Drept administrativ II

MULTIPLE CHOICE 1. Precizati care este obiectul contractelor administrative, din punct de vedere

al regimului juridic conform legii 554/2004 legea contenciosului administrativ.

a. punerea in valoare a bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de interes

public, prestarea serviciilor publice

b. numai executarea lucrarilor de interes public c. numai prestarea serviciilor publice ANS: A 2. Care este obiectul contractelor administrative, din punct de vedere al

regimului juridic conform legii 554/2004 legea contenciosului administrativ?

a. numai achizitiile publice b. numai prestarea serviciilor publice c. punerea in valoare a bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de interes

public, achizitiile publice.

ANS: C 3. Precizati care sunt caracterele contractelor administrative. a. sunt contracte cu titlu gratuit b. sunt contracte nenumite c. sunt contracte cu executare succesiva in timp ANS: C 4. Care sunt caracterele contractelor administrative? a. sunt contracte unilaterale b. sunt contracte solemne c. contracte cu titlu gratuit ANS: B 5. Intre cine se incheie contractul de concesiune reglementat prin legea

219/1998 privind regimul concesiunilor?

a. un concedent - persoana fizica si un concesionar persoana juridica b. un concedent autoritate publica si un concesionar persoana fizica sau persoana

juridica de drept privat romana sau straina c. orice fel de persoane fizice si juridice, indiferent ce calitate au ei, de concesionar si concedent.
ANS: B

6.In numele cui autoritatea publica poate detine calitatea de concedent in

cadrul unui contract de concesiune?

a. in numele unei persoane fizice de drept privat cu sediul n Romnia b. in numele statului (ministere) c. autoritatea nu poate detine calitatea de concedent in cadrul unui contract de concesiune ANS: B 7. Ce dobandeste cu titlu definitiv sau temporar o persoana juridica denumita

autoritate contractanta in cadrul unui contract de achizitie publica?

a. produse, lucrari sau servicii b. imobile proprietate publica c. valori mobiliare apartinand unor persoane fizice ANS: A 8. Pe baza caror principii se realizeaza atribuirea contractului de achizitie

publica?
a. principiul liberei circulatii si principiul eficientei utilizari a fondurilor publice b. principiul transparentei procesului de atribuire a contractului si principiul legalitatii c. principiul legalitatii si principiul prioritatii in atribuirea contractului de achizitie publica ANS: A 9. Precizati care sunt primcipiile pe baza carora se realizeaza atribuirea

contractului de achizitie publica.

a. principiul prioritatii in atribuirea contractului de achizitie publica si principiul legalitatii b. principiul liberei circulatii si principiul eficientei utilizari a fondurilor publice c. principiul transparentei procesului de atribuire a contractului si principiul liberei circulatii ANS: B 10. Prin ce procedee se poate face atribuirea contractului de achizitie publica? a. licitatie - deschisa sau restransa b. atribuirea directa a contractului de achizitie publica c. licitatia inchisa ANS: A 11. Precizati prin ce procedee se poate face atribuirea contractului de achizitie

publica. a. atribuirea directa a contractului de achizitie publica b. licitatia inchisa c. negocierea - competitiva sau cu o singura sursa
ANS: C

12.Care sunt partile contractului de inchiriere a bunurilor proprietate publica a

statului si a unitatilor administrativ teritoriale? a. o persoana de drept public denumita locator si o persoana de drept privat denumita locatar b. numai persoane fizice cu domiciliul in Romania c. numai persoane juridice cu sediul comercial in Romania
ANS: A 13. Care tip de contract administrativ are ca obiect executia uneia sau mai

multor lucrari de constructii in schimbul unui pret?

a. contract de lucrari publice b. contract pentru concesiunea de lucrari c. contract de asociere in participatiune ANS: A 14. Care tip de contract administrativ contract de achizitie publica, acorda

executantului concesionar dreptul de a exploata sau administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada de timp determinata?
a. contract de lucrari publice b. contract pentru concesiunea de lucrari c. contract de asociere in participatiune ANS: B 15. Ce fel de bun se remite spre folosinta temporar, gratuit unei persoane de

drept privat unui comodatar cu obligatia de a-l restitui in natura, in cazul contractului de comodat incheiat de catre organele administratiei publice? a. un bun aflat in proprietatea statului sau unitatilor administrativ teritoriale b. un bun imobil aflat in proprietate publica c. un bun imobil aflat in proprietatea unei persoane fizice
ANS: A 16. Ce fel de bun poate fi bunul ce face obiectul contractului de comodat incheiat

de catre organele administratiei publice? a. un bun aflat in proprietatea statului b. un bun aflat in proprietatea unitatilor administrativ teritoriale c. un bun aflat in proprietatea statului sau unitatilor administrativ teritoriale.
ANS: C 17. Conform art.17 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea public si

regimul juridic al acesteia si prevederile OG nr.124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale pot fi date n comodat - imobile din patrimoniul de stat sau unittilor administrativ teritoriale pentru ce destinatii?
a. persoane juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati numai de binefacere b. persoane juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati numai de binefacere sau

de utilitate publica c. cabinete medicale.

ANS: C

18. Ce are ca obiect, dupa caz, contractul de parteneriat public-privat? a. proiectarea, finantarea, constructia si exploatarea, intretinerea si transferul oricarui bun public b. instrainarea bunului public dupa finalizarea lucrarilor impuse prin contract c. numai finantarea si transferul oricarui bun public ANS: A 19. Ce fel de acte juridice sunt contractele administrative? a. actele juridice pe care le incheie organele administratiei publice cu cei administrati b. actele juridice care se incheie intre persoane fizice c. actele juridice care se incheie intre persoane juridice ANS: A 20. Cum sunt clauzele contractelor administrative? a. clauzele nu sunt negociabile b. clauzele sunt negociabile c. clauzele nu sunt stabilite prin lege ANS: A 21. Cum este definit contractul de concesiune? a. contractul prin care o autoritate publica, numita concedent, transmite pentru o perioada

de cel mult 49 de ani unei alte persoane, numita concesionar, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei redevente b. contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiect intocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani c. contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre procedurile prevazute.
ANS: A 22.Cum este definit contractul de achizitie publica? a. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept

privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, in schimbul unui pret b. este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre procedurile prevazute c. contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiect intocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani.
ANS: B

23.Cum este definit contractul de lucrari publice? a. este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita

autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre procedurile prevzute b. contractul prin care o autoritate publica, numita concedent, transmite pentru o perioada de cel mult 49 de ani unei alte persoane, numita concesionar, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei redevente c. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, in schimbul unui pret
ANS: C 24. Cum este definit contractul pentru concesiunea de lucrari? a. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept

privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, in schimbul unui pret b. este acel tip de contract de achizitie publica, asemanator contractului de lucrari, cu deosebirea ca autoritatea publica, in contrapartida lucrarilor executate, acorda executantului-concesionar dreptul de a expolata sau de a administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada de timp c. este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre procedurile prevazute
ANS: B 25.Cum este definit contractul de grant? a. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept

privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, in schimbul unui pret b. este acel tip de contract de achizitie publica, asemanator contractului de lucrari, cu deosebirea ca autoritatea publica, in contrapartida lucrarilor executate, acorda executantului-concesionar dreptul de a expolata sau de a administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada de timp c. este contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiect intocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani
ANS: C 26. Precizati ce are ca obiect contractul de parteneriat public privat? a. proiectarea si finantarea oricarui bun public b. intretinerea si transferul oricarui bun public c. dupa caz, proiectarea, finantarea, constructia, exploatarea, intretinerea si transferul

oricarui bun public.

ANS: C

27.Ce reprezinta obiectul contractului de asociere in participatiune? a. realizarea unui interes public b. proiectarea si finantarea oricarui bun public c. nerealizarea unui interes public ANS: A 28. Cine are competenta sa verifice utilizarea grantului, potrivit proiectului aprobat? a. Fondul Roman de Dezvoltare Sociala b. Statul c. Parlamentul. ANS: A 29. Aratati daca din punct de vedere al regimului juridic aplicabil, contractele

administrative sunt asimiliate actelor administrative. a. nu sunt asimilate actelor administrative b. sunt asimilate faptelor administrative c. sunt asimilate actelor administrative.
ANS: C 30. In ce sens se explica caracterul sinalagmatic al contractelor administrative? a. in sensul ca numai autoritatea administrativa are obligatii in executarea contractului b. in sensul ca numai persoana de drept privat are obligatii in executarea contractului c. in sensul ca atat autoritatea administrativa, cat si persoana de drept privat au obligatii

in executarea contractului
ANS: C 31. Precizati ce fel de caracter au contractele administrative. a. ele au caracter oneros b. ele au caracter gratuit c. ele nu au un anumit character juridic. ANS: A 32. Ce fel de contracte sunt contractele administrative? a. ele sunt contracte nenumite b. ele sunt contracte numite c. ele sunt contracte commune, ca si contractele civile. ANS: B 33. Ce fel de reglementare juridica au contractele administrative? a. aceste contracte au o reglementare specifica b. aceste contracte nu au o reglementare specifica c. aceste contracte au o reglementare specifica contractelor civile. ANS: A

34.Cine isi cunoaste intinderea obligatiilor in cazul contractelor administrative? a. numai autoritatea administrativa isi cunoaste intinderea obligatiilor b. numai persoana de drept privat cunoaste intinderea obligatiilor c. ambele parti, atat autoritatea administrativa, cat si persoana de drept privat cunosc

intinderea obligatiilor inca din momentul incheierii contractului.

