Cercetare practica violenta domestica 1. JUSTIFICAREA TEMEI Tema: Violenta domestica - fenomen social.

Am ales sa vorbesc despre violenta domestica pentru ca este o problema sociala ce afecteaza viata cotidiana a societatii noastre, care ne ameninta direct sau indirect siguranta de fiecare zi, n mod dureros. Violenta intrafamiliala a cunoscut o amploare semnificativa dupa 1990, urmare a saraciei, a nivelului de trai scazut si a perioadei de tranzitie. Aceste elemente reprezinta factorii externi ai violentei conjugale. Violenta domestica a fost considerata multa vreme un fenomen normal si ascuns n societatea traditionala, pentru ca barbatii aveau dreptul de exercitare a puterii asupra membrilor familiei. Constientizarea acestei probleme sociale este n patru decenii, principalul motiv fiind perceput ,,tabu" de comunitate nefiind admisa nici o interventie din afara n cadrul familiei. Acest fenomen este deseori alimentat de miturile superioritatii masculine si legitimate astfel din punct de vedere cultural. Tiparul barbatului care-si dovedeste masculinitatea prin acte violente asupra celor din mediul lui apropiat este prezent n mare masura n societatea romneasca. 1. UNIVERSUL CERCET RII

Populatia tinta a cercetarii n domeniul violentei domestice este reprezentata de femeile ce au fost victime ale violentei n familie. 3. OBIECTIVELE CERCET RII Prin aceasta cercetare mi-am propus sa studiez: A: Cauzele care stau la baza violentei dintre soti si care au determinat cresterea semnificativa a cazurilor si consecintelor violentei n familie. B: n ce masura cauzele enuntate pe parcursul lucrarii au un rol important n aparitia fenomenului de violenta domestica. 4. DOCUMENTAREA Pentru documentare am discutat cu femei victime ale violentei conjugale dintr-un adapost destinat victimelor violentei domestice din Bucuresti. 5. DEFINIREA CONCEPTELOR Violenta: ,,utilizarea fortei si a constrngerii de catre un individ, grup sau clasa sociala n scopul impunerii vointei lor asupra altora" (Zamfir, Vlasceanu, ,,Dictionar de sociologie", Ed. Babel, Bucuresti, 1998).

Violenta domestica: ,,ansamblu conflictelor din grupul marital care au ca efect maltratarea partenerului. orice forma de agresiune, abuz sau intimidare, dirijata mpotriva unui membru al caminului familial, unei rude de snge sau contra altor persoane din mediul familial" (Radulescu, S.M., ,,Sociologia Violentei (Intra)familiale, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001). Educatie: ,,ansamblu de masuri aplicate n mod sistematic n vederea formarii si dezvoltarii nsusirilor intelectuale, morale si fizice ale oamenilor" (schiopu,Ursula (coord.), ,,Dictionar de psihologie", Ed. Babel, Bucuresti, 1997). Nivel de trai: ,,gradul de satisfacerea necesitatilor umane specifice unei colectivitati, grup social, localitati sau persoane" (Zamfir, Catalin; Vlasceanu, Lazar (coord.), ,,Dictionar de sociologie", Ed. Babel, Bucuresti, 1998). Feminismul: ,,este miscarea care pledeaza pentru egalitate sociala, politica si economica a femeilor cu barbatii. Acesta sustine oportunitatile egale, promovarea, emanciparea si dezvoltarea femeilor. Feminismul reclama dezechilibrul de putere care exista ntre femei si barbati si se opune subordonarii femeii de catre barbat att n familie ct si n societate" (Ina, Curic; Lorena, Vaetisi, ,,Inegalitatea de gen: violenta invizibila, Dictionar de termeni", Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2005,anexa 4, p. 133.) Sexismul: ,,reprezinta credinta sistematica ca femeile sunt inferioare barbatilor si este exprimat prin limbaj, politici si practice cotidiene. Ca efect, apare o desconsinderare a experientelor feminine si inteiorizarea credintelor ca ceea ce fac femeile este lipsit de importanta. Aceasta apare n domenii ca religia, filosofia, mituri, legi, politica si n reactii cotidiene n ceea ce priveste genul. De asemenea este o idiologie care mpiedica eliminarea discriminarilor pe baza de sex si submineaza masurile legale care asigura egalitatea de sanse" (Ina, Curic; Lorena, Vaetisi, ,,Inegalitatea de gen: violenta invizibila, Dictionar de termeni", Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2005,anexa 4, p. 134). Egalitate de gen: ,,reprezinta protectia, promovarea si respectarea drepturilor umane ale barbatilor si femeilor. Ea implica asigurarea si oferirea sanselor egale pentru femei si barbati, care se implica n mod activ si voluntar n diverse activitati, n funtie de caracteristicile incividuale, fara a fi constnsi de conotatiile culturale si sociale date de apartenenta la o categorie de sex sau alta" (Ina, Curic; Lorena, Vaetisi, ,,Inegalitatea de gen: violenta invizibila, Dictionar de termeni", Ed. Eikon, ClujNapoca, 2005,anexa 4, p. 133. Rolurile de gen: ,,sunt expresia identitati 232i87c i de gen. Ele sunt nvatate n procesul de socializare si cuprind comportamente feminine si masculine pe care membrii unei societati sunt ncurajati sa le adopte: comportamentul de sot sau sotie, tata sau mama etc. Rolurile au cteva functii importante: ghideaza comportamentul personal si social; servesc ca standarte permitnd membrilor sa fie siguri n legatura cu lucruri care altfel nu ar fi ambigue; permit identificarea, satisfacnd o nevoie de cunoastere de sine si a celorlalti" (Ina, Curic; Lorena, Vaetisi, ,,Inegalitatea de gen: violenta invizibila, Dictionar de termeni", Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2005,anexa 4, p. 133.)

Violul marital: ,,Se refera la orice act sexual obtinut prin forta, n cadrul relatiei de cuplu dintre sot si sotie. a) folosirea constrngerii si a fortei fizice, b) initierea unui contact sexual mpotriva dorintei sotiei/sotului. c) obtinerea consimtamntului prin amenintare directa sau indirecta". (Luana Miruna Pop (coord), ,,Dictionar de politici sociale", Ed. Expert, Bucuretti 2002, p.812) Stereotipurile de gen: ,,sunt sisteme organizate de credinte si opinii tipizate n functie de sex. Acestea se refera la caracteristicele femeilor/barbatilor, dar si la trasaturile calitatile feminitatii/masculinitatii. Prin stereotipurile de gen se transmit asteptarile societatii fata de femei si barbati, iar cei care depasesc aceste stereotipuri de cele mai multe ori sut sanctionati de catre societate" (Ina, Curic; Lorena, Vaetisi, ,,Inegalitatea de gen: violenta invizibila, Dictionar de termeni", Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2005,anexa 4, p. 134.). Consumul de alcool: ,,prin consum se ntelege folosirea unui bun, alcool pentru satisfacerea nevoilor personale" (schiopul, Ursula (coord.), ,,Dictionar de psihologie", Ed.Babel, Bucuresti, 1997). 6. OPERA IONALIZAREA CONCEPTELOR DIMENSIUNI sI INDICATORI DIMENSIUNE Violenta verbala Violenta fizica INDICATORI insulte, amenintari, jigniri. lovituri, raniri grave, provocari de fracturi Violenta sexuala negarea sexualitatii. Violenta psihoemotionala santaj, denigrare, umilire n fata prietenilor, rudelor, reducerea la tacere, gelozie. Educatie ultima forma de nvatamnt absolvita, gradul de acces la informare. Nivel de trai locuinta, venituri, calitatea bunurilor consumabile calitatea bunurilor de larg consum Consum de alcool cantitatea de alcool consumata, comportament de consum: unde? cu cine? cum? , reactii raporturi sexuale nedorite, denigrarea sau

