Sunteți pe pagina 1din 4

ROLUL PRESEI IN SOCIETATE

Dupa descoperirea tiparului,mase tot mai largi erau alfabetizate,tipografiile au inceput si tipareasca si altceva in afara de Biblii(carti,reviste etc).Dezvoltarea mass-mediei dovedeste ca relatia sa cu ideologiile,cu constitutiile si cu sistemele legislative a imbracat forme extrem de diferite.D.McQuail(1987) a identificat 6 teorii: -teoria autoritarista justifica cenzura si pedepsirea celor care publica materiale considerate daunatoare interesului Puterii,fiind specifica regimurilor dictatoriale. -teoria liberala porneste de la ideea ca presa trb sa fie "o piata libera a ideilor" si solicita aplicarea drepturilor fundamentale de exprimare libera a opiniilor. -teoria sovietica atribuie presei rolul de mobilizator al maselor pt transpunerea in practica a obiectivelor stabilite de partidul comunist. -teoria responsabilitatii sociale sustine ca presa este o forma de serviciu public. -modelul dezvoltationist prizeaza scopurile presei:misiunea de a sustine dezv economica,sociala si politica,solidaritatea cu alte tari in curs de dezvoltare. -teoria democratic-participativa sustine importanta interactiunii dintre mass-media si public.

MODELUL AUTORITARIST Reprezinta prima concretizare filosofica si institutionala a relatiei dintre stat si presa,deci prima incercare de a defini misiunea sociala a presei.Problema esentiala,in majoritatea sist autoritariste,este aceea a stabilirii unor noi forme de constrangere si a unui control efectiv asupra unei prese care opereaza pe baza proprietatii private.Din perspectiva unei filosofii autoritariste insa,indivizii ar trb sa se supune autoritatilor superioarebiserica,stat,regalitate. "Dilema" sist aut : cum poate fii controlat individul fara a se atenta la valorile individualismului?Cum poate fi controlata intreprinderea de presa privata fara a se atenta la principiile economiei de piata?Prin 2 mijloace:privilegii si restrictii. Privilegiile au vizat indeosebi institutiile de presa subordoante.Restrictiile au vizat accesul la "licenta",la resurse,la distributie,la

informare,,la public.

MODELUL COMUNIST Presa este conceputa ca o forma de exercitare si de legitimare a puterii,ca un instrument al propagandei,menit sa modeleze gandirea si comportamentul indivizilor.Realizarea unor asemenea obiective nu era posibila fara obtinerea controlului total asupra mass-mediei.Astfel,cotele de hartie fixate prin planurile anuale limiteaza productia de ziare si reviste la tirajele stabiite de Putere.Prin monopolizarea informatiei,Puterea creeaza si distribuie un amestec de adevaruri partiale si minciuni credibile,aceasta fiind informatia oficiala.Astfel,ziaristii erau obligati sa prezinte o falsa realitate a bunastarii,reusitelor,progresului. Accesul la informatii era posibil numai prin intermediul instantelor stabilite de Putere:comitete de propaganda,agentii de presa de stat,documente oficiale,sedinte,congrese,conferinte.Controlarea informatiei conduce la generalizarea caracterului planificat al activitatii massmediei:ziarele si revistele apar in tiraje fixe,stabilite dinainte.Fiind planificata,activitatea mass-mediei are termene de indeplinire si obiective precise.Cei care lucreaza in mass-media comunista nu mai sunt cautatori ai info neasteptate; ei devin o instanta ce reproduce discursul oficial. Cenzura se exercita prin controlarea programelor,textelor,emisiunilor.Acest tip de control urmareste eliminarea oricaror info care ar putea dauna imaginii ideale a sistemului si liderilor comunisti.Puterea restrange aria subiectelor care pot fi abordate de jurnalisti si fixeaza cadrele limbajului in care acestia pot comunica.Marcati de aceste restrictii,jurnalistii din sist comunist dobandesc deprinderi de autocenzura;ei elimina acele info si idei pe care le stiu nepublicabile.Cu credibilitatea pierduta si cu rolul limitat,mass-media nu au mai putut umple golul creat intre ele si public.La final,nu si-au mai servit nici publicul,nici pe cei care le manipulau.

