poziţionând vârful compasului în condilul drept şi vârful creionului în vârful cuspidului MV al lui 4.6 (fig. 6) şi rotind foaia la stânga şi la dreapta, după metoda descrisă anterior. Observaţi variaţiile traiectoriilor de mişcare şi a orientării crestelor şi şanţurilor ocluzale.

Cum se modifică unghiul dintre traiectoria înscrisă pe partea activă (laterotruzie) şi cea de pe partea inactivă (mediotruzie) când dintele se apropie de planul medio-sagital?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Fig. 6 11

Fig. 6

S-a demonstrat corelaţia simplă dintre morfologia ocluzală (plasarea cuspizilor şi direcţia crestelor, ambrazurilor şi şanţurilor) şi o serie de determinanţi orizontali ai traiectoriilor de dinamică mandibulară (distanţa dintelui faţă de centrul de rotaţie, distanţa intercondiliană şi distanţa faţă de planul medio-sagital).

Puteţi vizualiza acum modul în care orientarea traseelor de dinamică mandibulară dictează direcţia ambrazurilor şi a șanțurilor şi, implicit, amplasarea cuspizilor? Reveniţi la desenele anterioare şi observaţi cum trebuie orientaţi cuspizii pentru a permite dezocluzia.

Observaţi angrenarea care le este necesară cuspizilor pentru a aluneca unii pe alţii în timpul exercitării funcţiilor fără a se ciocni.

Au fost trecute în revistă noţiunile geometrice de bază care guvernează localizarea cuspizilor şi determină dispunerea şanţurilor intercuspidiene şi orientarea traseelor de dinamică mandibulară aşa cum se văd în plan orizontal.

Asiguraţi-vă că aţi înţeles în întregime aceste noţiuni înainte de a trece la capitolul următor.

RREEVVEEDDEEŢŢII OOBBSSEERRVVAAŢŢIIIILLEE ŞŞII RREEGGUULLIILLEE PPRRIINNCCIIPPAALLEE::

1. Traseele funcţionale de pe partea activă tind să fie localizate în direcţie transversală.

2. Traseele de pe partea inactivă sau de balans au în general o direcție oblică.

3. Vârfurile arcurilor formate sunt plasate spre distal şi oral pentru dinţii maxilari şi spre mezial si vestibular pentru dinţii mandibulari.

4. Exisă o corelaţie strânsă între orientarea traseelor de dinamică mandibulară şi dispunerea şanţurilor intercuspidiene, ambraziunilor şi versanţilor cuspidieni.

5. Cu cât dintele este mai apropiat de centrul de rotaţie - numit şi centru dinamic antero- posterior (molar vs. premolar) - cu atât sunt mai ascuţite unghiurile formate de traiectoriile în laterotruzie şi mediotruzie.

II

44

AASSPPEECCTTUULL TTRRAAIIEECCTTOORRIIIILLOORR DDEE DDIINNAAMMIICCĂĂ MMAANNDDIIBBUULLAARRĂĂ ÎÎNN FFUUNNCCŢŢIIEE DDEE AASSPPEECCTTUULL PPEERREETTEELLUUII MMEEDDIIAANN AALL CCAAVVIITTĂĂŢŢIIII GGLLEENNOOIIDDEE

Să considerăm acum aspectul peretelui intern al cavității glenoide şi să vedem cum este influenţată morfologia ocluzală de mişcarea de lateralitate (mişcarea Bennett).

AA PPrrooiieeccttaarreeaa ttrraaiieeccttoorriiiilloorr ddee ddiinnaammiiccăă ppee aarrccaaddaa mmaaxxiillaarrăă

1. Suprapuneţi folia Mandibula plan orizontal în aceeaşi poziţie peste fig. 7. Desenaţi aceleaşi linii curbe ca în primul exerciţiu în care mandibula se roteşte simplu.

2. Readuceţi mandibula în poziţia iniţială.

3. Plasaţi vârful unui creion roşu în orificiul ce reprezintă vârful cuspidului disto-vestibular al lui 3.6. De această dată, în timpul rotaţiei condilului, condilul stâng va trebui, datorită aspectului medial al cavităţii glenoide, să urmărească traseul A. Acest fapt presupune şi includerea factorului side-shift (deplasare laterală) în cadrul mișcării de rotaţie şi translaţie mandibulară.

4. Desenaţi din nou arcul care reprezintă partea inactivă deplasând condilul după traseul B.

Referitor la poziţia lor mezio-distală, cum influenţează mişcarea de lateralitate traseele de dinamică mandibulară pe partea activă şi inactivă la dinţii maxilari?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Fig. 7 14

Fig. 7

BB PPrrooiieeccttaarreeaa ttrraaiieeccttoorriiiilloorr ddee ddiinnaammiiccăă ppee aarrccaaddaa mmaannddiibbuullaarrăă

1. Centraţi folia Maxilar în plan orizontal pe mandibula desenată în fig. 8. Plasaţi vârful creionului în orificiul ce reprezintă cuspidul mezio-palatinal al lui 1.6. Acesta va urma traseul cuspidului mezio-palatinal așa cum se deplasează el în foseta centrală a lui 4.6.

Atenţie! În realitate, cuspizii maxilari nu se mişcă dar, în scop didactic, se poate simula acest lucru pentru a studia traseul pe care îl urmează. Din nefericire, în acest mod funcţionează toate articulatoarele: pentru că articulatorul este aplicat pe masă, în loc să fie mişcat modelul mandibular în jos, înainte şi medial, de fapt este mişcat modelul maxilar în sus, înapoi şi lateral. Aceasta este esenţa a ceea ce facem în acest exerciţiu.

2. Plasaţi vârful creionului în orificiul corespunzător cuspidului MP al lui 1.6. Mișcați condilul stâng (A) de-a lungul liniei A astfel încât condilul drept B să transleze urmărind liniile a şi a’. Rezultă traseele de pe partea inactivă ale cuspidului MP al molarului 1.6 la nivelul lui 4.6. Linia a nu descrie mişcarea de lateralitate, în timp ce linia a’ descrie această mişcare.

3. Procedaţi similar pentru condilul drept B pe care îl mişcăm de-a lungul liniei B cu creionul poziţionat în foseta centrală, permiţând condilului stâng A să urmeze liniile b şi b’. În acest mod se trasează traseele de pe partea activă. Linia b nu reprezintă mişcarea de lateralitate în timp ce linia b’ descrie această mişcare.

Referitor la poziţia lor mezio-distală, cum influenţează mişcarea de lateralitate orientarea traiectoriilor de pe partea activă şi inactivă la dinţii mandibulari?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Fig. 8 16

Fig. 8

II

55

AASSPPEECCTTUULL TTRRAAIIEECCTTOORRIIIILLOORR DDEE DDIINNAAMMIICCĂĂ MMAANNDDIIBBUULLAARRĂĂ ÎÎNN FFUUNNCCŢŢIIEE DDEE MMOORRFFOOLLOOGGIIAA PPEERREETTEELLUUII PPOOSSTTEERRIIOORR AALL CCAAVVIITTĂĂŢŢIIII GGLLEENNOOIIDDEE

AA PPrrooiieeccttaarreeaa ttrraaiieeccttoorriiiilloorr ddee ddiinnaammiiccăă ppee aarrccaaddaa mmaaxxiillaarrăă

Observaţie:

Segmentul final al mişcării mandibulare în plan orizontal se realizează sub influenţa porţiunii externe a peretelui posterior al cavităţii glenoide. Acest segment poate avea o morfologie astfel încât în mişcarea de lateralitate condilul activ se poate deplasa:

înainte şi în afară (latero-protruzie),

numai în afară sau

în afară şi posterior (latero-retruzie).

În fig. 9 se observă că orientarea peretelui posterior al cavităţii glenoide poate fi în 3 planuri:

unul orientat spre posterior (A)

unul orientat transversal, spre exterior (B)

unul orientat spre anterior (C).

1. Utilizaţi creionul roşu pentru a înscrie traseul obţinut când folia Mandibula în plan orizontal se roteşte, translează strict spre lateral. Utilizaţi un creion negru pentru a înscrie traseele obţinute când mandibula se deplasează pe culoarul anterior, respectiv posterior.

2. Readuceţi mandibula în relaţie centrică şi faceţi ca ea să urmeze diferite design-uri (forme) de cavitate glenoidă, înscriind astfel de traseele pe partea activă şi inactivă (fig. 9). Creionul este plasat în orificiul reprezentat de cuspidul MV al lui 3.6 care contactează în ambrazura dintre 1.5 şi 1.6.

Completaţi propoziţiile următoare cu „mezial” sau „distal”:

Cu cât latero-retruzia este mai mare, traiectoriile descrise de dinţii maxilari pe partea activă şi inactivă sunt mai ……………………………………………………

Cu cât latero-protruzia este mai mare, traiectoriile descrise de dinţii maxilari pe partea activă şi inactivă sunt mai ……………………………………………………

Fig. 9 18

Fig. 9

BB PPrrooiieeccttaarreeaa ttrraaiieeccttoorriiiilloorr ddee ddiinnaammiiccăă ppee aarrccaaddaa mmaannddiibbuullaarrăă

1. Plasaţi folia Maxilar pe fig. 10 şi mişcaţi-o similar mişcării reproduse de articulator. Plasaţi vârful creionului în orificiul reprezentat de cuspidul MP al lui 1.6 şi marcaţi traseele variate pe care condilul pivotant le poate descrie în mişcarea de lateralitate (latero-protruzie, latero-retruzie şi lateralitate propriu-zisă).

