Sunteți pe pagina 1din 63

I. Câmpul electric

I.1. Câmpul electric în vid departe de conductori

I.1. Într-o sferă dielectrică cu raza a densitatea volumetrică de sarcină

variază cu raza conform relaţiei,

ρ

( )

r

= 6 + 2r

2

C/m 3 .

Calculaţi valoarea medie a densităţii de sarcină electrică din sferă.

Soluţie

Conform definiţiei valorii medii,

ρ=

mediu

1

V

unde, în coordonate sferice, d

V

=

r

2

sinθd dθdϕ şi

r

∫∫∫

ρd

V

=

V

,

4 π

3

r

3

ρ mediu

=

3

4

π a

3

∫∫∫

=

3

4 π a

3

(

a

0

6

+

2

(

6

+

)

2

rr

2

sin

2

r

2

)

r

2

d

θ θϕ =

d d

r

d

r

π

0

sin

2 π

θθ ϕ= + ,

d

d

6

1 2

0

a

. Astfel,

2

C/m 3 .

I.2. Un conductor liniar de lungime a este încărcat electric neuniform cu o

sarcină cu densitatea liniară

ρ =ρ ⎜ 1

l

0

cos

π x ⎠ ⎟ ⎞ , pentru
a

a

2

x

a

2

.

Calculaţi:

a). sarcina electrică totală de pe conductor;

b) densitatea liniară medie a sarcinii electrice.

2

Soluţie

a). Conform definiţiei, sarcina electrică este egală cu

q

=

∫∫

lungimea

conductorului

ρ l

l

d

0

2

a

a

2

⎝ ⎜

1

cos

π

a

⎞⎛ 2

⎠⎝

xx

d

⎟⎜

0

a

1

π

.

b). Conform definiţiei valorii medii,

ρ

mediu

=

a 2 q 1 = ∫ a a − a 2
a
2
q
1
=
a
a
a
2

⎛⎞ 2

⎜⎟

⎝⎠ π

d1

l

ρ =ρ

l

0

a

1

a

0

⎛⎞

⎜⎟ 2

⎝⎠ π

1

.

I.3. Densitatea de sarcină electrică superficială de pe un strat sferic de rază a

), iar

are expresia:

σ=σ sin θ

0

, unde

θ este coordonata unghiulară uzuală (

θ∈[0, π]

σ

0

este o constantă.

Calculaţi sarcina electrică totală distribuită pe suprafaţa stratului sferic.

Soluţie

Conform relaţiei de definiţie a densităţii superficiale de sarcină electrică,

∫∫

qSd

=

σ

∫∫

= σ

0

sin

θ

2

a sin

2

=σ ⋅ϕ

0

a

2 π

0

.

π

0

1

2

(

1

− θ

cos2

)

θ θ ϕ=σ

d

d

0

a

2

2 π

0

d

ϕ

π

0

sin

2

θ θ=

d

d

θ=

σ

0

a

2

2

⋅ π⋅

1

2

⎝ ⎜

θ−

1

2

sin 2

θ

⎞ π

⎟ ⎠

0

=σ π

0

2

a

2

.

I.4. Într-o sferă izolatoare cu raza R sarcina electrică este distribuită izotrop.

Densitatea volumetrică de sarcină variază cu distanţa r faţă de centrul sferei conform

relaţiei,

ρ=

Calculaţi

ρ− ⎜ ⎛ ⎝

0, pentru r

r

2

R

2

1

0

, pentru r

R

3

<

R

.

a). sarcina electrică totală din sferă;

b). valoarea medie a densităţii volumetrice de sarcină electrică din sferă.

Soluţie

a). Conform definiţiei, sarcina electrică este egală cu

q

=

∫∫∫

volumul

sferei

ρ

d

V

=ρ ⎜ ⎛ − ⎝

0

R

0

1

r

2

R

2

2

4d r

π

r

=

8 π

15

ρ

0

R

3

.

b). Conform definiţiei valorii medii a densităţii de sarcină electrică,

unde

ρ

mediu

V =

4 π

3

=

r

1

V

3

.

∫∫∫

ρ

d V

=

q

V

=

83

R

π

15

ρ

0

3

4

π R

3

2

5

0

,

I.5. În atomul de hidrogen sarcina electronică are o distribuţie sferică

omogenă, cu densitatea

( )

r=

r

C exp

é

ê

ê

-

ë

2

r

a

0

ù

ú

ú

û

,

unde

punct oarecare din volumul sferei la centrul acesteia.

a

0

= 52,9

pm este o constantă (prima rază Bohr), iar r este distanţa de la un

Calculaţi constanta

C astfel încât sarcina electronică să fie egală cu

q = - e

.

