Sunteți pe pagina 1din 3

NEBULOZITATEA

Gradul de acoperire cu nori a boltii ceresti se numeste nebulozitate. Aceasta poate in apreciata prin zecini din bolta cereasca. In cazul in care norii acopera complet cerul, nebulozitatea este maxima si se noteaza cu 10 zecimi. Daca insa, cerul este seninm nebulozitatea se noteaza cu 0. Cand nortii existenti, grupai imaginar, acopera jumatate din bolta cereasca, nebulozitatea se noteaza cu cifra 5. Pentru celelalte situatii intermediare se noteaza cifrele corespunzatoare. Aprecierile asupra nebulozittatii pot fi facute numai asupra norilor inferiori, sau global asupra tuturor tipurilor de nori. In primul caz, se noteaza valorile pentru nebulozitatea partiala, iar in al doilea pentru nebulozitatea totala. Identificarea norilor are importanta pentru predevederea vremii, iar aprecierea nebulozitatii prezinta un deosebit interes climatologic datorita precipitatiilor pe care le genereaza, ecranarii radiatiilor solare si a radiatiei terestre, micsorand prin aceasta oscilatiile termine diurne. Valorile obtinute asupra nebulozitatii au scos in evidenta ca aceastea prezinta oscilatii diurne si anuale. a) Oscilatiile diurne ale nebulozitatii indica diferentieri in functie de caracteristica locala a suprafetei active deaspura careia se dezvolta, forma reliefului, momentul din an si latitudinea geografica. Variatia diurna a nebulozitatii este conditionata de caracteristicile regimului termin si eolian din cursul zilei. Deasupra suprafetelor continentale, in cursul zilei, predomina norii Cumulus care au dezvoltarea maxima dupa amiaza. In schimb, deasupra intinderilor acvatice, nebulozitatea prezinta oscilatii diurne inverse celor interegistrate pe uscat, noaptea predomina norii de convectie, iar ziua cei stratiformi. In regiunile deluroase sau de munte, in perioada calda a anului, dimineata predomina timpul senin, iar in timpul zilei pe masura dezvoltarii convectiei termine apar si predomina norii de tip Cumulus. Oscilatiile diurne se caracterizeaza prin valori reduce ale nebulozitatii in orele de dimineata si printr-o crestere a acesteia in orele de dupa amiaza. In partea rece a anului, in primele ore ale zilei, predomina norii Stratiformi, cu valori ridicate ale nebulozitatii. Regimul diurn al nebulozitatii obtinut pentru Bucuresti Baneasa este ilustrat :

Curbele indica prezenta a doua maxime si a doua minime diurne, marcate mai bine in partea calda a anului si localizate diferentiat in cadrul zilei in functie de anotimp. Primul maxim se produce noapea sau putin inainte de rasaritul Soarelui, iar al doilea dupa amiaza. Intre acestea se intercaleaza cele doua maxime. Maximul de dimineata sau de noapte se datoreaza norilor stratiformi sau ceetii formate in urma radiatiei nocturne, iar al doilea dupa amiaza este legat de dezvoltarea norilor de tip Cumulus In timpul iernii situatia se inverseaza.

b) Oscilatiile anuale Regimul annual al nebulozitatii ilustreaza faptul ca influentele locale se resimt asupra evolutiei acesteia. La latitudini medii, in general, se remarca un maxim al nebulozitatii iarna si un minus vara.

Curbele obtinute pentru Bod, indica frecventa timpului acoperit pentru partea rece a anului si a celei senine, vara. Caracteristicile nebulozitatii medii orare, lunare si anuale sunt ilustrate clar in reprezentarea grafica izoplastica. Izoliniile obtinute pe baza valorilor medii orare ale nebulozitatii din fiecare luna din an, ilustreaza evolutia tridimensionala a norilor la Bucuresti.

Momentele de maxima si minima nebulozitate diurna sunt localizate in mod diferentiat, iar amplitudinile zilnice au varilor mai mari vara. Regiml annual al nebulozitatii prezinta variatii de l ao regiune la alta. Alte caracteristici apar pentru regimul intertropical si altele in cazul celui extratropical. Maximile sunt localizate in sens invers, vara pentru latitudinile mici si iarna pentru cele medii.