MODELUL LIBERAL Conform acestuia,presa nu contribuie numai la circulatia ideilor si info,ci si la controlarea instantelor Puterii.Deoarece indivizii nu pot urmari permanent actiunile instantelor politice si administrative,ei transfera aceste atributii unei alte instante : mass-media.Aceasta va controla activitatea Puterii,in interesul cetateanului.Observand nereguli,ea va informa publicul.Prin capacitatea sa de a informa,precum si prin posibilitatea de a

mobiliza masele,presa se manifesta ca o "a patra putere".Distribuind info si idei despre modul in care celelalte puteri isi exercita mandatul,ea creeaza o opinie publica.Nu libertatea de expresie defineste puterea presei,ci responsabilitatea expresiei jurnalistice. Informand publicul,presa exercita o actiune educativa:ea contribuie la formarea constiintei civice si la construirea individului-cetatean,fara de care vita democratica este imposibila.In modelul liberal,legile pietei(concurenta si profit) devin factorii reglatori ai sist mass-media.Sub presiunea acestora,presa ajunge sa fie un produs vandut de 2 ori:cititorilor si firmelor care doresc sa faca publicitate.Goana dupa profit face sa dispara atat grija pt "piata libera a ideilor" cat si raspunderea fata de informarea individuluicetatean.Astfel,orice stat democratic are obligatia de a sprijini sist massmedia orientate spre informare si educare,atat prin prevederi constitutionale cat si prin mecanisme legislative si economice.

MODELUL SERVICIULUI PUBLIC Statul democratic,garant al libertatilor,atat ale indivizilor,cat si ale institutiilor,trb sa sprijine dezv acestora.De aici deriva ideea ca presa reprezinta un "serviciu public".Acest model a fost pus in practica sub impulsul a 3 factori: 1.Revolutia tehnologica-aparitia de noi sisteme de transmitere a mesajelor a condus la nasterea unor noi institutii mass-media(radio,TV). 2.Dezv constiintei si exigentei profesionale-pe fondul cresterii rolului si a puterii presei ,jurnalistii,cercetatorii mass-mediei si educatorii au devenit din ce in ce mai constienti de raspunderea civica si morala care apasa pe umerii celor ce produc si distribuie mesaje prin presa. 3.Amplificarea dezbaterilor teoretice privind rolul presei-numerosi cercetatori si filosofi,martori ai cresterii puterii mass-mediei au analizat,ajungand la concluzii critice referitoare la functionarea presei.Mai multe foruri au organizat dezbateri si au publicat documente exprimand nelinistea fata de activitatea unei prese mai putin devotate interesului public. In esenta,modelul serviciului public porneste de la premisele teoretice ale modelului liberal.Modelul liberal a dus la o exacerbare a legilor pietei si a goanei dupa profit:institutiile mass-media au abandonat adeseori misiunea de a informa in chip neutru si echilibrat si au optat pt divertsimentul facil:ele siau marit astfel audientele,dar au devenit sclavele gusturilor publicului consumator.In cea mai cunoscuta varianta a acestui model,concretizata in Europa indeosebi in sfera audiovizualului ,statul sprijina financiar si logistic

posturile de interes public fara a interveni direct in politica acestora.Modelul s.p. in audiovizual ar trb sa conduca la separarea clara a acestor posturi de cele comerciale ,prin mai multi factori:pozitia juridico-administrativa ,modul de finantare,continut,profilul audientelor. Televiziunile nationale de tip serviciu public risca sa-si piarda calitatea de "televiziuni de referinta" .Statul subventioneaza si o seama de publicatii cu caracter cultural-stiintific sau educativ,publicatiile si posturile de radio si televiziune dedicate minoritatilor nationale.Nu este obligatoriu ca numai statul sa sprijine financira o instituie de presa;subventii pot veni si de la grupuri ori pers particulare.Intr-o lume moderna si complexa,presa se poate dezvolta indeplinind simultan mai multe roluri.In RO postcomunista,audiovizualul national isi revendica apartenenta la modelul s.p.