Observaţi traseele, cu dispoziţie inversă faţă de cele descrise de dinţii maxilari, după cu reiese din fig. 10.

traseele, cu dispoziţie inversă faţă de cele descrise de dinţii maxilari, după cu reiese din fig.

Fig. 10

Am analizat până acum componentele orizontale ale mişcării mandibulare şi modul în care

acestea influenţează orientarea traiectoriilor de dinamică mandibulară. La rândul lor, aceste traiectorii de dinamică mandibulară, pentru a face posibilă mişcarea, impun o anumită plasare a cuspizilor şi orientare a pantelor şi o anumită direcţie a şanţurilor ocluzale. Factorii de influenţă în plan orizontal sunt:

1. Distanţa faţă de centrele de rotaţie

2. Distanţa intercondiliană

3. Distanţa faţă de planul medio-sagital sau diametrul arcadei dentare

4. Side-shift-ul (deplasarea laterală a condilului orbitant) dat de aspectul peretelui median al cavităţii glenoide

5. Direcţia de deplasare spre distal a condilului pivotant dată de aspectul peretelui distal al cavităţii glenoide.

În continuare vom analiza componentele verticale ale mişcării mandibulare. Din punctul de vedere al morfologiei ocluzale, acestea se corelează cu înălțimea cuspizilor şi adâncimea fosetelor care, la rândul lor, sunt determinate de:

1. Panta articulară

2. Planul de ocluzie corelat cu panta articulară

3. Overjet

4. Overbite

5. Direcţia de deplasare a condilului pivotant în plan vertical, impusă de conturul marginii superioare a cavităţii glenoide.

6. Amplitudinea şi direcţia „side-shift” (deplasarea condilului) orbitant

7. Curba Spee.

IIII SSTTAABBIILLIIRREEAA CCOORREELLAAŢŢIIIILLOORR AANNAATTOOMMIICCEE:: MMOORRFFOOLLOOGGIIEE OOCCLLUUZZAALLĂĂ TTRRAAIIEECCTTOORRIIII DDEE DDIINNAAMMIICCĂĂ MMAANNDDIIBBUULLAARRĂĂ ÎÎNN PPLLAANN SSAAGGIITTAALL

IIII 11

AASSPPEECCTTUULL

TTRRAAIIEECCTTOORRIIIILLOORR DDEE DDIINNAAMMIICCĂĂ MMAANNDDIIBBUULLAARRĂĂ ÎÎNN FFUUNNCCŢŢIIEE DDEE

AASSPPEECCTTUULL PPEERREETTEELLUUII AANNTTEERRIIOORR AALL CCAAVVIITTĂĂŢŢIIII GGLLEENNOOIIDDEE ((PPAANNTTAA AARRTTIICCUULLAARRĂĂ))

1. Folia Mandibulă – plan sagital se plasează în cavitatea glenoidă din figura 11, astfel încât să se obţină rapoarte ocluzale normale. Observaţi înclinarea pantei articulare (A). Deplasaţi condilul de-a lungul liniei A, într-o mişcare de protruzie şi conduceţi marginile incizale ale incisivilor inferiori de-a lungul suprafeţei palatine a incisivilor maxilari. Observaţi relaţiile dintre cuspizii dinţilor posteriori.

2. Repetaţi acelaşi exerciţiu urmărind pantele B şi C.

Completaţi următoarele propoziţii folosind termenii „înalţi” şi „reduşi” pentru cuspizi şi „aplatizată” sau „adâncă” pentru cavitatea glenoidă:

Când panta articulară este aplatizată ca în cazul A, dezocluzia în zona molară este minimă, deci cuspizii sunt ………………………. şi cavitatea glenoidă este ……………………….

Când panta articulară este înclinată ca în cazul C, dezocluzia în zona molară este mare, deci cuspizii sunt ………………………. şi cavitatea glenoidă este ……………………….

RREEGGUULLĂĂ:: CCUU CCÂÂTT EESSTTEE MMAAII AACCCCEENNTTUUAATTĂĂ PPAANNTTAA AARRTTIICCUULLAARRĂĂ,, CCUU AATTÂÂTT PPO