negative n urma consumului. 7. IPOTEZELE CERCET RII Cu ct consumul de alcool n familie este mai ridicat, cu att creste riscul violentelor n familie. Daca favorizarea barbatului n miturile legate de rolurile de gen este mai raspndita ntr-o comunitate, atunci violenta va avea si ea o amploare mai mare. Cu ct nivelul de trai al familiei este mai scazut, cu att riscul violentei domestice creste. Cu ct locul de munca al unuia dintre soti este mai instabil sau inexistent cu att riscul aparitiei violentei este mai mare. Daca modelul parental oferit de tata este unul bazat pe violenta, atunci riscul ca si viitorul adult sa devina violent este mai mare. 8. METODE sI TEHNICI DE CERCETARE - Studiul de caz Este o metoda calitativa de cercetare care si ia ca subiect unul sau mai multe cazuri selectate dintr-o unitate sociala, de la indivizi pna la comunitati sau organizatii si le studiaza printr-o serie de tehnici. ,, Studiul de caz este o tehnica speciala a culegerii, a punerii n forma si a prelucrarii informatiei la un sistem social cuprinznd propriile sale dinamici" (Alex. Mucchielli, ,,Dictionar al metodelor calitative n stiintele umane si sociale", Ed. Polirom, Iasi, 2002, p. 407). STUDII DE CAZ CAZUL 1 DATE DE IDENTIFICARE ALE PERSOANEI: NUME: N.C. VARSTA :42 ani SEX: feminin STUDII: studii medii OCUPATIE: pensionata pe caz de boala STARE CIVILA: casatorita COPIII: o fata ( 16 ani) Date relevante din familia de origine: N.C. a refuzat sa vorbeascaa despre copilaria sa.

Date relevante din timpul casatoriei : N.C. s-a casatorit la 21 ani cu N.N. care era mai tnar cu doi ani. Dupa 7 ani de casatorie, N.N. ncepe sa aiba crize de furie, n timpul carora sotia si fiica au nvatat sa stea deoparte. Pna n martie 2005, N.N. nu si-a lovit niciodata sotia, dar odata cu pierderea locului de munca a devenit foarte nervos , nemultumit de propria situatie. N.C. nu a mai putut suporta starile de furie ale sotului sau manifestate prin aruncarea obiectelor, bruscarea, lovirea membrilor familiei, astfel nct a apelat la un asistent social din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala. Acest asistent social a orientat-o catre un adapost pentru victimele violentei domestice. Aici N.C. nsotita de fiica sa de 16 ani, a stat o perioada de 3 luni de zile , iar ajutata de asistentul social a gasit o locuinta provizorie, divortul fiind singura solutie. CONCLUZII: Cauzele violentei domestice n acest caz au fost starea materiala precara, pierderea locului de munca al sotului, lipsa de comunicare. CAZUL 2 DATE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI: NUME: M. E. VRSTA: 27 de ani SEXUL: Feminin STUDII: 12 clase OCUPA IE: vnzator STAREA CIVIL : casatorita COPII: 3 copii (o fata de 5 ani, doi baieti gemeni de 4 ani). Date relevante din familia de origine: M.E. provine dintr-o familie monoparentala, a fost victima indirecta a violentei n familie, fiind martor al scenelor traumatizante dintre mama si tatal ei unde tatal a decedat ntr-un accident de masina n care era n stare de ebrietate. Ne informeaza ca la ea (M.E.) n familie alcoolul era rege. Tatal a decedat cnd ea avea 14 ani. Evenimentele traumatizante din copilarie au marcat-o psihic, lucru manifestat prin comportamentul ei vis--vis de baieti n adolescenta. Mama (M.E) a vazut ca fata nu se casatoreste si neavnd nici un prieten a casatorit-o fortat cu un amic de al ei. Fapt care era mai mare dect ea cu 15 ani. M.E. de la nceputul casatoriei era cuprinsa de teama, apoi s-a schimbat atitudinea, deoarece dupa respect a aparut si flacara de iubire. Dupa aparitia primului copil relatiile dintre cei doi au nceput sa se deterioreze. M.C, sotul lui M.E. a devenit agresiv n limbaj si gesturi. A nceput sa fie tot

mai des nemultumit de felul n care gatea si spala M.E. De la cuvinte jignitoare, la palma, pumni a fost un pas. Relatiile dintre cei doi deveneau din ce n ce mai tensionate; n schimb M.E. spera ca lucrurile vor inta n normal. M.E, era deseori umilita fata de rudele si prietenii lui, vorbindu-i foarte urt. De la palma, pumni a trecut la batai crunte ajungnd sa o bata cu ceartaful ud. Momentele de agresiune apareau cnd M.C, sotul lui M.E. obisnuia sa consume alcool frecvent dupa care devenea agresiv n limbaj si gesturi. Dupa aparitia primului copil nu-si suporta copilul. M.E a ncercat sa-si explice ce s-a ntmplat cu sotul sau de a devenit din ce n ce mai violent fata de ea si copil. De fiecare data cnd ncercam sa discut sau sa-i cer explicatie, M.C o viola. Asa au aparut cei doi baietei gemeni. Desi o batea si o viola, ea nca l mai iubea. A ncercat sa ramna n relatie, dar frecventele batai administrate ei si copiilor sai au determinat-o sa fuga la mama ei. Sotul sau a venit dupa ea lund-o cu forta acasa unde a batut-o crunt. n noaptea respectiva ajutata de o prietenea de la munca, reuseste sa fuga din Ploiesti lund trenul catre Bucuresti. Aici alaturi de prietena ei a mers la Directia Generala de Asisitenta Sociala Sector 1 unde a purut sa vorbeasca cu un asistent social din cadrul serviciului de prevenire si abandon. Asistentul social a orientat-o catre un Adapost pentru Victimele Violentei Domestice. n adapost a gasit un mediu securizant si lipsit de violenta. Aici a primit consiliere psihologica, juridica si asistenta medicala. A reusit, ajutata de asistentul social pe fetita si cei doi baietei sa-i nscrie la o gradinita, iar taxele gradinitei fiind suportate de adapost. M.E este hotarta sa divorteze. Ea a reusit sa se angajeze vnzatoare la un super market. n present, cazul este n curs de rezolvare, M.E fiind n continuare n adapostul respective. CONCLUZII: M.E provine dintr-o familie care a cunoscut violenta domestica. Desi nu si-a dorit sa se casatoreasca de teama de unui sot agresiv si alcoolic, mama ei a fortat-o sa se casatoreasca cu un amic de-al ei temndu-se sa nu ramna fata batrna. n acest caz, cauzele violentei domestice n aceasta familie sunt mai multe, n primul rnd vrsta partenerului este foarte mare, alcoolul, gelozia. Aceasta explica schimbarea de comportament a lui M.C fata de sotie. De aceea M.C nu mai era multumit de felul n care sotia sa gatea si spala. Ajunsa n adapost pentru victimele violentei domestice a primit consilierea psihologica de care avea foarte mare nevoie. Tot aici i s-a asigurat si consiliere juridica pentru a deschide actiune de divort. CAZUL 3 DATE DE IDENTIFICARE: NUME: D.E VRST : 33 de ani SEX: Feminin STUDII: Studii superioare OCUPA IA : Profesor

