Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
MULTIPLE CHOICE 1. Precizati care este obiectul contractelor administrative, din punct de vedere
juridica de drept privat romana sau straina c. orice fel de persoane fizice si juridice, indiferent ce calitate au ei, de concesionar si concedent.
ANS: B
publica?
a. principiul liberei circulatii si principiul eficientei utilizari a fondurilor publice b. principiul transparentei procesului de atribuire a contractului si principiul legalitatii c. principiul legalitatii si principiul prioritatii in atribuirea contractului de achizitie publica ANS: A 9. Precizati care sunt primcipiile pe baza carora se realizeaza atribuirea
publica. a. atribuirea directa a contractului de achizitie publica b. licitatia inchisa c. negocierea - competitiva sau cu o singura sursa
ANS: C
statului si a unitatilor administrativ teritoriale? a. o persoana de drept public denumita locator si o persoana de drept privat denumita locatar b. numai persoane fizice cu domiciliul in Romania c. numai persoane juridice cu sediul comercial in Romania
ANS: A 13. Care tip de contract administrativ are ca obiect executia uneia sau mai
executantului concesionar dreptul de a exploata sau administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada de timp determinata?
a. contract de lucrari publice b. contract pentru concesiunea de lucrari c. contract de asociere in participatiune ANS: B 15. Ce fel de bun se remite spre folosinta temporar, gratuit unei persoane de
drept privat unui comodatar cu obligatia de a-l restitui in natura, in cazul contractului de comodat incheiat de catre organele administratiei publice? a. un bun aflat in proprietatea statului sau unitatilor administrativ teritoriale b. un bun imobil aflat in proprietate publica c. un bun imobil aflat in proprietatea unei persoane fizice
ANS: A 16. Ce fel de bun poate fi bunul ce face obiectul contractului de comodat incheiat
de catre organele administratiei publice? a. un bun aflat in proprietatea statului b. un bun aflat in proprietatea unitatilor administrativ teritoriale c. un bun aflat in proprietatea statului sau unitatilor administrativ teritoriale.
ANS: C 17. Conform art.17 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea public si
regimul juridic al acesteia si prevederile OG nr.124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale pot fi date n comodat - imobile din patrimoniul de stat sau unittilor administrativ teritoriale pentru ce destinatii?
a. persoane juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati numai de binefacere b. persoane juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati numai de binefacere sau
18. Ce are ca obiect, dupa caz, contractul de parteneriat public-privat? a. proiectarea, finantarea, constructia si exploatarea, intretinerea si transferul oricarui bun public b. instrainarea bunului public dupa finalizarea lucrarilor impuse prin contract c. numai finantarea si transferul oricarui bun public ANS: A 19. Ce fel de acte juridice sunt contractele administrative? a. actele juridice pe care le incheie organele administratiei publice cu cei administrati b. actele juridice care se incheie intre persoane fizice c. actele juridice care se incheie intre persoane juridice ANS: A 20. Cum sunt clauzele contractelor administrative? a. clauzele nu sunt negociabile b. clauzele sunt negociabile c. clauzele nu sunt stabilite prin lege ANS: A 21. Cum este definit contractul de concesiune? a. contractul prin care o autoritate publica, numita concedent, transmite pentru o perioada
de cel mult 49 de ani unei alte persoane, numita concesionar, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei redevente b. contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiect intocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani c. contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre procedurile prevazute.
ANS: A 22.Cum este definit contractul de achizitie publica? a. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept
privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, in schimbul unui pret b. este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre procedurile prevazute c. contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiect intocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani.
ANS: B
23.Cum este definit contractul de lucrari publice? a. este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita
autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre procedurile prevzute b. contractul prin care o autoritate publica, numita concedent, transmite pentru o perioada de cel mult 49 de ani unei alte persoane, numita concesionar, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei redevente c. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, in schimbul unui pret
ANS: C 24. Cum este definit contractul pentru concesiunea de lucrari? a. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept
privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, in schimbul unui pret b. este acel tip de contract de achizitie publica, asemanator contractului de lucrari, cu deosebirea ca autoritatea publica, in contrapartida lucrarilor executate, acorda executantului-concesionar dreptul de a expolata sau de a administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada de timp c. este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre procedurile prevazute
ANS: B 25.Cum este definit contractul de grant? a. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept
privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, in schimbul unui pret b. este acel tip de contract de achizitie publica, asemanator contractului de lucrari, cu deosebirea ca autoritatea publica, in contrapartida lucrarilor executate, acorda executantului-concesionar dreptul de a expolata sau de a administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada de timp c. este contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiect intocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani
ANS: C 26. Precizati ce are ca obiect contractul de parteneriat public privat? a. proiectarea si finantarea oricarui bun public b. intretinerea si transferul oricarui bun public c. dupa caz, proiectarea, finantarea, constructia, exploatarea, intretinerea si transferul
27.Ce reprezinta obiectul contractului de asociere in participatiune? a. realizarea unui interes public b. proiectarea si finantarea oricarui bun public c. nerealizarea unui interes public ANS: A 28. Cine are competenta sa verifice utilizarea grantului, potrivit proiectului aprobat? a. Fondul Roman de Dezvoltare Sociala b. Statul c. Parlamentul. ANS: A 29. Aratati daca din punct de vedere al regimului juridic aplicabil, contractele
administrative sunt asimiliate actelor administrative. a. nu sunt asimilate actelor administrative b. sunt asimilate faptelor administrative c. sunt asimilate actelor administrative.
ANS: C 30. In ce sens se explica caracterul sinalagmatic al contractelor administrative? a. in sensul ca numai autoritatea administrativa are obligatii in executarea contractului b. in sensul ca numai persoana de drept privat are obligatii in executarea contractului c. in sensul ca atat autoritatea administrativa, cat si persoana de drept privat au obligatii
in executarea contractului
ANS: C 31. Precizati ce fel de caracter au contractele administrative. a. ele au caracter oneros b. ele au caracter gratuit c. ele nu au un anumit character juridic. ANS: A 32. Ce fel de contracte sunt contractele administrative? a. ele sunt contracte nenumite b. ele sunt contracte numite c. ele sunt contracte commune, ca si contractele civile. ANS: B 33. Ce fel de reglementare juridica au contractele administrative? a. aceste contracte au o reglementare specifica b. aceste contracte nu au o reglementare specifica c. aceste contracte au o reglementare specifica contractelor civile. ANS: A
34.Cine isi cunoaste intinderea obligatiilor in cazul contractelor administrative? a. numai autoritatea administrativa isi cunoaste intinderea obligatiilor b. numai persoana de drept privat cunoaste intinderea obligatiilor c. ambele parti, atat autoritatea administrativa, cat si persoana de drept privat cunosc
drept privat
ANS: B 36. Precizati ce fel de sanctiune se aplica in cazul contractelor administrative in
cazul in care nu au fost indeplinite formele si procedurile prevazute de lege, avand in vedere faptul ca acestea sunt contracte solemne.
a. se aplica sanctiunea nulitatii relative b. se aplica sanctiunea nulitatatii absolute c. se aplica atat sanctiunea nulitatii absolute, cat si a nulitatii relative ANS: B 37. In ce poate consta obiectul contractelor administrative? a. punerea in valoare a bunurilor proprietate publica b. activitatile de neexecutare a lucrarilor de interes public c. activitati de neprestare a serviciilor publice ANS: A 38. Precizati daca activitatile de prestare a serviciilor publice pot face obiectul
contractelor administrative.
a. acestea pot face obiectul contractelor administrative b. acestea nu pot face obiectul contractelor administrative c. acestea pot face numai obiectul contractelor civile si comerciale ANS: A 39. Pentru ce pot fi utilizate contractele administrative de catre autoritatile
publice?
a. vinderea bunurilor proprietate publica a statului catre persoane juridice de drept privat straine b. darea in folosinta gratuita, pe termen nelimitat, a bunurilor proprietate publica a
statului, persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitati de binefacere
c. concesionarea serviciilor publice de interes national
ANS: C
publica?
a. principiul liberei circulatii si principiul neconfidentialitatii b. principiul eficientei utilizari a fondurilor publice si principiul tratamentului egal c. principiul transparentei decizionale a procedurii de atribuire a contractului si principiul
confidentialitatii
ANS: B 41.Cum se poate atribui contractul de achizitie publica? a. prin concurs de oferte b. prin negociere cu o singura sursa c. prin cerere competitiva de solutii in cadrul licitatiei electronice ANS: B 42. Intre cine se incheie contractul de lucrari publice? a. acest contract se incheie intre doua autoritati publice si se acorda, de regula, prin
negociere directa
b. acest contract se incheie intre o autoritate publica si o persoana de drept privat si se
contractului pentru concesiunea de lucrari. a. dreptul de a exploata rezultatul lucrarilor pentru o perioada determinata b. dreptul de a administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada nedeterminata c. dreptul de a folosi gratuit rezultatul lucrarilor pentru o perioada determinata
ANS: A 44. Ce poate constitui obiect al contractului de comodat incheiat de organele
administratiei publice? a. un bun aflat in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, inchiriat pe o perioada determinata b. un bun aflat in proprietatea unei unitati administrativ-teritoriale, dat in folosinta gratuita pe o perioada determinata c. un bun aflat in proprietatea publica sau privata a statului, dat in folosinta gratuita pe o perioada nelimitata de timp
ANS: B 45. Care sunt partile contractului de parteneriat public-privat? a. o autoritate publica centrala sau locala si una sau mai multe persoane de drept privat b. o autoritate publica centrala sau locala si, ca beneficiar, o persoana de drept privat c. orice personae fizice si juridice de drept public si privat, romane si straine.
ANS: A
46. Precizati ce are ca obiect contractul de grant, incheiat intre Fondul Roman
de beneficiari
ANS: A 47. Ce contract administrativ are ca obiect realizarea unui interes public? a. contractul de asociere in participatiune b. contractul de grant c. contractul de parteneriat public ANS: A 48. Precizati care contract administrativ are ca obiect executia unuia sau multor
lucrari de constructii , in schimbul unui pret. a. contractul de grant b. contractul de lucrari publice c. contractul de asociere in participatiune
ANS: B 49. Ce se intelege prin caracterul oneros al contractelor administrative? a. autoritatea administrativa urmareste realizarea unui interes public, in timp ce persoana
51.Bunurile care apartin statului si unittilor administrativ-teritoriale constituie: a. un element component al regiilor autonome de interes public local b. una din principalele directii de actiune ale administratiei publice c. una din principalele prghii utilizate n scopul realizrii sarcinilor generale ale
interes public si sunt dobndite de stat sau de unittile administrativ-teritoriale prin uzucapiune.
ANS: B 53. Ca institutie juridic, n raport cu proprietatea public sau n functie de
57. Serviciul public reprezint, potrivit opiniilor exprimate n literatura de specialitate: a. chintesenta administratiei publice b. vietii sociale c. fundamentul dreptului privat ANS: A 58. Serviciul public reprezint, potrivit opiniilor exprimate n literatura de specialitate: a. chintensenta principiului securittii sociale b. fundamentul dreptului public modern c. activitatea prestat n serviciul comunittii de ctre agentii economici privati ANS: B 59. Serviciile publice au aprut ca urmare a constatrii: a. aparitiei nevoilor statului de a asigura controlul asupra diferitelor comunitti b. constatrii necesittii de multiplicare a formelor de interventie a statului n activitatea agentilor
economici
c. aparitiei nevoilor sociale ale comunittii a cror satisfacere face necesar interventia statului ANS: C 60. n raport cu aparitia dreptul public si dreptul privat, serviciul public: a. prevaleaz dreptului public b. prevaleaz dreptului privat c. este ulterior aparitiei dreptului international privat ANS: A 61. Sarcinile de prestatie ale administratiei publice se clasific n: a. sarcini de interes particular b. sarcini de interes local c. sarcini de important redus pentru a cror satisfacere nu este necesar interventia statului ANS: B 62. Activitatea de reprezentare diplomatic a Statului Romn: a. este un serviciu public b. este de interes particular c. este o sarcin de prestatie ce revine si Ministerului Finantelor Publice ANS: A
63.Sunt sarcini de prestatie de interes local ce revin administratiei publice: a. serviciul de paz si protectie b. serviciile de asistent social c. serviciile de reeducare ANS: B 64. Sunt sarcini de prestatie de interes local ce revin administratiei publice: a. reprezentarea international b. alimentarea cu energie eolian c. canalizarea ANS: C 65. Activittile juridice si materiale ale administratiei publice se mpart n: a. activitti cu caracter de recomandare b. activitti cu caracter comercial c. activitti cu caracter de dispozitie ANS: C 66. Prin serviciu public se ntelege: a. activitate cu caracter de recomandare b. restructurarea economico-administrativ c. organizatia de stat sau a colectivittii locale, nfiintat de autorittile
competente, cu scopul de a asigura satisfacerea unor cerinte ale membrilor societtii, n regim de drept administrativ sau civil, n procesul de executare alegii
ANS: C 67. Este un serviciu public: a. serviciul de igienizare a spatiilor comerciale b. activitatea de legiferare realizat de Parlament c. serviciul de asistent sportiv ANS: B 68. Potrivit Constitutiei, sunt principii de baz ale administratiei publice locale: a. principiul independentei serviciilor publice b. principiul eficientei si eficacittii n administrarea finantelor publice locale c. principiul deconcentrrii serviciilor publice ANS: C
69. Este serviciu public: a. serviciul public de reprezentare n justitie b. serviciul public de solutionare de ctre instantele judectoresti a litigiilor de
din urmtoarele caracteristici care i sunt specifice: a. este realizat de o structur organizatoric de drept privat, cum este cazul societtilor comerciale care asigur serviciul public de salubrizare b. nu este supus tutelei administrative c. este supus reglementrilor si controlul statului cu privire la formarea si utilizarea resurselor financiare
ANS: C 76. n raport de forma de organizare, serviciile publice se mpart n: a. organe ale administratiei publice; institutii publice; regii autonome, societti
si companii nationale de interes public b. organe ale administratiei publice si societti comerciale c. institutii publice si agenti economici
ANS: A 77. Sub aspectul nfiintrii si finantrii, serviciile publice care functioneaz
sub form de organe ale administratiei publice: a. pot fi nfiintate prin hotrre a consiliului de stat b. sunt finantate exclusiv din resurse bugetare, constituite din taxele si tarifele percepute pentru serviciile prestate c. pot fi nfiintate de Parlament
ANS: C 78. Sub aspectul nfiintrii, serviciile publice care functioneaz sub form de
organe ale administratiei publice: a. pot fi nfiintate de consiliul de stat b. pot fi nfiintate prin decret-lege c. pot fi nfiintate prin ordin al ministrului
ANS: C 79. Sub aspectul activittii desfsurate, a sumelor percepute pentru
activitatea desfsurat si al periodicittii si ritmicittii activittii, serviciile publice care functioneaz sub form de organe ale administratiei publice:
a. si desfsoar activitatea numai n mod gratuit si din oficiu b. pot percepe taxe, tarife si contraprestatii pentru serviciile prestate c. si desfsoar activitatea n mod continuu si ritmic, dup programe aduse la
cunostinta publicului
ANS: C
80.Sunt principii de organizare si functionare a serviciilor publice: a. principiul independentei b. principiul proportionalittii c. principiul continuittii ANS: C 81. Sunt principii de organizare si functionare a serviciilor publice: a. principiul inamovibilittii b. principiul independentei c. principiul eficientei si eficacittii ANS: C 82. Sunt servicii publice: a. serviciul de alimentare cu energie eolian b. serviciul de transport n regim de taxi c. serviciul de administrare a domeniului privat al unittilor administrativteritoriale ANS: C 83. Sunt servicii publice: a. producerea energiei eoliene n sistem centralizat b. furnizarea energiei termice n sistem centralizat c. reducerea zgomotului ANS: B 84. Sunt servicii publice: a. serviciile comunitare de utilizri publice b. canalizarea si epurarea apelor riverane c. distributia de energie termic n sistem centralizat ANS: C 85. Sunt servicii publice: a. salubrizarea incintelor b. administrarea domeniului public si privat al unittilor administrativ-teritoriale c. transportul local n regim de taxi ANS: B
86.Sunt servicii publice: a. serviciul public de lectur b. eliberarea biletelor de tratament medical c. nmatricularea bicicletelor ANS: A 87. Trsturile actului administrativ sunt: a. este forma juridic principal de activitate a administratiei publice; b. reprezint o manifestare de voint expres, bilateral si supus unui regim de putere public; c. nu produce efecte juridice, adic nu d nastere, modific sau stinge raporturi
autorittii publice
c. mai nti la instanta de la sediul autorittii publice prte si ulterior la domiciliul reclamantului ANS: B
92.Sistemul dualist de jurisdictie n materia contenciosului administrativ este reglementat n: a. Franta, Belgia, Italia, Germania; b. Romnia si Spania c. Finlanda si Anglia. ANS: A 93. Temeiul constitutional al contenciosului administrativ este: a. numai art. 52 din Constitutie, republicata; b. numai art. 126 alin.(6) din Constitutie, republicata c. art. 52 si art. 126 alin. (6) din Constitutie, republicata. ANS: C 94. Contenciosul administrativ se refer la: a. totalitatea litigiilor dintre autorittile publice si particulari, solutionate de
instante judectoresti specializate b. activitatea de control exercitata asupra autorittilor executive; c. ori procedura prealabila solutionata pe calea recursului gratios sau ierarhic
ANS: A 95. Ministerul Public particip n litigiile de contencios administrativ n urmtoarele situatii: a. sesizeaz instanta de contencios administrativ competent, cnd apreciaz c
prin emiterea unui act administrativ normativ se vatm un interes legitim public
b. n orice faz a procesului la solutionarea cererilor n contencios administrativ,
avnd ca obiect anularea unui act administrativ individual; c. cnd instanta de contencios administrativ dispune, din oficiu, introducerea n cauz a Ministerului Public, pentru aprarea unor drepturi si interese legitime private.
ANS: A 96. In cazul actiunilor promovate de Agentia Nationala a Functionarilor Publici procedura
prealabil este:
a. facultativa b. obligatorie; c. poate fi urmat concomitent cu actiunea n contencios administrativ ANS: A 97. Pot fi persoane vtmate, n sensul legii contenciosului administrativ si: a. un grup de persoane fizice, cu personalitate juridic, titular al unor drepturi si interese publice b. organisme sociale care invoc o vtmare, printr-un act administrativ, a unui interes legitim public c. un grup de persoane fizice, fr personalitate juridic, titular al unor drepturi si
contenciosului administrativ:
a. orice organ de stat sau al unittilor-administrativ teritoriale care actioneaz, n
administrativ:
a. actele autorittilor publice centrale n conditiile Codului Muncii b. actele autorittilor publice centrale si locale prin care se ncalc legislatia privind functia public c. actele autorittilor publice centrale sau locale prin care se aduce atingere interesului public. ANS: B
act administrativ c. solutionarea litigiului pe fond s nu depind de actul administrativ a crui nelegalitate se invoc.
ANS: A 104. Caracteristicile procedurii de solutionare a exceptiei de nelegalitate sunt: a. competenta de solutionare apartine instantei nvestit cu judecarea fondului litigiului; b. exceptia de nelegalitate se judec de urgent, cu citarea prtilor si a emitentului actului
administrativ
c. recursul mpotriva solutiei primei instante se declar n termenul de 15 zile
prevzut prin lege special; c. persoana care se consider vtmat printr-un act administrativ normativ adresat altui subiect de drept
ANS: A 110. Plngerea prealabil are caracter: a. facultativ; b. obligatoriu c. de sesizare a instantei de contencios administrativ ANS: B 111. Termenul de formulare a plngerii prealabile este, potrivit dispozitiilor
contractelor administrative ncepe s curg: a. de la data ncheierii contractului, n cazul litigiilor legate de ncheierea lui; b. de la data ncetrii obligatiilor contractuale, n cazul litigiilor legate de executarea lui c. de la data producerii efectelor juridice ale contractului
ANS: A 114. Natura juridic a termenului de 6 luni de la emiterea actului, prevzut de
art. 7 alin. 7 din legea contenciosului administrativ este: a. de decdere b. de prescriptie; c. de recomandare.
ANS: B 115. Conditiile de fond ale exercitrii actiunii n contencios administrativ sunt: a. actul atacat s fie act administrativ normativ, n form tipic sau asimilat b. actul atacat s emane de la un organism social care apr valori de interes general; c. actul atacat s vatme un drept recunoscut de lege sau un interes legitim privat sau public. ANS: C 116. Sunt conditii de form si procedurale ale exercitrii actiunii n contencios administrativ: a. ndeplinirea procedurii prealabile, prin formularea recursului gratios si/sau a
contencios administrativ
c. actiunea s aib ca obiect anularea unui act administrativ individual. ANS: B 118. Persoana vtmat poate solicita instantei de contencios administrativ: a. anularea n tot sau n parte a actului administrativ; b. revocarea actului administrativ c. reducerea pagubei cauzate prin actul administrativ vtmtor. ANS: A
119. Persoana vtmat mai poate solicita instantei de contencios administrativ si: a. declararea ca neconstitutional a unei ordonante de guvern b. reparatii pentru daune morale c. obligarea autorittii prte la retragerea actului administrativ vtmtor. ANS: B 120. Instanta de contencios administrativ poate pronunta urmtoarele solutii: a. s rspund reclamantului n sensul rezolvrii favorabile a cererii; b. s acorde daune materiale si/sau morale n cazul anulrii actului administrativ; c. s respecte legea n executarea creia a fost emis actul administrative. ANS: B 121. Litigiile privind contractele administrative, pe care instanta de contencios
administrativ le poate solutiona sunt: a. exclusiv cele legate de ncheierea si executarea contractelor administrative; b. cele privind durata executrii contractului administrativ; c. cele legate de faza premergtoare ncheierii contractului, precum si cele n legtur cu ncheierea, modificarea, interpretarea, executarea si ncetarea contractului administrativ.
ANS: C 122. Principiul dup care se solutioneaz litigiile avnd ca obiect contractul administrativ este: a. principiul securittii raporturilor juridice b. regula subordonrii principiului liberttii contractuale fat de principiul
persoana vtmat prin ordonante sau dispozitii din ordonante sunt: a. invocarea pe cale principal a exceptiei de neconstitutionalitate b. introducerea unei actiuni principale, nsotit de exceptia de neconstitutionalitate; c. obiectul principal al actiunii s fie constatarea neconstitutionalittii ordonantei sau a dispozitiei din ordonant.
ANS: B 124. Persoana vtmat prin ordonante sau dispozitii din ordonante poate
litigiilor privind taxe si impozite si accesorii ale acestora n valoare de pn la 500.000 lei; c. instantei judectoresti care exercit un control de plin jurisdictie
ANS: B 126. Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de Apel au competenta s judece: a. n prim instant, litigiile privind actele administrative emise de autoritti publice locale; b. ca instant de recurs, recursurile declarate mpotriva sentintelor pronuntate de
sectiile civile si comerciale ale tribunalelor c. litigiile privind taxe si impozite, contributii, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora n valoare mai mare de 500.000 lei.
