Sunteți pe pagina 1din 23

FACULTATEA DE INGINERIE HERMANN OBERTH

Proiect
Transportul Gazelor Naturale

Autor: Mosora Alex-Sebastian Anul : IV Specializare : TDDH

ndrumtor: Asist.Ing. Gligor Alina

MEDIA 2008
1

Cuprins:
Capitolul I ................................................... pag. 3
Tema de proiectare

Capitolul II .................................................. pag. 4


Date generale

Capitolul III ................................................. pag. 8


Separatoare 1. Generaliti 2. Clasificare 3. Separatoare orizontale 4. Separatoare verticale 5. Demister 6. Separatoare ciclon 7. separatoare moderne

Capitolul IV ................................................ pag. 12


Filtre 1. Generaliti 2. Clasificare 3. Filtre mecanice 4. Filtre ceramice 5. Filtre cu cartu filtrant 6. Filtre cu separare n cmp electric 7. Filtre cu coalescen

Capitolul V ................................................ pag. 15


Contoare 1. Generaliti 2. Clasificare 3. Msurarea indirect 4. Msurarea direct

Capitolul VI ............................................... pag. 18


Regulatoare 1. Generaliti 2. Clasificare 3. Regulatoare proporionale(P) 4. Regulatoare proporionale integrative (PI)
2

Capitolul VII ................................................ pag. 22


nclzitoare 1. Generaliti 2. Clasificare

Capitolul VIII .............................................. pag. 24


Breviar de calcul

Capitolul IX ............................................... pag. 39


Pri desenate

Capitolul IX ............................................... pag. 40


Anexe

Capitolul I
Tema de proiectare

Calculul i dimensionarea unui SRM cu un debit de Q=10000 [m/or], cu o presiune de intrare Pi=20+i [bar] i o presiune de ieire P2=6 [bar]. Se mai cunosc: -diametrul separatorului de 1000 [mm]; -temperatura gazelor la intrare T1=10 [C]; -temperatura critic Tcr=191 [k]; -presiunea critic Pcr=46,2 [bar]; -densitatea normal a gazelor =0,717 [kg/m]; -temperatura gazelor impuse la ieirea din regulator T2=5 [C]; -randamentul regulatorului =0,75; -i=13. Se cere: -calculul diametrului nominal la intrarea i ieirea din SRM; -calculul i alegerea tipului de separator; -calculul i alegerea filtrului; -calculul i alegerea contorului; -calculul i alegerea regulatorului; -necesitatea i oportunitatea nclzirii gazelor.

Capitolul II
Generaliti
Prin dezvoltarea industriilor si tendinta de a asigura confortul populatiei concomitent cu reducerea poluarii in toate tarile se utilizeaza gaze naturale din ce in ce mai mult. Din acest punct de vedere, tarile consumatoare de gaze naturale se impart in: - tari producatoare de gaze in cantitati ce pot acoperi consumul actual, avand si un potential excedent de reserve si care asigura deja exporturi importante de gaze naturale (Rusia, Canada, Anglia, Olanda, Norvegia). - tari cu un consum de gaze naturale propriu relativ scazut, dar cu reserve si potential de extractie deosebit de dezvoltat si care doresc gasirea unui debuseu catre tarile in care consumul de gaze naturale este in continua dezvoltare (Golful Persic, Africa de Nord, Iran, Irak, Turkmenia). - tari care nu beneficiaza deloc sau intr-o masura neacoperitoare de resurse proprii de gaze naturale, au un consum ridicat si in continua crestere pe seama importului (Belgia, Spania, Germania, Portugalia, Italia, Elvetia, Austria, Ungaria, Suedia, Finlanda, Polonia, Ucraina, Turcia, Bulgaria, Japonia, Indonezia, China). Romania are o industrie gaziera dezvoltata pe baza resurselor proprii, situandu-se ca nivel propriu de productie in primele 12 industrii gaziere ale lumii. Dar datorita unei perioade lungi de exploatare (peste 90 ani) se face simtit, ca la orice industrie extrativa, declinul natural de debit si de presiune, fapt pentru care importa in prezent peste 25% din necesarul de consum, urmand ca in jurul anului 2010 sa importe peste 50% din necesarul de gaze naturale. Istoria gazelor naturale in Romania a inceput cu eruptia sondei 2 Sarmasel in anul 1909, in ziua de 19 aprilie cand s-a ajuns la 302

m adancime. Sonda amplasata intamplator pe centrul structurii Sarmasel era forata pentru depistarea sarurilor de potasiu. In anii 1912-1913 s-au sapat primele sonde productive in campul de la Sarmasel si a inceput utilizarea locala a gazului metan pentru actionarea motoarelor cu ardere interna si pentru producerea aburului in cazane mobile.Primul iluminat public cu gaz metan din Europa s-a introdus in anul 1917 la Turda, gazul fiind adus de la Sarmasel printr-o conducta, realizandu-se astfel si prima conducta de transport a gazelor naturale din Europa. In anul 1938 productia, transportul si utilizarea gazelor naturale reprezenta 311 milioane de m printr-o retea de conducte cu lungimea de 187 km avand diametre de pana la 250mm. In perioada 1938-1970 industria gaziera din Romania s-a situat pe locul al doilea din Europa sub aspectul cantitatilor de gaze extrase din zacaminte proprii si pe primul loc ca dotari tehnice. De-a lungul timpului industria gaziera romaneasca a avut dezvoltari semnificative: - in anul 1963 se pun in functiune primele statii de uscare a gazelor naturale; - prima statie de comprimare in transportul gazelor naturale de 8000 CP s-a imfiintat in anul 1965; - in anul 1968 se construieste prima statie de comprimare pentru extractie de 3000 CP; - transportul international de gaze catre Bulgaria incepe in 1974, iar catre fosta URSS in anul 1978; - tot in anul 1978 se atinge consumul maxim de gaze naturale de cca 40 milioane de m pe an, se infiinteaza dispeceratul national de gaze Bucuresti si se construieste prima statie de comprimare pentru depozitare subterana de 3000 CP; - in anul 1986 se da in exploatare conducta si instalatiile tehnologice pentru tranzitul international de gaze naturale catre Turcia. