Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA DANUBIUS GALAI MASTER GESTIUNEA FINANCIAR A AFACERILOR N SPAIUL EUROPEAN

IMPACTUL POLITICII U.E. ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI AGRICULTURA DOMENIU ECONOMIC PARTICULAR N CADRUL POLITICILOR UNIUNII EUROPENE.

Prof.univ.dr. Ariton Doinia Masterand Bujor-Zeliniuc R. Adrian

MASTER ANUL I GALAI 2009

Agricultura - domeniu economic particular in cadrul politicilor Uniunii Europene


Conditiile naturale au un rol foarte important: ciclul biologic, clima, fertilitatea naturala a pamntului. Nevoia unor investitii si a interventiei omului pentru reducerea impactului unor fenomene negative: irigatii, drenari, mecanizari, fertilizanti, antidaunatori, sau pentru a influenta cresterea (inginerie genetica, hormoni) etc. Rol strategic: productia de bunuri alimentare si anumite materii prime. Pretul produselor agricole este input n pretul fortei de munca si al produselor manufacturate. Rol important n conservarea mediului si a habitatului uman ("Idilic peasant's life"). Consumator de bunuri si servicii (masini, echipamente de transport, materiale de constructii, chimicale, energie, asigurari. Elasticitatea scazuta a cererii la pret. Daca oferta sporeste, cererea nu creste, preturile se reduc. Apare supraoferta, iar veniturile fermierilor scad. Se reduce interesul acestora de a mari productia. Pentru a atinge un asemenea obiectiv, este nevoie de mentinerea preturilor la un anumit nivel. Elasticitatea cererii la pret, dar n functie de venit: - venit mare, elasticitate scazuta a cererii la pret; venit mic, elasticitate mai ridicata a cererii n functie de pret. n tarile dezvoltate, pretul relativ al alimentelor se reduce nu numai din cauza elasticitatii scazute a cererii la pret, ci si din cauza elasticitatii scazute a cererii la venit. Principalele instrumente ale politicilor agricole a) Preturile:

Fixarea acestora la un nivel scazut, sub pretul de echilibru scade interesul de a produce si se nregistreaza un deficit de produse. Fixarea sau sustinerea acestora la un nivel mai ridicat (peste nivelul de echilibru, n conditii de piata libera, concurentiala) duce la extinderea ofertei peste nivelul cererii solvabile si aparitia unui surplus. Ce se ntmpla cu surplusul? Posibilitati: a).Achizitionat de stat la preturi garantate; b).Exportat? n ce conditii, la ce marime a pretului? Trebuie subventionat exportul? Cine suporta efectele financiare ale acestei politici? Consumatorii (preturi mari), bugetul (cheltuieli ridicate), contribuabilii (impozite, cheltuieli mai mici de la buget).

b) Politica veniturilor

Subventionarea veniturilor prin preturi: cnd pretul pietei (in interior si pe piata mondiala) este mai mic dect pretul de sustinere, diferenta trebuie acoperita prin subventie (acoperirea pierderii si mentinerea interesului pentru productie). Subventionarea consumatorilor: preturi de comercializare catre consumator sub nivelul pretului la producator, diferenta nencasata de catre producator fiind acoperita

de la buget (ex. controlul preturilor la unele produse alimentare de baza: zahar, ulei, oua, faina, lapte etc.). Pretul catre consumator este cel real, dar anumiti consumatori (sub un anumit venit), primesc o suma compensatorie.

c) Subventionarea anumitor costuri:


input-urilor: seminte, motorina, ngrasaminte etc.; credite subventionate (nivelul dobnzii sub cel al pietei).

d) Politici comerciale externe de stimulare si protectie:


subventionarea exporturilor; scutirea de impozite; taxe vamale; contingente, licente etc.

e)Agricultura Vest-Europeana n anii '50:


Agricultura ocupa cca 30% din forta de munca si cca 12% din GDP. Productie scazuta - penurie de produse - importatori neti de produse agricole. Nevoia stimularii productiei att pentru producerea de alimente, ct si pentru materii prime (relansare economica).