STAREA CIVIL : Casatorita COPII: Un copil de 3 ani Date relevante din copilarie: D.E provine dintr-o familie n care violenta domestica nu si-a gasit locul niciodata. D.E este singura la parinti. Relatia dintre parintii sai este bazata pe dragoste si respect. Cnd vorbeste despre familia ei de origine are numai cuvinte de lauda si spune ca la o astfel de familie visa sa aiba si ea, dar nu a avut parte. Date relevante din timpul casatoriei: D.E l-a cunoscut pe sotul ei n timpul facultatii. La finele facultatii s-au casatorit si s-au mutat la el. D.E a locuit o perioada n casa socrilor ei apoi a reusit sa cumpere un apartament ajutata de parintii ei. Problemele au nceput sa se manifeste la scurt timp dupa se s-au casatorit. Din motive nensemnate apareau discutii aprinse. M.E obisnuia sa consume alcool frecvent dupa care devenea agresiv n limbaj si gesturi. Atunci cnd consuma alcool spargea toata vesela si i vorbea foarte urt sotiei si copilului sau. Pe baietel nu-l suporta deloc desi era al lui. D.E spunea ca deseori l batea si i vorbea urt astfel nct baiatul a nceput sa aiba cosmaruri n timpul noptii, sa faca pe el atunci cnd era certat. D.E se decide sa plece sa plece de acasa pentru ca nu a mai suportat comportamentul agresiv al sotului. Se adreseaza Directiei Generale de Asistenta Sociala Sector 1, de aici este orientata catre un adapost pentru victimele violentei domestice. Dupa spusele lui D.E ,,n familia sotului meu, violenta era la ea acasa... tatal lui obisnuind n tinerete sa o bata pe mama lui". D.E spune ca nu a fost batuta dar copilul era frecvent batut de acesta, lucru care l-a traumatizat psihic. n adapost a beneficiat de consiliere psihologica pentru copil si juridica, hotarnd sa intenteze divort. Sotul acesteia a nceput sa o urmareasca. El a venit la scoala unde preda D.E. Fara ca aceasta sa stie, si a asteptat-o sa iasa de la ore. O colega l-a vazut si ia spus ca sotul ei sta n parculetul de lnga scoala. Din acel moment a nceput sa fie terorizata de gndul ca ar putea veni dupa ea la adapost si sa-i ia copilul. ntr-o zi asistentul social a avut surpriza de a vorbi chiar sotului D.E. Acesta venise sa ntrebe daca sotia lui locuieste n adapost. Asistentul social a negat ca aceasta ar locui n adapost. Desi l batea tot timpul, sotul acesteia a spus asistentului social ca nu poate trai fara copil. Dupa aceasta vizita asistentul social de la adapost a luat legatura cu cei de la D.G.A.S., astfel nct s-a dispus ca D.E sa fie mutata n alt adapost pentru o mai buna protectie. n prezent se afla n alt adapost fiind n proces de divort si partaj. CONCLUZII: n acest caz principalele cauze ale violentei domestice este alcoolul si preluarea modelului agresiv patern. Teoria nvatarii sociale spune ca tinerii nvata din familie sa aprecieze si sa utilizeze violenta ca legitima n rezolvarea unor situatii. Asa si sotul lui D.E ce a vazut n familia sa de origine, a preluat n comportamentul sau, manifestndu-se violent mai ales pe fondul consumului de alcool. Aruncarea obiectelor si violenta verbala vin sa completeze violenta fizica care lasa urme vizibile la nivel psihic mai ales pentru copil.

CAZUL 4 DATE DE IDENTIFICARE: NUME: N.A VRSTA: 37 de ani SEX: Feminin STUDII: Medii OCUPA IA: Casnica STAREA CIVIL : Casatorita COPII: 3 copiii (14 ani, 10 ani, 3ani) Date relevante din copilarie: N.A a avut o copilarie nefericita. A pierdut parintii nca de la o vrsta frageda. Avea doar 11 ani cnd parintii ei au avut un accident si au decedat. A trecut foarte greu peste acest soc. Din acel moment a fost crescuta de o matusa care o batea si o neglija, lucru care a determinat-o sa se casatoreasca destul de repede. Astfel s-a casatorit la 18 ani cu V.C. Date relevante din timpul casatoriei: S-a casatorit din dragoste cu V.C. Fiind foarte gelos a nceput sa o bata fara ca aceasta sa aiba vreo vina. Au ntmpinat greutati materiale evidente deoarece N.A era casnica, iar sotul sau lucra ca sezonier n agricultura. Neavnd surse financiare sigure multe din discutiile care aveau loc dintre cei doi soti aveau ca subiect banii. Ea i reprosa ca daca nu ar mai bea ar putea sa se descurce mai bine. La auzul acestor vorbe sotul reactiona violent. El motiva consumul de alcool, ca are nevoie sa bea pentru a mai uita de saracia n care se afla. Cnd a aflat ca sotia a ramas a treia oara nsarcinata a nceput sa consume alcool din ce n ce mai des si n cantitati foarte mari. Se descurca mai greu cu bani, el nu mai gasea de lucru asa ca N.A a nceput sa munceasca ca menajera pentru a avea ce sa le dea sa mannce copiilor. n urma unui conflict pentru ca nu mai aveau bani pentru a cumpara mncare N.A a fost batuta crunt astfel ca a ajuns n spital nascnd prematur un baietel. De aici dupa externare ajutata de asistentul social al maternitatii ajuns ntr-un adapost pentru victimele violentei domestice. Aici a primit consiliere psihologica de care avea nevoie fiind n stare de depresie. A fost ajutata sa si gaseasca de lucru la o croitorie. Dupa 3 luni de stat n adapost convinsa de sot s-a ntors acasa, desi asistentul social al adapostului a rugat-o sa se gndeasca foarte bine asupra deciziei, spunndu-i ca sotul nu s-a schimbat desi a acceptat sa participe la sedinte de consiliere psihologica. N.A s-a ntors acasa cu speranta n suflet ca totul v-a fi mai bine. CONCLUZII:

n acest caz factorii declansatori ai violentei domestice sunt: nivelul de trai scazut, locul de munca instabil al sotului, alcoolul si gelozia. nsa, principalul factor al violentei n acest caz au fost veniturile insuficiente care generau un nivel de trai scazut. n jurul acestei cauze s-au dezvoltat o multime de conflicte. Cu ct numarul de copii creste cu att starea de saracie este din ce n ce mai evidenta, fapt relevant si din acest caz. CAZUL 5 DATE DE IDENTIFICARE: NUME: V.P VRSTA: 33 de ani SEX: Feminin STUDII: 12 clase OCUPA IA: Agent de vnzari STAREA CIVIL : Casatorita COPII: un copil de noua ani. Date relevante din copilarie: V.P provine dintr-o familie n care dragostea si respectul domina, unde totul este legat de traditie si religie. Ei fiind o familie de unguri. V.P are o sora de 19 ani cu care se ntelege foarte bine. Familia ei a mers pe premisele ca odata casatorit trebuie sa rami alaturi de partener pna la moarte. Aceste principii au fost transmise celor doua fiice nca din copilarie. V.P ntotdeauna s-a nteles mai bine cu bunelul din partea tatalui dect cu parintii ei. Mama sa a fost ntotdeauna mai distanta din punct de vedere afectiv fata de V.P, asa se explica apropierea fata de bunic. Tatal pentru V.P era doar tata, nu se implica n nimic, cauza fiind ca nu a avut baieti. Apropierea de bunic s-a datorat faptului ca locuiau n aceeasi curte cu el. Iar distanta mare dintre cele doua surori a facut ca V.P sa simta lipsa surorii n timpul copilariei sale. Date relevante din timpul casatoriei: V.P se casatoreste la vrsta de 20 de ani, dupa o perioada de prietenie cu sotul sau. Astfel dupa trei luni, dupa ce l-a cunoscut pe N. s-au casatorit. V.P spune ca a fost dragoste la prima vedere si de aceea s-au casatorit att de repede. Fericirea nsa nu a durat mult. Au nceput sa se certe din motive nensemnate dar care au contribuit la deteriorarea relatiei. Ea ncerca sa comunice ca sa vada de unde a nceput totul, nsa N. ramnea de multe ori indiferent sau spunnd ca nu are timp sa asculte ,,balade". Atunci si-a dat seama ca s-a grabit casatorindu-se asa repede fara sa-l cunoasca bine. ncetul cu ncetul lucrurile s-au agravat. De la cuvinte urte la palma a fost un pas, apoi pumni si chiar tentativa de a o ucide. A avut intentia de multe ori sa divorteze dar nu a facut-o pentru ca parintii ei iau spus ca acest