ANS: C 35. Precizati cum sunt clauzele contractelor administrative. a. clauzele sunt negociabile de catre ambele parti b. clauzele sunt stabilite in mod unilateral de catre autoritatea administrativa c. clauzele sunt stabilite in mod bilateral de catre autoritatea administrativa si persoana de

drept privat
ANS: B 36. Precizati ce fel de sanctiune se aplica in cazul contractelor administrative in

cazul in care nu au fost indeplinite formele si procedurile prevazute de lege, avand in vedere faptul ca acestea sunt contracte solemne.
a. se aplica sanctiunea nulitatii relative b. se aplica sanctiunea nulitatatii absolute c. se aplica atat sanctiunea nulitatii absolute, cat si a nulitatii relative ANS: B 37. In ce poate consta obiectul contractelor administrative? a. punerea in valoare a bunurilor proprietate publica b. activitatile de neexecutare a lucrarilor de interes public c. activitati de neprestare a serviciilor publice ANS: A 38. Precizati daca activitatile de prestare a serviciilor publice pot face obiectul

contractelor administrative.
a. acestea pot face obiectul contractelor administrative b. acestea nu pot face obiectul contractelor administrative c. acestea pot face numai obiectul contractelor civile si comerciale ANS: A 39. Pentru ce pot fi utilizate contractele administrative de catre autoritatile

publice?
a. vinderea bunurilor proprietate publica a statului catre persoane juridice de drept privat straine b. darea in folosinta gratuita, pe termen nelimitat, a bunurilor proprietate publica a

statului, persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitati de binefacere
c. concesionarea serviciilor publice de interes national

ANS: C

40.Care sunt principiile ce stau la baza atribuirii contractului de achizitie

publica?
a. principiul liberei circulatii si principiul neconfidentialitatii b. principiul eficientei utilizari a fondurilor publice si principiul tratamentului egal c. principiul transparentei decizionale a procedurii de atribuire a contractului si principiul

confidentialitatii
ANS: B 41.Cum se poate atribui contractul de achizitie publica? a. prin concurs de oferte b. prin negociere cu o singura sursa c. prin cerere competitiva de solutii in cadrul licitatiei electronice ANS: B 42. Intre cine se incheie contractul de lucrari publice? a. acest contract se incheie intre doua autoritati publice si se acorda, de regula, prin

negociere directa
b. acest contract se incheie intre o autoritate publica si o persoana de drept privat si se

acorda, de regula, prin concurs de oferte

c. acest contract se incheie intre o autoritate publica si o persoana de drept privat si se

acorda, de regula, prin licitatie organizata de autoritatea publica.

ANS: C 43. Precizati ce fel de drept acorda autoritatea publica, concesionarului, in cazul

contractului pentru concesiunea de lucrari. a. dreptul de a exploata rezultatul lucrarilor pentru o perioada determinata b. dreptul de a administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada nedeterminata c. dreptul de a folosi gratuit rezultatul lucrarilor pentru o perioada determinata
ANS: A 44. Ce poate constitui obiect al contractului de comodat incheiat de organele

administratiei publice? a. un bun aflat in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, inchiriat pe o perioada determinata b. un bun aflat in proprietatea unei unitati administrativ-teritoriale, dat in folosinta gratuita pe o perioada determinata c. un bun aflat in proprietatea publica sau privata a statului, dat in folosinta gratuita pe o perioada nelimitata de timp
ANS: B 45. Care sunt partile contractului de parteneriat public-privat? a. o autoritate publica centrala sau locala si una sau mai multe persoane de drept privat b. o autoritate publica centrala sau locala si, ca beneficiar, o persoana de drept privat c. orice personae fizice si juridice de drept public si privat, romane si straine.

ANS: A

46. Precizati ce are ca obiect contractul de grant, incheiat intre Fondul Roman

de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din comunittile rurale sarace.

a. transmiterea de sume de bani, cu titlu gratuit, pe baza unui proiect intocmit de beneficiari b. transmiterea de sume de bani, cu titlu gratuit, pe baza unui proiect intocmit de Fond c. transmiterea de sume de bani, cu titlu oneros, pe baza unui proiect intocmit de Fond si

de beneficiari
ANS: A 47. Ce contract administrativ are ca obiect realizarea unui interes public? a. contractul de asociere in participatiune b. contractul de grant c. contractul de parteneriat public ANS: A 48. Precizati care contract administrativ are ca obiect executia unuia sau multor

lucrari de constructii , in schimbul unui pret. a. contractul de grant b. contractul de lucrari publice c. contractul de asociere in participatiune
ANS: B 49. Ce se intelege prin caracterul oneros al contractelor administrative? a. autoritatea administrativa urmareste realizarea unui interes public, in timp ce persoana

de drept privat urmareste obtinerea unui castig material

b. ambele parti ale contractului au obligatii in executarea acestuia c. nu se pune problema caracterului oneros al contractelor administrative, deoarece

acestea sunt contracte care se incheie cu titlu gratuit.

ANS: A 50. Explicati de ce contractele administrative sunt contracte de adeziune. a. deoarece clauzele sunt stabilite in mod unilateral de catre autoritatea administrativa

prin caietul de sarcini, in baza prevederilor legale

b. deoarece clauzele sunt stabilite in mod bilateral, atat de catre autoritatea

administrativa, cat si de catre cealalta parte a contractului

c. contractele administrative nu sunt considerate ca fiind contracte de adeziune, ci doar

simple contracte civile.

ANS: A

51.Bunurile care apartin statului si unittilor administrativ-teritoriale constituie: a. un element component al regiilor autonome de interes public local b. una din principalele directii de actiune ale administratiei publice c. una din principalele prghii utilizate n scopul realizrii sarcinilor generale ale

sistemului organelor administratiei publice.

ANS: C 52. Domeniul public este alctuit din urmtoarele categorii de bunuri: a. bunurile prevzute n anexa la Legea administratiei publice locale b. bunurile prevzute n anexa la Legea nr.213/1998; c. orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de

interes public si sunt dobndite de stat sau de unittile administrativ-teritoriale prin uzucapiune.
ANS: B 53. Ca institutie juridic, n raport cu proprietatea public sau n functie de

sfera de cuprinde, domeniul public:

a. este o institutie public complex; b. se suprapune cu notiunea de proprietate public c. poate cuprinde att bunuri mobile ct si bunuri imobile ANS: C 54. Bunurile care apartin domeniului public: a. sunt inalienabile, imprescriptibile si sesizabile b. sunt imprescriptibile extinctiv si achizitiv c. nu mai fac obiectul dreptului de proprietate public n cazul n care sunt

dobndite de ctre un tert prin uzucapiune, n conditiile legii

ANS: B 55. Proprietatea public se dobndeste: a. numai pe ci juridice specifice dreptului comun b. numai pe ci juridice specifice dreptului public c. att pe ci specifice dreptului comun ct si pe ci specifice dreptului public ANS: C 56. Dreptul de proprietate public poate fi dobndit: a. pe cale natural b. prin acte de donatie sau legate acceptate de statul romn, prin Ministerul Finantelor Publice c. n orice mod prevzut de Legea privind organizarea Guvernului. ANS: A

57. Serviciul public reprezint, potrivit opiniilor exprimate n literatura de specialitate: a. chintesenta administratiei publice b. vietii sociale c. fundamentul dreptului privat ANS: A 58. Serviciul public reprezint, potrivit opiniilor exprimate n literatura de specialitate: a. chintensenta principiului securittii sociale b. fundamentul dreptului public modern c. activitatea prestat n serviciul comunittii de ctre agentii economici privati ANS: B 59. Serviciile publice au aprut ca urmare a constatrii: a. aparitiei nevoilor statului de a asigura controlul asupra diferitelor comunitti b. constatrii necesittii de multiplicare a formelor de interventie a statului n activitatea agentilor

economici
c. aparitiei nevoilor sociale ale comunittii a cror satisfacere face necesar interventia statului ANS: C 60. n raport cu aparitia dreptul public si dreptul privat, serviciul public: a. prevaleaz dreptului public b. prevaleaz dreptului privat c. este ulterior aparitiei dreptului international privat ANS: A 61. Sarcinile de prestatie ale administratiei publice se clasific n: a. sarcini de interes particular b. sarcini de interes local c. sarcini de important redus pentru a cror satisfacere nu este necesar interventia statului ANS: B 62. Activitatea de reprezentare diplomatic a Statului Romn: a. este un serviciu public b. este de interes particular c. este o sarcin de prestatie ce revine si Ministerului Finantelor Publice ANS: A

