COMPOZITIE ARHITECTURALA (an V sem.

I)
C.1 - 30.09.2010 MODELE DE CREATIE MODELUL TRANSFOMATIONAL - inspirat din mediu, forma, sau din context. Extrage date abstracte genetice si se opreste asupra lor, fiind transformate intr-o actiune personala. -se bazeaza pe 2 categorii de context: a) Tin (transformanti intrinseci) = natura intima inexplicabila a unei forme -cei mai interesanti sunt legati de forma De ex: Patratul are patru laturi egale si patru unghiuri egale, colturi, centralitate si dubla axialitate. Se poate exprima in mai multe feluri. Transformatul intrinsic al patratului este PATRATITATEA.

Sfera e cea mai perfecta forma. Triunghiul echilateral este o forma nedeformabila (la fel ca si cercul). Se poate prezenta ca o retea de triunghiuri. Analiza de sit: acele caracteristici ale sitului care se constituie in forte majore imuabile ale sitului (Biserica reformata, Bastionul croitorilor, Zidul, strazile auto, frontal stradal, parcelar, raport plin-gol, proportii majore-contrafortii bisericii; a 5-a fatada plan acoperis) In general, trasaturile imuabile sunt apele, strzile, padure, rapa, elementele de relief ale sitului, orientarea. -transformantii care nu mai sunt atat de concreti tema de proiectare cu diferiti indici, suprafete, destinatii, functiuni, care tin de normele de proiectare, care sunt de o mare rigiditate. (normele tehnologice (in camara se intra din bucatarie), sau pt a asigura fluxul tehnologic (in spitale in special) -transformanti care tin de GRUPUL TINTA = e o categorie care are nevoie de o conturare a nevoilor, care se constituie din transformanti intrinseci (la noi in facultate e atelierul de proiectare si planseta) -o alta trasatura a acestor transformanti intrinseci este structura creatorului, educatia lui, mostenirea genetic b) CATEGORIA DETERMINANTILOR transformanti intrinseci care vor genera intreaga creatie (proiectare), de care se tine cont in totalitate. Tex (transformanti extrinseci) sunt de 3 feluri : EVOCANTI, NEGANTI , PREFIGURANTI -cei prefiguranti sunt modificati in dorectia pe care o dorim

-procedee : EVOCARE, NEGARE, PREFIGURARE (interventia spre acel nou) -pot fi zone de neutralitate uniforma, sticla de exemplu -sticla + piatra armonizare, face trecerea. Ex: realizarea unui traseu care sa redea perspective spre realizarea unei copii in compozitie. O metafora a turnului, construirea in vertical, reducerea colturilor oblice, contrafortii, ritm, prefigurarea lor. Negare construirea in orizontala desi vertical domina. Prefigurare construirea in etaje, realizarea unei noi coline.

Se da un spatiu cu proportii stabilite, caroiajul dat de casetele tavanului 2x2m. Arhitectul A il ia ca determinant, asupra caruia actioneaza. El exclude reluarea caroiajului in pardoseala, deoarece ar iesi din scara. Nu ar fi deloc ingenios sa preia patratele mai mici, deoarece nu i se par determinante. Realizeaza un model care reia idea de patrat, dar la dimensiuni mai mici, si preia un cerc prefigurat, un patrat cu colturi rotunde. Neaga patratitatea, prefigureaza modelul-dantelaria A Tin = patratitatea

Arhitectul B . Pe latura lunga este vitraj. El face o sectiune prin incapere si se vede cum lumina intra in spatiu. Realizeaza un degrade pe perete pt a imita patrunderea luminii. Pe pardoseala imita clapele pianului. B Tin = lumina care patunde

Arhitectul C. ia ca transformant axa majora a traseului axial, pozitionarea usilor, a acceselor. Se preteaza la o incapere ca la o procesiune, spre un tron, un altar, etc. Arhitectul C neaga axa, si introduce un incastru, un centru nou, un element care neaga idea de axialitate. Centrul si reverberatia merg pana spre terasa. C Tin = axa majora Tin + Tex = CREATIE (fenomenul de creatie)

FORMULA MODELULUI TRANSFORMANT

Exemple istorice: 1. Gropius fereastra de colt intarirea coltului (vine de la greci) fiecare fatada primeste incarcari de la acoperis, iar stalpii de pe colt au descarcari de pe doua laturi (negare a coltului, un pas in istoria moderna) -in Renastere bosajele de pe colt -in zidarie, tencuieli masive pe colturi 2. F.L. Wright foloseste betoane, console de beton pe ambele directii (pe consola avem moment 0) Wright evoca porticul grecesc, dar realizeaza fereastra banda pe colt neaga coltul 3. Marcel Breuer arhitectura moderna in context clasic. (Place Fontenay-Paris, Palatul Unesco) El tine cont de importanta spatiului public in compozitie.

4. Le Corbusier Casa pe piloni. Cele 5 principii. Nu doreste o constructive care sa iasa din pamant, astfel o va construi pe piloni. O constructie P+3 pe piloni elansati ca un diamant (sunt in Y).

5. Robert Venturi. Casa de pe plaja incepe cu o discutie despre lanternou luneta baroc. Luneta schimba proportiile. Asezarea casei se raporteaza la plaja aseaza latura lunga a casei paralela cu marea. Ideea de a aseza casa cu parterul pe plaja nu e binevenita astfel el o suspenda si pune livingul la etaj. Parterul e restrans, dispune stalpi, si o scara monumentala. Dormitoarele la parter negare. Negarea unei cutume, uzante living la etaj si casa pe piloti.

A vrut sa aduca aminte de baroc si a facut o luneta.

Procedee

CONTRASTULUI (negarea) si IDENTITATII (evocare si prefigurare)

Contrastul poate fi DIMENSIONAL (mare, mic); DE POZITIE, DE FORMA, DE MATERIE, DE CULOARE