UNIVERSITATEA DIN PITETI FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE Studii masterale specializarea: A.A.C.T.S.O.

REFERAT
LA FISCALITATE IN AFACERI

IMPOZITE DIRECTE

Coordonator tiinific: Prof.Univ.Dr.Ec. POPESCU LUIGI

Absolvent:
BRICEAG Valentina ANUL I ;GRUPA I-a

PITESTI 2011

IMPOZITE DIRECTE
Caracterizarea generala a impozitelor directe Dupa 19 ani de tranzitie spre o economie ,,functionalade piata, fiscalitatea ramane o controversata problema a economistilor.Aceasta poate sa stimuleze sau sa obtureze mecanismele economiei,poate sa asigure sau sa nu asigure protectie sociala reala contribuabililor onesti,care isi platesc in mod constant obligatiile fiscale.O cerinta primordiala a fiscalitatii in prezent este reducerea acestei presiuni fiscale,care sa stimuleze contribuabilii persoane fizice si juridice,care sa aduca in economia reala sumele vehiculate in economia subterana,ca combata evaziunea fiscala. In evolutia lor,impozitele directe au tinut pasul cu dezvoltarea economiei, deoarece ele se stabilesc fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activitati, fie pe venit sau pe avere. Impozitele directe, fiind individualizate, reprezinta forma cea mai veche de impunere. Ele s-au practicat si in oranduirile precapitaliste,insa, o extindere si o diversificare mai mare au cunoscut abia in capitalism.Cu deosebire in primele decenii ale secolului al20lea, in locul impozitelor asezate pe obiecte materiale au pe diferite activitati,cum sunt cele comerciale si industriale,deci al impozitelor de tip real,si-au facut aparitia impozitele stabilite pe diferite venituri( salarii,profit,renturi) sau pe avere( mobiliara sau imobiliara), adica impozitele de tip personal,care au condos la extinderea impunerii prin aducerea printer platitorii de impozite si a marii mase a muncitorilor si functionarilor. Prin urmare, impozitele directe fiind nominative si avand un cuantum si termene de plata prcis stabilite, iar acestea sunt aduse din timp la cunostinta platitorilor, sunt mai echitabile si deci mai de preferat decat impozitele indirecte,deoarece la acestea din urma consumatorii diferitelor marfuri si servicii nu stiu cu anticipatie cand si mai ales cat vor plati statului, sub forma taxelor de consumatie si a altor impozite indirecte.

A. Impozitele reale
Impozitele de tip real au cunoscut o larga raspandire in perioada capitalismului ascendant. Astfel, in primele stadii de dezvoltare a capitalismului, cand pamantul constituia forma de baza a bogatiei si principalul mijloc de productie, intr-o serie de tari europene a fost introdus impozitul funciar( pe pamant). Pentru stabilirea marimii acestuia se foloseau diferite criterii ca, de exemplu: numarul plugurilor utilizate in vederea lucrarii
2

pamantului,intinderea terenurilor cultivate si calitatea acestora, marimea arenzii,pretul pamantului etc. Cu timpul, cladirile( folosite ca locuinte, pravalii,magazine etc) devin,alaturi de pamant, o alta forma importanta a averii imobiliare, mai ales in mediul urban. In vederea impunerii acesteia a fost introdus impozitul pe cladiri. Stabilirea acestui impozit se facea tot in baza unor critirii exterioare,cum sunt: numarul si destinatia camerelor, suprafata construita, numarul usilor si ferestrelor, marimea curtii etc. Astfel de criterii nu prmiteau o impunere echitabila, deoarece se aplicau izolatsi nu ofereau o imagine completa asupra marimii obiectului impozabil. Dezvoltarea manufacturilor, a afbricilor, a comertului si desfasurerea altor activitati libere au condos la cresterea numarului mestesugarilor, fabricantilor, comerciantilor, liber-profesionistilor. Pentru impunerea acestora, s-a introdus impozitul pe activitatile industriale, comerciale si profesiile libere. La baza stabilirii acestui impozit au fost asezate diferite criterii de ordin exterior,si anume: marimea localitatii in care intreprinderea considerate isi desfasura activitatea, natura intreprinderii, marimea capitalului, numarul muncitorilor. Prin urmare, nici in acest caz impozitul stabilit nu era dimensionat in functie de capacitatea contributive reala a platitotului. Avantul luat de industrie si comert a atras dupa sine dezvoltarea relatiilor de credit, a bancilor si a comertului cu hartii de valoare. In aceste imprejurari apare o categorie de personae care se ocupa cu plasarea capitalurilor banesti de care dispun in oeratii speculative. Pentru impunerea acestora, s-a introdus impozitele pe capitalurile banesti. Acest impozit se stabilea fie in functie de volumul dobanzilor pe care debitorul le platea pentru capitalul luat cu imprumut, fie in functie de volumul dobanzilor pe care creditorul le incasa pentru capitalul dat cu imprumut. Impozitele de tip real se practica si in zilele noastre. Astfel, intr-o serie de tari in curs de dezvoltare, exploatatiile agricole sunt supuse unoe impozite de tip real. In cazul acestor impozite, sarcina fiscala este dimensionata in functie de suprafata de teren, de numarul anumalelor, de cantitatea de ingrasaminte folosite, de valoarea materialelor procurate pentru lucrarile de irigatii sau de alti factori. Rezulta ca, in cazul impozitelor reale, la impunere nu se ia in considerare produsul net real al obiectelor impozabile, ci produsul brut sau cel mediu prezumat, ceea ce ii dezavantajeaza pe micii producatori si ii avantajeaza pe marii producatori care au conditii pt a realia un venit mai mare decat cel mediu.

B.

Impozitele personale

Trecerea de la impozitele de tip real la cele de tip personal s-a facut treptat. Astfel, in unele tari, aceasta s-a realizat in ea de-a doua jumatate a secolului al19-lea, iar in altele, in primele decenii ale secolului 20. Inlocuirea impunerii reale cu impunerea personala se datoreaza mai multor cauze. In primul rand, este de mentionat faptul ca in perioada capitalismului ascendant, muncitorii fiind lipsiti de proprietati funciare, cladiri sau capitaluri mobiliare, nu puteau fi supusi la plata impozitelor reale. In schim, ei suportau gruel impozitelor indirecte care le afecta din plin puterea de cumparare. In al doilea rand, trecerea la impozitele personale a devenit o necessitate, deoarece impozitele indirecte erau tot mai apasatoate pt cei cu venituri mici, iar impozitele reale prezentau, dupa cum s-a vazut, o serie de carente. Ca atare, se simtea nevoia introducerii unui sistem de impozite care sa elimine neajunsurile semnalate mai inainte sa se asigure impunerea progresiva a veniturilor sau a averii, introducerea minimuli neimpozabil si acordarea unor inlesniri contribuabililor cu familii numeroase. Drept urmare,s-a procedat la o anumita diferentiere a sarcinii fiscale, in functie de marimea veniturilor sau a averii si de situatia personala a fiecarui platitor, ceea ce de fapt a marcat trecerea la sistemul impozitelor personale. Impozitele personale se intalnesc sub forma impozitelor pe venit si,respectv, a impozitelor pe avere.

C.

Impozitele pe venit

Au putut fi introduse atunci cand s-a inregistrat o suficienta dferentiere a veniturilor realizate de diferite categorii sociale. Acest moment este marcat de cresterea numarului muncitorilor si functionarilor, care realizau venituri sub forma salariilor, a industriasiilor, comerciantilor si bancherilor care realizau venituri sub forma profitului si a proprietarilor funciari care care obtineau venituri sub forma rentei. In calitate de subiecte ale impozitului pe venit,apar,asadar , persoanele fizice si cele juridice care realizeaza venituri din diferite surse: Impozitul pe venitul persoanelor fizice: La plata acestui impozit sunt supuse persoanele fizice care au domiciliul sau rezidenta intr-un anumit stat, precum si cele nerezidente, care realizeaza venituri din surse aflate pe teritoriul acelui stat, cu unele exceptii prevazute de lege.

De la plata impozitului pe venit se acorda unele scutiri. Sunt scutiti suveranii si familiile regale, diplomatii straini acreditati in tara respective, uneori militarii, institutiile publice si persoanele fizice care realizeaza venituri sub nivelul minimului neimpozitabil. Venitul impozabil este cel care ramane din venitul brut, dup ace se fac anumite cazaminte cum sunt: cheltuielile de productie, dobanzile platite pt creditele primate, primele de asigurare platite, cotizatiile la asigurarile de boala, de accidente si de somaj, precum sila casele de pensii, pierderile din activitatea anilor precedenti, pierderi provocate de calamitati naturale. Atunci cand veniturile obtinute in comun de mai multe personae nu se pot individualiza, impunerea se face pe ansamblul persoanelor care au participat la realizarea acestora, adica pe o families au pe o gospodarie. In practica fiscala se intalnesc doua sisteme de asezarea a impozitelor pe veniturilor persoanelor fizice: sistemul impunerii separate poate fi intalnit fie sub forma unui impozit unic pe venit, care permite totusi o impunere diferentiata pentru fiecare categorie de venit, fie prin instituireamaimultor impozite, care vizeaza fiecare in parte venitul obtinut dintr-o anumita sursa. sistemul impunerii globale presupune cumularea tuturor veniturilor realizate de o persoana fizica, indifferent de sursa de provenienta, si supunerea venitului cumulate unui singur impozit. Se practica in tari ca SUA, Germania, Franta, Italia, Belgia, Marea Britanie etc. Persoanele care ralizeaza venituri din mai multe surse sunt avantajate, deoarece nu mai sunt afectate de consecintele progresivitatii impunerii, care se fac simtite de cumularea veniturilor practicata in sistemul impunerii globale. Pentru calcularea impozitului pot fi utilixate cote proportionale sau cote progresive. Cel mai frecvent utilizata este impunerea in cote progressive pe transee de venit. Numerul transeelor si nivelul cotelor difera de la o tara la alta. In Japonia, nivelul progresivitatii ajunge pana la 50%, iar in Australia aceasta se opreste la 60%. In SUA, se realizeaza doua cote de impozit, respective 15% pt cei care realizeaza venituri intre 2001-30 000$ si 28% pt cei cu venituri de peste 30 000$. Ca tendinta pe plan mondial, se remarca faptul ca incasarile provenite din impozitele asezate asupra veniturilor realizate de personaele fizice cunosc o crestere continua, detinand o pondere mai mare in totalul dumelor inscrise in buget, comparative cu cele provenite din impozitele percepute pe veniturile persoanelor juridice. De mentionat ca nu sunt supuse impozitarii: pensile de orice fel si ajutoarele primite in cadrul sistemului asigurarilor sociale, alocatiile de stat pt

copii,pensile de intretinere, bursele acordate elevilor, studentilor sau doctoranzilor, dobanzile acordate pt titlurile de stat, precum si cele aferente depunerilor la vedere in conturi la societati bancare, sumele sau bunurile primate ca ajutor, donatie, mostenire sau sponsorizare, potrivit legii, sumele primate de asigurati in baza contractelor de asigurare de bunuri sau peroane, etc. Impozitul pe profitul persoanelor juridice: Pentru stabilirea impozitului pe profitul realizat de persoanele juridice, in unele tari se foloseste acelasi system de impunere ca in cazul persoanelor fizice, iar in altele se practica un system distinct. In general, modul in care se realizeaza impunerea profitului realizat de persoanele juridice este determinat de organizarea acestora, ca sociatati de personae sau ca societati de capital. In cazul societatilor de personae, impunerea veniturilor acestora se face frecvent in baza sistemului aplicat veniturilor personaelor fizice, deoarece este dificil sa se faca distinctie intre averea fiecareia din persoanele associate si patrimonial societatii respective. La societatile de capital, poate fi facuta o demarcatie neta inte averea personala a actionarilor si patrimonial societatii; actionarii raspund pentru actele si faptele societatii numai in limitele partii de capital pe care o detin. Profitul obtinut de o societate de capital se repartizeaza atat actionarilor sub forma de dividende, cat si societatii pt constituirea unor fonduri. Prin urmare, in cazul societatilor de capital putem vorbi de profitul societatii inainte de repartizare, de profitul repartizat actionarilor sub forma de dividende si de profitul ramas la dispozitia societatii. In ceea ce priveste impozarea propriu-zisa a profitului net abtinut de societatile de capital, practica fiscala internationala permite evidentierea urmatoarelor situatii: -in unele tari cotele de impunere sunt differentiate in functie de proprietarul capitalului social. De exemplu, in Bulgaria, profitul intreprinderilor des tat de interes national este impozitat cu o cota de 52%, iar cel al intreprinderilor de interes local cu 42%. -cotele de impunere sunt differentiate in functie de natura activitatilor din care se obtine profitul. Aceasta situatie se intalneste in Ucraina, Franta, Germania, Bulgaria si Romania.nivelul cotelor de impunere este stability in functie de cifra de afaceri -utilizarea unor cote de impozit diferite, dupa cum impozitul este un venit al bugetului de stat sau al bugetelor locale

- utilizarea unei singure cote de impunere. In Marea Britanie cota principala este de 33%, iar pt societatile mici se foloseste o cota de 25%. In Germania intalnim cota cea mai ridicata( 50%), iar in majoritatea tarilor cota impozitulie se situeaza intre 30-40%, urmarindu-se ca aceasta san u aiba un character descurajator pt agentii economici. -Impunerea profitului realizat de persoanele juridice se face, de regula, annual, pe baza declaratiei de impunere intocmite de acestea. Impoitele stabilite conform celor mai sus mentionate sunt trecute de catre organelle fiscale in registrul de rol.

D.

