Definirea conceptului de minoritate nationala

n dreptul internaional nu exist o definiie exact i general acceptat a minoritii naionale. Nici n cadrul ONU nu s-a reuit formularea unei definiii de larg consens n pofida unor discuii care au durat mai mult de dou decenii. Astfel, a 47-a sesiune a Comisiei pentru drepturile omului a Consiliului Economic i Social ONU din 1991 s-a nscris n acelai trend. Nu s-a ajuns la o soluie, o definiie acceptat a minoritilor a rmas un deziderat, acordul n privina unei semantici mprtite relevnd dificulti imposibil de a fi rezolvate prin acest demers. Autorii raportului explicativ al Conveniei-cadru pentru protecia minoritilor naionale constat la punctul 12 faptul c nici o definiie a noiunii de minoritate naional nu este coninut n Convenia-cadru. In aceast situaie s-a decis s se adopte o abordare pragmatic, bazat pe recunoaterea faptului c, cel puin deocamdat n acest cadru nu este posibil s se ajung la o definiie apt s ntruneasc sprijinul general al tuturor statelor membre ale Consiliului Europei. Astfel prin minoritate naional se nelege orice grup bine definit de persoane care are cetenia statului n care locuiete, sunt n inferioritate numeric n raport cu populaia care constituie majoritatea, ntrein legturi vechi, trainice i durabile cu acest stat, prezint caracteristici etnice, culturale sau lingvistice distincte i sunt animate de voina de a pstra identitatea comun a membrilor si, cu deosebire cultura, tradiiile i limba. Diferitele sintagme utilizate n filozofie (doctrina) au condus la dezvoltarea n literatura de specialitate i a altor noiuni care vizeaz minoritile sau cele care au statuat pentru perioade ndelungate, raporturi inegale ntre diversele grupuri: - minoriti teritoriale (autohtone sau istorice) i extrateritoriale n funcie de faptul c locuiesc sau nu n arealul teritorial istoric, cu tendina de acordare a unui volum diferit de drepturi sau a unui teritoriu minoritar;

- minoriti superioare (superior minorities) cu pretenia de a fi purttori ai unei culturi superioare fa de cea a rilor n care sunt stabilite (germanii din America Latin); - minoriti imperiale sau ex-dominante de regul, formate n urma destrmrii marilor imperii, fiind citai, n aceti termeni, ruii i ungurii, ca reprezentani ai unei mentaliti de nesupunere; - minoriti transfrontaliere care sunt rspndite n numr mare ntr-o serie de ri (evreii i iganii)

Minoritile din Romnia

(conform recensmntului din 1992)

Conform recensmntului din ianuarie 1992, structura populaiei este urmatoarea: romni (89.4%), maghiari (7.13%), igani (1.80%), germani (0.52%), ucraineni (0.29%), rui-lipoveni (0.17%), srbi (0.14%), turci (0.13%), ttari (0.11%), slovaci (0.09%), alte nationaliti bulgari, evrei, croai, cehi, polonezi, greci, armeni .a. (0.3%). Minoritile etnice au reprezentat ntotdeauna un procent semnificativ din populaia Romniei. n anul 1930, populaia Romniei Mari era puin peste 18 milioane de locuitori. Romnii reprezentau 73% dup limba matern i 71,9% dup etnie, din populaia trii. Peste ase decenii, conform ultimului recensmnt, procentul minoritilor din totalul populaiei Romniei (de circa 22 milioane de locuitori) reprezint circa 12%.Minoritile etnice cele mai importante au fost - i sunt i acum - cele reprezentate de maghiari, igani, germani, ucraineni, rui-lipoveni, evrei, turci, ttari, armeni, bulgari, srbi, croai, slovaci, cehi, polonezi, greci, albanezi, italieni. La ora actual n Romnia sunt recunoscute oficial 18 minoriti etnice, fiecare dintre acestea (cu excepia celei maghiare) fiind reprezentate automat n Parlamentul Romniei. Lor li se mai adaug organizaii deja constituite ale slavilor macedoneni (de asemenea, cu un reprezentant n Camera Deputailor), ale rutenilor etc.

n general, cu unele excepii tragice, minoritile etnice s-au bucurat n Romnia modern de drepturi i liberti care le-au permis s-i conserve i promoveze specificul etnic sau cultural. Nu trebuiesc trecute totui cu vederea unele momente din istorie precum perioada de robie a iganilor, masacrarea a numeroi evrei i igani n anii '40, politicile de deznaionalizare a maghiarilor sau cele de favorizare a plecrii din ar a germanilor i evreilor n timpul regimului comunist.