63.Sunt sarcini de prestatie de interes local ce revin administratiei publice: a. serviciul de paz si protectie b. serviciile de asistent social c. serviciile de reeducare ANS: B 64. Sunt sarcini de prestatie de interes local ce revin administratiei publice: a. reprezentarea international b. alimentarea cu energie eolian c. canalizarea ANS: C 65. Activittile juridice si materiale ale administratiei publice se mpart n: a. activitti cu caracter de recomandare b. activitti cu caracter comercial c. activitti cu caracter de dispozitie ANS: C 66. Prin serviciu public se ntelege: a. activitate cu caracter de recomandare b. restructurarea economico-administrativ c. organizatia de stat sau a colectivittii locale, nfiintat de autorittile

competente, cu scopul de a asigura satisfacerea unor cerinte ale membrilor societtii, n regim de drept administrativ sau civil, n procesul de executare alegii
ANS: C 67. Este un serviciu public: a. serviciul de igienizare a spatiilor comerciale b. activitatea de legiferare realizat de Parlament c. serviciul de asistent sportiv ANS: B 68. Potrivit Constitutiei, sunt principii de baz ale administratiei publice locale: a. principiul independentei serviciilor publice b. principiul eficientei si eficacittii n administrarea finantelor publice locale c. principiul deconcentrrii serviciilor publice ANS: C

69. Este serviciu public: a. serviciul public de reprezentare n justitie b. serviciul public de solutionare de ctre instantele judectoresti a litigiilor de

drept public si de drept privat

c. serviciul public de reconstituire ANS: B 70. Pentru a ne afla n prezenta unor servicii publice sunt necesare cel putin urmtoarele conditii: a. existenta unei solicitri exprese adresate statului b. nfiintarea serviciului s se fac prin ordin al ministrului c. activitatea serviciului s se desfsoare n realizarea autorittii de stat ANS: C 71. Pentru a ne afla n prezenta unor servicii publice sunt necesare cel putin urmtoarele conditii: a. existenta unei legi care s reglementeze nfiintarea serviciului b. adoptarea sau emiterea de ctre autoritatea competent a actului de nfiintare a serviciului public c. activitatea serviciului s se desfsoare printr-un agent economic ANS: B 72. Regimul juridic aplicabil serviciilor publice este format: a. numai din regulile instituite prin actul de nfiintare, organizare si functionare a serviciului b. din totalitatea normelor de drept aplicabile nfiintrii, organizrii si prestrii serviciului public c. numai din norme de drept public ANS: B 73. Regimul juridic aplicabil serviciilor publice: a. este format din norme de drept public si de drept privat b. este reprezentat de normele de drept public aplicabile c. const n reglementrile de drept public adoptate sau emise de autorittile competente ANS: B 74. Sub aspectul denumirii si n raport cu utilitatea public, serviciul public: a. mai este cunoscut si sub denumirea de serviciu de utilitate public b. se diferentiaz de serviciul de utilitate public c. este o specie a serviciului de utilitate public ANS: B

75.Serviciul public se diferentiaz de serviciul de utilitate public prin una

din urmtoarele caracteristici care i sunt specifice: a. este realizat de o structur organizatoric de drept privat, cum este cazul societtilor comerciale care asigur serviciul public de salubrizare b. nu este supus tutelei administrative c. este supus reglementrilor si controlul statului cu privire la formarea si utilizarea resurselor financiare
ANS: C 76. n raport de forma de organizare, serviciile publice se mpart n: a. organe ale administratiei publice; institutii publice; regii autonome, societti

si companii nationale de interes public b. organe ale administratiei publice si societti comerciale c. institutii publice si agenti economici
ANS: A 77. Sub aspectul nfiintrii si finantrii, serviciile publice care functioneaz

sub form de organe ale administratiei publice: a. pot fi nfiintate prin hotrre a consiliului de stat b. sunt finantate exclusiv din resurse bugetare, constituite din taxele si tarifele percepute pentru serviciile prestate c. pot fi nfiintate de Parlament
ANS: C 78. Sub aspectul nfiintrii, serviciile publice care functioneaz sub form de

organe ale administratiei publice: a. pot fi nfiintate de consiliul de stat b. pot fi nfiintate prin decret-lege c. pot fi nfiintate prin ordin al ministrului
ANS: C 79. Sub aspectul activittii desfsurate, a sumelor percepute pentru

activitatea desfsurat si al periodicittii si ritmicittii activittii, serviciile publice care functioneaz sub form de organe ale administratiei publice:
a. si desfsoar activitatea numai n mod gratuit si din oficiu b. pot percepe taxe, tarife si contraprestatii pentru serviciile prestate c. si desfsoar activitatea n mod continuu si ritmic, dup programe aduse la

cunostinta publicului
ANS: C

80.Sunt principii de organizare si functionare a serviciilor publice: a. principiul independentei b. principiul proportionalittii c. principiul continuittii ANS: C 81. Sunt principii de organizare si functionare a serviciilor publice: a. principiul inamovibilittii b. principiul independentei c. principiul eficientei si eficacittii ANS: C 82. Sunt servicii publice: a. serviciul de alimentare cu energie eolian b. serviciul de transport n regim de taxi c. serviciul de administrare a domeniului privat al unittilor administrativteritoriale ANS: C 83. Sunt servicii publice: a. producerea energiei eoliene n sistem centralizat b. furnizarea energiei termice n sistem centralizat c. reducerea zgomotului ANS: B 84. Sunt servicii publice: a. serviciile comunitare de utilizri publice b. canalizarea si epurarea apelor riverane c. distributia de energie termic n sistem centralizat ANS: C 85. Sunt servicii publice: a. salubrizarea incintelor b. administrarea domeniului public si privat al unittilor administrativ-teritoriale c. transportul local n regim de taxi ANS: B

86.Sunt servicii publice: a. serviciul public de lectur b. eliberarea biletelor de tratament medical c. nmatricularea bicicletelor ANS: A 87. Trsturile actului administrativ sunt: a. este forma juridic principal de activitate a administratiei publice; b. reprezint o manifestare de voint expres, bilateral si supus unui regim de putere public; c. nu produce efecte juridice, adic nu d nastere, modific sau stinge raporturi

juridice de drept administrativ

ANS: A 88. Sunt caracteristici ale actului administrativ: a. actul administrativ este, n principiu, irevocabil b. actul administrativ este adoptat/emis de ctre o autoritate public n vederea

organizrii executrii legii si executrii n concret a acesteia

c. actul administrativ trebuie nvestit cu formul executorie ANS: B 89. Principiul legalittii actului administrativ presupune urmtoarele: a. actul administrativ s respecte doar conditiile de oportunitate existente n

momentul emiterii/adoptrii acestuia;

b. actul administrativ s fie emis/adoptat n limitele competentei legale a autorittii

publice ierarhic superioare;

c. calitatea actului administrativ de a corespunde Constitutiei si legii n baza si n

executarea creia a fost emis.

ANS: C 90. Principiile care stau la baza procedurii administrativ-jurisdictionale sunt: a. principiul contradictorialittii si principiul asigurrii dreptului la aprare b. principiul subordonrii activittii administrativ-jurisdictionale celei judiciare c. principiul disponibilittii. ANS: A 91. Reclamantul poate introduce actiunea n contencios administrativ la: a. instanta de la sediul autorittii publice prte b. la alegere ntre instanta de la domiciliul/sediul reclamantului si cea de la sediul

autorittii publice
c. mai nti la instanta de la sediul autorittii publice prte si ulterior la domiciliul reclamantului ANS: B

92.Sistemul dualist de jurisdictie n materia contenciosului administrativ este reglementat n: a. Franta, Belgia, Italia, Germania; b. Romnia si Spania c. Finlanda si Anglia. ANS: A 93. Temeiul constitutional al contenciosului administrativ este: a. numai art. 52 din Constitutie, republicata; b. numai art. 126 alin.(6) din Constitutie, republicata c. art. 52 si art. 126 alin. (6) din Constitutie, republicata. ANS: C 94. Contenciosul administrativ se refer la: a. totalitatea litigiilor dintre autorittile publice si particulari, solutionate de

instante judectoresti specializate b. activitatea de control exercitata asupra autorittilor executive; c. ori procedura prealabila solutionata pe calea recursului gratios sau ierarhic
ANS: A 95. Ministerul Public particip n litigiile de contencios administrativ n urmtoarele situatii: a. sesizeaz instanta de contencios administrativ competent, cnd apreciaz c

prin emiterea unui act administrativ normativ se vatm un interes legitim public
b. n orice faz a procesului la solutionarea cererilor n contencios administrativ,

avnd ca obiect anularea unui act administrativ individual; c. cnd instanta de contencios administrativ dispune, din oficiu, introducerea n cauz a Ministerului Public, pentru aprarea unor drepturi si interese legitime private.
ANS: A 96. In cazul actiunilor promovate de Agentia Nationala a Functionarilor Publici procedura

prealabil este:
a. facultativa b. obligatorie; c. poate fi urmat concomitent cu actiunea n contencios administrativ ANS: A 97. Pot fi persoane vtmate, n sensul legii contenciosului administrativ si: a. un grup de persoane fizice, cu personalitate juridic, titular al unor drepturi si interese publice b. organisme sociale care invoc o vtmare, printr-un act administrativ, a unui interes legitim public c. un grup de persoane fizice, fr personalitate juridic, titular al unor drepturi si

interese legitime publice

ANS: B

98. Notiunea de autoritate public, reprezint potrivit dispozitiilor legii

contenciosului administrativ:
a. orice organ de stat sau al unittilor-administrativ teritoriale care actioneaz, n

regim de putere public, pentru satisfacerea interesului public general

b. orice formatiune politic reprezentat n Parlamentul Romniei c. persoane fizice, care au statut de utilitate public sau presteaz un serviciu

public, n regim de putere public.