lucru o v-a face de rs fata de cunoscuti. Pentru ca nu a avut sprijin din partea parintilor sai a continuat sa stea n relatie. V.P ne povesteste cu lacrimi n ochi. Spunea ca sotul ei se manifesta violent mai ales dupa ce consuma alcool. Simtea ca nu are cu cine vorbi, ca se loveste de indiferenta sotului. ncepuse sa creada ca sotul ei are o amanta datorita telefoanelor inexplicabile pe care le primea sotul. Dupa ctiva ani de casatorie V.P a ramas nsarcinata. A crezut ca daca va avea un copil relatia cu sotul se v-a mbunatati, dar din pacate aceasta s-a ntmplat doar cteva luni, unde ciclul violentei domestice a nceput sa se repete. n ciuda incidentelor familia ei de origine nu a sustinut-o spunndu-i ca trebuie sa faca ceea ce i cere el. n momentul de fata continua sa stea n relatie spernd ca totul va fi bine. Relatia dintre cei doi n momentul de fata ,,pare a fi intrat n normalitate", desi nca traieste cu teama n suflet ca poate ntr-o zi va fi ucisa de el ntr-un moment de furie. CONCLUZII: V.P nu a tinut cont de zicala romneasca:,, casatorie pripita, despartire sigura". Ea nu l-a cunoscut destul de bine pe el ca sa se casatoreasca. Alte cauze sunt: alcoolul, o relatie extraconjugala a sotului, lipsa de comunicare care a generat violenta fizica, verbala si psihologica. Una dintre cele mai principale cauze fiind lipsa suportului familiei de origine au determinat-o sa ramna n continuare n relatie. CAZUL 6 DATE DE IDENTIFICARE: NUME: M.A VRSTA: 24 de ani SEX: Feminin STUDII: 12 clase OCUPA IA: Casnica STAREA CIVIL : Casatorita COPII: 3 copiii (10 ani, 3 ani, 1 an) Date relevante din copilarie: M.A a refuzat sa vorbeasca despre copilaria sa. Date relevante din timpul casatoriei: M.A s-a casatorit din dragoste. Dupa parerea ei era barbatul ideal chiar avea bunele maniere n snge, nsa cu exceptia geloziei. M.A spune ca era foarte ndragostita de atentia acordata ei si de aceea nu a acordat mare importanta faptului ca M.C era gelos pe orice. M.A s-a casatorit cu M.C. Primul an de casnicie a fost linistit, apoi a aparut primul baiat, ceea ce a adus la certuri n familie. M.C lucra agent de

vnzari. Dupa casatorie el era cel care aducea bani n casa si tot el i administra. El afirma tot timpul ca femeile sunt ca o pacoste daca au bani. Iar cnd i-am sugerat ideea ca sa lucrez si eu, mi-a dat o palma si mi-a spus sa ma mai gndesc la asa ceva, deoarece el este barbat si el trebuie sa aduca bani n casa. A nceput sa fie gelos pe baiat, deoarece i acorda mai multa atentie. Dupa spusele lui M.A ,,sotul meu era gelos si chiar pe vecinul nostru care ma saluta". Din motive nensemnate apareau discutii aprinse. M.C obisnuia sa consume alcool frecvent dupa care devenea agresiv n limbaj si gesturi. De fiecare data cnd ncercam sa discut sau sa-i cer explicatii sotul ma batea si ma viola. Asa au aparut ceilalti doi copii. A ncercat sa ramna n relatie pentru ca nca mai tinea la el si mai spera ca lucrurile vor intra n normal. Dar frecventele batai administrate ei si copiilor sai au determinat-o sa apeleze la Directia Generala de Asistenta Sociala sector 1, unde a putut sa vorbeasca cu un asistent social din cadrul serviciului de primire si abandon. Asistentul social a orientat-o n adapostul pentru victimele violentei domestice. n adapost a gasit un mediu linistit si lipsit de violenta. Aici a primit consiliere psihologica, juridica si asistenta medicala. Ajutata de asistentul social a reusit sa-l dea pe baiatul cel mare la scoala si ceilalti doi baieti sa-i nscrie la o gradinita, iar taxele gradinitei fiind suportate de adapost. Ea a reusit sa se angajeze vnzatoare la un chiosc de ziare, si n final se hotarse sa dea la divort.

CONCLUZII: n acest caz principalul factor declansator a fost gelozia. O alta cauza este alcoolul administrat des, lipsa de comunicare care a generat violenta fizica, sexuala si psihologica. n jurul acestor cauze s-au dezvoltat o multime de conflicte care au generat violenta. CAZUL 7 DATE DE IDENTIFICARE: NUME: C. L VRST : 30 de ani SEX: Feminin STUDII: Medii OCUPA IA: Menajera STAREA CIVIL : Casatorita COPII: un copil de 2 ani Date relevante din copilarie: C. L provine dintr-o familie n care violenta domestica domina n familie. Fiind martora si victima a scenelor traumatizante dintre mama si tatal ei. Tatal a decedat din cauza alcoolului iar mama a

decedat din cauza batailor dese administrate de sot. Ea fiind un singur copil la parinti. Ramnnd la 17 ani fara parinti, s-a casatorit cu vecinul ei care era cu 10 ani mai mare. Date relevante din timpul casatoriei: C.L s-a casatorit cu V.B, care era vecin de palier. C.L a fost traumatizata de moartea mamei sale si nu-si imagina viata fara mama. nsa a nceput sa-si revina datorita atentiei si iubirii acordata ei de catre sot. Problemele au nceput la scurt timp dupa ce s-au casatorit. A nceput sa fie foarte gelos si sa o bata fara ca aceasta sa aiba vreo vina. V.B lucra paznic la o gradinita. C.L era menajera la aceiasi gradinita. Locul de munca al sotiei l-a gasit el, deoarece din pricina geloziei a adus-o sa lucreze lnga el ca sa o poata supraveghea. V.B i-a interzis sotiei sa nasca copii, motivnd ca daca v-a naste l v-a ucide. V.B obisnuia sa consume alcool frecvent dupa care devenea agresiv si o acuza ca este ,,usuratica". A dus-o la medic pentru a i se administra anticonceptionale, pentru a nu ramne nsarcinata. A avut intentia de multe ori sa divorteze, dar nu a facut-o pentru ca nu avea unde se duce, deoarece casa parintilor sotiei o vndu-se sotul. Pentru ca nu a avut sprijin din partea nimanui a continuat sa stea n relatie. C.L ne povesteste cu lacrimi n ochi despre dorinta ei de a avea copii. ntr-o zi C.L nu a mai luat pastilele si a ramas nsarcinata. Cnd a aflat sotul a nceput sa o bata crunt, astfel nct C.L a ajuns n spital nascnd prematur o fetita. De aici dupa externare ajutata de asistentul social al maternitatii a ajuns ntr-un adapost pentru victimele violentei domestice. Aici a primit consiliere psihologica de care avea nevoie fiind n stare de depresie. Tot aici a fost ajutata sa-si gaseasca de lucru ca femeie de serviciu la o scoala. Dupa cteva luni de zile ajutata de asistentul social a gasit o locuinta si s-a hotart sa divorteze.