Minoritatea turc
Scurt Istoric Prima consemnare documentar a prezenei stabile a unor etnici turci pe actualul teritoriu al Romniei este din anul 1264 cnd, n urma luptelor interne de tip feudal din Imperiul anatolian selgiucid, un grup de 12 mii de ostai condui de impartul Izeyddin Keykavuz s-a aezat n Dobrogea. Acetia erau trimii de impartul bizantin Mihail Paleologul pentru a apra Imperiul Bizantin de invaziile strine. Aezarea dobrogean a fost numit de turcii preotomani Babadag, ceea ce nseamn "Tatl muntilor". Muli ani, localitatea a fost o garnizoan militar dar i un centru cultural. Un nou val de etnici turci sosete dup cucerirea oraului Varna n 1484, dar i n anii urmtori, odat cu sporirea relaiilor economice dintre Romnia i Imperiul Otoman. Cea mai impresionant figur din zona Dobrogei a fost liderul spiritual Sari Saltuk Dede care a avut o att de mare influen asupra etnicilor turci nct la 1641 cnd Petru Bogdan Bagsik viziteaz Babadagul, menioneaz c n acest ora turcii cinstesc n mod deosebit mormntul acestuia care este nconjurat de candele, iar cretinii ajung chiar s l confunde cu Sfntul Nicolae. Deoarece n secolul al XVII-lea mai toate satele, trgurile i oraele din Dobrogea aveau nume turceti se poate spune c turcii ajunseser s fie ntr-un numr foarte mare n Dobrogea. Pe de alt parte, educaia i instrucia aveau mai mult un caracter religios, scolile gsindu-se pe lng lcaurile de cult (geamii). Dac n anul 1900 n Dobrogea se aflau 238 de geamii, astzi n toat Romnia se gsesc doar 72, dintre care 7 au nevoie de restaurare, fapt pentru care sunt nchise, iar 3 sunt n construcie. De-a lungul timpului, pe lng colile primare, apar i coli speciale, care pregtesc dascli i hogi la Babadag. Astfel, la 9 noiembrie 1891 se nfiineaz la 3

Medgidia un nou centru de pregtire a dasclilor i hogilor. n perioada interbelic se poate vorbi i despre o dezvoltare a intelectualittii turceti. Apar reviste i ziare, la nceput numai n limba turc osman, apoi bilingve. Dac pn n 1923 elevii purtau uniforme caracteristice perioadei otomane, odat cu instaurarea republicii turce i sub influena reformei kemaliste, uniformele capt o alur european. Totodat, alturi de limba turc cu caractere latine se ntroduce i limba romn. Trebuie menionat i existena vakifurilor, a fundaiilor care au contribuit foarte mult la dezvoltarea i pstrarea identitii culturale i spirituale a minoritii turce din Romnia. Perioada 19451990 a fost o perioad n care intelectualitatea turc a migrat n Turcia, iar coala n limba turc a funcionat pn n 1954 dup care s-a suspendat. Limba turc Fiind una dintre cele mai mari puteri europene si internationale in Evul Mediu, Imperiul Otoman, stramosul Turciei de azi s-a extins in noile teritorii cu ajutorul a doua elemente: sabia si limba. Desi istoria ne spune ca sabia a fost folosita ceva mai mult, limba Turca a avut fara doar si poate un rol crucial in asimilarea multor zone noi cucerite, deoarece mai tot ce tinea de comert, relatii internationale si alte aspecte similare in Europa de Sud Est al acelor timpuri era facut in limba turca. Din punct de vedere etnic, limba turca este o limba ce face parte din grupul uralaltaic, alaturi de limba maghiara si limba finlandeza. Acest grup de limbi s-a format in Asia Mica si s-a extins spre Vest, in Europa. Astazi, limba Turca este vorbita de peste 70 de milioane de oameni pe intreg mapamondul, majoritatea lor aflandu-se, evident, in Turcia, dar exista si o alta parte importanta a diasporei turcesti care se afla in Europa Centrala si de Sud Est. Nu conteaza din ce cultura faci parte si ce alte limbi stii sa vorbesti, limba turca va fi probabil o limba grea de invatat pentru tine. Asta nu inseamna ca nu poate fi invatata daca esti destul de ambitios, dar necesita mult mai mult lucru decat alte limbi "usoare" cum ar fi spaniola, franceza, engleza si asa mai departe, trebuie doar sa iti placa limba si cultura turca pentru a putea sa o inveti si sa o vorbesti.

La inceputul secolului 20, Turcia folosea alfabetul arab in scrieri dar odata cu Kemal Ataturk (considerat formatorul Turciei moderne) s-a trecut la alfabetul latin. Acest fapt poate cauza confuzii inca, desi alfabetul arab nu mai este folosit aproape deloc. Ca majoritatea cursurilor de invatare a limbii turce, cursurile Facultatii de Limbi si Literaturi Straine ale universitii Dimitrie Cantemir se concentreaza pe alte aspecte mai intai decat sa inceapa cu scrierea, tocmai pentru a evita anumite confuzii inca de la inceput. Din punct de vedere gramatical limba turca este considerata destul de usoara si regulile ei pot fi asimilate usor, precum si ortografia si fonetica sunetelor din limba turca. Asadar, incepand din acest an universitar, limba turca se alatura celorlalte limbi straine in cadrul marii familii a Facultatii de Limbi si Literaturi Straine de la Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir. Limba turc n decursul timpului a folosit diferite sisteme de scriere:

Scrierea Orhon Alfabetul uigur Alfabetul arab

Alfabetul arab a fost folosit din secolul al XIII-lea pn la 28 noiembrie 1928, cnd preedintele de atunci al Turciei, Mustafa Kemal Atatrk, a dispus adoptarea alfabetului latin ca alfabet oficial. Alfabetul latin a fost completat cu literele (primele dou litere: rostite [] i [], ca n ce/ci, iar al treilea semn este mut, de ex. obanolu, citete [ciobanolu]). Alfabetul turc este relativ "fonetic", dar exist i excepii. Literele alfabetului:

abcdefghijklmnoprstuvyz ABCDEFGHIJKLMNOPRSTUVYZ vocale anterioare: e, i, , vocale posterioare: a, , o, u

Vocala exist n cuvintele de origine arab, se pronun ca a lung. Exemplu lzm (necesar). Limba turc are urmtoarele nsuiri:

este aglutinant, folosete sufixe specifice ntr-o ordine bine definit are armonie vocalic: vocala din sufix se potrivete cu vocala ultimei silabe din rdcin:ev-de (n cas), ada-da (pe insul), okul-da (n coal) atributul precede substantivul: gzel iek (floare frumoas) nu exist gen gramatical ca i n maghiar semnul pentru plural lipsete n cazul n care se folosete un numeral sau un adverb de cantitate: iki kitap (dou cri), kitaplar (cri) ,ka kitap var? (cte cri sunt?)

nu prea suport aglomerarea de vocale verbul se afl la sfritul propoziiei: Ali Burcu'yu ok seviyor (Ali o iubete foarte mult pe Burcu [burdju])

Ca i celelalte limbi turcice, limba turc prezint nsuiri de baz asemntoare sau identice cu ale limbilor uralice (ntre care finlandeza, estona i maghiara. Ordinea sufixelor i potrivirea lor n funcie de vocalismul rdcinii prezint asemnri pentru soluiile aceleai categorii gramaticale din limbile finice (de exemplu finlandeza) i ugrice (de exemplu maghiara). Cultura Turc De-a lungul secolelor, artistii si mestesugarii turci si-au dezvoltat stiluri unice turcesti. Interzis de Islam sa portretizeze forme de oameni sau animale in arta, turcii si-au inclinat talentul lor creativ in arhitectura, muzica, poezie, tesaturi, lucrari din lemn si metal, ceramica, bijuterii. Turcii au o traditie antica in dansul popular, care variaza de la regiune la regiune, fiecare dans fiind ritmat, colorat, elegant. Printre cele mai populare sunt ayda ira din regiunea Sivas. Acesta este executat de fete tinere imbracate in kaftane cu broderia de

argint si aur, care danseaza in intuneric cu lumanari aprinse in mana; Silifke yogurdu din regiunea Mersin, in care dansatori tacanesc linguri de lemn impreuna deasupra capului; Seyh Samil din regiuna Kars, o frumoasa legenda dramatizata a unui erou caucazian; Kili Kalkan un dans epic se executa cu sabii si scuturi din regiunea Bursa; Zeybek din Izmir, alt dans epic si viguros executat de dansatori masculi care isi lovesc genunchii de podea. Folclorul a avut, de asemena, o influenta considerabila in balet. Muzica turceasca a evoluat de la folkul initial in cel clasic prin aparitia Palatului cultural. A obtinut cel mai inalt punct in secolul 16, prin compozitorul cunoscut sub numele de Itri. Nume mari din muzica clasica turceasca ii include pe Dede Efendi,Haci Arif Bey si Tampburi Cemal Bey. Este o forma care continua sa fie cantata profesional si una care atrage o audienta mare. Muzica populara este o variatie a traditiei muzicale nationale, canata cu instrumente, cum ar fi tambur, kanun, nai, ud. Muzica folk s-a dezvoltat treptat de-a lungul secolelor in zonele rurale ale Turciei. Este foarte diversificata cu multe ritmuri si teme diferite. Teatrul turcesc este crezut ca ar fi provenit de la piesele populare Karagoz, o incrucisare intre moralistiul Punch si Judy si buful Laurel si Hardy. Apoi, s-a dezvoltat pe parcurs o traditie orala, cu piese jucate exclusiv de barbati, in spatii publice, cum ar fi in gradini. Ataturk a dat o mare importanta artelor, incurajand teatrul, muzica, baletul. Astazi, Turcia are o scena prospera a artelor, cu companii profesionale de teatru, opera si balet, dar si o industrie cinematografica infloritoare. Pana in secolul 18, in Turcia se pictau doar miniaturi, de obicei legate de carti sub forma de manuscrise. In secolul 18, tendintele erau spre picturi in ulei, incepand cu cele murale. Dupa aceea, cursurile de pictura au fost introduse in scoli militare. Primii pictori din Turcia erau militarii, care respectau traditiile islamice, ce interziceau reprezentatii cu fetele oamenilor, se axau asupra peisajelor. Modernizarea picturilor turcesti, incluzand portrete ale oamenilor, a inceput cu fondarea academiei de arte sub indrumarea lui Osman Hamdi Bey. Literatura a fost o componenta importanta a vietii culturale turcesti, reflectand istoria popoarelor, legendele lor, misticismul lor si schimbarile politice si sociale care au

afectat acest pamant de-a lungul istoriei. Cea mai veche mostenire literara a perioadei pre-islamice sunt inscriptiile Orhon din nordul Mongoliei, scrisa in 735 pe 2 mari pietre in onoarea unui rege turc si a fratelui sau. In timpul perioadei otomane, forma de literatura predominanta a fost poezia, dialectul dominant era cel Anatolian, si subiectele principale erau dragostea si frumusetea. Literatura otomana a fost inspirata din cultura persana si scrisa intr-un dialect ce combina araba cu persana si cu turca. Catre secolul 20, limba literaturii turcesti a devenit mai simpla, mai mult politica si sociala in esenta. Astazi, incontestabilul maestru al nuvelei populare turcesti este Yasar Kemal, cu autenticitatea, colorata si puternica descriere despre viata anatoliana. Tradiii turceti Sarbatorile musulmane sunt calculate pe baza unui calendar lunar si doar doua sarbatori religioase sunt sarbatorite oficial: Seker Bayrami, o sarbatoare ce tine trei zile la sfarsitul Ramadanului (o perioada de 30 de zile in care musulmanii tin post mancand si band doar dupa apusul soarelui) si Kurban Bayrami care sarbatoreste actul neimplinit de sacrificiu al lui Ibrahim asupra fiului sau, Ismael, la Muntele Moriah. In comemorarea actului prin care Dumnezeu a permis lui Ibrahim sa sacrfice un miel in schimb fiecare familie turceasca, care isi permite o oaie cumpara una si o sacrifica imediat dupa rugaciunea de dimineata in ziua bayram - ului. Carnea animalului este imediat gatita de familie si prieteni. In perioada Kurban Bayrami majoritatea bancilor sunt inchise o saptamana, mijloacele de transport in comun vor fi intotdeauna inghesuite iar camerele la hotel putine si scumpe. Alte festivitati sunt cursele cu camile la mijlocul lui Ianuarie, in satul Selcuk, la sud de Izmir si Ziua Nationala a Suveranitatii, 23 aprilie, prima zi in care parlamentul republican s-a intrunit, in 1920. Vara sunt nenumarate zile festive, ca de exemplu festivalul de lupte la inceputul lui Iunie de la Sarayici, aproape de Edirne; festivalul rustic Kafkasor, aproape de Artvin, in nord-estul Turciei in a treia saptamana din Iunie; Festivalul International de arte din Istambul, de la sfarsitul lui iunie, inceputul lui iulie,