ANS: A 99. Forma scris a actului administrativ este necesar pentru: a. publicarea n Monitorul Oficial al Romniei b. executarea si respectarea ntocmai de ctre cei crora li se adreseaz c. posibilitatea revocrii de ctre organul emitent sau cel ierarhic superior. ANS: B 100. Dreptul de tutela administrativ se exercit prin: a. Prefect b. Guvern c. Agentia National de Administrare Fiscal ANS: A 101. Prefectul poate ataca n contencios administrativ: a. hotrrile de guvern; b. actele pe care le consider nelegale, emise de autorittile publice locale; c. actele autorittilor publice centrale ANS: B 102. Agentia National a Functionarilor Publici poate ataca n contencios

administrativ:
a. actele autorittilor publice centrale n conditiile Codului Muncii b. actele autorittilor publice centrale si locale prin care se ncalc legislatia privind functia public c. actele autorittilor publice centrale sau locale prin care se aduce atingere interesului public. ANS: B

103. Conditiile de admisibilitate a cererii de sesizare cu exceptia de

nelegalitate sunt, potrivit art. 4 din legea contenciosului administrativ:

a. obiectul exceptiei de nelegalitate s vizeze un act administrativ unilateral; b. s nu existe pe rolul instantelor judectoresti un alt proces n legtur cu acelasi

act administrativ c. solutionarea litigiului pe fond s nu depind de actul administrativ a crui nelegalitate se invoc.
ANS: A 104. Caracteristicile procedurii de solutionare a exceptiei de nelegalitate sunt: a. competenta de solutionare apartine instantei nvestit cu judecarea fondului litigiului; b. exceptia de nelegalitate se judec de urgent, cu citarea prtilor si a emitentului actului

administrativ
c. recursul mpotriva solutiei primei instante se declar n termenul de 15 zile

prevzut de Codul de procedur civil

ANS: B 105. Nu pot fi atacate n contenciosul administrativ: a. actele administrative care privesc raporturile dintre instantele judectoresti siParlament; b. ordinul prefectului de numire n functii publice c. actele de comandament cu caracter militar ANS: C 106. Sunt exceptate de la controlul judectoresc al instantei de contencios: a. actele administrative care fac obiectul unei jurisdictii administrative speciale b. actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea crora se prevede, prin

lege organic, o alt procedur judiciar;

c. actele administrative emise, cu exces de putere, pentru aplicarea strii de asediu. ANS: B 107. Jurisdictiile administrative speciale au urmtoarele caracteristici: a. sunt obligatorii b. sunt guvernate de principiul celerittii c. facultative. ANS: C

108. Situatiile care pot genera conflictele solutionate pe calea contenciosului

administrativ sunt urmtoarele:

a. emiterea unui act administrativ considerat vtmtor b. refuzul nejustificat al unei autoritti publice de a aproba proiectul unei hotrri de guvern; c. ncheierea unui contract ntre o autoritate public si un membru al Guvernului ANS: A 109. Plngerea prealabil poate fi formulat, potrivit art. 7 din legea

contenciosului administrativ, de:

a. persoana vtmat ntr-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ unilateral b. persoana vtmat care a optat pentru procedura administrativ-jurisdictional

prevzut prin lege special; c. persoana care se consider vtmat printr-un act administrativ normativ adresat altui subiect de drept
ANS: A 110. Plngerea prealabil are caracter: a. facultativ; b. obligatoriu c. de sesizare a instantei de contencios administrativ ANS: B 111. Termenul de formulare a plngerii prealabile este, potrivit dispozitiilor

legii contenciosului administrativ:

a. 30 de zile de la emiterea actului administrativ individual b. oricnd pentru actul administrativ unilateral c. 30 de zile de la comunicarea actului administrativ individual ANS: C 112. n cazul contractelor administrative, plngerea prealabil semnific: a. ncetarea efectelor contractului b. ncercarea unei concilieri, potrivit dispozitiilor Codului de procedur civil

referitoare la litigiile comerciale;

c. ori desfiintarea de drept a contractului administrativ ANS: B

113. Termenul de 6 luni pentru formularea plngerii prealabile n cazul

contractelor administrative ncepe s curg: a. de la data ncheierii contractului, n cazul litigiilor legate de ncheierea lui; b. de la data ncetrii obligatiilor contractuale, n cazul litigiilor legate de executarea lui c. de la data producerii efectelor juridice ale contractului
ANS: A 114. Natura juridic a termenului de 6 luni de la emiterea actului, prevzut de

art. 7 alin. 7 din legea contenciosului administrativ este: a. de decdere b. de prescriptie; c. de recomandare.
ANS: B 115. Conditiile de fond ale exercitrii actiunii n contencios administrativ sunt: a. actul atacat s fie act administrativ normativ, n form tipic sau asimilat b. actul atacat s emane de la un organism social care apr valori de interes general; c. actul atacat s vatme un drept recunoscut de lege sau un interes legitim privat sau public. ANS: C 116. Sunt conditii de form si procedurale ale exercitrii actiunii n contencios administrativ: a. ndeplinirea procedurii prealabile, prin formularea recursului gratios si/sau a

recursului administrativ ierarhic

b. sesizarea cu actiune direct a instantei de contencios administrativ competente c. persoana vtmat s se adreseze ntr-un termen rezonabil instantei de contencios administrativ ANS: A 117. Sunt conditii de exercitare ale actiunii n contencios administrativ: a. introducerea actiunii ntr-un termen de 30 de zile de la comunicarea rspunsului

la plngerea prealabil sau a refuzului nejustificat de a solutiona cererea

b. actul administrativ atacat s nu fie din cele exceptate de la controlul instantei de

contencios administrativ
c. actiunea s aib ca obiect anularea unui act administrativ individual. ANS: B 118. Persoana vtmat poate solicita instantei de contencios administrativ: a. anularea n tot sau n parte a actului administrativ; b. revocarea actului administrativ c. reducerea pagubei cauzate prin actul administrativ vtmtor. ANS: A

119. Persoana vtmat mai poate solicita instantei de contencios administrativ si: a. declararea ca neconstitutional a unei ordonante de guvern b. reparatii pentru daune morale c. obligarea autorittii prte la retragerea actului administrativ vtmtor. ANS: B 120. Instanta de contencios administrativ poate pronunta urmtoarele solutii: a. s rspund reclamantului n sensul rezolvrii favorabile a cererii; b. s acorde daune materiale si/sau morale n cazul anulrii actului administrativ; c. s respecte legea n executarea creia a fost emis actul administrative. ANS: B 121. Litigiile privind contractele administrative, pe care instanta de contencios

administrativ le poate solutiona sunt: a. exclusiv cele legate de ncheierea si executarea contractelor administrative; b. cele privind durata executrii contractului administrativ; c. cele legate de faza premergtoare ncheierii contractului, precum si cele n legtur cu ncheierea, modificarea, interpretarea, executarea si ncetarea contractului administrativ.
ANS: C 122. Principiul dup care se solutioneaz litigiile avnd ca obiect contractul administrativ este: a. principiul securittii raporturilor juridice b. regula subordonrii principiului liberttii contractuale fat de principiul

priorittii interesului public

c. principiul liberttii contractuale ANS: B 123. Conditiile de exercitare a actiunii n contencios administrativ de ctre

persoana vtmat prin ordonante sau dispozitii din ordonante sunt: a. invocarea pe cale principal a exceptiei de neconstitutionalitate b. introducerea unei actiuni principale, nsotit de exceptia de neconstitutionalitate; c. obiectul principal al actiunii s fie constatarea neconstitutionalittii ordonantei sau a dispozitiei din ordonant.
ANS: B 124. Persoana vtmat prin ordonante sau dispozitii din ordonante poate

solicita instantei de contencios administrativ si:

a. anularea actelor administrative emise n baza ordonantei; b. pronuntarea unei hotrri judectoresti care s nlocuiasc ordonanta declarat neconstitutional; c. anularea ordonantei si amendarea emitentului actului ANS: A

125. Competenta material de solutionare n fond a litigiilor privind actele

administrative emise sau ncheiate de autorittile publice locale revine:

a. tribunalelor administrativ-fiscale; b. sectiilor de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, n cazul

litigiilor privind taxe si impozite si accesorii ale acestora n valoare de pn la 500.000 lei; c. instantei judectoresti care exercit un control de plin jurisdictie
ANS: B 126. Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de Apel au competenta s judece: a. n prim instant, litigiile privind actele administrative emise de autoritti publice locale; b. ca instant de recurs, recursurile declarate mpotriva sentintelor pronuntate de

sectiile civile si comerciale ale tribunalelor c. litigiile privind taxe si impozite, contributii, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora n valoare mai mare de 500.000 lei.
ANS: C 127. Litigiile de contencios administrativ se solutioneaz: a. n sistemul triplului grad de jurisdictie (fond, apel, recurs); b. n sistemul dublului grad de jurisdictie (fond si recurs); c. n prim si ultim instant, n cazul Sectiei de contencios administrativ si fiscal

a naltei Curti de Casatie si Justitie.