CONCLUZII: Factorii declansatori n acest caz sunt administrarea frecventa de alcool, lipsa de comunicare care a generat violenta fizica si psihologica. Principala cauza fiind gelozia. Aceasta explica teama sotului de infidelitatea sotiei, care-l urmarea peste tot. Lui V.B i era teama ca daca apare un copil, nu v-a mai primi atentia cuvenita. CONCLUZIILE CERCET RII n majoritatea cazurilor violenta domestica are un sens conturat si sunt aceleasi factori de risc asupra familiei. De exemplu: alcoolul si gelozia predomina n majoritatea cazurilor. Femeile deseori mentioneaza ca barbatii devin agresivi cnd se afla n stare de ebrietate. Bauturile alcoolice reduc capacitatea persoanei de a controla si a dirija comportamentul, de aceea femeile se consoleaza explicnd impulsivitatea barbatului prin influenta alcoolului. De fapt, agresorul are anumite caracteristici care l mping deopotriva spre alcoolism si violenta. Femeia fiind supusa unei perioade ndelungate violentei, ea devine neputincioasa, pierde ncrederea n fortele proprii si nu este destul de puternica ca sa-si asume controlul asupra vitii sale. Ipotezele formulate s-au verificat n totalitate, desemnnd o prioritate maxima de adevar. Factorii declansator n majoritatea cauzelor desemneaza o subordonare a femeii.

VI. CONCLUZII Violenta mpotriva femeilor, este larg raspndita n toata lumea. Aceasta ia att forme subtile, ct si evidente, fiind adnc nradacinate n practicele sociale si culturale si astfel n ordinea ,,naturala" a lucrurilor. Violenta mpotriva femeilor, n toate formele sale, este o consecinta a raporturilor de putere inegale care exista ntre barbati si femei. Aceasta nu pentru ca efectele inegalitatii de gen nu sunt evidente, ci pentru ca mentalitatile sunt bine nradacinate n societate. Despre violenta domestica am putea spune ca este manifestarea de inegalitate fizica existenta ntre barbati si femei apreciind ca aceasta constituie un mecanism social prin care femeia este fortata sa aiba o relatie de subordonare fata de barbat. Iar cauzele violentei conjugale fiind n primul rnd nevoile sociale si economice, urmate de droguri, alcool, lipsa unei locuinte adecvate, lipsa unei legislatii sistematizata n domenii, neaplicarea prevederilor si normelor internationale, gelozia, incompatibilitatea, comportamentul sexual s. a. Pentru a reduce violenta si a proteja femeile trebuie schimbate conditiile sociale si politice care contribuie la mentinerea acestei probleme si structurile sociale care au institutionalizat violenta. Pentru a fi eficienti n procesul de interventie este nevoie de: mai multe centre de asistenta pentru femeile abuzate; finantarea de servicii de catre statul romn pentru femeile abuzate; nfiintarea centrelor de consiliere pentru barbatii violenti;

pregatirea/instruirea reprezentantilor institutiilor care intervin n asistarea victimelor violentei domestice: politisti, judecatori, avocati, medici legali, medici generalisti, psihologi, asistenti sociali, s.a. Prin problematizarea diferitelor valori si norme care perpetueaza violenta, prin activitati de constientizare a lor, putem diminua si chiar elimina mult din violenta structurala si chiar directa. Problema nu consta n lipsa unei teorii bune - mai ales n conditiile n care Romnia a aliniat mare parte din legislatie la cea europeana si este semnatara unor conventii internationale privind drepturile femeilor, ci n lipsa vointei si a viziunii politice de a crea mecanismele necesare pentru a aplica aceasta teorie n practica. Pentru ca egalitatea de sanse dintre femei si barbati sa existe ntr-adevar este nevoie de: revalorizarea calitatilor feminine; educarea barbatilor si femeilor n spiritul egalitatii de gen; recunoasterea aspiratiei catre egalitate ca fiind legitima;

participarea la viata sociala si la toate actiunile care decurg din drepturile formale de egalitate dintre femei si barbati; sprijinirea femeilor de a intra pe piata muncii pentru a reduce dependenta economica;

 mbunatatirea statutului social al femeilor prin revizuirea raporturilor sociale care exista ntre femei si barbati. Nu este suficient sa actionam la nivelul interventiei si preventiei violentei directe fara sa lucram si la nivelul culturii si structurii sociale care reproduc constant aceasta problema. si chiar n pofida modificarilor intervenite legislatiilor contemporane, pentru a garanta drepturi egale barbatului si femeii, sotiei si sotului, atitudinile sexiste si conceptia dublului standard prin care este judecata sexualitatea celor doua sexe au supravietuit , n mare masura, pentru a mentine, n continuare, pozitia de subordonare a femeii fata de barbat. Fiecare caz de violenta conjugala se desfasoara n conditii specifice si are cauze particulare, nsa, exista o serie de factori comuni, care definesc existenta si tendintele fenomenului la nivelul ntregii societati. Apropierea fizica a persoanelor legate ntre ele prin attea nevoi si experiente duce inevitabil la probabilitatea de conflicte mai dese si intense. nsa un factor majoritar care contribuie la violenta domestica este imaginea ,,barbatului adevarat" n sensul ca, n multe subculturi - n unele societati n ntregime, masculii violenti sunt apreciati si aplaudati fiindca reusesc sa-si impuna autoritatea. Iar recurgerea la violenta este un mod prin care femeile sunt supuse si controlate. Actele de violenta asupra femeilor nu se refera doar la abuzul direct care este cel mai vizibil, ci includ tot ceea ce le mpiedica sa si puna potentialul n valoare. Violenta domestica n familie nu este doar o problema domestica de care femeile trebuie sa - si asume responsabilitatea. Aceasta este o realitate care se extinde dincolo de familie fiind continuta de toate valorile si institutiile societatii. Dupa unii sociologi comportamentul non-violent poate fi nvatat la fel ca si cel violent. Culmea e ca toti se declara mpotriva fenomenului, dar prea putini cei care contribuie cu ceva. Spre exemplu politia claseaza cazul la articolul ,,cearta ntre porumbei" si conchide ca o astfel de glceava intima nu e de competenta bratului vigilent al legii. Statul e de acord ca este o problema serioasa, dar nu o prioritate nationala. n ziua de azi violenta domestica este pusa sub semnul firescului. Cnd un barbat loveste o femeie este o infractiune (pedepsita prin lege), un abuz incalificabil. Iar o palma data unei femei nseamna nceputul sfrsitului, unde relatia trebuie sa se termine, deoarece este un ciclu al violentei n care daca nu l-ai rupt nu vei iesi niciodata. De-a lungul timpului, n mentalitatea oamenilor s-a format ideea conform careia barbatul este ,,capul familiei", cel care aduce banii n casa si cel care trebuie respectat de femeie, fara ca el sa-i acorde acelasi respect. n acelasi timp, exista femeia casnica, care trebuie sa stea acasa la ,,cratita" sa aiba grija de copii si sa se ngrijeasca de gospodarie. nsa, aceasta conceptie nca mai exista n modul de a gndi al unora dintre noi. Dar trebuie sa schimbam aceasta idee si sa aratam ca femeile au personalitatea lor si pot fi foarte competente. Chiar daca violenta mpotriva femeilor este respinsa principial, mostenirile care trebuie contracarate sunt foarte puternice n subconstientul colectiv. De altfel, sunt foarte putini cei care promoveaza idei egalitare asupra raporturilor dintre sexe. Exista multiple modalitati prin care societatea transmite un mesaj clar vis-a-vis de viata si demnitatea femeii care valoreaza putin. Astfel, violenta asupra femeilor, este o problema reala sustinuta de un sistem valoric si atitudinal care considera violenta un comportament ,,normal".