Soluţie

Conform relaţiei de definiţie

qe

=− =

∫∫∫

volumul

sferei

ρ

d

V

=

C

R

0

exp

2

r

a

0

4

π

r

2

dr .

Integrăm prin părţi,

4

de unde

iar

∞ ⎧ ∞ ⎪ ar ⎡⎤ 2 ⎡⎤ 2 r 0 2 −=π − e
ar
⎡⎤
2
⎡⎤
2
r
0
2
−=π −
e
4
C
r
exp
+
a
∫ exp
⎢⎥
⎢⎥
0
2
a
a
⎣⎦
⎣⎦
0
0
0
0
2 r
= 4 π
Ca
∫ exp
r
d
r =
0
a
0 ⎦
0
a
⎡⎤ ra
2
0
0
= 4 π
Ca
r
exp
+
exp
⎢⎥
0
2
a
2
⎣⎦
0
0
0
e
C =− π ,
3
a
0
é
ù
e
2 r
r
( )
r
=-
exp
ê -
ú
.
3
p a
a
0
ë ê
0
ú û

d

rr


=

⎡⎤

⎢⎥ − d r

⎣⎦ ⎪

2

r

a

0

Ca

3

0

,

I.6. Densitatea volumetrică de sarcină electrică ρ a unui strat sferic de rază

R şi grosime a are expresia

ρ

0 , pentru R

0, în rest

ρ=

a

− <<

rR +

2

a

2

.

a). Determinaţi expresia sarcinii electrice totale în funcţie de raportul

a

R ;

b). În ce condiţii distribuţia de sarcină considerată este superficială şi care

este în acest caz densitatea superficială medie de sarcină?

Soluţie

a). Conform relaţiei de definiţie a densităţii volumetrice de sarcină electrică,

q

=

∫∫∫

volumul

stratului

sferic

d

V

ρ =ρ

0

R

R

+

a

a

2

2

4d π

r

2

r

=

π

0

ρ

4

⎜ ⎝

R

+

a

⎞⎛ −

⎟⎜

⎠⎝

3

R

a

322

4

= πρ

0

aR

2

1

+

2

a

12 R

2

.

5

⎟ ⎠

3

⎦ ⎥

=

b). Distribuţia de sarcină electrică poate fi considerată superficială dacă

a

R << .

1

iar

În acest caz,

q = πρ aR = πρ R

ρ

4

2

4

0

S

S

a .

0

2

,

I.7. Calculaţi rata de variaţie în timp a densităţii de sarcină electrică într-un

punct în care densitatea de curent electric are expresia

J

=

(

sin 10

x

)

u

x

++

yu

y

3 z

e

u

z

(A/m 2 )

Soluţie

Conform legii de conservare a sarcinii electrice,

∂ρ

t

= −∇ = −

J

⎛ ∂

J

x

+

J

y

+

J

z

∂∂∂

xyz

=

(

10cos 10

x

)

+ 1

3

e

3

z

(A/m 3 ).

I.8. Trei sarcini electrice sunt aşezate ca în figura I.8. Acestea au valorile:

q

1

=

6 10

6

C,

q

2

=− =− ⋅

1

q

6 10

6

C şi

q

3

=

3 10

6

C, iar a = 0,02 m.

Calculaţi vectorul forţă care acţionează asupra sarcinii electrice

q

3 .

a = 0,02 m. Calcula ţ i vectorul for ţă care ac ţ ioneaz ă asupra
a = 0,02 m. Calcula ţ i vectorul for ţă care ac ţ ioneaz ă asupra