ANS: B 128. Competenta teritorial n materia contenciosului administrativ este: a. exclusiv; b. alternativ; c. obligatorie ANS: B 129. Prin plngerea prealabil, persoana vtmat poate solicita: a. anularea actului administrativ; b. emiterea unui alt act administrativ; c. reexaminarea actului administrativ cu caracter normativ sau individual ANS: C 130. Natura juridic a termenelor de 6 luni, respectiv 1 an prevzute de art. 11

alin. (1) si (2) din legea contenciosului administrativ este: a. ambele termene sunt de prescriptie; b. ambele termene sunt de recomandare c. termenul de 6 luni este de prescriptie, iar cel de 1 an este termen de decdere.
ANS: C

131. Sunt exceptate de la respectarea termenului de 6 luni prevzut de art. 11

alin. (1) din legea contenciosului administrativ: a. actiunile privind actele administrative cu caracter normativ; b. actiunile introduse mpotriva actelor administrativ-jurisdictionale c. actiunile formulate de Prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public si Agentia National a Functionarilor Publici.
ANS: A 132. La primirea actiunii, instanta de contencios administrativ este obligat: a. fie s cear autorittii al crei act este atacat s-i comunice de urgent acel act; b. s dispun citarea prtilor; c. s amendeze conductorul autorittii publice dac autoritatea nu trimite, n

termenul stabilit, lucrrile solicitate de instant

ANS: A 133. Suspendarea executrii actului administrativ n temeiul art. 14 din legea

contenciosului administrativ se poate dispune: a. cnd se face dovada sesizrii instantei judectoresti cu actiune n anularea actului administrativ; b. cnd sunt ntrunite cumulativ conditia existentei cazului bine justificat si necesitatea prevenirii unei pagube iminente c. la solicitarea Ministerului Public
ANS: B 134. Suspendarea de drept a executrii actului administrativ intervine: a. cnd se emite un nou act administrativ n conformitate cu dispozitiile legale b. cnd s-a admis de instanta de fond actiunea n anularea actului administrativ c. cnd se atac de ctre Prefect sau Agentia National a Functionarilor Publici un act emis de

autorittile administratiei publice centrale sau locale, n virtutea dreptului de tutel administrativ.
ANS: C 135. Instanta de contencios administrativ poate pronunta urmtoarele solutii: a. s anuleze n tot sau n parte actul administrativ individual sau normativ; b. s oblige autoritatea public s si revoce actul administrativ vtmtor; c. s amendeze persoana fizic sau juridic, destinatar a actului administrativ ANS: A 136. n cazul litigiilor avnd ca obiect contracte administrative, instanta poate

pronunta urmtoarele solutii:

a. oblig autoritatea public s desfiinteze contractul b. suplineste consimtmntul unei prti cnd interesul public o cere; c. stabileste un termen de ncetare a contractului ANS: B

137. Conditiile de exercitare a actiunii pentru despgubiri, pe cale separat sunt: a. actiunea s fie introdus n termen de 1 an de la data la care persoana vtmat

a cunoscut sau trebuia s cunoasc ntinderea pagube b. instanta de fond s fi omis s se pronunte cu privire la cererea accesorie privinddespgubirile; c. cnd cererea de acordare a despgubirilor a fost respins ca nentemeiat de ctre instanta nvestit cu solutionarea actiunii n anularea actului administrative.
ANS: A 138. Instanta de contencios administrativ nvestit cu judecarea unui recurs declarat mpotriva unei

hotrri pronuntate n prim instant, poate adopta una dintre urmtoarele solutii:
a. s resping recursul ca inadmisibil; b. s modifice sau s caseze hotrrea atacat c. s trimit cauza spre solutionare la autoritatea public emitent a actului

administrativ atacat
ANS: B 139. Instanta de recurs va pronunta o solutie de casare cu trimitere spre

rejudecare n urmtoarele situatii: a. cnd instanta de fond a solutionat cauza n temeiul unei exceptii de ordine public; b. cnd prima instant a solutionat, n mod nelegal, fondul cauzei; c. ntotdeauna cnd va constata nelegalitatea si netemeinicia sentintei atacate.
ANS: A 140. Este motiv de revizuire a solutiilor pronuntate de instantele de contencios administrativ: a. judecarea pricinii n lipsa unei prti care nu a fost legal citat; b. cnd s-a nclcat principiul priorittii dreptului comunitar, reglementat de art.

148 alin. 2, coroborat cu art. 20 alin. 2 din Constitutia Romniei

c. cnd solutionarea cauzei depinde de un nscris nou. ANS: B 141. Obligatia publicrii n Monitorul Oficial al Romniei exist pentru urmtoarele hotrri

judectoresti pronuntate n materia contenciosului administrativ:

a. hotrrile prin care se anuleaz un act administrativ unilateral b. hotrrile de lmurire a dispozitivului unei sentinte judectoresti c. hotrrile judectoresti definitive si irevocabile prin care s-a anulat n tot sau n

parte un act administrativ cu caracter normativ

ANS: C

142. Hotrrea judectoreasc irevocabil privind admiterea unei actiuni n

contenciosul administrativ trebuie executat:

a. la cerere b. n termenul de 6 luni prevzut la art. 11 din Legea contenciosului administrativ c. n 30 de zile de la data rmnerii irevocabile a hotrrii ANS: C 143. Neexecutarea hotrrii judectoresti irevocabile de ctre autoritatea public poate atrage: a. sanctionarea conductorului autorittii publice sau a persoanei obligate cu amend b. obligarea autorittii publice la plata dobnzii de referint B.N.R c. rspunderea contraventional a celui obligat prin hotrre judectoreasc ANS: A 144. Semnificatia notiunii de exces de putere este potrivit legii contenciosului administrativ: a. exercitarea dreptului de apreciere al autorittilor publice, n limita

competentelor atribuite prin lege;

b. exercitarea dreptului de apreciere al autorittilor publice cu nclcarea

drepturilor si liberttilor cettenilor

c. exercitarea dreptului de apreciere al autorittilor publice, cu nclcarea

ordinelor emise de organul ierarhic superior

ANS: B 145. Institutia Curtii Federale Administrative, ca instant de jurisdictie administrativ, exist n: a. Franta b. Germania c. Italia. ANS: B 146. Sistemul de jurisdictie administrativ avnd cele mai multe similitudini cu cel din Romnia este: a. cel al Spaniei b. cel al Frantei c. cel al Italiei. ANS: A 147. Prima reglementare proprie de organizare si functionare a contenciosului

administrativ romn s-a realizat n perioada:

a. 1866-1905, dup adoptarea primei Constitutii b. dup adoptarea Constitutiei din 1923; c. prin Legea nr. 1/1967 a contenciosului administrativ

ANS: B

148.Consiliul de Stat care a functionat n perioada 1864-1866, dup Unirea

Principatelor, avea urmtoarele atributii:

a. judectoresti b. de solutionare a litigiilor dintre administratia public si particulari cu privire la acte administrative c. singurul organ cu puteri executive al trii ANS: B 149. Potrivit Legii contenciosului administrativ din 23 decembrie 1925, erau

exceptate de la controlul judectoresc:

a. actele de guvernmnt b. decretele regale c. actele primului-ministru ANS: A 150. n cazul n care autoritatea emitent a actului constat c acesta este

nelegal are urmtoarele posibilitti:

a. s solicite organului ierarhic superior revocarea actului b. s revoce el nsusi actul administrativ, dup ce acesta a intrat n circuitul civil c. s solicite instantei de contencios administrativ anularea propriului act, dac

acesta a produs efecte juridice.

ANS: C 151. Pot avea calitate procesual pasiv n litigiile de contencios

administrativ:
a. functionarul care se face vinovat de refuzul de a rezolva o cerere referitoare la

un drept subiectiv sau la un interes legitim;

b. o persoan tert fat de actul administrativ individual, cnd autoritatea public

emitent, solicit anularea propriului act

c. ori doar persoanele crora li se adreseaz, n mod direct, actul administrativ

considerat vtmtor.
ANS: A 152. Criteriile de stabilire a competentei materiale a instantei de contencios

administrativ sunt:
a. criteriul naturii juridice a actului administrativ atacat, b. criteriul valoric n cazul actelor administrative care au ca obiect taxe si

impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora

c. criteriul modului de adoptare/emitere a actului administrativ ANS: B

153.Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar,

potrivit legii contenciosului administrativ:

a. toate actiunile formulate n contencios administrativ; b. actiunile introduse de Prefect c. actiunile formulate de functionari publici, n temeiul Legii nr. 188/1999. ANS: B 154. Efectele exceptiei de nelegalitate sunt: a. instanta va putea dispune att anularea actului, ct si s constate nelegalitatea

lui; b. hotrrea judectoreasc prin care a fost solutionat exceptia de nelegalitate produce efecte erga omnes; c. solutia pronuntat asupra exceptiei de nelegalitate produce efecte doar ntre prtile litigiului.
ANS: C 155. Principiile recomandate de Comitetul Ministrilor guvernelor statelor

membre ale Consiliului Europei n ceea ce priveste garantia mpotriva eventualelor efecte duntoare ale executrii actului administrativ sunt:
a. posibilitatea acordat reclamantului de a solicita autorittii jurisdictionale,

nainte ca aceasta s se pronunte, de a cere msuri de protectie provizorie mpotriva actului administrativ; b. msurile de protectie provizorie pot consta n retragerea actului administrativ; c. procedura urmat n fata autorittii jurisdictionale s fie parcurs ntr-un termen rezonabil.
ANS: A 156. Refuzul nejustificat de a solutiona o cerere reprezint: a. exprimarea explicit, cu exces de putere a vointei de a nu rezolva cererea; b. refuzul exprimat verbal de un functionar n privinta rezolvrii unei cereri c. ori refuzul nejustificat de a primi cererea in vederea solutionarii ANS: A 157. Plngerea prealabil poate fi formulat, potrivit art. 7 din legea

contenciosului administrativ, de: a. persoana vtmat ntr-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ unilateral; b. persoana vtmat care a optat pentru procedura administrativ-jurisdictional prevzut prin lege special c. persoana care se consider vtmat printr-un act administrativ normativ adresat altui subiect de drept.
ANS: A

158. Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si

despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de despagubire curge: a. de la data emiterii actului administrativ b. de la data cand aceasta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei; c. de la data cand hotararea judecatoreasca de anulare a actului administrativ a devenit irevocabila
ANS: B 159. Instanta de executare a unei hotrri de contencios administrativ este: a. instanta care a pronuntat hotararea de fond b. instanta de recurs care a rejudecat fondul cauzei c. instanta a crei hotrre a rmas definitiv si irevocabil ANS: A 160. Un decret prezidential prin care se declar stare de asediu: a. poate fi atacat la instanta de contencios administrativ b. nu poate fi atacat la instanta de contencios administrativ c. poate fi atacat la instanta de contencios administrativ numai pentru exces de putere. ANS: C 161. n urma deliberrii cauzei, instanta poate da urmtoarele solutii: a. s anuleze, n tot sau n parte, actul administrativ b. s pronunte o hotarare care sa tina loc de act administrativ c. sa oblige autoritatea parata la rectificarea actului contestat ANS: A 162. Exceptia de nelegalitate poate fi ridicat: a. numai la instanta de fond; b. numai la instanta de recurs; c. att n prim instant ct si n faza cilor de atac ANS: C 163. Prin sintagma pagub iminent se ntelege, potrivit art. 2 alin. (1) lit. n)

din legea contenciosului administrativ: a. prejudiciul material viitor si previzibil; b. perturbarea grav, existent la momentul emiterii actului administrativ, a functionrii unei autoritti publice c. prejudiciul nscut, cert si actual.
ANS: A 164. Institutia contenciosului administrativ reprezint unul din domeniile pe

care legiuitorul le-a rezervat: a. reglementrii legii ordinare; b. reglementrii prin hotrri ale guvernului c. reglementrii legii organice.

ANS: C

165.Sunt asimilate actelor administrative, conform Legii 554/2004 urmtoarele

contracte ncheiate de autorittile publice: a. contractele de vnzare cumprare b. contractele de achizitii publice c. contractele de locatiune
ANS: B 166. Termenul de sesizare a instantei n cazul actiunilor care au ca obiect

contracte administrative curge: a. de la data ncheierii procesului verbal de finalizare a procedurii concilierii b. de la data ncheierii contractului in cazul litigiilor legate de incheierea lui; c. de la data stabilita prin contract, cu acordul partilor
ANS: A 167. Introducerea recursului: a. suspend executarea b. nu suspend executarea c. suspenda executarea numai pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului cauzei. ANS: A 168. Recursul n contencios administrativ se introduce n termen de: a. 15 zile de la comunicare ; b. 30 de zile de la pronuntare sau comunicare c. 10 zile de la pronuntare sau comunicare ANS: A 169. Recursul ierarhic se exercit la: a. aceeasi autoritate care a emis actul administrativ supus recursului b. organul ierarhic superior organului care a emis actul ce a produs vtmarea c. organul de control administrativ de specialitate ANS: B 170. Instanta de executare n materia contenciosului administrativ este: a. judectoria, ca instant de drept comun; b. instanta care a solutionat fondul litigiului de contencios administrativ; c. sectia de contencios administrativ a tribunalului ANS: B 171. mpotriva unui act administrativ individual adresat unui subiect de drept

poate introduce actiune:

a. numai persoana creia i se adreseaz; b. si alt persoan dac prin emiterea actului i se vatam vreun drept subiectiv sau

vreun interes legitim

c. Avocatul Poporului, din oficiu

ANS: B

172.Executarea hotrrii la care se refera art.22 din Legea contenciosului

administrativ, se face n termenul;

a. prevzut de lege b. dupa investirea cu formula executorie, potrivit dreptului comun c. n cel mult 30de zile de la data rmnerii definitive a hotrrii dac nu se prevede alt termen ANS: B 173. Pot fi atacate in contencios administrativ: a. numai actele normative b. numai actele individuale c. atat actele normative cat si actele individuale ANS: C 174. Plangerea prealabila are urmtoarele caracteristici: a. ca regula generala, are un caracter obligatoriu b. se poate realiza concomitent cu promovarea actinunii in contencios administrativ c. este obligatorie in cazul tuturor actiunilor adresate instantelor de contencios administrativ. ANS: A 175. Avocatul Poporului poate introduce o actiune in contencios administrativ

dac:
a. ilegalitatea actului sau refuzul autoritatii administrative de a-si realiza atributiile

legale nu poate fi inlaturat decat prin justitie;

b. n orice situatie in care constata ca este necesar c. apreciaza ca s-a incalcat un drept sau un interes legitim. ANS: A 176. In cazul refuzului nejustificat de a solutiona o cerere, termenul de sesizare

a instantei incepe sa curga de la data:

a. depunerii cererii b. comunicarii refuzului nejustificat de solutionare a cererii c. nu exista nici un termen, iar cererea poate fi adresata instantei oricand. ANS: B 177. Ordonantele de urgenta ale guvernului, precum si cele adoptate in baza

unei legi de abilitare pot fi atacate:

a. la instanta de contencios administrativ, printr-o actiune insotita de exceptia de neconstitutionalitate,

in masura in care obiectul principal nu este constatarea neconstitutionalitatii ordonantei sau a dispozitiei din ordonanta; b. nu pot fi atacate la instanta de contencios administrativ c. pot fi atacate numai la Curtea Constitutionala

ANS: A

178. Actele administrative cu caracter normativ pot fi atacate la instanta de

contencios administrativ n termenul :

a. de 6 luni prevazut de lege b. oricand; c. de un an prevazut de lege. ANS: B 179. Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de apel vor

judeca, in prima instanta:

a. litigii referitoare la acte administrative care privesc impozite si taxe, contributii,

datorii vamale mai mari de 500.000 lei b. litigii referitoare la actele administrative emise de autoritatile publice locale c. litigii referitoare la acte administrative atacate de prefect.
ANS: A 180. Actiunea in contencios administrativ va fi introdusa la: a. obligatoriu la domiciliul paratului; b. obligatoriu la domiciliul reclamantului c. la domiciliul paratului sau la domiciliul reclamantului. ANS: C 181. Regula care trebuie respectat, potrivit Legii contenciosului

administrativ, la solutionarea litigiilor privitoare la contractele administrative este :

a. primeaza principiul libertatii contractuale; b. principiul libertatii contractuale este subordonat principiului prioritatii interesului public c. primeaza principiul prioritatii interesului general ANS: B 182. Cand obiectul actiunii in contencios administrativ il constituie un contract

administrativ, instanta poate dispune:

a. anularea acestuia in tot sau in parte b. se va declara necompetenta si va trimite dosarul instantei de drept comercial c. va putea suplini consimtamantul oricareia dintre parti ANS: A 183. Neexecutarea, in termen, a unei hotarari irevocabile a instantei de

contencios administrativ atrage:

a. aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru

fiecare zi de intarziere conducatorului autoritatii careia i se opune hotararea

b. aplicarea unei amenzi de 10% din salariul minim brut pe economie pentru

fiecare zi de intarziere conducatorului autoritatii careia i se opune hotararea

c. aplicarea unei amenzi de 15% din salariul minim brut pe economie pentru

fiecare zi de intarziere conducatorului autoritatii careia i se opune hotararea

ANS: A

184.Hotararea judecatoreasca prin care s-a anulat o hotarare de Consiliu local

se publica:
a. n Monitorul Oficial; b. n Monitorul judetului c. nu exista obligativitatea publicarii ANS: B 185. Potrivit Legii contenciosului administrativ, fapta de a nu executa o

hotarare definitiva si irevocabila a unei instante de contencios administrativ:

a. poate constitui infractiune b. constituie contraventie; c. constituie abatere disciplinara ANS: A 186. Neexecutarea unei hotarari definitive si irevocabile a unei instante de

contencios administrativ are drept consecinte:

a. se sanctioneaza numai cu amenda b. se sanctioneaza contraventional c. se poate pedepsi cu inchisoare ANS: C 187. Exceptia de nelegalitate se poate invoca: a. numai de reclamant b. de oricare dintre parti c. numai de instanta ANS: B 188. Exceptia de nelegalitate se poate invoca: a. n fata oricarei instante b. numai in fata instantei de drept comun ; c. c.numai in caile extraordinare de atac. ANS: A 189. Prin ridicarea exceptiei de nelegalitate se poate invoca: a. numai nelegalitatea unui act administrativ normativ; b. numai nelegalitatea unui act administrativ individual c. ori nelegalitatea unui act administrativ normativ sau individual ANS: C 190. Solutia instantei competente sa judece exceptia de nelegalitate poate fi atacat: a. cu recurs in termen de 5 zile de la comunicare; b. este definitiv si irevocabila c. cu recurs, in termen de 15 zile de la comunicare

ANS: A

191. Impotriva hotararilor date de instantele de contencios administrativ: a. exista posibilitatea folosirii cailor extraordinare de atac b. se poate folosi numai contestatia in anulare; c. nu poate fi folosita decat calea de atac a recursului. ANS: A 192. Ministerul public poate sesiza instanta de contencios administrativ: a. cand apreciaza ca incalcarile drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale

persoanelor se datoreaza existentei unor acte administrative unilaterale individuale ale autoritatilor publice emise cu exces de putere; b. la cererea partii interesate c. cand partea vatamata este un minor
ANS: A 193. Prin persoana vtmat se ntelege, potrivit art. 2 alin. (1) lit. a din

Legea contenciosului administrativ: a. orice persoan fizic sau juridic, titular a unui drept ori a unui interes legitim b. persoan vtmat de o persoan juridic de drept privat; c. vtmarea dreptului sau a interesului legitim s fie produs printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea n termenul legal a unui cereri.
ANS: C 194. Functionarul public care a elaborat, a emis sau a incheiat actul

administrativ, sau dupa caz se face vinovat de refuzul de a a rezolva o cerere are urmtoarele posibilitti: a. l poate chema in garantie pe functionarul sau ierarhic de la care a primit ordinul ; b. va chema in garantie autoritatea publica in cadrul careia este angajat ; c. nu are calitate procesuala pentru a formula o astfel de cerere
ANS: A 195. Taxa de timbru cerut pentru cererile formulate in baza Legii

contenciosului administrative este:

a. cea prevazut de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu

modificarile si completarile ulterioare, pentru cauzele neevaluabile in bani;

b. nu se plateste taxa de timbru ; c. taxa de timbru se stabileste de instanta de contencios administrativ, in functie de

obiectul cererii
ANS: A 196. Contenciosul obiectiv se refera la: a. posibilitatea judecatorului investit sa cerceteze conformitatea actului

administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea b. posiblitatea judecatorului investit cu cererea de a stabili daca reclamantul a suferit sau nu o vatamare a drepturilor sale subiective c. posibilitatea judecatorului de a dispune anularea sau modificarea actului administrativ

ANS: A

197. Contenciosul subiectiv se refera la: a. posibilitatea judecatorului investit sa cerceteze conformitatea actului

administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea b. posibilitatea judecatorului investit si competent sa constate existenta si intinderea unor drepturi subiective al caror titular este reclamantul c. posibilitatea judecatorului investit si competent sa solutioneze cauza de a dispune anularea sau modificarea actului administrativ
ANS: B 198. Contenciosul administrativ de anulare este: a. este contenciosul in cadrul caruia judecatorul investit va trebui sa cerceteze

conformitatea actului administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea b. este contenciosul in cadrul caruia judecatorului investit si competent va trebui sa constate existenta si intinderea unor drepturi subiective al caror titular este reclamantul; c. este contenciosul in cadrul caruia judecatorul este competent sa pronunte anularea sau modificarea actului administrativ constatat a fi nelegal
ANS: C 199. In Franta, contenciosul administrativ a fost incredintat pentru prima

data printr-o lege din 1790:

a. unor tribunale administrative care faceau parte din sistemul administratiei

publice, avand in frunte Consiliul de Stat;

b. instantelor de drept comun c. Curtilor Administrative de Apel ANS: A 200. Prin organisme sociale interesate se intelege: a. totalitatea autoritatilor publice care desfasoara proiecte de asistenta sociala ; b. structuri neguvernamentale, sindicate, asociatii, fundatii si altele asemenea, care

au ca obiect de activitate protectia drepturilor diferitelor categorii de cetateni sau, dupa caz, buna functionare a serviciilor publice administrative; c. totalitatea autoritatilor publice care au ca obiecte de activitate buna functionare a serviciilor publice administrative
ANS: B 201. Notiunea de plangere prealabila desemneaza: a. cererea formulata in fata instantei de contencios administrativ b. cererea prin care persoana vatamata intr-un drept al sau solicita acordarea de despagubiri; c. cererea prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei ierarhic

superioare, dupa caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, in sensul revocarii sau modificarii acestuia

ANS: C

202. In cazul actelor admistrative atacate de Prefect si de Agentia Nationala

a Functionarilor Publici, actul administrativ atacat este suspendat:

a. ope legis b. suspendarea acestuia este lasata la aprecierea instantei c. doar la cererea partii interesate, in conditiile art.14 si 15 din Legea nr.554/2004,

cu modificarile si completarile ulterioare

ANS: A 203. Actele administrative ale autoritatilor publice care privesc raporturile

acestora cu Parlamentul pot fi atacate:

a. la instanta de contencios administrative, dar numai pentru exces de putere b. nu pot fi atacate la o instanta de contencios administrativ c. la instanta de drept comun, pe calea exceptiei de nelegalitate ANS: B 204. Jurisdictiile administrative speciale sunt : a. obligatorii b. sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevazute de Lg.146/1997, c. sunt facultative si gratuite ANS: C 205. Termenul de 6 luni prevazut pentru procedura prealabila este: a. un termen de decadere b. un termen de recomandare c. un termen de prescriptie. ANS: C 206. Persoanele fizice si persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care

invoca apararea unui interes legitim public n urmtoarele modalitti:

a. pe calea actiunii principale b. pe cale de exceptie c. numai in subsidiar, in masura in care vatamarea interesului legitim public

decurge logic din incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat
ANS: C 207. Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes

legitim printr-un act administrativ unilateral poate solicita:

a. daune cominatorii b. daune interese c. reparatii pentru daune morale

ANS: C

208. Dupa pronuntarea Curtii Constitutionale asupra neconstitutionalitatii

ordonantei sau a dispozitiei din ordonanta, instanta de contencios administrativ procedeaz astfel:
a. se pronunt pe fondul cauzei in Camera de Consiliu b. repune cauza pe rol si solutioneaza litigiul potrivit deciziei Curtiib Constitutionale c. repune cauza pe rol si da termen, cu citarea partilor. ANS: C 209. Daca reclamantul a optat pentru instanta de la domiciliul paratului se

poate invoca exceptia necompetentei teritoriale:

a. numai pana la primul termen de judecata b. nu se poate invoca exceptia necompetentei teritoriale c. pana la terminarea dezbaterilor ANS: B 210. Ordonantele sau dispozitiile din ordonante care se considera a fi

neconstitutionale, precum si actele administrative cu caracter normativ care se considera a fi nelegale pot fi atacate: a. n termen de 6 luni de la luarea la cunostinta b. oricnd c. n termenul general de prescriptie de 3 ani.
ANS: B 211. Hotararile pronuntate de instantele de contencios administrativ se

redacteaza si se motiveaza n termen de: a. cel mult 15 zile de la pronuntare b. cel mult 60 de zile de la pronuntare c. cel mult 30 de zile de la pronuntare
ANS: C 212. Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si

despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de despagubire curge:

a. de la data emiterii actului administrativ b. de la data cand aceasta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei c. de la data cand hotararea judecatoreasca de anulare a actului administrativ devenit irevocabila ANS: B 213. In momentul de fata, pana la constituirea tribunalelor administrativfiscale,

litigiile de contencios administrativ se solutioneaza de ctre :

a. instantele de drept comun b. sectiile de contencios administrativ ale tribunalelor c. Curtile de Apel ANS: B

214.Din punct de vedere ale competentei materiale a organului

administratiei publice care le adopt sau emite, actele administrative sunt:

a. acte administrative care produc efecte pe ntreg teritoriul trii, precum hotrrile

adoptate de Guvern;
b. acte administrative cu caracter general c. acte administrative de specialitate, care vizeaz unul sau mai multe domenii de activitate. ANS: B 215. Actul administrativ jurisdictional reprezint: a. actul administrativ emis de ctre o autoritate administrativ cu atributii jurisdictionale; b. actul administrativ emis dup o procedur bazat pe respectarea dreptului la

aprare si pe contradictorialitate
c. actul administrativ care este emis de o autoritate administrativ nvestit, prin

lege organic, cu atributii de jurisdictie administrativ special

ANS: C 216. Actul administrativ cu caracter individual va intra n vigoare: a. la data nmnrii sau comunicrii actului ctre persoana vizat b. la o dat prevzut n act, anterioar datei la care a fost comunicat sau nmnat c. n termen de 30 de zile de la data adoptrii sau emiterii actului ANS: A 217. Un act administrativ poate fi revocat de ctre: a. organul administrativ ierarhic superior celui care l-a adoptat sau emis la data

cnd a constatat nelegalitatea actului; b. pn n momentul cnd actul produs efecte juridice, intrnd n circuitul civil, de ctre organul emitent c. n termen de 6 luni de la data intrrii actului n vigoare
ANS: B 218. Constituie forme de control ale activittii organelor administratiei publice: a. controlul legislativ exercitat de presedintii celor dou Camere aleParlamentului; b. controlul executiv-administrativ executat de ctre Guvernul Romniei si

Presedintele Romniei, ca sefi ai puterii executive

c. controlul judectoresc exercitat de ctre instantele judectoresti asupra

oportunitatii actelor administrative

ANS: B 219. Controlul ierarhic este exercitat de ctre organe supraordonate

autorittii controlate si poate avea un caracter: a. general, cuprinznd toate aspectele activittii autorittii controlate b. personal, viznd persoanele vinovate de emiterea unui act administrativ nelegal c. specializat, fiind exercitat de organe speciale.