ANS: C 127. Litigiile de contencios administrativ se solutioneaz: a. n sistemul triplului grad de jurisdictie (fond, apel, recurs); b. n sistemul dublului grad de jurisdictie (fond si recurs); c. n prim si ultim instant, n cazul Sectiei de contencios administrativ si fiscal
alin. (1) si (2) din legea contenciosului administrativ este: a. ambele termene sunt de prescriptie; b. ambele termene sunt de recomandare c. termenul de 6 luni este de prescriptie, iar cel de 1 an este termen de decdere.
ANS: C
alin. (1) din legea contenciosului administrativ: a. actiunile privind actele administrative cu caracter normativ; b. actiunile introduse mpotriva actelor administrativ-jurisdictionale c. actiunile formulate de Prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public si Agentia National a Functionarilor Publici.
ANS: A 132. La primirea actiunii, instanta de contencios administrativ este obligat: a. fie s cear autorittii al crei act este atacat s-i comunice de urgent acel act; b. s dispun citarea prtilor; c. s amendeze conductorul autorittii publice dac autoritatea nu trimite, n
contenciosului administrativ se poate dispune: a. cnd se face dovada sesizrii instantei judectoresti cu actiune n anularea actului administrativ; b. cnd sunt ntrunite cumulativ conditia existentei cazului bine justificat si necesitatea prevenirii unei pagube iminente c. la solicitarea Ministerului Public
ANS: B 134. Suspendarea de drept a executrii actului administrativ intervine: a. cnd se emite un nou act administrativ n conformitate cu dispozitiile legale b. cnd s-a admis de instanta de fond actiunea n anularea actului administrativ c. cnd se atac de ctre Prefect sau Agentia National a Functionarilor Publici un act emis de
autorittile administratiei publice centrale sau locale, n virtutea dreptului de tutel administrativ.
ANS: C 135. Instanta de contencios administrativ poate pronunta urmtoarele solutii: a. s anuleze n tot sau n parte actul administrativ individual sau normativ; b. s oblige autoritatea public s si revoce actul administrativ vtmtor; c. s amendeze persoana fizic sau juridic, destinatar a actului administrativ ANS: A 136. n cazul litigiilor avnd ca obiect contracte administrative, instanta poate
137. Conditiile de exercitare a actiunii pentru despgubiri, pe cale separat sunt: a. actiunea s fie introdus n termen de 1 an de la data la care persoana vtmat
a cunoscut sau trebuia s cunoasc ntinderea pagube b. instanta de fond s fi omis s se pronunte cu privire la cererea accesorie privinddespgubirile; c. cnd cererea de acordare a despgubirilor a fost respins ca nentemeiat de ctre instanta nvestit cu solutionarea actiunii n anularea actului administrative.
ANS: A 138. Instanta de contencios administrativ nvestit cu judecarea unui recurs declarat mpotriva unei
hotrri pronuntate n prim instant, poate adopta una dintre urmtoarele solutii:
a. s resping recursul ca inadmisibil; b. s modifice sau s caseze hotrrea atacat c. s trimit cauza spre solutionare la autoritatea public emitent a actului
administrativ atacat
ANS: B 139. Instanta de recurs va pronunta o solutie de casare cu trimitere spre
rejudecare n urmtoarele situatii: a. cnd instanta de fond a solutionat cauza n temeiul unei exceptii de ordine public; b. cnd prima instant a solutionat, n mod nelegal, fondul cauzei; c. ntotdeauna cnd va constata nelegalitatea si netemeinicia sentintei atacate.
ANS: A 140. Este motiv de revizuire a solutiilor pronuntate de instantele de contencios administrativ: a. judecarea pricinii n lipsa unei prti care nu a fost legal citat; b. cnd s-a nclcat principiul priorittii dreptului comunitar, reglementat de art.
ANS: B
administrativ:
a. functionarul care se face vinovat de refuzul de a rezolva o cerere referitoare la
considerat vtmtor.
ANS: A 152. Criteriile de stabilire a competentei materiale a instantei de contencios
administrativ sunt:
a. criteriul naturii juridice a actului administrativ atacat, b. criteriul valoric n cazul actelor administrative care au ca obiect taxe si
lui; b. hotrrea judectoreasc prin care a fost solutionat exceptia de nelegalitate produce efecte erga omnes; c. solutia pronuntat asupra exceptiei de nelegalitate produce efecte doar ntre prtile litigiului.
ANS: C 155. Principiile recomandate de Comitetul Ministrilor guvernelor statelor
membre ale Consiliului Europei n ceea ce priveste garantia mpotriva eventualelor efecte duntoare ale executrii actului administrativ sunt:
a. posibilitatea acordat reclamantului de a solicita autorittii jurisdictionale,
nainte ca aceasta s se pronunte, de a cere msuri de protectie provizorie mpotriva actului administrativ; b. msurile de protectie provizorie pot consta n retragerea actului administrativ; c. procedura urmat n fata autorittii jurisdictionale s fie parcurs ntr-un termen rezonabil.
ANS: A 156. Refuzul nejustificat de a solutiona o cerere reprezint: a. exprimarea explicit, cu exces de putere a vointei de a nu rezolva cererea; b. refuzul exprimat verbal de un functionar n privinta rezolvrii unei cereri c. ori refuzul nejustificat de a primi cererea in vederea solutionarii ANS: A 157. Plngerea prealabil poate fi formulat, potrivit art. 7 din legea
contenciosului administrativ, de: a. persoana vtmat ntr-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ unilateral; b. persoana vtmat care a optat pentru procedura administrativ-jurisdictional prevzut prin lege special c. persoana care se consider vtmat printr-un act administrativ normativ adresat altui subiect de drept.