Fig. I.8

Fig. I.8a

6

Soluţie

Conform principiului superpoziţiei, forţa care acţionează asupra sarcinii

q

3

este egală cu (fig. 8a), 1 ⎛ qq qq ⎞ F =+= FF 13 u
este egală cu (fig. 8a),
1
qq
qq
F
=+=
FF
13
u
+
23
u
3
13
23
2
13
2
23
4
πε
r
r
⎠ ,
0
13
23

unde

2 u = θij+ θ= cos sin ( i + j ) , iar u
2
u
= θij+ θ=
cos
sin
(
i + j
)
, iar
u
23 = i .
13
2
Astfel,
1
q q
2
(
− q
)
q
⎡⎛
q q
2
1
3
(
)
1
3
1
3
F
=
ij ++
i
=
⎢⎜ ⎜
3
2
2
2
4
πε
(
)
2
a
44
πε
a
0
a
2
0
⎢⎝
⎥ ⎦
Modulul forţei
F
este egal cu
3
1 2
2
2
q q
2
⎞⎛ 2 ⎞
1
3
F
=
−+
1
⎟⎜
=
219
N,
3
2
⎟⎜
⎟ ⎟
44 πε a ⎢ ⎣ ⎝
0
⎠⎝ 4 ⎠
⎦ ⎥

iar direcţia vectorului face cu axa Ox unghiul

ϕ=

arctg

F

3

y

F

3

x

=

arctg

2 2 − 4
2
2
4

=

151,3 o .

⎞ 2 − 1 ⎟ i + j ⎤ ⎥ . ⎟ 4 ⎠ ⎦
2
1
i
+
j
.
4
⎦ ⎥

I.9. Pământul are o sarcină electrică netă care produce un câmp electric în

punctele din apropierea suprafeţei acestuia egal cu E p = 150 N/C şi are liniile de

câmp orientate spre centrul Pământului (fig. I.9).

egal cu E p = 150 N/C ş i are liniile de câmp orientate spre centrul

Fig. I.9

7

a) Care este mărimea şi semnul sarcinii cu care trebuie să fie încărcat un om

având masa m = 75 kg astfel încât greutatea acestuia să fie echilibrată de forţa

electrică?

b) Care va fi forţa de respingere dintre doi oameni, fiecare încărcat cu

sarcina electrică calculată la punctul a) şi aflaţi la distanţa d = 50 m?

c). Poate fi utilizat câmpul electric al Pământului pentru zbor?

Soluţie

a) Notăm cu q sarcina electrică a omului. Condiţia de echilibru a celor două

forţe se scrie sub forma

F = q el de unde rezultă
F
= q
el
de unde rezultă
E = mg , p mg q = = 4,9 C. E p
E
= mg ,
p
mg
q =
= 4,9 C.
E
p

Valoarea obţinută este foarte mare, astfel că sarcina nu mai poate fi

considerată punctuală.

b)

F el

=

q

2

4 πε r

0

2

=

8,6 10

7 N.

Am obţinut o valoare a forţei electrice mult mai mare ca greutatea,

G = mg = 7,4 10

2

N, adică

F el

G

= 1,2 10

5

.

c). Sarcina electrică necesară pentru a echilibra greutatea unui avion astfel încât acesta să poată zbura, trebuie să fie foarte mare. Pentru a încărca un strat metalic conductor de formă sferică cu raza R = 20m, cu o sarcină electrică

12 V ceea ce necesită o energie

foarte mare. În acest caz, sarcina nu mai este punctuală. Aceasta va reduce câmpul electric pământesc necesitând o sarcină şi mai mare pe suprafaţa conductorului.

q

0

= 5 10

4

C, trebuie aplicată o tensiune

U = 2,510

I.10. Calculaţi forţa cu care acţionează sarcinile electrice

sarcinii

q

3

din figura I.10.

q

1

şi

q

2

asupra

8

r 23

Se

= 0,12

m,

cunosc:

q

α = 45 o

1

=− ⋅

4 10

şi

1

4 πε

0

=

6 C,

9 10

9

q

2

=

Nm

− 3 10 ⋅ 6 C, 22 . C
3 10
6 C,
22 .
C

q

3

=− ⋅

2 10

6 C,

r

13

= 0,08

m,

6 C, 22 . C q 3 =− ⋅ 2 10 − 6 C, r 13

Soluţie

Conform q q 2 3 F = = 3,75 23 2 4 πε r 0
Conform
q q
2
3
F
=
= 3,75
23
2
4 πε r
0
23

legii

N.

Fig. I.10

lui

Coulomb,

q q 1 3 F = 13 2 4 πε r 0 13
q q
1
3
F
=
13
2
4 πε r
0
13

= 11,25 N,

iar

Pentru calcularea rezultantei celor două forţe descompunem forţele în

componente de-a lungul celor două axe şi apoi recompunem componentele

rezultantei ca în figura I.10a

apoi recompunem componentele rezultantei ca în figura I.10a R Fig. I.10a Observ ă m c ă

R

Fig. I.10a

Observăm că

+ F

RF=

13

xxx

23

= F

13

cos

θ+ F =

23

= F

13

+ F

23

yyy

= F

13

sin

θ+ =

0

7,95 .