ANS: A

220.Controlul exercitat prin jurisdictiile administrative este o form de

control care vizeaz legalitatea unor categorii de acte administrative, fiind exercitat de: a. organele jurisdictionale din cadrul sistemului Curtii de Conturi b. autorittile nvestite cu atributii de jurisdictie administrativ special aflate n cadrul sistemului administratiei publice; c. instantele jurisdictionale din sistemul autorittii judectoresti
ANS: B 221. Controlul exercitat de Avocatul Poporului vizeaz: a. activitatea Camerei Deputatilor si Senatului, Presedintelui Romniei,

Guvernului, Curtii de Conturi si Consiliului Legislativ

b. activitatea deputatilor, senatorilor, judectorilor naltei Curti de Casatie si Justitie si ai Curtii

Constitutionale care, prin actele lor au vtmat drepturile si interesele cettenilor;

c. activitatea organelor administratiei publice, institutiilor si serviciilor publice, a institutiilor de

interes public care, prin actele lor au adus atingere drepturilor si liberttilor cettenilor.
ANS: C 222. Sunt caracteristici generale ale controlului judectoresc: a. controlul judectoresc se exercit asupra tuturor autorittilor administrative, n

ceea ce priveste legalitatea actelor administrative adoptate sau emise; b. controlul judectoresc vizeaz legalitatea, oportunitatea, precum si eficienta si eficacitatea actelor administrative; c. controlul judectoresc este exercitat din oficiu de ctre instantele de contencios administrativ.
ANS: A 223. Contenciosul obiectiv este: a. contenciosul n cadrul cruia judectorul nvestit trebuie s fie obiectiv si impartial; b. contenciosul n cadrul cruia judectorul este competent s cerceteze exclusiv conformitatea

actului administrativ cu legea, fr a cerceta vtmarea unor drepturi si interese legitime;

c. exercitat de Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit legii,

n baza unei sesizri a unei persoane fizice

ANS: B 224. Contenciosul administrativ de anulare este contenciosul administrativ n cadrul cruia: a. judectorul nvestit este competent s se pronunte asupra existentei si ntinderii pagubelor,

indiferent dac acestea s-au produs sau nu ca urmare a actului administrativ atacat;
b. judectorul nvestit este competent s pronunte anularea sau modificarea actului

administrativ constatat nelegal, fr a cerceta existenta sau ntinderea pagubei;

c. judectorul nvestit este competent s se pronunte asupra existentei si ntinderii

pagubelor, numai dac acestea s-au produs si sunt urmarea actului administrativ pe care l anuleaz sau l modific
ANS: B

225. Prima lege a contenciosului administrativ a fost adoptat: a. dup adoptarea Constitutiei din 1866; b. dup intrarea n vigoare a Constitutiei din 1923 c. nainte de adoptarea prin referendum a Constitutiei din 1991 ANS: B 226. n Franta, n momentul de fat, contenciosul administrativ este realizat prin intermediul: a. organelor administratiei publice b. Consiliului de Stat si instantelor administrative inferioare c. instantelor de contencios administrativ, care au n frunte Curtea Administrativ Suprem a Frantei. ANS: B 227. n sistemul juridic anglo-american, litigiile de contencios administrativ sunt n competenta: a. instantelor de contencios administrativ specializate pe domeniile de activitate ale administratiei

publice b. Curtilor administrative c. instantelor de drept comun

ANS: C 228. Sistemul contenciosului administrativ n Romnia, care functioneaz n

baza Legii nr.554/2004, este mai apropiat de sistemul corespunztor existent n:

a. Uniunea European; b. Franta c. Spania ANS: C 229. Potrivit sistemului actual, functioneaz ca instante specializate de contencios administrativ n

Romnia:
a. sectiile de contencios administrativ si fiscal din cadrul naltei Curti de Casatie si Justitie; b. sectiile de contencios administrativ si fiscal din cadrul Curtilor de apel c. tribunalele administrative ANS: B 230. Se poate adresa instantei de contencios administrativ si: a. persoana vtmat n drepturile sale sau interesul legitim prin prevederi

neconstitutionale ale unor legi

b. persoana vtmat n drepturile sale sau interesul legitim prin ordonante sau

prevederi din ordonante ale Guvernului declarate neconstitutionale;

c. persoana vtmat n drepturile sale sau interesul legitim printr-un act

administrativ revocat de autoritatea competent sau abrogat

ANS: B

231. Sunt subiecte de sesizare a instantei de contencios administrativ, n

cadrul litigiului de contencios administrativ: a. Avocatul Poporului, cnd apreciaz c poate interveni n favoarea persoanei vtmate; b. Prefectul care, n urma controlului de autoritate tutelar, poate ataca n fata instantei de contencios administrativ actele nelegale ale autorittilor administratiei publice locale; c. Agentia National a Functionarilor Publici poate ataca actele administrative ale autorittilor administratiei publice centrale si locale prin care se ncalc legislatia privind functia public si functionarii publici
ANS: C 232. Obiect al litigiului de contencios administrativ pot fi: a. contractele administrative ncheiate ntre particulari b. actele administrativ-jurisdictionale, care pot fi atacate direct la instanta de

contencios administrativ n termen de 15 zile de la comunicare

c. ordonantele si ordonantele de urgent adoptate de Guvern potrivit art.115 din

Constitutie, republicat
ANS: B 233. Sunt conditii de form si procedurale ale exercitrii actiunii de

contencios administrativ: a. conditia ca subiectele de sesizare s ndeplineasc procedura prealabil a recursului gratios; b. conditia ca sesizarea instantei de contencios administrativ s se fac n termen de 6 luni de la data primirii solutiei la plngerea prealabil c. conditia ca persoana vtmat s se adreseze cu actiune presedintelui instantei de contencios administrativ
ANS: B 234. Sunt competente s judece n fond n materia contenciosului administrativ: a. sectiile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor, pentru litigiile care

privesc actele administrative date de autorittile publice centrale;

b. sectiile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor pentru litigii care privesc taxe si

impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de pn la 500.000 lei;

c. sectiile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de apel, pentru litigiile care au ca obiect

taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de pn la 500.000 lei.
ANS: B 235. Reclamantul se poate adresa cu actiune si va sesiza: a. instanta de la sediul autorittii publice b. instanta de la domiciliul su c. oricare dintre cele dou instante, la alegere ANS: C 236. Suspendarea executrii actului administrativ intervine de drept, cnd

actul administrativ este atacat de: a. persoana vtmat b. Prefect c. Avocatul Poporului
ANS: B

237. Cnd temeiul cererii de suspendare l formeaz prevederile art.14 din Legea nr.554/2004,

instanta va putea dispune suspendarea actului administrativ pn la: a. solutionarea recursului gratios; b. pn la sesizarea instantei de contencios administrativ c. pn la pronuntarea instantei de fond asupra actiunii privind anularea actului administrativ.
ANS: C 238. Cnd temeiul cererii de suspendare l formeaz prevederile art.15 din

Legea nr.554/2004, instanta poate dispune suspendarea actului administrativ atacat pn la: a. solutionarea actiunii privind anularea actului administrativ atacat b. pn la solutionarea definitiv si irevocabil a cererii viznd anularea actului administrativ c. pn la sesizarea instantei de recurs
ANS: B 239. Contraventia reprezinta: a. O specie a infractiunii, reglementata de legi speciale fara caracter penal b. O fapta ilicita de natura civila c. O forma a ilicitului administrativ ANS: C 240. Executarea sanctiunilor contraventionale se poate face: a. exclusiv prin executare silita; b. exclusiv n mod voluntar de catre contravenient c. att n mod voluntar ct si prin executare silita daca contravenientul refuza executarea ANS: C 241. In cazul savarsirii unei contraventii, confiscarea bunurilor se poate face: a. De agentul constatator sau de organul competent sa aplice sanctiunea b. ntotdeauna de ctre agentul constatator c. De organul desemnat ANS: A 242. Confiscarea bunurilor reprezinta o sanctiune: a. Principala b. Complementara c. accesorie ANS: B 243. Contraventia reprezinta: a. O specie a infractiunii, reglementata de legi speciale fara caracter penal b. O fapta ilicita de natura civila c. O forma a ilicitului administrativ ANS: C

244.Pericolul social al contraventiei a. Este inferior celui al infractiunilor b. Este identic cu cel al infractiunilor c. Nu are relevanta sub aspectul incriminarii contraventionale ANS: A 245. Nu pot fi reglementate contraventii prin: a. Dispozitii ale Primarului b. Hotrari ale Guvernului c. Hotrari ale consiliului judetean ANS: A 246. Raspunderea in dreptul administrativ: a. Intervine si in absenta comiterii unei fapte ilicite b. Intervine in prezenta ilicitului administrativ c. intervine ca urmare a comiterii unor infractiuni ANS: B 247. Masurilede constrangere administrativa: a. Au ntotdeauna un caracter sanctionator b. Nu au niciodata caracter sanctionator c. Pot avea caracter sanctionator ANS: C 248. Raspunderea administrativ-disciplinara a functionarilor publici a. Este o raspundere subiectiva b. Este o raspundere obiectiva c. Intervine numai pentru abaterile disciplinare comise cu intentie ANS: A 249. Pericolul social al contraventiei: a. Este inferior celui al infractiunilor b. Este identic cu cel al infractiunilor c. Nu are relevanta sub aspectul incriminarii contraventionale ANS: A 250. Procesul verbal contraventional a. nu poate fi contestat b. poate fi contestat prin plangere inregistrata la organul din care face parte agentulconstatator c. poate fi contestat numai pe cale administrativa la organul emitent sau la organul ierarhic superior

ANS: B