Politica Agricola Comuna n Tratatul de la Roma Art. 39 se refera la urmatoarele obiective:


sporirea ofertei de produse agricole; cresterea productivitatii prin promovarea progresului tehnic si prin utilizarea optima a factorilor de productie, ndeosebi a fortei de munca; stabilizarea pietei: achizitionarea excedentelor de productie la preturi garantate si crearea de stocuri; preturi rezonabile pentru consumatori; sporirea veniturilor fermierilor (fair standard of living for farmers).

Principiile PAC:

circulatia libera a produselor agricole, piata unica, preturi comunitare, unice;

preferinta comunitara: aprovizionarea pietei n primul rnd din productie proprie, ceea ce presupune protectie fata de importurile la preturi mai mici ale pietei mondiale si stimularea exporturilor prin subventii;

solidaritate financiara (acoperirea n comun a costurilor acestei politici prin taxe intermediul bugetului comunitar si prin redistribuire.

Constatare: PAC era puternic orientata spre o piata agricola interna comunitara. Mecanismul PAC: Un sistem agricol organizat asa cum am aratat presupunea o finantare masiva de sustinere a preturilor. Finantarea s-a asigurat prin intermediul Fondului European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA), care a detinut permanent ponderea cea mai ridicata n totalul cheltuielilor bugetului comunitar ( initial, peste 60% din bugetul comunitar; ponderea acestuia s-a redus la <50% n prezent. Sistemul de sprijinire a preturilor s-a aflat n centrul politicii agricole comune. Categoriile de preturi erau urmatoarele: a) n interior:

preturi-obiectiv: fixate anual de catre organismele CE (Comisia), astfel nct sa fie remuneratorii pentru fermieri si rezonabile pentru consumatori; preturi de interventie: preturi minime garantate, la care organismele comunitare cumparau produsele de la fermieri, n vederea stocarii.

b) n relatiile cu exteriorul:

preturi prag: importurile la preturi comunitare mai mari dect preturile mondiale; taxe de prelevare variabila: diferenta ntre pretul prag (mai ridicat) si pretul mondial (mai scazut), care intra n bugetul comunitar; restituiri la export: diferenta ntre pretul mai ridicat n interior si pretul mondial de export. Subventia se achita exportatorilor de

produse

agricole.

Po = pretul de vnzare n interior (pret comunitar, pret obiectiv - target price); Pw = pretul mondial; Pg = pretul prag (threshold, pretul grului n Duisburg); Taxe de prelevare variabila = Pg - Pw; Po = Pg + cheltuielile de transport/depozitare; Pi = pret de interventie (de cumparare a excedentului, n vederea stocarii); Consecintele PAC Rezultate contradictorii ale Politicii Agricole Comunitare Agricultura primelor decenii postbelice a nsemnat, n tarile vest-europene, trecerea de la agricultura extensiva, considerata expresia unei slabe dezvoltari, la agricultura de tip intensiv, cu ferme de dimensiuni mari, cu orientarea specializata a productiei, cu dotarea tehnica capabila sa raspunda nevoii de sporire a productiei. Urmare: efecte adverse constnd n cheltuieli mari de stocare a unei productii excedentare, preturi mari la consumator, conflicte cu marii producatori si ofertanti de pe piata mondiala, efecte deprimante asupra preturilor mondiale cu consecinte asupra veniturilor unor producatori si exportatori traditionali (cazul zaharului).