ANS: A
158. Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si
despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de despagubire curge: a. de la data emiterii actului administrativ b. de la data cand aceasta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei; c. de la data cand hotararea judecatoreasca de anulare a actului administrativ a devenit irevocabila
ANS: B 159. Instanta de executare a unei hotrri de contencios administrativ este: a. instanta care a pronuntat hotararea de fond b. instanta de recurs care a rejudecat fondul cauzei c. instanta a crei hotrre a rmas definitiv si irevocabil ANS: A 160. Un decret prezidential prin care se declar stare de asediu: a. poate fi atacat la instanta de contencios administrativ b. nu poate fi atacat la instanta de contencios administrativ c. poate fi atacat la instanta de contencios administrativ numai pentru exces de putere. ANS: C 161. n urma deliberrii cauzei, instanta poate da urmtoarele solutii: a. s anuleze, n tot sau n parte, actul administrativ b. s pronunte o hotarare care sa tina loc de act administrativ c. sa oblige autoritatea parata la rectificarea actului contestat ANS: A 162. Exceptia de nelegalitate poate fi ridicat: a. numai la instanta de fond; b. numai la instanta de recurs; c. att n prim instant ct si n faza cilor de atac ANS: C 163. Prin sintagma pagub iminent se ntelege, potrivit art. 2 alin. (1) lit. n)
din legea contenciosului administrativ: a. prejudiciul material viitor si previzibil; b. perturbarea grav, existent la momentul emiterii actului administrativ, a functionrii unei autoritti publice c. prejudiciul nscut, cert si actual.
ANS: A 164. Institutia contenciosului administrativ reprezint unul din domeniile pe
care legiuitorul le-a rezervat: a. reglementrii legii ordinare; b. reglementrii prin hotrri ale guvernului c. reglementrii legii organice.
ANS: C
contracte ncheiate de autorittile publice: a. contractele de vnzare cumprare b. contractele de achizitii publice c. contractele de locatiune
ANS: B 166. Termenul de sesizare a instantei n cazul actiunilor care au ca obiect
contracte administrative curge: a. de la data ncheierii procesului verbal de finalizare a procedurii concilierii b. de la data ncheierii contractului in cazul litigiilor legate de incheierea lui; c. de la data stabilita prin contract, cu acordul partilor
ANS: A 167. Introducerea recursului: a. suspend executarea b. nu suspend executarea c. suspenda executarea numai pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului cauzei. ANS: A 168. Recursul n contencios administrativ se introduce n termen de: a. 15 zile de la comunicare ; b. 30 de zile de la pronuntare sau comunicare c. 10 zile de la pronuntare sau comunicare ANS: A 169. Recursul ierarhic se exercit la: a. aceeasi autoritate care a emis actul administrativ supus recursului b. organul ierarhic superior organului care a emis actul ce a produs vtmarea c. organul de control administrativ de specialitate ANS: B 170. Instanta de executare n materia contenciosului administrativ este: a. judectoria, ca instant de drept comun; b. instanta care a solutionat fondul litigiului de contencios administrativ; c. sectia de contencios administrativ a tribunalului ANS: B 171. mpotriva unui act administrativ individual adresat unui subiect de drept
ANS: B
dac:
a. ilegalitatea actului sau refuzul autoritatii administrative de a-si realiza atributiile
in masura in care obiectul principal nu este constatarea neconstitutionalitatii ordonantei sau a dispozitiei din ordonanta; b. nu pot fi atacate la instanta de contencios administrativ c. pot fi atacate numai la Curtea Constitutionala
ANS: A
datorii vamale mai mari de 500.000 lei b. litigii referitoare la actele administrative emise de autoritatile publice locale c. litigii referitoare la acte administrative atacate de prefect.
ANS: A 180. Actiunea in contencios administrativ va fi introdusa la: a. obligatoriu la domiciliul paratului; b. obligatoriu la domiciliul reclamantului c. la domiciliul paratului sau la domiciliul reclamantului. ANS: C 181. Regula care trebuie respectat, potrivit Legii contenciosului
se publica:
a. n Monitorul Oficial; b. n Monitorul judetului c. nu exista obligativitatea publicarii ANS: B 185. Potrivit Legii contenciosului administrativ, fapta de a nu executa o
ANS: A
191. Impotriva hotararilor date de instantele de contencios administrativ: a. exista posibilitatea folosirii cailor extraordinare de atac b. se poate folosi numai contestatia in anulare; c. nu poate fi folosita decat calea de atac a recursului. ANS: A 192. Ministerul public poate sesiza instanta de contencios administrativ: a. cand apreciaza ca incalcarile drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale
persoanelor se datoreaza existentei unor acte administrative unilaterale individuale ale autoritatilor publice emise cu exces de putere; b. la cererea partii interesate c. cand partea vatamata este un minor
ANS: A 193. Prin persoana vtmat se ntelege, potrivit art. 2 alin. (1) lit. a din
Legea contenciosului administrativ: a. orice persoan fizic sau juridic, titular a unui drept ori a unui interes legitim b. persoan vtmat de o persoan juridic de drept privat; c. vtmarea dreptului sau a interesului legitim s fie produs printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea n termenul legal a unui cereri.