Violenta domestica afecteaza dramatic generatiile viitoare. Copiii sunt deseori abuzati alaturi de mamele lor, ceea ce i predispune de a repeta acest tipar nu doar n propriile familii ci si n societate n ansamblu, crend un cerc vicios. Existenta unui paralelism clar ntre violenta din interiorul si cea din exteriorul familiei. Tolerarea n grad nalt a violentei mpotriva femeilor si fetelor la nivelul familiei influenteaza societatea n general, existnd studii care identifica violenta domestica ca o componenta cheie a multor probleme sociale, exemplu fiind copiii strazii, exploatarea copiilor, prostitutie, trafic. Violenta este o problema de sanatate publica, avnd consecinte fizice, psihologice si sociale asupra femeilor si fetelor uneori pe durata ntregii vieti. De asemenea, violenta n familie afecteaza dezvoltarea si productivitatea tuturor societatilor, femeile fiind considerate esentiale pentru dezvoltarea durabila. Inhibate de violenta sau amenintate cu violenta, femeia nu contribuie la viata sociala si politica a unei societati pe masura potentialului de care dispun. Violenta mpotriva femeilor, ca modalitate de manifestare a acestei dominatii, nu este o problema imposibil de depasit, ci o constructie socio-culturala care tine de putere si care poate fi schimbata. Schimbarea aceasta nu este nsa una facila. Faptul ca violenta mpotriva femeilor este att de adnc nradacinata n majoritatea culturilor lumii, face ca efortul de a identifica structurile sociale si culturale care o fac invizibila, o tolereaza si perpetueaza sa necesite multa creativitate si actiune pe termen lung si pe paliere diferite. Desi problema violentei directe mpotriva femeilor este insuficient abordata, accentul pus preponderent pe prevenirea si combaterea acestei forme de violenta fara a pune n discutie cultura si structura sociala care o legitimeaza se poate dovedi contra-productiv pe termen lung din cauza unei abordari de suprafata. nsa ncearca sa se rezolve o problema prin tratarea doar a efectelor si nu a cauzelor reale care ramn neinvestigate si necunoscute. Pentru oprirea violentei nu este suficienta pedepsirea abuzurilor individuale, ci este nevoie de schimbarea structurilor sociale care au institutionalizat aceasta violenta transformnd-o ntr-o norma fireasca. Pe de o parte este important ca indivizii sa - si asume responsabilitatea pentru propriile acte violente, iar pe de alta parte societatea trebuie sa puna n discutie si sa creeze mecanisme de transformare a violentei la toate nivelele. Astfel, se impune crearea unui cadru la nivelul ntregii societati care sa faciliteze dezvoltarea de resurse si actiuni concrete pentru a transforma violenta mpotriva femeilor si contribui la punerea bazelor unor structuri sociale non-violente si a unei culturi sensibile la problematica de gen. Prin urmare acest proces nu poate fi schimbat doar prin educatie pentru largirea perspectivelor, prin promovarea de idei nonsexiste, fiind nevoie de schimbari practice n viata de zi cu zi. Cu toate ca schimbarile practice pot interveni cu dificultate n cazul n care constientizarea acestei probleme este una slaba si chiar inexistenta, serviciile pentru victimele violentei reprezinta o prioritate si nu trebuie neglijate n favoarea companiilor educative. O femeia abuzata expusa unei companii educative pe aceasta tema nu gaseste nici un refugiu. n aceste conditii este foarte importanta cresterea implicarii statului romn n rezolvarea acestei probleme care afecteaza o proportie att de mare a cetatenilor sai, continuitatea serviciilor oferite de diverse organizatii neguvernamentale fiind constant amenintata de disparitia fondurilor straine obtinute cu dificultate prin diferite programe de finantare. Ceea ce se impune n aceste conditii este activarea vointei politice de a actiona n directia eliminarii inegalitatilor de gen si a violentei mpotriva femeilor. Desi organizatiilor care lucreaza pentru drepturile femeilor au semnalat sub diverse forme si n nenumarate rnduri inegalitatile care exista n

fapt ntre femeile si barbatii din Romnia, institutiile publice au abordat problematica egalitatii de gen n cadrul procesului de negociere. Viata amara a cuplului este generata si de gelozia unuia dintre soti, indiferent daca are o baza reala sau nu. Cercetarile antropologice arata ca ea e prezenta n aproape toate culturile lumii. Gelozia ia forme acute mai ales atunci cnd barbatul arata o preferinta marcanta fata de o alta femeie. Probabil ca numarul femeilor geloase este mai mare, dar ca intensitate si comportament violent asociat geloziei, domina barbatii. Ca sa nu se ajunga la violenta, n cuplu e nevoie ca partenerii sa nteleaga ca foarte multe din fictiunile dintre ei sunt cauzate de diferentele de perspectiva a unor probleme si nu din rautate sau egoism. Ei trebuie sa accepte ca anumite trasaturi de personalitate ale celuilalt nu sunt ,,rele" ci apar ca atare numai fiindca nu se potrivesc cu ale lui. La fel nici perspectivele diferite nu sunt neaparat bune sau rele. Totusi, n multe ocazii, se impune o analiza a divergentelor perspectivale si o negociere a lor. Conflictele apar si mai des ntre cei doi parteneri atunci cnd regulile si continutul lui ,,trebuie" nu sunt explicite. Cel ce practica reguli rigide si ,,tirania lui trebuie" asimileaza ncalcarea regulii de catre partener cu ofensa la adresa lui: ,,Nu m-a asteptat cu masa pusa, nu-i pasa de mine". n acord cu principiul gndirii automate a distorsiunilor cognitive, partenerii cu probleme de ntelegere ar trebui sa-si examineze mereu rationamentele si aprecierile unuia fata de celalalt. Am putea spune ca familia este n criza, iar depasirea ei reclama o restructurare de mentalitati si conduite la nivel societal iar solutia nu este de rentoarcere la valorile ,,clasice" familiale ale trecutului (centrate pe dominatia masculina) ci de adaptare la modul efectiv a unei noi structuri si ideologii familiale. Problemele familiei din tara noastra s-au intensificat si diversificat si necesita o asistenta organizata. Pe zi ce trece opinia publica si oficialitatile sunt tot mai sensibile si active n ceea ce priveste violenta domestica. Un rol important n aceasta problema la avut miscarea feminista care milita nu numai o reconsiderare a statutului ei politic, profesional, cultural n societate, ci si a statutului ei n familie. Afirmarea femeilor pe plan politic si profesional n viata publica de ansamblu presupune o reconsiderare drastica a sarcinilor de rol din familie. Daca nainte femeile acceptau departajarea de roluri si complementaritatea de tip traditional, acum multe vad n complementaritatea de acest gen o mare inechitate si o situatie conflictuala. De aceea, o tot mai mare parte a reprezentantelor sexului frumos nu se mai angajeaza n mariaj, unele prefernd sa aiba chiar copii n afara lui. Dar pentru cele mai multe, solutia optima ar fi o noua redistribuire a rolurilor, o complementaritate bazata pe o mare egalitate n toate, sau aproape toate, serviciile grupului domestic. Astfel spus, n vreme ce complementaritatea traditionala rezulta din asocierea a doua tipuri de activitati specifice (a barbatului si a femeii), cea moderna pretinde ca amndoi soti sa fie implicati eficient n toate aspectele concrete ale vietii familiale. Astfel, preocuparile fata de miscarea feminista si restructurarea profunda a rolurilor n familie sunt nsa si de alt gen, scotnd n evidenta si alte pierderi previzibile pentru barbati. n relatia conjugala traditionala, cuplu mama-fiu era central. Sotia traditionala i oferea barbatului aceleasi servicii pe care i le asigurase mama. Mai mult, le completa, le ntarea. Odata ce casatoria moderna refuza acest rol, barbatul se simte ca un orfan , deprimat si derutat. De asemenea, asteptarile de rol creeaza diferente reale n comportamentele barbatilor si ale femeilor, n special prin socializare. Altfel spus, cele mai multe caracteristici de personalitate sunt induse prin diverse mecanisme psihosociale, adica este vorba de efectele etichetarii care au consecinte serioase directe si indirecte, asupra vietii n familie. Iar

odata cu trecerea vremii, ca si orice rau uman, desi femeile se obisnuiesc cu greu, ele dezvolta diferite strategii. Chiar daca mijloacele strategice nu reusesc, femeile se consoleaza cu gndul ca asa le-a fost soarta. De asemenea, cunoasterea modului de a combate miturile legate de violenta, care necesita un efort de colaborare din partea cercetatorilor, a specialistilor, a mass-mediei, a organizatiilor din sfera civila si a tuturor celor implicati n prevenirea violentei si protejarea familiei. Aproape fiecare membru al unei familii, indiferent de categoria de rudenie, poate experimenta n cursul ciclului sau de viata, un conflict familial concretizat adeseori, prin acte de violenta, agresiune sau abuz. Daca conflictele constituie o constanta a vietii oricarui grup social, inclusiv a familiei, violenta reprezinta un factor variabil dependent de contextul social si de modelele culturale. Deci violenta sau abuzul contra sotiei este o forma de compensare a unui deficit care mpiedica convietuirea armonioasa n cadrul cuplului si-i da partenerului sentimentul existentii unui complex de inferioritate. Realitatea noastra sociala este caracterizata printr-o explozie a problemelor sociale, culturale, morale, dar si printr-o cronica frustrare generata de incapacitatea n mare masura mostenita din trecut de a face fata acestora. Spre exemplu femeile sunt victime ale violentei domestice care trebuie ajutate sa faca propriile lor alegeri, sa ia propriile decizii si sa nvete sa-si conduca propria viata. Ele trebuie lasate si ncurajate sa-si asume responsabilitatile propriilor decizii si sa-si exercite libertatea. Problemele de cuplu se datoreaza, n general lipsei deprinderilor si a mecanismelor de adaptare a acestora. Formarea unei noi competente duce adesea la rezolvarea problemelor si la dezvoltarea personalitatii individului. Reiese ca, daca o societate se confrunta cu problematica apararii victimelor violentei, modul n care o solutioneaza este o masura a maturitatii acelei societati. elul acestei lucrari este promovarea intereselor victimelor violentei intrafamiliale. Prin aceasta ncerc analizarea conditiilor sociale, familiale si individuale care pot conduce la agresivitate mpotriva persoanelor vulnerabile, si nu n ultimul rnd constientizarea tuturor oamenilor privind existenta unor mecanisme sociale si legislative de combatere a violentei. Violenta n general este privita ca un fenomen interpersonal. n sens larg, violenta domestica nseamna ndreptarea agresivitatii catre un membru de familie, de obicei sotia. Fenomenul este prezent n realitatea noastra, mai aproape sau mai departe de caminul nostru, de valorile noastre, de obiceiurile privind rezolvarea conflictelor si de cele privind autocontrolul asupra impulsurilor. Deci societatea v-a trebui sa accepte deciziile femeilor, sa le respecte libertatea de a alege si sa promoveze acele conceptii care favorizeaza dezvoltarea nengradita a personalitatii femeilor n sfera economica, politica, sociala, culturala sau civila. Iar prevenirea violentei domestice este schimbarea conceptiilor sociale privind comportamentul agresiv, fundamentarea lor pe evidente stiintifice. Reducerea semnificativa a violentei nu depinde de punerea n aplicare si de succesul la un moment dat al uneia sau alteia, ci de amploarea unor actiuni concertate, sustinute de specialisti si fundamentate legal, de informare a comunitatii privind modalitatile de protectie si de mistificarea conceptiilor privind violenta. Orice familie si organizeaza viata n propria casa, cu masuri folositoare ntregii familii, dar care presupun sacrificii prin autoconstrngere si control al instinctelor. Oamenii nu sunt dispusi din cauza firii lor la o toleranta mutuala, pe care o implica ordinea sociala. Constiinta care este greu de cucerit, deoarece trebuie formata ca fiecare sa ajunga sa-si controleze instinctele. Iar societatea trebuie sa aiba interesul si datoria ca sa mentina pe cetateni ntr-un anumit grad de ordine si cooperare sociala, opunndu-se violentei domestice.

BIBLIOGRAFIE 1. Abraham, P., Infractiunile de nalta violenta n Romnia, Ed Alternative, Bucuresti, 2000. 2. Bernett, O., Miller, C.L., Perrin, R.D., Family violence across the lifespan. An introduction, Thousand Oaks, London, New Delhi: Sage Pub, 1997. 3. Bourlet, A., Police Intervention in Marital Violence, Milton Keynes: Open University Press, 1990. 4. Bodrug-Lungu, V., Violenta domestica - aspecte sociale si legislative, Gender - Centru USM, Fundatia Soros. Chisinau, 2005. 5. Bronfenbrenner,U., The ecology of human development. Cambridge, MA:Harvard University Press, 1979. 6. Collier, R., Masculinity, Law and the Family, London:Routledge, 1995. 7. Connors, J.F., Violence Against Women in the Family, New York: United Nations Report, 1989. 8. Curic, I., Vaetisi, V., Inegalitatea de gen: violenta invizibila, Ghid de lucru pentru constientizarea si eliminarea violentei mpotriva femeilor, Ed.Eikon, Cluj-Napoca, 2005. 9. Desurmont, M., De la violence conjugale a la violence parentale. Femmes en detresse, enfants en souffrance, Ed. Eres, Ramon Ville Sain-Agne, 2001. 10. Dobash, R.E. & Dobash, R., Violence against wives. New York Free Press., 11. Dragomir, O., Miroiu, M., Lexicon Feminist, Ed. Polirom, 2002. 12. Gallup., M. Survey on Violence against Women in Buharest Organisation, 2003. 13. Gelles, R.J., Family Violence.Sec Ed. Sage Publications, 1987. 14. Gordon, Marshall., Dictionar de sociologie Oxford - Univers encyclopedic, revizia traducerii si glosar de Sergiu Baltatescu, Bucure ti, 2003. 15. Giddens, Anthony., Sociology. Cambridge : Polity Press, 2001. 16. Hamberger, L., An empirical classification of motivation for domestic violence, Violence Against Women, 3 (4), 1997. 17. Hartman A., Laird J., Family- centered social work practice, New York- London The Free Press, 1983.