Politica Agricola Comunitara, asa cum a fost stabilita prin Tratatul asupra Comunitatii Economice Europene, a nceput sa functioneze n 1962 si a durat, neschimbata, pna la nceputul anilor 80. Cca 70% din productia agricola a UE a beneficiat de politica de sustinere prin preturi de interventie, (cereale, lapte, zahar, carne), cca 25% (oua, pasari, anumite fructe si vegetale au beneficiat de preturi la import; altele: ulei de masline, tutun etc. au beneficiat de o subventie de marime fixa; Agricultura comunitara, fixndu-si obiectivul privind marirea productiei, a indus, o orientare spre organizare conform criteriilor de piata (specializare pe anumite culturi, pentru a mari productivitatea si a reduce costurile), folosirea de ngrasaminte chimice care, asa cum se stie, duc la saracirea solului, diminueaza fertilitatea naturala si capacitatea acestuia de a genera structura biologica necesara culturilor. Totodata, este afectata calitatea apei freatice, care serveste nu numai plantelor, ci si animalelor si omului. Un nivel ridicat, de exemplu, al continutului n nitrati al apei duce la nmultirea unor alge care reduc continutul n oxigen si-l maresc pe cel de bioxid de carbon cu efect letal asupra pestilor. nlaturarea daunatorilor a dus la folosirea de pesticide, din nou un produs chimic, care a redus foarte mult diversitatea biologica. Interventii brutale si n domeniul amenajarii teritoriale, n special prin despaduriri, au provocat alunecari de teren si alte forme de distrugere a echilibrului natural. Abordarea exclusiv n termeni de costuri a fost prezenta si n sectorul cresterii animalelor, n care au dominat fermele de mari dimensiuni, cu numar mare de anumite animale, nsotite de riscul contaminarii rapide prin boli specifice (vezi, situatia dramatica actuala a zootehniei n UE, ca urmare a extinderii mbolnavirilor prin febra aftoasa la ovine si a bolii vacii nebune). PAC a ncurajat, prin masuri de piata organizata, cu sustinerea preturilor la niveluri care sa mentina n circuitul agricol chiar si producatorii marginali, cu cele mai ridicate costuri, aceasta orientare a exploatarilor agricole: cei mai eficienti fermieri aveau posibilitatea, prin sporirea productiei si comercializarea acesteia la preturi garantate, sa obtina ncasari mari. Rezultatele acesteia pot fi sintetizate astfel: - Cresterea productiei agricole si marirea gradului de autosatisfacere cu produse agricole (selfsufficient). - Cresterea productiei, a ofertei: productie excedentara (productia creste cu cca 2% pe an, iar consumul cu cca 0,5% ); din importator, a devenit exportator pentru cele mai multe produse agricole, chiar si din cele pentru care exista exportatori traditionali (ex. zaharul). - Cresterea costului sustinerii acestei politici: cheltuieli bugetare pentru stocare si subventionarea exporturilor, preturi mai ridicate la consumatori, costuri mai ridicate incluse n produsele industriale si influenta negativa asupra competitivitatii.

- Modernizarea agriculturii si sporirea productivitatii, dar si aplicarea unor metode intensive de cultivare (ngrasaminte, erbicide, pesticide, fertilizatori etc), n scopul cresterii productiei, acestea avnd efecte negative asupra mediului. - Venituri mai mari pentru fermieri, dar totusi insuficient de multumitoare pentru acestia. - Politici protectioniste fata de exterior, n contradictie cu politica GATT/WTO de liberalizare a comertului, inclusiv a comertului cu produse agricole. - Situatia agriculturii nsasi s-a schimbat radical n ultimele doua decenii, reducndu-se att contributia acesteia la PIB, ct si ponderea populatiei ocupate n aceasta ramura. Cu toate acestea, n UE agricultura continua sa fie subventionata pna la cca 42 % din valoarea totala a productiei (OECD, 1998). - Pret mai ridicat al produselor agricole - cost pentru consumatori si impact negativ asupra competitivitatii produselor. - Cheltuieli bugetare mari, prin FEOGA (platitorii de impozite): cca 70% din cheltuielile bugetare, initial; s-au redus la cca 50%. - Transfer financiar dinspre tarile net-importatoare (Marea Britanie), care ar fi fost avantaje de importuri de pe piata mondiala. - Ajutoarele platite fermierilor implica fraude (pentru a "smulge" cote mai mari si venituri mai mari), iar guvernele nu sunt interesate sa reduca aceste fraude. - Impact asupra preturilor mondiale: concurenta neloiala ca urmare a exporturilor subventionate si o protectie ridicata la import. - S-au agravat si unele probleme de mediu, tocmai datorita modului n care a fost orientata dezvoltarea productiei agricole dintre care pot fi mentionate: exploatarea nerationala a pamntului, apelndu-se la metode intensive de crestere a productiei, despaduriri masive, depopularea satelor si disparitia ruralului. Toate aceste urmari au dus la nevoia reformei PAC. Reforma Politicii Agricole Comune Reforma PAC si-a fixat anumite obiective si a apelat la instrumente adecvate, n functie de etapa respectiva. A) Anii 80: reducerea sprijinirii preturilor si descurajarea productiei. Metode: a. stabilizarea productiei: cantitate maxim garantata n vederea achizitionarii, peste care fie nu se mai acorda pretul garantat, fie fermierul platea un impozit special (taxa n coresponsabilitate), fie i se refuza acestuia cumpararea surplusului de catre autoritatile de interventie asupra pietei;