ANS: C 194. Functionarul public care a elaborat, a emis sau a incheiat actul
administrativ, sau dupa caz se face vinovat de refuzul de a a rezolva o cerere are urmtoarele posibilitti: a. l poate chema in garantie pe functionarul sau ierarhic de la care a primit ordinul ; b. va chema in garantie autoritatea publica in cadrul careia este angajat ; c. nu are calitate procesuala pentru a formula o astfel de cerere
ANS: A 195. Taxa de timbru cerut pentru cererile formulate in baza Legii
obiectul cererii
ANS: A 196. Contenciosul obiectiv se refera la: a. posibilitatea judecatorului investit sa cerceteze conformitatea actului
administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea b. posiblitatea judecatorului investit cu cererea de a stabili daca reclamantul a suferit sau nu o vatamare a drepturilor sale subiective c. posibilitatea judecatorului de a dispune anularea sau modificarea actului administrativ
ANS: A
197. Contenciosul subiectiv se refera la: a. posibilitatea judecatorului investit sa cerceteze conformitatea actului
administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea b. posibilitatea judecatorului investit si competent sa constate existenta si intinderea unor drepturi subiective al caror titular este reclamantul c. posibilitatea judecatorului investit si competent sa solutioneze cauza de a dispune anularea sau modificarea actului administrativ
ANS: B 198. Contenciosul administrativ de anulare este: a. este contenciosul in cadrul caruia judecatorul investit va trebui sa cerceteze
conformitatea actului administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea b. este contenciosul in cadrul caruia judecatorului investit si competent va trebui sa constate existenta si intinderea unor drepturi subiective al caror titular este reclamantul; c. este contenciosul in cadrul caruia judecatorul este competent sa pronunte anularea sau modificarea actului administrativ constatat a fi nelegal
ANS: C 199. In Franta, contenciosul administrativ a fost incredintat pentru prima
au ca obiect de activitate protectia drepturilor diferitelor categorii de cetateni sau, dupa caz, buna functionare a serviciilor publice administrative; c. totalitatea autoritatilor publice care au ca obiecte de activitate buna functionare a serviciilor publice administrative
ANS: B 201. Notiunea de plangere prealabila desemneaza: a. cererea formulata in fata instantei de contencios administrativ b. cererea prin care persoana vatamata intr-un drept al sau solicita acordarea de despagubiri; c. cererea prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei ierarhic
superioare, dupa caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, in sensul revocarii sau modificarii acestuia
ANS: C
decurge logic din incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat
ANS: C 207. Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes
ANS: C
ordonantei sau a dispozitiei din ordonanta, instanta de contencios administrativ procedeaz astfel:
a. se pronunt pe fondul cauzei in Camera de Consiliu b. repune cauza pe rol si solutioneaza litigiul potrivit deciziei Curtiib Constitutionale c. repune cauza pe rol si da termen, cu citarea partilor. ANS: C 209. Daca reclamantul a optat pentru instanta de la domiciliul paratului se
neconstitutionale, precum si actele administrative cu caracter normativ care se considera a fi nelegale pot fi atacate: a. n termen de 6 luni de la luarea la cunostinta b. oricnd c. n termenul general de prescriptie de 3 ani.
ANS: B 211. Hotararile pronuntate de instantele de contencios administrativ se
redacteaza si se motiveaza n termen de: a. cel mult 15 zile de la pronuntare b. cel mult 60 de zile de la pronuntare c. cel mult 30 de zile de la pronuntare
ANS: C 212. Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si
adoptate de Guvern;
b. acte administrative cu caracter general c. acte administrative de specialitate, care vizeaz unul sau mai multe domenii de activitate. ANS: B 215. Actul administrativ jurisdictional reprezint: a. actul administrativ emis de ctre o autoritate administrativ cu atributii jurisdictionale; b. actul administrativ emis dup o procedur bazat pe respectarea dreptului la
aprare si pe contradictorialitate
c. actul administrativ care este emis de o autoritate administrativ nvestit, prin
cnd a constatat nelegalitatea actului; b. pn n momentul cnd actul produs efecte juridice, intrnd n circuitul civil, de ctre organul emitent c. n termen de 6 luni de la data intrrii actului n vigoare
ANS: B 218. Constituie forme de control ale activittii organelor administratiei publice: a. controlul legislativ exercitat de presedintii celor dou Camere aleParlamentului; b. controlul executiv-administrativ executat de ctre Guvernul Romniei si
autorittii controlate si poate avea un caracter: a. general, cuprinznd toate aspectele activittii autorittii controlate b. personal, viznd persoanele vinovate de emiterea unui act administrativ nelegal c. specializat, fiind exercitat de organe speciale.
ANS: A
control care vizeaz legalitatea unor categorii de acte administrative, fiind exercitat de: a. organele jurisdictionale din cadrul sistemului Curtii de Conturi b. autorittile nvestite cu atributii de jurisdictie administrativ special aflate n cadrul sistemului administratiei publice; c. instantele jurisdictionale din sistemul autorittii judectoresti
ANS: B 221. Controlul exercitat de Avocatul Poporului vizeaz: a. activitatea Camerei Deputatilor si Senatului, Presedintelui Romniei,
interes public care, prin actele lor au adus atingere drepturilor si liberttilor cettenilor.
ANS: C 222. Sunt caracteristici generale ale controlului judectoresc: a. controlul judectoresc se exercit asupra tuturor autorittilor administrative, n
ceea ce priveste legalitatea actelor administrative adoptate sau emise; b. controlul judectoresc vizeaz legalitatea, oportunitatea, precum si eficienta si eficacitatea actelor administrative; c. controlul judectoresc este exercitat din oficiu de ctre instantele de contencios administrativ.