Impozitele pe avere

Instituirea acestor impozite a fost facuta in stransa legatura cu faptul ca diferite personae fizice si juridice au drept de proprietate asupra unor bunuri mobile sau imobile. In practica fiscala din diferite tari, impozitele pe avere se intanesc sub urmatoarele forme: impozite asupra avrii propriu-zise, impozite pe circulatia averii si impozite pe sporul de avere sau pe resterea valorii averii. Impozitele asupra averii propriu-zise pot fi intalnite atat ca impozite stabilite asupra averii, dar platite din venitul obtinut de pe urma averii respective, cat si ca impozite instituite pe substanta averii. Acestea din urma conduc lamicsorarea materiei impozabile, deoarece se platesc chiar din substanta averii supuse impunerii, motiv pt care se intalnesc foarte rar ca impozite cu character permanent. Ele sunt introduce, de regula, ca impozite exceptionale pe avere, care se percep o singura data( de exemplu, in timpul sau dupa terminarea unui razboi). Ca impozite asupra averii propriu-zise care se intalnesc mai frecvent, putem aminti:impozitele pe proprietati imobiliare si impoziteleasupra activului net. Impozitele pe proprietatile imobiliare se intalnesc cel mai adesea sub forma impozitelor asupra terenurilor si cladirilor. Aceste impozite au ca baza de impunere fie valoarea de inlocuire sau valoarea declarata de proprietar, fie veniturile capitalizate pivind bunurile respective. Cotele de impunere sunt in general scazute. Apelarea la impozitele pe terenuri si cladiri se face atat din considerente de ordin financiar ( procurarea de venituri pentru bugetul statului), cat si din alte motive. Impozitul pe propritataea funciara este concepu si ca un instrument de influentarea a a modului de folosinta a fondului funciar. In acest

sens, cotele de impozit sunt differentiate atat in functie de categoria de folosinta a terenului, cat si de amplasamentul acestuia. Impozitul asupra activului net are ca obiact intreaga avere mobile si imobila pe care o detine un contribuabil. Desi, in principiu, sub incidenta acestui impozit ar trebui sa cada toate activele care pot fi evaluate, in realitate se impugn doar patrimoniul agricol si cel forestier, fondul funciar, bunurile mobile si immobile utilizate pt desfasurarea de activitati comerciale, profesii libere etc. din care s-au dedus datoriile care le graveaza. Pt calcularea impozitului pe activul net se folosesc fie cate proportionale, fie cote progressive. Impozitele pe circulatia averii se instituie in legatura cu trecerea dreptului de proprietate asupra unor bunuri mobile si immobile de la o persoana la alta. In aceasta categorie intalnim: impozitul pe succesiuni, impozitul pe donatii, impozitul pe actele de vanzare-cumparare, impozitul pe circulatia capitalurilor

E. Impozite pe profit
Conceptul de impozit Impozitul este o prelevare obligatorie si gratuita efectuata de catre stat asupra resurselor sau bunurilor individuale sau ale colectivitatii (in cazul nostru capitalul) si platita in bani. El constituie o sursa a finantarii cheltuielilor de interes general al statului si al administratiei locale, fiind un instrument al politicii economice, prin care se redistribuie o parte a veniturilor, putand fi stimulate investitiile si inviorarea conjuncturii economice. Impozitul reprezinta izvorul principal al formarii veniturilor bugetului de stat si al finantarii cheltuielilor publice. El este o functie crescatoare a venitului: la o rata de impunere fiscala data , el sporeste cand venitul creste. Din punct de vedere economic , impozitul imbraca diferite forme: direct, indirect; pe consum si pe venit; pe capital, pe dobanda etc. Nu este posibil si nici echitabil sa se practice un impozit unic. Aceasta deoarece elementele impozabile venitul, averea, produsele ce fac obiectul schimbului, serviciile etc. pot fi mai bine diferentiate si impuse prin aplicarea mai multor forme de impozite. Impozitul pe venit este un impozit anual, perceput de catre stat asupra venitului persoanelor fizice si a celor juridice (unitati economice, industriale, agricole, comerciale, bancare, institute de cercetare stiintifica, unitati din domeniul culturii si artei etc.).Pentru persoanele fizice se diferentiaza in

dependenta de marimea venitului si de starea sociala a contribuabililor. Progresivitatea impunerii veniturilor unora dintre persoanele fizice si acordarea de facilitati altora este cunoscuta sub denumirea de echitate verticala. Se mai foloseste si notiunea de echitate fiscala orizontala, care presupune perceperea de impozite egale la venituri egale, indiferent de sursa veniturilor. Ca parghie economica, impozitul pe venit, indeosebi cel pe profitul societatii comerciale, este folosit pentru stimularea investitiilor intreprinderilor, a cercetarii stiintifice, progresului tehnic, largirea exportului, sau dezvoltarea economica. Impozite pe profit Cunoscutul economist si filosof scotian, Adam Smith, este considerat parintele economiei politice moderne mai ales datorita tratatului sau O cercetare asupra natiunilor si cauzelor avutiei natiunilor (publicat in 1776), tradus in limba romana sub titlul ,,Avutia natiunilor. Lucrarea contine si patru maxime formulate de Adam Smith, care trebuie luate in considerare atunci cand se discuta despre impozit: Trebuie ca supusii fiecarui stat sa contribuie, pe cat posibil, la sustinerea statului, in raport cu posibilitatile lor, adica in raport cu venitul fiecaruia. Impozitul pe care fiecare persoana este obligata sa il plateasca trebuie sa fie bine precizat si nu arbitrar. Epoca (adica termenul) de plata, modalitatea si suma de plata trebuie sa fie clare si evidente, atat pentru contribuabili, cat si pentru orice alta persoana. Orice impozit trebuie sa fie perceput la timpul si modul care reies a fi cele mai convenabile pentru contribuabil ca sa-l plateasca. Orice impozit trebuie sa fie astfel conceput incat sa scoata si sa instraineze din buzunarele populatiei cat mai putin posibil, peste atat cat poate aduce in tezaurul public al statului. Impozitul poate frana activitatea economica a contribuabililor, asadar toate tarile, tinand cont de aceste principii, au incercat sa stabileasca impozite cat mai just repartizate, atat ca termen cat si ca modalitate de plata, in functie de venitul populatiei. Venitul sau profitul obtinut din capital se imparte in mod firesc in doua parti: partea care reprezinta dobanda si apartine proprietarului capitalului, si surplusul, care depaseste suma necesara pentru plata dobanzii. Evident ca aceasta din urma parte nu poate fi impusa direct. Ea reprezinta o compensatie pentru riscul si osteneala utilizarii capitalului. Cel ce utilizeaza un capital trebuie sa obtina aceasta compensatie, pentru ca altfel ar disparea motivatia de a

utiliza capitalul in felul respectiv. Prin urmare, daca ar fi impus direct, in proportie cu intregul profit, ar fi nevoie fie sa urce rata profitului, fie sa faca astfel incat impozitul sa cada pe dobanda banilor, adica sa plateasca o dobanda mai mica. Daca i-ar da destinatia de capital agricol, folosindu-l in cultura pamantului, el ar putea urca rata profitului, sau retine o parte cat mai mare din productia pamantului sau. aceasta se poate realiza doar printr-o reducere a arenzii, ceea ce face ca plata impozitului sa cada in sarcina proprietarului. Daca ar utiliza capitalul in comert sau in manufactura, el ar putea urca rata profitului numai printr-o urcare a pretului marfurilor; in acest caz, plata finala ar cadea in intregime in sarcina consumatorului acelor marfuri. Dobanda pare, la prima vedere la fel de apta sa faca obiectul unui impozit direct, ca si renta pamantului. Si ea este un produs net care ramane dupa completa compensare a riscului si ostenelii depuse in folosirea capitalului. Dupa cum un impozit asupra rentei nu poate urca arenzile, tot astfel un impozit pe dobanda banilor nu poate urca procentul dobanzii, deoarece se presupune ca, dupa plata impozitului, cantitatea de capital mobiliar sau de bani din tara, ca si intinderea de pamant, ramane aceeasi ca si inainte. Rata obisnuita a profitului e determinata pretutundeni de cantitatea de capital disponibil pentru plasament, in raport cu totalitatea plasamentelor sau cu afacerile ce urmeaza a fi facute cu aceste capitaluri. Totalitatea plasamentelor sau afacerilor ce se pot face cu capital nu poate fi nici sporita si nici redusa prin impozite asupra dobanzii banilor, prin urmare, daca asemenea impozite nici nu sporesc, nici nu reduc cantitatea de capital disponibil, rata normala a profitului ramane desigur aceeasi. In acest caz, partea din profit necesara pentru compensarea riscului si ostenelii celui ce investeste capitalul ramane si ea neschimbata, asa cum nici osteneala nu se modifica. Prin urmare, la prima vedere, dobanda banilor pare tot atat de potrivita pentru a face obiectul unei impuneri directe, ca si renta pamantului. Exista insa doua imprejurari in care dobanda este mult mai putin ridicata pentru a face obiectul unei impuneri directe, decat renta pamantului. Mai intai, nici intinderea si nici valoarea pamantului posedat de cineva nu pot fi vreodata secrete, ba pot fi contatate chiar cu mare exactitate. Totalul capitalului, insa, este aproape in toate cazurile secret, si cu greu poate fi evaluat, chiar cu o exactitate relativa. El este totodata supus variatiilor aproape continue. Rareori trece un an, adeseori nici o luna, uneori nici chiar o zi, in care capitalul sa nu se modifice intr-o masura mai mare sau mai mica. In al doilea rand, pamantul este un obiect ce nu poate fi mutat dintr-un loc intr-altul, pe cand capitalul poate fi cu usurinta deplasat. Proprietarul de pamant

10

este neaparat cetatean al tarii in care se afla proprietatea sa, pe cand proprietarul de capital este propriu-zis un cetatean al lumii si nu neaparat legat de o anumita tara. Adam Smith subliniaza unul din avantajele proprietarului de capital, si anume acela de a-si transfera capitalul, dintr-o unitate in alta, sau dintr-o tara in alta, mai ales atunci cand acesta este supus unor cercetari vexatorii in scopul de a-l impune la dari impovaratoare. De aceea natiunile care au incercat sa puna impozite pe venitul capitalului, au fost nevoite sa se multumeasca, in locul unor cercetari riguroase, cu o evaluare foarte vaga, si deci, mai mult sau mai putin arbitrara . Astfel, observa Adam Smith, orice cetatean vazandu-se impus cu mult sub venitul sau real, nu poate protesta, chiar daca vecinul sau ar fi impus cu ceva mai putin decat el. In toate tarile a existat grija de a se evita cercetarile severe in ceea ce priveste situatia materiala a particularilor. In Hamburg exemplifica Smith fiecare locuitor este obligat sa plateasca statului un anumit procent din tot ceea ce poseda si, dat fiind ca averea populatiei din Hamburg consta mai ales in capital, acest impozit poate fi considerat aplicat asupra capitalului. Fiecare se impune singur si, in prezenta functionarului public, depune in fiecare an o anumita suma de bani la tezaurul public, declarand sub juramant ca acea suma reprezinta 15% din tot ceea ce poseda el, fara a declara insa la cat se ridica averea sa si fara a fi supus vreunei cercetari in aceasta privinta. Intr-o republica mica, in care populatia are deplina incredere in autoritatea publica si este convinsa de necesitatea impozitului, pentru sustinerea statului si incredintata ca i se va da in mod corect aceasta destinatie, se poate de obicei conta ca plata lui sa se faca constiincios, si de buna voie. In Olanda, dupa inaltarea principelui de Orania la demnitatea de statthouder, intreaga avere a unui cetatean era impusa la o stare de 2%. Ca si in Hamburg, populatia din Olanda aplica aceeasi metoda. Intr-o tara in care dobanda curenta pe piata depaseste rareori 3%, un impozit de 2% echivaleaza cu 13 silingi si 4 peni la lira pe un maxim de venit net pe care-l produce in general capitalistul observa Smith in anul 1776. Este un impozit pe care putini oameni l-ar putea plati fara a le fi afectat, mai mult sau mai putin capitalul.Chiar daca este destul de greu de suportat, in caz de necesitate nationala, populatia plateste acest impozit, cedand chiar o parte din capitalul sau, in scopul de a sprijini statul. Nu este insa posibil sa se constituie acesta timp mai indelungat, caci impozitul ar ruina in curand pe contribuabili, facandu-i cu desavarsire inapti de o asemenea sprijinire.

11

Impozitul pe capital, stabilit prin legea impozitului funciar din Anglia, desi e proportional cu capitalul, totusi nu a fost pus cu intentia de a stirbi sau de a prelua vreo parte din capital. El e conceput numai ca un impozit pe dobanda banilor, in aceeasi proportie ca si renta pamantului. Se observa ca impozitul din Hamburg a fost conceput ca un impozit nu de capital, ci pe dobanda sau pe venitul net al capitalului, in timp ce impozitul din Olanda era creat intentionat ca impozit pe capital. In unele tari se pun impozite extraordinare pe profitul capitalului, atunci cand capitalul e utilizat uneori in anumite ramuri de comert, iar alte ori in agricultura.

F. IMPOZIT PE VENIT GLOBAL

Dup ncheierea unui an fiscal, potrivit Ordonanei Guvernului nr.73/1999 privind impozitul pe venit, urmeaz s se stabileasc impozitul pe venitul global, ntruct sumele reinute n timpul anului reprezint numai pli anticipate n contul impozitului datorat pe ntreg anul. Numim impozit pe venitul anual global suma de bani datorit de o persoan fizic pentru veniturile realizate ntr-un an fiscal. Ea se poate determina prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil stabilit n condiiile prezentei ordonane. Cumularea tuturor veniturilor realizate ntr-un an i stabilirea impozitului pe baza lor respect prevederile articolului 53 din Constituia Romniei potrivit cruia cetenii au obligaia s contribuie prin taxe i impozite la cheltuielile publice. Sunt subiecte ale impozitului pe venit n condiiile prevzute de ordonan urmtoarele: Persoanele fizice romne cu domiciliul n Romnia pentru veniturile obinute att n Romnia ct i n strintate. Persoanele fizice romne fr domiciliu n Romnia pentru veniturile obinute n Romnia prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul Romniei sau ntr-o perioad ce depete n total 183 zile n oricare 12 luni, ncepnd sau sfrind n anul calendaristic vizat. Persoanele fizice strine pentru veniturile obinute n Romnia, prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul Romniei sau ntr-o perioad ce depete n total 183 de zile n oricare 12 luni ncepnd sau sfrind n anul calendaristic vizat.

12

De asemenea sunt contribuabili i persoanele fizice romne fr domiciliun Romnia precum i persoanele fizice strine care realizeaz venituri din Romnia n alte condiii dect cele menionate mai sus, potrivit conveniilor de evitare a dublei impuneri. Potrivit aceleai ordonane, veniturile ce se supun impozitului pe venit sunt: veniturile din activiti independente veniturile din salarii veniturile din cedarea folosinei bunurilor veniturile din dividende i dobnzi Alte venituri tot n conformitate cu Ordonana Guvernului nr.73/1999, nu sunt venituri impozabile i nu se impoziteaz: ajutoarele, indemnizaiile i alte forme de sprijin cu destinaie special, cu excepia indemnizaiilor incapacitate temporar de munc, de maternitate i pentru concediul pltit pentru ngrijirea copilului n vrst de pn la 2 ani sumele ncasate din asigurarea de bunuri de accident, de risc profesional sumele primite drept despgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitilor naturale precum i pentru cazurile de invaliditate sau de deces sumele fixe de ngrijire pentru pensionarii care au fost ncadrai n gradul I de invaliditate precum i pensiile de orice fel contravaloarea cupoanelor ce reprezint bonuri de valoare care se acord cu titlu gratuit persoanelor fizice contravaloarea echipamentelor tehnice sumele sau bunurile primite sub form de sponsorizri sau mecenat. alocaia individual de hran acordat sub form de tichete de mas. veniturile obinute ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile i mobile corporale din patrimoniul personal. sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor cu transportul, cazarea, plata indemnizaiei sau diurnei acordate pe perioada delegrii sau detarii n alt loc n ar sau n strintate, n interesul serviciului i cheltuielile de mutare n interesul serviciului drepturile n bani i n natur primite de militarii n termen cu termen redus, elevii i studenii instituiilor de nvmnt militare i civile. burse primite de persoanele care urmeaz orice form de colarizare ntr-un cadru instituionalizat. sumele sau bunurile primite cu titlu de motenire i donaie. veniturile din agricultur i silvicultur.

13

Veniturile scutite de impozit potrivit Ordonanei Guvernului nr.73/1999sunt urmtoarele: veniturile ce aparin membrilor misiunilor diplomatice i ai posturilor consulare n conformitate cu anumite reguli de drept internaional i cele nete n valut acordate personalului trimis n misiune permanent n strintate veniturile ce aparin persoanelor fizice strine care desfoar activiti de consultan n cadrul unor acorduri de finanare gratuit ncheiate de Guvernul Romniei cu alte guverne sau organizaii veniturile pe care le obin corespondenii de pres strini cu condiia reciprocitii. premiile i orice avantaje i/sau n natur obinute de elevi i studeni la concursurile interne i internaionale plile compensatorii pe care le primesc persoanele crora contractul individual de munc li s-a desfcut ca urmare a concedierii colective calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate plile compensatorii acordate cadrelor militare trecute n rezerv n urma reducerii sau restructurrii, calculate pe baza soldelor lunare nete sumele ce reprezint diferena de dobnd subvenionat la creditele acordate, subveniile primite pentru achiziionarea de bunuri precum i uniformele obligatorii i drepturile de echipament. Avantaje n bani i/sau natur acordate persoanelor cu handicap, veteranilor de rzboi, invalizilor i vduvelor de rzboi, accidentailor de rzboi n afara serviciului ordonat, persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurat cu ncepere de la 6 martie 1945 precum i a celor deportate n strintate ori constituite n prizonieri, urmailor eroilor-martiri, rniilor, lupttorilor pentru victoria Revoluiei din decembrie 1989 Veniturile din cedarea folosinei bunurilor reprezint venituri n banii/sau n natur care provin din cedarea folosinei bunurilor mobile i imobile, obinute de proprietar, uzufructuar sau alt deintor legal. n categoria acestor venituri intr cele obinute din nchirieri i subnchirieri ale bunurilor mobile i imobile i din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal. Aceste venituri obinute din cedarea folosinei bunurilor sunt stabilite pe baza unui contract n form scris ce se ncheie ntre pri i se nregistreaz la organul fiscal competent n termen de 15 zile de la data ncheierii. Cel care va nregistra contractul va fi dup caz proprietarul, uzufructuarul sau alt deintor legal. Venitul brut ce se determin din cedarea folosinei bunurilor cuprinde totalitatea sumelor ncasate n bani i/sau echivalentul n lei al veniturilor n natur realizate de proprietar, uzufructuar sau alt deintor legal. Venitul net se

14

va majora cu valoarea cheltuielilor ce revin conform dispoziiilor legale n sarcina proprietarului, uzufructuarului sau altui deintor legal, dac sunt efectuate de cealalt parte contractant. El se determin prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli de 30% aplicat la venitul brut, reprezentnd cheltuieli deductibile aferente venitului. Aceast cot poart denumirea de cot de cheltuial forfetar de 30%. n ea se includ i impozitele i taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul reinut de intermediari, primele de asigurare pltite pentru bunul cedat spre folosin etc. Ulterior articolul 32 din Ordonana Guvernului nr.73/1999 privind impozitul pe venit, a fost modificat i anume din venitul brut se va deduce o cot de cheltuieli de 50% n loc de 30%. Deasemenea au fost adugate urmtoarele alineate: venitul net provenit din cedarea folosinei bunurilor imobile cu destinaie de locuin nu se globalizeaz, venitul rezultat fiind impozit final. definitivarea impunerii pentru venitul anual din cedarea folosinei bunurilor imobile cu destinaia de locuin se efectueaz de organul fiscal competent, impozitul fiind calculat prin aplicarea baremului mediu anual la venitul net determinat potrivit prezentului alineat. n prezent n ara noastr nu sunt create nc condiiile pentru trecerea la acest sistem i chiar erban Mihilescu, ministrul pentru coordonarea secretariatului general al Guvernului afirm c impozitul pe venitul global a fost o decizie electoral pripit a Ministerului Finanelor, nepotrivit pentru o ar n care 58% din populaie triete sub pragul srciei. Deasemenea o problem foarte important e i aceea c majoritatea contribuabililor au auzit doar de Impozitul pe Venitul Global, i a auzi nu este acelai lucru cu a cunoate. n consecin cei care doar au auzit nu sunt la curent cu problema. Nici chiar argumentele oficiale aduse nu i-au convins pe romni. Un sondaj efectuat de Data Media relev faptul c n jur de 30% din romni consider c vor da fiscului mai mult dect pn acum, iar procentajul e n cretere. Deasemenea aproape 78% din romni cred c Impozitul pe Venitul Global este o msur pentru alinierea legislaiei la cerinele U.E, i 32% dintre ei au o atitudine favorabil. Conform aceluiai sondaj cei mai refractari sunt pensionarii i persoanele cu un nivel elementar de educaie. O atitudine favorabil o au intelectualii, persoanele de vrst medie i locuitorii Transilvaniei. Concluzia ar fi aceea c educaia, capacitatea de nelegere i acceptarea n consecin de cauz joac rolul cel mai important n diferenierea atitudinilor.

15

Societatea comerciala PUBLIC SRL s-a infiintat ca societate comerciala cu raspundere limitata , cu capital privat 100% cu asociat unic , functionand in conformitate cu legislatia romana aplicabila in materia societatilor comerciale . Obiectul de activitate principal al societatii este activitatea de publicitate domeniul Publicitate ( cod CAEN 744 ) iar activitatea principala este activitatea de publicitate ( cod CAEN 7440 ). In prezent S.C. PUBLIC SRL furnizeaza servicii de productie si creatie publicitara , tiparire materiale promotionale , realizarea si gestionarea de site-uri web , campanii publicitare pe web . In urma studierii previziunii financiare facuta pentru primele 3 luni de activitate ale societatii , am ajuns la concluzia ca este de preferat ca societatea sa aibe statut de microintreprindere si sa se declare platitoare de TVA . Conditiile ca societatea sa devina microintreprindere sunt indeplinite in totalitate : capital integral romanesc , sa aibe minim un angajat si o cifra de afaceri . Societate este un intermediar intre furnizorii de servicii si clientii finali. Acesta este unul dintre avantajele care conduc la succesul afacerii pe piata de publicitate din Romania , intrucat investitia facuta este minima , ea reducanduse la suma de bani platita pentru infiintarea societatii ( 10 000 000 lei ) , cheltuielile lunare de adimistratie cuprind doar cheltuielile cu telefonia mobila si fixa , serviciile bancare , conexiunea la internet si cheltuilei cu transportul . Intru-cat previziunea facuta este pe primele 3 luni de activitate ale firmei iar legea permite angajarea de personal la 3 luni dupa inceperea activitatii , nu sau luat in calcul cheltuielile salariale pentru un angajat . Societatea practica un adaos comercial de maxim 30 % iar preturile practicate se afla la media celor existente pe piata . Fiind agentie de publicitate , societatea se bucura de reduceri acordate in general de furnizorii din domeniu publicitar intru-cat acestia prefera sa lucreze direct cu o agentie de publicitate (care la randul ei negociaza direct cu clientul si suporta consecintele si remediaza situatia in cazul in care acesta este nemultumit ) decat cu clientii directi . ESTIMAREA VENITURILOR lunare si a CHELTUIELILOR pentru serviciile furnizate/prestate Veniturile obtinute in urma serviciilor prestate si furnizate de societate : Realizarea/ gestionare de site-uri

16

Valoare site : 400 Numar mediu de site-uri realizate lunar : 3 V= 400 x 3 = 1200 Tiparire materiale promotionale 1. Fluturasi 1.1. Model : format 99x210 cm , tipar 4+4 policromie , material folosit : hartie dubla cretata 90g/mp Tiraj : 1000 buc Valoare : 0.1919 / buc Numar mediu de comenzi lunare : 3 V = 1000 buc x 0.1919 / buc x3 = 190 x3 = 570 Tiraj : 3000 buc Valoare : 0.0658 / buc Numar mediu xx0.0658 / buc x2 = 198 x 2 = 396 Tiraj : 5000 buc Valoare : 0.0405 / buc Numar mediu de cox x 5000 buc x2 = 202 *2=405 1.2. Model : : format 99x210 cm , tipar 1+2 , material folosit : hartie dubla cretata 90g/mp Tiraj : 1000 buc Valoare : 0.1278 / buc Numar mediu de comenzi lunare : 1 V = 1000 buc x0.1278 / buc *1 = 127.8 Tiraj : 3000 buc Valoare : 0.0444 / buc Numar mediu de comenzi lunarx *1 = 133.2 Tiraj : 5000 buc Valoare : 0.0276 / buc Numar mediu de comenzi lunare : 1 V = 5000 buc x0.0276 / buc x1=138 2. Pliante 2.1 Model : dimensiune 99x210 inchis, 297x210 deschis , 2 biguri pliate in el . Tipar 4+4 . Material MPM 135 g/mp Tiraj : 2000 buc Valoare : 0.1571 / buc Numar mediu de comenzi lunare : 2

17

V = 2000 buc * 0.1571 / buc *2 = 314.2 *2 = 628.4 Tiraj : 3000 buc Valoare : 0.1095 / buc Numar mediu de comenzi lunare : 2 V = 3000 buc x 0.1095 / buc x2 = 328.5 x2 = 657 Tiraj : 5000 buc Valoare : 0.0749 / buc Numar mediu de comenzi lunare : 1 V = 5000 buc x 0.0749 / buc x1 = 374.5 x1 = 374.5 Alte materiale de productie publicitara (CD-uri Multimedia , panouri publicitare forex) Valoare totala : 500 Reclama spatii publicitare 1. Radio Valoare : 3800 2. Publicatii reviste Valoare : 3600 Contracte tip BARTER In urma intermedierii unui contract de tip barter agentia obtine un spatiu publicitar in valoare de 1000 , cu drept de comercializare catre clientii agentiei sau folosirea acestuia pentru promovarea proprie . Valoare : 1000 Total Venituri obtinute : 13 350 Cheltuielile aferente serviciilor prestate si furnizate de societate Realizarea/ gestionare de site-uri Caz I. Pentru realizare de site-uri web , firma colaboreaza cu o persoana fizica ( care nu este persoana fizica autorizata , ) neplatitoare de TVA . Avantajul acestei colaborari il constituie raportul pret calitate excelent . Insa dezavantajul este ca firma nu poate justifica ( si implicit sa se scada pe cheltuieli pentru a diminua

18

impozitul de plata datorat al bugetul de stat ) cu suma ceruta pentru presatia facuta . Valoare site : 50 Numar mediu de site-uri realizate lunar : 3 V= 50 x 3 = 150 Caz II. Pentru realizare de site-uri web , firma colaboreaza cu o societate , persoana juridica , platitaore de TVA . Valoare site : 300 Numar max x3 = 900 Caz III. Pentru realizare de site-uri web , firma colaboreaza cu o societate , persoana juridica , dar care nu este platitaore de TVA . Valoare site : 300 Numar mediu de site-uri realizate lunar : 3 V= 300 * 3 = 900 Tiparire materiale promotionale 1. Fluturasi 1.1. Model : format 99x210 cm , tipar 4+4 policromie , material folosit : hartie dubla cretata 90g/mp Tiraj : 1000 buc Valoare : 0.158 / buc Numar mediu de comenzi lunare : 3 V = 1000 buc x 0.158 / buc x3 = 158 *3 = 474 Tiraj : 3000 buc Valoare : 0.04606 / buc Numar mediu de comenzi lunare : 2x2 = 276 Tiraj : 5000 buc Valoare : 0.0283 / buc Numar mediu de comenzi lunare : 2 V= 0.0283 / buc x 5000 buc x2 = 141.5 x2=283 1.2. Model : : format 99x210 cm , tipar 1+2 , material folosit : hartie dubla cretata 90g/mp