b. cote: plafoane de productie; c. ncurajarea diversificarii productiei; d. limitarea cresterii cheltuielilor bugetare. Totusi, n 1990, PAC era, n esenta, neschimbata. B) Reforma MacSharry - primii ani 90. O adncire a reformei a devenit necesara deoarece:

preturile nu au scazut suficient pentru a reduce productia si cheltuielile legate de supraproductie; celelalte masuri s-au dovedit destul de ineficiente; runda Uruguay a exercitat o presiune n directia reducerii protectiei la import si a subventiilor la export.

Obiectivele si instrumentele reformei MacSharry Reforma MacSharry din 1992 - o reforma mai radicala, favorizata si constrnsa de:

trecerea la Piata Interna, cu stimularea concurentei n toate domeniile; presiunea partenerilor comerciali n cadrul rundei Uruguay.

Interior:

de la sustinerea preturilor garantate, cu niveluri mai mari dect preturile mondiale, la sustinerea veniturilor fermierilor sub forma unor compensatii directe, inclusiv pentru pamnturi necultivate (area payments);

preturile interne mai aproape de preturile mondiale (la cereale, carne de vita), diferenta, platita sub forma de compensatii care sa le mentina veniturile (71% din veniturile pentru cereale)- plati transparente;

aceasta a ncurajat utilizarea cerealelor n hrana animalelor, nlocuind maniocul (carbohidrati), glutenul de porumb sau boabele de soia (proteine), care aveau un pret artificial. Domeniul: cereale, plante oleaginoase si proteice, tutunul, lapte, carne de vita, si de ovine -cca 70-80% din vnzarile agricole. Prin cereale, efect si asupra porcinelor si pasarilor. Nemodificate: zahar, vin, legume, fructe, uleiul de masline;

pentru obiective de mediu, pamntul necultivat pentru cereale poate fi folosit n alte scopuri dect pentru culturi (exemplu, pentru pasunat), si prin folosirea de metode de cultura extensive;

stimularea diversificarii activitatilor economice n mediul rural (ex. agro-turism);

scheme pentru pensionari mai devreme.

Import:

tarificarea prelevarilor variabile (convertirea barierelor netarifare n taxe vamale conventionale) si reducerea progresiva a nivelului rezultat (36%); reducerea cheltuielilor pentru subventii la export cu 36%, iar volumul subventiilor cu 21%.

Viitorul PAC - o Noua Politica Agricola si Rurala Reforma Mac Sharry: incompleta. Continuare prin trecerea de la CAP la CARPE (Common Agricultural and Rural Policy for Europe). Obiectiv: a asigura o agricultura eficienta din punct de vedere economic, sustenabila din punct de vedere al mediului si care sa stimuleze o dezvoltare integrata a zonelor rurale ale Uniunii Europene. Semnificatia: agricultura apartine dintotdeauna ruralului si nu se poate dezvolta o adevarata politica agricola cu omiterea si ignorarea mediul sau natural - colectivitatile satesti. Este o abordare dificila, deoarece pare a fi o ntoarcere la trecut si, ntr-un anumit sens, chiar este o "ntoarcere", dar de pe alte baze, de pe pozitia, speram, a celor care au nvatat, platind un anumit pret, ca mediul este ceva n care oamenii se integreaza cu mare atentie pentru a-l conserva ct mai aproape de echilibrul format prin nsasi legile naturii. Nu dominatia asupra naturii este "lozinca" la moda, ci conservarea, protejarea, mentinerea sunt termenii care exprima o noua filozofie asupra relatiei om-natura. O politica economica nteleapta nu poate face abstractie de o asemenea relatie. Este ceea ce se afla la baza noii orientari n domeniul PAC. Modul n care va evolua politica agricola n UE n perioada urmatoare va fi, n mod cert influentat de cel putin doi factori: admiterea de noi membri dintre actualii candidati din Europa Centrala si de Est, care, mai devreme sau mai trziu, vor aduce cu ei si complicatul dosar agricol; reluarea negocierilor n cadrul WTO, inclusiv asupra comertului cu produse agricole, ceea ce va obliga UE sa tina seama n mai mare masura de exigentele si regulile comertului mondial cu produse agricole si sa slabeasca si mai mult orientarea preferentiala spre interiorul UE, nca prezenta n PAC.