11,7 N,

9

Astfel,

R
R

=

RR+= +=

14,15

N, iar

θ=

arctg

R

y

=

R

x

arctg 0,68=34,20 o .

I.11. Trei sarcini electrice punctuale se află în vârfurile unui dreptunghi

aşezat în vid, ca în figura I.11. Calculaţi forţa care acţionează asupra sarcinii

Se

cunosc:

dreptunghiului

q

1

sunt a = 3 cm, b = 4 cm şi

=

3 10

1

4 πε

0

=

6

C,

9 10

9

q

2

Nm

=− ⋅

2 10

⋅ − 1 4 πε 0 = 6 C, 9 10 ⋅ 9 q 2 Nm

C 2 .

6

C,

0 = 6 C, 9 10 ⋅ 9 q 2 Nm =− ⋅ 2 10 C

Fig. I.11

q

3

=

5 10

6

C,

iar

Soluţie

Alegem un sistem de coordonate cu originea în

F

3

= F + F

13

23

.

Din legea lui Coulomb,

q

1 , în raport cu care,

F

=

q q

1

3

13

4 πε

0

(

2

a

+

b

2

)

(

cos

θ +

ij

sin

θ

)

=

43,2

i

+

32,4 j ,

F

 

q q

2

3

i

=

23

4 πε b

0

2

=−

56,25

i

.

Prin urmare,

F

3

(

a

F 3

y

=−13,1i + 32,4 j N, iar θ= =

tg

b

)

F

3

x

=−

2,47

şi θ = 112 .

o

10

q

3 .

laturile

I.12. Două particule, încărcate cu sarcini electrice de acelaşi semn, sunt

rad faţă de planul orizontal

fixate într-un tub de plastic înclinat cu unghiul

α =

π

3

(figura I.12). Particula de sus are sarcina electrică q = 3μ C şi masa

poate deplasa fără frecare în tub, iar cea de jos are sarcina electrică fixă în tub.

iar cea de jos are sarcina electric ă fix ă în tub. q 0 m =

q

0

m =1

= 2

g şi se

nC şi este

Calculaţi distanţa

r dintre particule pentru care particula de sus se află în

echilibru. (

pentru care particula de sus se afl ă în echilibru. ( g = 10m s 2

g = 10m s

2 ) (20 puncte)

sus se afl ă în echilibru. ( g = 10m s 2 ) (20 puncte) Fig.

Fig. I.12

Soluţie Echilibrul se stabileşte când forţa de respingere electrostatică dintre particule este echilibrată de
Soluţie
Echilibrul se stabileşte când forţa de respingere electrostatică dintre particule
este echilibrată de componenta greutăţii particulei de sus pe direcţia lui r , adică
qq
0
=
mg
sin
α
,
2
4 πε r
0
qq
0
2
de unde
r =
= 6 10
m.
4
πε
0 mg
sin
α

I.13. Considerăm o baghetă subţire, cu lungimea

L , pe care este distribuită

q (figura I.13). Calculaţi forţa cu care această sarcină

uniform o sarcină electrică

electrică acţionează asupra unei sarcini electrice punctiforme

de capătul din dreapta al baghetei, pe direcţia lungimii acesteia.

q

0

aflată la distanţa

a

ţ ia lungimii acesteia. q 0 aflat ă la distan ţ a a Fig. I.13 Solu

Fig. I.13

Soluţie

Alegem un element dx din lungimea baghetei aflat la distanţa x de sarcina

11

electrică

q

0

, pe care se află sarcina electrică

sarcină

electrică elementară acţionează asupra sarcinii

q

0

d

q

=

q

L

dx . Forţa cu care această

este egală cu

dd

Fq

=

=

2

44

πε

x

q

00

πε

2

x

q

00

d

⋅=

q

x

L

qq

0

d

Lx

x

4

πε

0

2

.