19

Tiraj : 1000 buc Valoare : 0.08946 / buc Numar mediu de comenzi lunare : 1 V = 1000 buc x0.08946 / buc x1 = 89.46 Tiraj : 3000 buc Valoare : 0.03108 / buc Numar mediu de comenzi lunare : 1 V = 3000 buc x0.03108 / buc x1 = 93.24 Tiraj : 5000 buc Valoare : 0.01932 / buc Numar mediu de comenzi lunare : 1 V = 5000 buc x0.01932 / buc x1=96.6 2. Pliante 2.1 Model : dimensiune 99x210 inchis, 297x210 deschis , 2 biguri pliate in el . Tipar 4+4 . Material MPM 135 g/mp Tiraj : 2000 buc Valoare : 0.10997 / buc Numar mediu de comenzi lunare : 2 V = 2000 buc x 0.10997 / buc x2 = 219 x2 = 440 Tiraj : 3000 buc Valoare : 0.07665 / buc Numar mediu de comenzi lunare : 2 V = 3000 buc x 0.07665 / buc x2 = 230 x2 = 460 Tiraj : 5000 buc Valoare : 0.05243 / buc Numar mediu de comenzi lunare : 1 V = 5000 buc x0.05243 / buc x1 = 262x 1 = 262 Alte materiale de productie publicitara (CD-uri Multimedia , panouri publicitare forex) Valoare totala : 250 Reclama spatii publicitare 1. Radio

20

Valoare : 3400 2. Publicatii reviste Valoare : 3000 Contracte tip BARTER Cheltuielile aferenta intermedierii contractul de Barter se regasesc in cheltuilelie generale de administratie . Cheltuieli administrative Cheltuieli cu serviciile bancare : 25 Cheltuieli telefonie mobila si fixa : 200$=150 Cheltuieli de transport : 25 Total cheltuieli de administratie =200 Achizitii mobilier si calculatoare ( Achzitii ce se vor efectua pe parcursul celor 3 luni ) Ch. Aferente achizitiei de mobilier : 1500 Ch aferente achizitiei a 2 calculatoare : 1500 Alte cheltuieli : 1500 Total cheltuieli /luna = 4500 :3 = 1500 NOTA : Intr-cat inteligenta in afaceri nu se pedepseste , in urma studierii previziunii financiare facute si analizei asupra obligatiilor fiscale datorate statului , societate decide achizitionarea de mobilier si utilaje necesare in suma de 1500 /luna pentru a diminua astfel impozitul de plata la bugetul statului . Precizez ca achizitiile sunt facute cu documente justificative .In determinarea profitului net real obtinut de societate , aceste cheltuieli nu sunt luate in calcul ,fiind evidentiate distinct ! TOTAL Cheltuieli : Caz I . 9354 + 1500 Caz II : 10 254 + 1500 Caz III : 10 254 + 1500 Modul de stabilire a pretului de vanzare pentru serviciile prestate . Realizarea/ gestionare de site-uri

21

In stabilirea preturilor pentru toate serviciile furnizate sau prestate s-a avut in vedere pretul practicat de furnizor in cazul in care acesta ar oferi in mod direct clientului diferitele servicii . In cazul realizarii de site-uri web profesionale pretul mediu pe piata se situeaza la 400 ( unde raportul pret calitate este favorabil ) . Colaboratorul societatii este persoana fizica de aceea practica preturi sub nivelul pietei . Societatile specializate pe acest obiect de activitate acorda agentiilor de publicitate un discount de max 25% . In acest caz societatea practica un adaos comercial de 25% din pretul de achizitie . In urma analizei previziunilor facute s-a concluzionat ca colaborarea cu societati neplatitoare de TVA diminueaza considerabil profitul societatii . Tiparire materiale promotionale In general tipografiile acorda o reducere de maxim 15% agentiilor de publicitate la care se adauga discountul in functie de tirajele comandate :5% pt o cantiatea >6000 buc . In acesta caz societatea practica un adaos comercial de 15% din pretul de achizitie pentru a se mentine astfel un echilibru intre pretul oferit de tipografie direct clientului si pretul practicat de agentie . Reclama spatii publicitare Pentru reclamele radio , societate obtine o reducere la pachetele prezente de max 25%. Intru-cat nu exista fair-paly pe acesta piata , agentia se vede nevoita sa practice un adaos comercial minim : 12% , pentru ca in conditiile in care clientul poate obtine direct de la radio o reducere de max 10% , acesta poate opta pentru achizitia directa de la radio , daca adaosul agentiei este prea mare si astfel pretul practicat depaseste pretul oferit de radio cu reducerea de 10% . Pentru spatiile publicitare in reviste ( gen Sapte seri , B24 Fun ) agentia are o reducere de 25% . Aici putem avea un adaos comercial de pana la 20% . Contracte tip BARTER Intermedierea contractelor de tip Barter poate aduce numeroase avantaje societatii , intru-cat in urma unei astfel de intemedieri se pot obtine diferite servicii in folosul agentiei . De exemplu in urma intermedierii unui spatiu de publicitate intr-o revista mondena pentru o agentie de taximetre , agentia de publicitate obtine spatiu publicitar in revista in valoare de 1000 si bonuri de calatorie cu taxiul in suma de 100 .

22

Cazul I . Firma are statut de microintreprindere . Impozitul pe profit : 1.5 % ( CA TVA ) I.1. Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uri cu o persoana fizica si decide comercializarea avantajelor obtinute in urma intermedierii contractului Barter. Impozitul pe profit : 1.5 % (CA TVA ) Total Venituri = 12530 + 1000 ( valoare barter ) = 13 530 Total chelt. = 9354 + 200 + 1500 = 9 554 + 1500 Obligatii fiscale aferente : Impozit pe profit : 13 530 * 1.5 % = 203 TVAd = 11054 * 19% = 2100 TVA c = 13 530 * 19% = 2571 TVA plata = 2571 - 2100 = 471 Total obligatii datorate statului : 203 +471 = 674 Profitul net = 13 530 - 9 554 - 150 ( ch aferenta site-ului ) - 674 = 3152 Nota : Cheltuielile pentru site-urile web nu sunt inregistrate in contabilitate , intru-cat nu exista documente justificative ( furnizorul fiind o persoana fizica ) , insa suma este platita din profitul net al societatii. Desi la prima vedere ar putea constitui un dezavantaj colaborarea cu o persoana fizica , analizand profitul real obtinut la Caz 1.1. si 1.3 se poate observa ca profitul in primul caz este mai mare. I.2. Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uri cu o persoana fizica si decide sa nu comercializeze avantajelor obtinute in urma intermedierii contractului Barter . Impozitul pe profit : 1.5 % (CA TVA ) Total Venituri = 12530 Total chelt. = 9354 + 200 + 1500 = 9 554 + 1500 Obligatii fiscale aferente :

23

Impozit pe profit : 12 530 xx 1.5 % = 187.95 TVAd = 11054 x 19% = 2100.26 TVA c = 12 530 x 19% = 2380.7 TVA plata = 2380.7 - 2100.26 = 280.44 Total obligatii datorate statului : 187.95 +280.44 = 468.39 Profitul net = 12 530 - 9 554 - 150 ( ch aferenta site-ului ) 468.39 = 2357.6 Nota : desi obligatiile fiscale datorate la bugetul de stat scad semnificativ , aproape la jumatate , totusi profitul agentului economic se diminueaza pentru ca el practica necomercializand avantejele obtinute de pe urma contractului Barter ( 1000 ) isi diminueaza profitul cu 795 ( 1000- toatal impozite aferente ) I.3 Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uri cu o persoana juridica , platitoare de TVA si decide sa comercializeze avantajelor obtinute in urma intermedierii contractului Barter .