Festivalul de folclor si muzica din Bursa, la mijlocul lunii iulie si festivalul pepenilor rosii de la Diyarbakir, incepand cu mijlocul lunii septembrie. 1 ianuarie: anul nou (Ylbai) 23 aprilie: Ziua Nationala a Suveranitatii (Ulusal Egemenlik ve ocuk Bayrami) 19 mai: Ziua tinerilor, a sportului si a gandului Atatrk (Atatrk Anma, Genlik ve

Spor Bayrami) 30 august: Ziua Victoriei (Zafer Bayrami) 29 octombrie: Ziua Republicii (1923) (Cumhuriyet Bayrami) 10 noiembrie: la ora 09:05 toata tara tine un moment de reculegere in amintirea lui

Ataturk, decedat in 1938 In afara de acestea se tin si sarbatorile religioase musulmane eker Bayrami: care incepe dupa luna de post Ramadan si tine 3 zile Kurban Bayrami: sarbatoreste actul neimplinit de sacrificiu al lui Ibrahim asupra

fiului sau, Ismael, la Muntele Moriah, care incepe la 70 de zile dupa Ramadan si tine 4 zile. Religia Turc Tradiiile turceti provin n mare parte din cea mai rspndit credin local islamul. Tot ce are nevoie un musulman adevrat, pentru religia sa, este scris n Coran, care a fost creat de proorocul Mohamed, idolul tuturor musulmanilor. O important parte a acestei religii este islamizarea ntregii planete. Musulmanii se chinuie s i rspndeasc religia pe ntregul glob pmntesc, deoarece cred c att timp ct nu este convertit toat populaia la religia lor, pacea global nu poate exista. Aceast convingere st, de asemenea, la baza aa numitului Rzboi Sfnt i a terorismului.Un musulman

adevrat nu va mnca niciodat mici cu o bere rece, deoarece religia lui i interzice carnea de porc i buturile alcolice. Femeile care triesc n credina islamic au n comparaie cu europencele o poziie, care nu este deloc de invidiat. Acestea triesc n ascultare permanent, n umbra brbailor lor. Dac se ntmpl s ntlnii o femeie singur pe strad, aceasta va fi, mai mult ca sigur, acoperit de la cap pn la clcie.mbrcmintea i interdiciile la care le oblig religia islamic, le limiteaza viaa de zi cu zi. Cstoria este o obligaie pentru musulmani. Iar o persoan de alt religie nu are voie s se cstoreasc cu o musulmanc, n timp ce un musulman are dreptul de a se cstori cu o femeie de alt religie. Totui aceasta este apoi obligat s se converteasc la islam, iar copii ei sunt automat considerai a fi musulmani. Bieii sunt considerai a fi mult mai importani n aceast societate. Caracteristic este i circumcizarea bieilor cu vrsta ntre 6 i 12 ani, ritualul fiind considerat ca foarte important. Cstoriile sunt, de asemenea privite ca evenimente majore, fiind normal ca nunta s dureze cteva zile, iar numrul de musafiri s depeasc ordinul zecilor. Un musulman nu are voie s renune la credina sa. n acest caz, legea islamic, l va pedepsi cu moartea.

10

Bibliografie

Andreescu, Gabriel Naiuni i minoriti, editura Polirom, Iai, 2004, p. 97. Site-ul oficial al Consiliului Europei, Biroul de informare n Republica Moldova, www.bice.md www.wikipedia.com

11

12