ANS: A 223. Contenciosul obiectiv este: a. contenciosul n cadrul cruia judectorul nvestit trebuie s fie obiectiv si impartial; b. contenciosul n cadrul cruia judectorul este competent s cerceteze exclusiv conformitatea
indiferent dac acestea s-au produs sau nu ca urmare a actului administrativ atacat;
b. judectorul nvestit este competent s pronunte anularea sau modificarea actului
pagubelor, numai dac acestea s-au produs si sunt urmarea actului administrativ pe care l anuleaz sau l modific
ANS: B
225. Prima lege a contenciosului administrativ a fost adoptat: a. dup adoptarea Constitutiei din 1866; b. dup intrarea n vigoare a Constitutiei din 1923 c. nainte de adoptarea prin referendum a Constitutiei din 1991 ANS: B 226. n Franta, n momentul de fat, contenciosul administrativ este realizat prin intermediul: a. organelor administratiei publice b. Consiliului de Stat si instantelor administrative inferioare c. instantelor de contencios administrativ, care au n frunte Curtea Administrativ Suprem a Frantei. ANS: B 227. n sistemul juridic anglo-american, litigiile de contencios administrativ sunt n competenta: a. instantelor de contencios administrativ specializate pe domeniile de activitate ale administratiei
Romnia:
a. sectiile de contencios administrativ si fiscal din cadrul naltei Curti de Casatie si Justitie; b. sectiile de contencios administrativ si fiscal din cadrul Curtilor de apel c. tribunalele administrative ANS: B 230. Se poate adresa instantei de contencios administrativ si: a. persoana vtmat n drepturile sale sau interesul legitim prin prevederi
cadrul litigiului de contencios administrativ: a. Avocatul Poporului, cnd apreciaz c poate interveni n favoarea persoanei vtmate; b. Prefectul care, n urma controlului de autoritate tutelar, poate ataca n fata instantei de contencios administrativ actele nelegale ale autorittilor administratiei publice locale; c. Agentia National a Functionarilor Publici poate ataca actele administrative ale autorittilor administratiei publice centrale si locale prin care se ncalc legislatia privind functia public si functionarii publici
ANS: C 232. Obiect al litigiului de contencios administrativ pot fi: a. contractele administrative ncheiate ntre particulari b. actele administrativ-jurisdictionale, care pot fi atacate direct la instanta de
Constitutie, republicat
ANS: B 233. Sunt conditii de form si procedurale ale exercitrii actiunii de
contencios administrativ: a. conditia ca subiectele de sesizare s ndeplineasc procedura prealabil a recursului gratios; b. conditia ca sesizarea instantei de contencios administrativ s se fac n termen de 6 luni de la data primirii solutiei la plngerea prealabil c. conditia ca persoana vtmat s se adreseze cu actiune presedintelui instantei de contencios administrativ
ANS: B 234. Sunt competente s judece n fond n materia contenciosului administrativ: a. sectiile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor, pentru litigiile care
taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de pn la 500.000 lei.
ANS: B 235. Reclamantul se poate adresa cu actiune si va sesiza: a. instanta de la sediul autorittii publice b. instanta de la domiciliul su c. oricare dintre cele dou instante, la alegere ANS: C 236. Suspendarea executrii actului administrativ intervine de drept, cnd
actul administrativ este atacat de: a. persoana vtmat b. Prefect c. Avocatul Poporului
ANS: B
237. Cnd temeiul cererii de suspendare l formeaz prevederile art.14 din Legea nr.554/2004,
instanta va putea dispune suspendarea actului administrativ pn la: a. solutionarea recursului gratios; b. pn la sesizarea instantei de contencios administrativ c. pn la pronuntarea instantei de fond asupra actiunii privind anularea actului administrativ.
ANS: C 238. Cnd temeiul cererii de suspendare l formeaz prevederile art.15 din
Legea nr.554/2004, instanta poate dispune suspendarea actului administrativ atacat pn la: a. solutionarea actiunii privind anularea actului administrativ atacat b. pn la solutionarea definitiv si irevocabil a cererii viznd anularea actului administrativ c. pn la sesizarea instantei de recurs
ANS: B 239. Contraventia reprezinta: a. O specie a infractiunii, reglementata de legi speciale fara caracter penal b. O fapta ilicita de natura civila c. O forma a ilicitului administrativ ANS: C 240. Executarea sanctiunilor contraventionale se poate face: a. exclusiv prin executare silita; b. exclusiv n mod voluntar de catre contravenient c. att n mod voluntar ct si prin executare silita daca contravenientul refuza executarea ANS: C 241. In cazul savarsirii unei contraventii, confiscarea bunurilor se poate face: a. De agentul constatator sau de organul competent sa aplice sanctiunea b. ntotdeauna de ctre agentul constatator c. De organul desemnat ANS: A 242. Confiscarea bunurilor reprezinta o sanctiune: a. Principala b. Complementara c. accesorie ANS: B 243. Contraventia reprezinta: a. O specie a infractiunii, reglementata de legi speciale fara caracter penal b. O fapta ilicita de natura civila c. O forma a ilicitului administrativ ANS: C
244.Pericolul social al contraventiei a. Este inferior celui al infractiunilor b. Este identic cu cel al infractiunilor c. Nu are relevanta sub aspectul incriminarii contraventionale ANS: A 245. Nu pot fi reglementate contraventii prin: a. Dispozitii ale Primarului b. Hotrari ale Guvernului c. Hotrari ale consiliului judetean ANS: A 246. Raspunderea in dreptul administrativ: a. Intervine si in absenta comiterii unei fapte ilicite b. Intervine in prezenta ilicitului administrativ c. intervine ca urmare a comiterii unor infractiuni ANS: B 247. Masurilede constrangere administrativa: a. Au ntotdeauna un caracter sanctionator b. Nu au niciodata caracter sanctionator c. Pot avea caracter sanctionator ANS: C 248. Raspunderea administrativ-disciplinara a functionarilor publici a. Este o raspundere subiectiva b. Este o raspundere obiectiva c. Intervine numai pentru abaterile disciplinare comise cu intentie ANS: A 249. Pericolul social al contraventiei: a. Este inferior celui al infractiunilor b. Este identic cu cel al infractiunilor c. Nu are relevanta sub aspectul incriminarii contraventionale ANS: A 250. Procesul verbal contraventional a. nu poate fi contestat b. poate fi contestat prin plangere inregistrata la organul din care face parte agentulconstatator c. poate fi contestat numai pe cale administrativa la organul emitent sau la organul ierarhic superior
ANS: B