Impozitul pe profit : 1.5 % (CA TVA ) Total Venituri = 12530 + 1000 ( valoare barter ) = 13 530 Total chelt. = 10254 + 200 + 1500 = 10 454 + 1500 Obligatii fiscale aferente : Impozit pe profit : 13 530 x 1.5 % = 202.95 TVAd = 11954 x 19% = 2271.26 TVA c = 13 530 x 19% = 2570.7 TVA plata = 2571 - 2100 = 299.44 Total obligatii datorate statului : 202.95 +299.44 = 502.39 Profitul net = 13 530 - 10454 - 502.39 = 2573.61 I.4. Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uri cu o persoana juridica , neplatitoare de TVA si decide sa comercializeze avantajelor obtinute in urma intermedierii contractului Barter . Impozitul pe profit : 1.5 % (CA TVA ) Total Venituri = 12530 + 1000 ( valoare barter ) = 13 530

24

Total chelt. = 9354 + 900 + 200 + 1500 = 9554 + 900 + 1500 Obligatii fiscale aferente : Impozit pe profit : 13 530 * 1.5 % = 202.95 TVAd = 11054 * 19% = 2100.26 TVA c = 13 530 * 19% = 2570.7 TVA plata = 2570.7 - 2100.26 = 470.44 Total obligatii datorate statului : 202.95 +470.44 = 673.39 Profitul net = 13 530 - 10454 - 673.39 = 2402.61 CAZ II . Firma are statut de macrointreprindere II.1. Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uri cu o persoana fizica si decide comercializarea avantajelor obtinute in urma intermedierii contractului Barter. Impozitul pe profit : 25 % ( V Ch ) Total Venituri = 12530 + 1000 ( valoare barter ) = 13 530 Total chelt. = 9354 + 200 + 1500 = 9 554 + 1500 V- CH = 13 530 - 11054 = 2476 Obligatii fiscale aferente : Impozit pe profit : 2476 * .25 % = 619 TVAd = 11054 x 19% = 2100 TVA c = 13 530 x 19% = 2571 TVA plata = 2571 - 2100 = 471 Total obligatii datorate statului : 619 +471 = 1090 Profitul net = 13 530 - 9 554 - 150 ( ch aferenta site-ului ) - 1090 = 2062 II.2. Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uri cu o persoana fizica si decide sa nu comercializeze avantajelor obtinute in urma intermedierii contractului Barter . Impozitul pe profit : 25 % ( V Ch ) Total Venituri = 12530 Total chelt. = 9354 + 200 + 1500 = 9 554 + 1500 V- CH = 12 530 - 11054 = 1476

25

Obligatii fiscale aferente : Impozit pe profit : 1476 x 25 % = 369 TVAd = 11054 x 19% = 2100.26 TVA c = 12 530 x19% = 2380.7 TVA plata = 2380.7 - 2100.26 = 280.44 Total obligatii datorate statului : 369 +280.44 = 649.44 Profitul net = 12 530 - 9 554 - 150 ( ch aferenta site-ului ) 649.44 = 2176.56 II.3 Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uri cu o persoana juridica , platitoare de TVA si decide sa comercializeze avantajelor obtinute in urma intermedierii contractului Barter . Impozitul pe profit : 25 % ( V Ch ) Total Venituri = 12530 + 1000 ( valoare barter ) = 13 530 Total chelt. = 10254 + 200 + 1500 = 10 454 + 1500 V- CH = 13 530 - 11954 = 1576 Obligatii fiscale aferente : Impozit pe profit : 1576 x 25 % = 394 TVAd = 11954 x 19% = 2271.26 TVA c = 13 530 x 19% = 2570.7 TVA plata = 2571 - 2100 = 299.44 Total obligatii datorate statului : 394 +299.44 = 693.44 Profitul net = 13 530 - 10454 - 693.44 = 2382.56 II.4. Studiu de caz atunci cand societatea colaboreaza pentru realizare de site-uri cu o persoana juridica , neplatitoare de TVA si decide sa comercializeze avantajelor obtinute in urma intermedierii contractului Barter . Impozitul pe profit : 25 % ( V Ch ) Total Venituri = 12530 + 1000 ( valoare barter ) = 13 530 Total chelt. = 9354 + 900 + 200 + 1500 = 9554 + 900 + 1500 V- CH = 13 530 - 11954 = 1576

26

Obligatii fiscale aferente : Impozit pe profit : 1576 x 25 % = 394 TVAd = 11054 x 19% = 2100.26 TVA c = 13 530 x9% = 2570.7 TVA plata = 2570.7 - 2100.26 = 470.44 Total obligatii datorate statului : 394 +470.44 = 864.44 Profitul net = 13 530 - 10454 - 864.44 = 2211.56

CONCLUZII : In urma studiului efectuat s-a concluzionat : In cazul in care societatea ar functiona ca microintreprindere colaborarea cu persoane juridice neplatitoare de TVA nu este benefica pentru societate , obligatiile fiscale fiind mai mari in acest caz cu 171 (673.39 - 502.39 = 171 ) (, ceea ce diminueaza profitul net real cu 171 . ) in comparatie cu un colaborator persoana fizica platitoare de TVA . Solutia optima este ca societatea sa aibe statut de microintreprindere si sa colaboreze cu persoane fizice ( in cazul realizarii de site-uri web ) , lunad in calcul posibiltatea comercializarii contractelor de tip Barter , de pe urma carora ar obtine profit , desi aparent obligatia fiscala datorata la bugetul de stat este vizibil mai mare . Optarea pentru statutul de macroniterprindere ar duce la diminurea profitului net cu 7.95% . Avem 2 situatii : in cazul in care societatea are ca furnizori numai persoane juridice ( platitoare sau neplatitoare de TVA ) statutul de microintreprindere este cel favorabil si poate lua in considerare pentru viitor , ca trecerea de la microintrprindere la macrointreprindere nu i-ar diminua veniturile foarte mult , decat cu 7.95% . In cazul in care printre furnizorii societati se afla persoane fizice ( caz in care cheltuielile nu pot fi justificate in contabilitate , ceea ce inseamna ca diferenta dintre V-Ch va fi mai mare , iar impozitul pe profit calculat la aceasta diferenta va creste si el ) nu este favorabil sa aibe statut de macrointreprindere .

27