18. Hearn, J., The violences of men,. London: Sage Pub, 1998. 19. Heise L., Pitanguy J., Germain A., Violence Against Women,Washington D.C., Burden, World Bank Discussion Papers, 1994. 20. Ilut., P, Sociologia si Antropologia Familiei, Ed. Polirom, Iasi, 2005. 21.Ilut., P, Sociologia Familiei, Cluj-Napoca 1994. 22. Karri Killen., Copilul maltratat, Timisoara, ed. Eurobit, 1998. 23. Kersty Yllo., Marital Rape, n Barnes, P. & Finkelman, P. (eds.), Domestic Violence. From a Private Matter to a Federal Offense (2), New York: Garland, 1996. 24. Krogsrud, K. M., Michel O` Melia, Brenda DuBois, Practica Asistentei Sociale, Ed. Polirom, Iasi, 2006. 25. Lassus, P., De la violence conjugale a la violence parentale. Femmes en detresse, enfants en souffrance, Ed. Eres, Ramon Ville Sain-Agne, 2001. 26. Loghin, O. & Toader, T., Drept Penal Romn. Partea special, Bucuresti, 1994: Casa de Editura si Presa "sansa S.R.L." 27. Lorber, Judith - Paradoxes of Gender, London, 1994, p. 71. 28. Maynard, M., Winn, J., - Women Violence and Male Power, 1997. 29. Mannon, J., Domestic and intimate violence: an application of routine activities theory in Agressionand violent behavior , Pergamon, 1997, vol.2, nr 1. 30. Marin, Any, J., Russo, Nancy Felipe, Feminist Perspectives on Male, Violence Against Women: crisiqning O`Neil and Harway`s Model, London: Sage Republications Thousand Oaks, 1999, p.20. 31. Mertus, J., Studiul despre drepturile umane ale femeilor, Ed. Chisinau, 2005, p. 111. 32. Millet, K., Sexual Politics, London: Rupert Hart-Davis, 1969. 33. Miroiu, M., Politici ale echitatii de gen, Ghid pentru nvatamntul Universitar din Europa Centrala si de Est, Ed. Politeia - SNSPA, Bucuresti 2003. 34. Munteanu, A.&Popescu, M. (coord.), Violenta din perspectiva celor lipsiti de putere. Un raport privind victimizarea n contextul violentei domestice n Romnia, UNICEF: 2000 35. Muntean A., Violenta domestica si maltratarea copilului, Timisoara, Ed. Eurostampa, 2001. 36. Murdock, G., Social Structure, Macmillan, New York, 1949. 37. Neamtu, G., Tratat de Asistenta de sociala, Ed. Polirom, Bucuresti, 2003. The Hidden Health

38. Olteanu, C.L., Gheonea, E.S., Gheonea, V., Femeile n Romnia comunista, Ed. Politeia-SNSPA, Bucuresti, 2003. 39. Okin, Susan Moller, Justice, Gender, and the Family, New York; Basic Books, 1989, p. 126-127. 40. Pasti, V., Ultima inegalitate - Relatiile de gen n Romnia, Ed. Polirom, Iasi, 2003. 41. Pop, M.L., Dictionar de Politici Sociale, Ed. Exveit, Bucuresti, 2002. 42. Popescu, L., Politica sexelor, Bucuresti , 2004. 43.Radulescu S., Sociologia violenttei (intra)familiale. Victime si agresori n familie, Bucuretti, ed. Lumina Lex, 2001. 44. Radulescu S., Devianta, criminalitate si patologie socialt, Bucuresti, ed. Lumina Lex, 1999. 45. Radulescu S., Sociologia si istoria comportamentului sexual "deviant", Bucuresti, ed. Nemira, 1997. 46. Reckless, W.C., citat de J.M. Henslin, Social Problems, Prentice Hall,1990, p.9-12. 47. Roth -Szamoskozi, M., Copii si Femei Victime ale violentei domestice Editura Presa Universitara Clujeana Culj Napoca 2005 48. Roy, M., si Del Martin, citat de Lassus P., in De la violence conjugale a la violence parentale; Femmes en detreose, enfants en saufrance, Ed. Eres, Roman Ville Saygn-Agne, 2001, p.31. 49. Simmel, G., Sociologie - Studii privind formele socializarii, Ed. Sigma, Traducere din germana de Ion Nastasia si Maria Nastasia, Chisinau, 2000. 50. Stark E., Flitcraft A., Women at Risk, New Delhi, London, SUA, Sage Publication, 1996. 51. Strong, B., De Vault C., Sayad B, The Marriage and the Family Experience: Intimate Relationships in a Changhing Society, Wad sworth publishing campany, Belmont,1998, p.454-455. 52. Stupu, Bianca., Nu te lasa batuta! Violenta n familie: cosmarul ca mod de viata, Ed. Coreus Grup, Constanta, 2004. 53. schiopu, Ursula (coord), Dictionar de psihologie, ed. Babel, Bucuresti,1997. 54. Tallman, I., Passion, action and politics, San Francisco: Freeman, 1977 55. Tollman, R.M., Psychological abuse on women, n R.T. Ammerman & M. Hersen (eds.) Assesment of family violence. A clinical and legal sourcebook, New York: John Wiley & Sons, 1992. 56. Thomas,D., MSSW, CDVC, Director, Center for Women and Families, Domestic Violence Program, 1990. 57. Zamfir, E. & Zamfir, C., Aspecte de gen n politicile sociale, Ed Alternative, Bucuresti, 2000.

58. Zamfir,Vlasceanu, "Dictionar de sociologie ed. Babel, Bucuresti, 1998. 59. Zamfir, C., Strategii ale dezvoltarii sociale, Ed.Politica, Bucuresti, 1977. STUDII sI LEG I 1. Adunarea Generala ONU, Declaratia asupra eliminarii violentei asupra femeilor, decembrie 1993. 2. Convention on the Elimination of All Forms of Discrimination Against Women, 1979, publicata si comentata de UNICEF & UNIFEM (1999). 3. Buletinul Informativ al Programului ARTEMIS, Nr. 4/februarie, 2001. 4. Correctional Service Canada, 1988. 5. Declaratia asupra Violentei mpotriva Femeilor, 1993. 6. Liga Apararii Drepturilor Omului, Drepturile femeii la sfrsit de mileniu II, L.A.D.O,. 1997. 7. Legea nr.217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei n familiei. 8. Platforma de Actiune de la Beijing, alin. 112 - n Drepturile femeilor la sfrsitul mileniului II, L.A.D.O., 1995, p. 77. 9. Declaratia asupra eliminarii violentei mpotriva femeilor, Chisinau : CNSIPF, 1999. 10. World Report on Violence and Helth, Geneva 2002. REVISTE 1. Popescu, M , Revista de Cercetari Sociale, (2), Violenta domestica. Tendinte actuale n politicile sociale, 1998 2. Manciaux M, Copiii de azi sunt parintii de mine, Nr. 8, Ed. Mirton, Timisoara, 2001.