Integrarea agriculturii romanesti in agricultura europeana. Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana urmeaza un drum mult mai dificil care va fi resimtit de toti romanii si care vizeaza integrarea economica. Agricultura romaneasca, la randul sau, se va alinia politicii agricole commune un model, un mecanism foarte bine reglementat. Finalizarea tardiva [2004] a negocierilor privind capitolul Agricultura ca urmare a dinamicii schimbarilor P.A.C au schimbat unele date din Documentul initial de pozitie al Romaniei, dar a permis si o libertate de abordare si deciziecum ar fi : selectarea schemei de plati directe, platile complementare, modalitatile de plata, transferurile intre alocatiile bugetare,definirea criteriilor de eligibilitate pentru acordare sprijinului direct, amanunte semnalate de Rusu si Giurica, in revista Cereale si Plante Tehnice Nr. 10/2006 Asadar, politica agricola actuala [ in conformitate cu P.A.C.] se bazeaza pe doi piloni principali : Pilonul I. Politica de piata - care urmareste acordarea tuturor formelor de sprijin pentru sustinere veniturilor agricultorilor si se bazeaza pe sustinere financiara din partea Fondu-lui European de Garantare Agricola si Bugetului National. Prin acest pilon sunt finantate organizatiile commune de piata, subventiile la export interventiile pe piata pentru anumite produse [preturi minime garantate pentru grau, porumb, lapte-unt, carne de vita etc.] platile directe europene [ prin F.E.G.A] si platile directe complementare [prin bugetul national]. Pilonul II. Politica de dezvoltare regiinala urmareste concomitant competivitatea si bunurile publice cu accent pe functiile de mediu si de dezvoltare rurala. Sprijinul acordat fermierilor romani din bugetul comunitar este de 25% din valoarea platilor directe acordate in U.E.in primul an, urmind sa creasca in urmatorii 3 ani cu 5% pe an, apoi cu 10% pe an pina la atingerea procentului de 100% din sprijinul U.E-15 Guvernul Romaniei, prin bugetul Ministerului Agriculturii poate suplimenta valoarea sprijinului (cu aprobarea Comisiei) cu conditiile respectarii unei scheme de plati nationale (top-up - uri) iar valoarea acestora sa nu depaseasca 55% din nivelul platilor directe din U.E. Schema de sprijin conform cu PAC cuprinde culture arabile : cereale, culturi proteice, seminte oleaginoase si plante pentru fibre, cartofi