Forţa totală cu care acţionează sarcina

q asupra sarcinii

adunând toate contribuţiile sarcinilor

dq

, adică prin integrare,

F =

a

+

L

a

qq

0

d

x

⋅=

2

qq

0

⎜ ⎝

1

44

πε

L

x

πε

L

x

00

⎟ ⎠

a

a

+

L

=

q q

0

4

πε

0

(

aa

+

L

)

.

q

0

se obţine

Tipul forţei, de atracţie sau de respingere, depinde de semnul celor două

sarcini electrice.

I.14. Bila din figura I.14 are masa m = 1g şi culege prin contact o sarcină

electrică egală cu 1% din sarcina aflată pe o baghetă subţire de ebonită. Sarcina

electrică este concentrată pe unul din capetele baghetei care se află la distanţa

l = 0,1 m de bilă.

Calculaţi sarcina electrică aflată pe bilă şi tensiunea mecanică din firul de

care este legată bila.

i sarcina electric ă aflat ă pe bil ă ş i tensiunea mecanic ă din firul

Fig. I.14

12

Soluţie

Bila fiind într-un echilibru mecanic, rezultanta forţelor care acţionează

asupra sa este nulă, adică

şi

o

T cos30 = m g

T sin 30

o

= F .

Din cele două ecuaţii,

F

=

mgtg30

o

5,65 10

=⋅

3

N.

Dar, conform legii lui Coulomb,

unde

F =

qq

4 πε r

0

2

,

q′ =

q

100

. Prin urmare,

q

=

7,9 10

7

C

şi

q

′ =

7,9 10

9 C. Rezultatul obţinut

este aproximativ deoarece legea lui Coulomb este verificată doar pentru sarcini

electrice punctiforme.

Tensiunea mecanică din fir este

T =

F

sin 30

o

11,3 10

=⋅

3

N.

I.15. Un inel semicircular aflat în planul

0z

x,0,0) .

ρ =ρ

l

0

cos

θ

este încărcat electric cu

θ este unghiul măsurat faţă

(figura I.15). Calculaţi intensitatea câmpului electric într-un punct de

y0z

densitatea de sarcină liniară

de axa

coordonate (

(C/m), unde

electric într-un punct de y 0 z densitatea de sarcin ă liniar ă de axa coordonate

Fig. I.15

13

Soluţie

Conform definiţiei, 1 ρ ( )( rrr ′ − ′ ) E ( x ,0,0
Conform definiţiei,
1
ρ
( )(
rrr
)
E
(
x
,0,0
)
=
d
l
3
4
πε
r
r
0

.

Conform figurii I.7, vectorul de poziţie ral unui punct de pe semiinel este

egal cu

iar

unde

r′ = R cos θ+kR sin θj ,

r = xi

dl′ = Rdθ este elementul de lungime de arc.

.

Prin urmare,

cos θ ( xi − R sin θ− j R cos θ k ) 0
cos
θ
(
xi
R
sin
θ−
j
R
cos
θ
k
)
0
E
(
x
,0,0
)
= 1 π ρ
R d θ =
3
4
πε
(
2
22
2
2
0
0
xR
+
sin
θ+
R
cos
θ
)
ππ
π
ρ
R
0
=
∫∫
xi
cos
θ θ−
d
Rj
sin
θ
cos
θ d θ−
Rk
3
4
πε
(
2
2
0
x
+
R
)
00
0
π
xi
cos
θθ=
d
0 ;
0
π
Rj
sin
θ
cos
θ θ=
d
0
0
π
π
2
Rk
cos
θ d θ=
R k .
2
0
Prin urmare,
2
ρ
R
E (
0
x
,0,0
)
=−
k .
3 2
2 ε
(
2
2
x
+ R
)
0

14

cos

2

θ d θ

,

I.16. Trei sarcini electrice egale cu +5q , 5q şi +3q sunt aşezate pe axa y

în punctele de coordonată y = +4a , y = 0 şi respectiv y = −4a . Alegem un punct P

aşezat pe axa x în x = 3a .

Calculaţi:

a). energia electrică înmagazinată în sistemul de sarcini electrice;

b). componentele vectorului intensitate câmp electric generat în P;

q este adusă de la infinit în punctul P.

Calculaţi componentele forţei cu care acţionează cele trei sarcini asupra sarcinii din

P.

d). Calculaţi lucrul mecanic efectuat pentru a aduce sarcina a patra de la

infinit până în punctul P.

c). O a patra sarcină electrică

Soluţie

În figura I.16 sunt reprezentate sarcinile electrice din enunţ şi vectorii

intensitate câmp electric generaţi de sarcinile electrice în punctul P.

a). Energia înmagazinată în sistemul de sarcini electrice este egală cu

E pot

=

1

3

3

1

∑∑

q q

j

k

qq

12

qq

13

++

qq

23

24

j

=

1

k

k

1

=

j

πε

0 r

jk

4

πε

0

=

rrr

12

13

23

=

=

1

4

πε

0

25

222

qqq

+

15

15

484

aaa

=−

65

2

q

4

πε ⋅ 8a .

0

⎞ ⎟ ⎠ = = 1 4 πε 0 ⎛ ⎜ ⎝ − 25 222 qqq

15

Fig. I.16 4 3 b). Observăm din figura 4 că sin α = , iar
Fig. I.16
4
3
b). Observăm din figura 4 că
sin α =
, iar
cos α=
.
5
5
53
q
54
q
E
=
E
cos
α−
iE
sin
α=
j
i
j =
11
1
2
2
4
πε ⋅
25
a
5
4
πε ⋅
25
a
5
0
0
3
q
4
q
=
i
j
,
2
2
4
πε ⋅
25
a
4
πε ⋅
25
a
0
0
5
q
E
=−
i
,
2
2
4
πε ⋅
9 a
0
3
qq
3
3
4
3
q
12 q
iar
E
=
⋅+
i
ji
=
+
j
.
3
22
2
2
4
πε ⋅
25
aa
5
4
πε ⋅
25
5
4
πε ⋅
125
a
4
πε ⋅
125 a
0
0
00
Astfel,
35
qq
3
q
E
=
−+
i
+
P
22
2
4
πε ⋅
25
aa 4 πε ⋅ 9
4
πε ⋅
125
a
0
00
4
q
12
q
+
.
+
i
=
2
2
4
πε ⋅
25
a
4
πε ⋅
125
a
0
0
q
409
8
=−
i
+
j
2
2
4
πε
1125
a
125
a
⎠ ⎟ .
0
2
q
409
72
c).
F
= qE
=−
i
+
j
P
2
4
πε a
1125
1125
⎠ ⎟ .
0
2
q
qqq
q
553
qqq
q
4
123
d).
L
=
qV
=
+
+
=
+
=−
4
P
4
πε
rrr
4
πε
5
aaa
3
5
60 πε a
⎝ ⎜
0
14
24
34
0
0

Am notat cu

r 34

= 5a .

q

1

= 5q

;

q

2

=−5q ; q = 3q ; q = q , iar r = 5a ;

3

4

14

r

24

= 3a

;

I.16. În vârfurile B şi C ale unui triunghi echilateral având latura l = 1 cm se

află două sarcini electrice egale cu q = 10 -9 C, iar în vârful A se află sarcina

punctiformă

q

0

= 2 . 10 -9 C.

16

poziţii:

Calculaţi lucrul mecanic necesar deplasării sarcinii

q

0

în următoarele

a) în punctul D situat la distanţa l de A, pe prelungirea laturii BA ;

b) în punctul E situat la distanţa l de A dar pe paralela prin A la latura BC .

Soluţie

a) Lucrul mecanic necesar deplasării sarcinii electrice

0 între punctele A şi

, unde potenţialele electrice în punctele A şi, respectiv, D

q

D este

au expresiile (fig. I.16):

L

AD

= qV(

0

A

V )

D

şi

q q 2 q V = + = A 4 πε l 4 πε l
q
q
2 q
V =
+
=
A 4
πε
l 4
πε
l 4
πε
l
0
0
0
q
1
1
V
=
+
D
4
πε
2
l
2
2
0
(2 )
l
l
Astfel, rezultă: qq ⎛ 3 1 ⎞ 0 L − AD = 4 πε l
Astfel, rezultă:
qq
3
1
0
L
AD =
4
πε
l
⎜ ⎝
2
3
⎟ ⎠
0

16,6 10

=⋅

7

J.

4 πε l ⎜ ⎝ 2 3 ⎟ ⎠ 0 16,6 10 =⋅ − 7 J.

Fig. I.16

b) Analog, se calculează: q qq ⎛ 1 ⎞ V = += + 1 E
b) Analog, se calculează:
q
qq
1
V
=
+=
+
1
E
4
πε
l
3
4
πε
l
4
πε
l
⎜ ⎝
3
⎟ ⎠
0
0
0

şi rezultă:

17

Sarcina

qQ ⎛ 1 ⎞ = 1 −=⋅ 7,59 1 0 − 7 J L AE
qQ
1
=
1
−=⋅
7,59 1 0 −
7 J
L AE
4 πε
l
⎝ ⎜
3
⎟ ⎠
0
I.17. Sistemul de sarcini electrice

q ,

1

q

2

,

q

0 este dispus ca în figura I.17.

q

1

= 3

mC este aşezată în punctul de coordonate

(

x , y

1

1

)

= −2m,0 , sarcina

(

)

q =−3

2

mC este aşezată în punctul de coordonate

(

x , y

2

2

q

0

= 1

mC aşezată în punctul de coordonate

(

x , y

0

0

) = (0,3m)

)

.

=

(

)

2m,0 , iar sarcina

Calculaţi:

a) modulele şi direcţiile forţelor exercitate de sarcinile electrice

q

1

şi

q

2

asupra sarcinii

q

0

;

b)modulul şi direcţia vectorului intensitate câmp electric produs de sarcinile

electrice

q

1

şi în punctul în care se află sarcina q .

q

2

0

1 ş i în punctul în care se afl ă sarcina q . q 2 0

Fig. I.17

F

1

F

2

=

=

Soluţie

a)

q q

Forţa

1

0

F exercitată de sarcina

1

F

2

q

1

asupra sarcinii

q

0 are modulul egal cu

q

0

are modulul

4 πε

0

d

2

, iar forţa

exercitată de sarcina

q

2

asupra sarcinii

q q

2

0

4 πε

0

d

2

.

18

Cele două forţe au modulele egale deoarece sarcinile q 1 şi q 2 au acelaşi
Cele două forţe au modulele egale deoarece sarcinile
q
1 şi
q
2 au acelaşi
modul. Deci,
F = F
= 2077 N.
1
2
2
Din figura II.17 observăm că
sin θ =
3 , iar cos θ
=
.
13

Astfel,

F

1

(

= 2077 cos θ+i

sin θj

)

şi respectiv

F

2

(

= 2077 cos θ−i

sin θj

)

.

Suma vectorială a celor doi vectori va fi egală cu

= F + F =⋅2 2077cos θ=i 2304i N.

F

012

b) Vectorul intensitate câmp electric cerut este

F 0 E ==⋅ 2,3 10 q 0
F
0
E
==⋅
2,3 10
q
0

6

i

N/C.

I.18. Trei corpuri punctiforme având sarcinile electrice

qqq=

123

= =μ2 C

se află în vârfurile unui triunghi echilateral cu latura egală cu a = 4

intensitatea câmpului electric generat în centrul triunghiului.

câmpului electric generat în centrul triunghiului. 3 cm. Calcula ţ i Solu ţ ie Conform figurii

3 cm. Calculaţi

Soluţie

Conform figurii I.18,

EEE

===

123

q 1

4

πε

0

r

2

, unde

r =

a a = . π 3 2cos
a
a
=
.
π 3
2cos

6

ţ i Solu ţ ie Conform figurii I.18, EEE === 123 q 1 4 πε 0

Fig. I.18

19

Unghiurile dintre vectorii

E şi E , E şi E respectiv E şi E sunt egale

1

2

2

3

1

3

cu

2

π . Rezultanta vectorilor

3

E

1

şi

E

2

este un vector egal şi de sens

vectorul

E , astfel că rezultanta celor trei vectori este nulă.

3

opus cu

I.19. Un inel izolator cu raza R este încărcat electric uniform cu o sarcină q,

repartizată cu densitatea liniară λ . Inelul este aşezat în planul xOy ca în figura I.19.

Inelul este a ş ezat în planul x O y ca în figura I.19. Fig. I.19

Fig. I.19

a ş ezat în planul x O y ca în figura I.19. Fig. I.19 Fig. I.19a

Fig. I.19a

a). Calculaţi intensitatea câmpului electric într-un punct P aflat pe axa Oz la

distanţa z de planul inelului.

b). Reprezentaţi grafic modulul vectorului obţinut în funcţie de raportul

z R . ddq =λ
z
R .
ddq =λ

Soluţie

a). Considerăm un element de lungime

lRdϕ

dl din inel pe care se află sarcina

. Contribuţia acestei sarcini electrice la intensitatea câmpului

electric din punctul P este egală cu

 

d

qr

 

λ

R

d

ϕ

 

=

⋅=