leguminoase pentru boabe (linte, naut, mazariche) orez dar si produse zootehnice cum ar fi : carne de vitel si vita, ovine, caprine, lapte, produse lactate etc. Platile nationale directe complementare pot imbraca mai multe optiuni : a/ pentru un grup de sectoare de exemplu, sector vegetal si sector zootehnic b/ pentru un sector anume sau un subsector de exemplu, pentru 1-2 produse din culturile arabile iar restul se imparte uniform pentru celelalte culture arabile. c/ o schema pentru terenurile set-aside. Platile complementare nu pot fi acordate pentru sectoarerle neacoperite de schemele de sprijin din Uniunea Europeana -15 (cartofi de consum, sfecla de zahar, fructele, legumele sau alte culturi. Pilonul III Strategia aleasa in ceea ce priveste finantarea a acoperit teritoriul national deoarece punctele tari si punctele slabe ale agriculturii si spatiului rural romanesc sunt oarecum aceelasi in mai toate regiunile. Astfel a fost elaborat un Plan National Strategic pentru Dezvoltare Rurala care defineste in perioada 2007-2013 urmatoarele obiective: Cresterea competitivitatii sectoarelor agroalimentare si forestiere; Imbunatatirea mediului si spatiului rural; Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale; Demararea si functionarea initiativelor de dezvoltare locala (LEADER). Aceste obiective constitue dealtfel si esenta masurilor cuprinse in cele 4 axe ale Program National de Dezvoltare Rurala (PNDR) finantat in perioada 2007-20013 cu peste 4,8miliarde de euro dupa cum urmeaza : Axa 1 - Cresterea competivitatii sectoarelor agro-alimentar si forestier . Aceasta axa beneficiaza de o alocare de aproximativ 45% din totalul sumelor repartizate PNDR. Prin aceste masuri se urmareste imbunatatirea competentei fermierilor si persoanelor care isi desfasoara activitatea in sectoarele agroalimentar si forestier care sa permita un management mai bun al exploatatiilor agricole si forestiere. Axa 2 - Imbunatatirea mediului si peisajului (spatiului) rural prin utilizarea durabila a terenurilor agricole si forestiere. Alocatia financiara este de 27,5% din PNDR. Prin masurile acestei axe se urmareste utilizarea continua a terenurilor agricole, prin aplicarea unor tehnologii durabile compatibile cu protectia si imbunatatirea biodiversitatii, solului, apei si

aerului.Se are in vedere extinderea suprafetelor forestiere pe terenurile agricole si nonagricole si sprijinirea fermierilor prin compensatii pentru implementarea retelei Natura 2000, protectia pasarilor si habitatelor, sprijin pentru zonele montane defavoprizate, plati de agromediu. Axa 3 - Cresterea calitatii vietii in mediul rural si diversificarea economiei rurale, cu o alocare financiara de 31% din PNDR. Aceasta axa vizeaza diversificarea activitatilor economice nonagricole si incurajarea micilor intreprinzatori, modernizarea infrastructurii rurale diversificarea facilitatilor si atractiilor turistice. Axa 4 - LEADER este o axa metodologica finantata pentru functionalitate cu 2,5% din PNDR si urmareste imbunatatirea guvernarii locale a teritoriilor. Utilizarea metodologiei LEDER prezinta cateva avantaje certe : raspunde nevoilor locale specifice, valorifica, resursele locale, mobilizeaza actorii locali reprezentanti ai populatiei rurale, ofera zonelor posibilitati de cooperare, dezvolta managementul ethnic la nivel local. Prin urmare obiectivele strategice si obiectivele specifice mentionate in Planul National Strategic vor fi implmentate prin masuri concrete, iar prioritatile specifice pentru fiecare Axa sunt justificate prin balanta indicative dintre prioritati.

Bibliografie
1. Bocacea Sorin - Institutii si politici publice in Uniunea Europeana, Ed. Cantes. Iasi 2004 2. Gavrilesc Dinu Agricultura romaneasca de la subzistenta la eficienta. 3. Gilbert Gornig, Ioana Eleonora Rusu. Ed C.H.Beck - Dreptul Uniunii Europene, editia a-2a, Bucuresti 2007 4. Hen Jacques Christian - Uniunea Europeana, Editia a -10-a in limba Romana, Ed.Coresi, 2006 5. Leonte, J., Giurca, D., Campeanu, V., Piotet, Ph. Politica agricola comuna Consecinte asupra Romaniei, Institutul European din Romania, Bucuresti, 2003. 6. Miron, D., Dragan, G., Paun, L., Ilie, F., Cibian - Economia integrarii europene, Editura ASE, Bucuresti, 2002, pp. 418-446 7. Nechifor Catalin Ioan Politica agricola comuna, Bucuresti, 2008 8. Pascariu, G. C. - Uniunea Europeana. Politici si preturi agricole. Editura Economica, Bucuresti, 1999, pp. 11-260 9. Zaharia Narcisa Politica agricola comuna si dezvoltarea rurala 10. Planul national de dezvoltare rurala 2007-2013 Guvernul Romaniei, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale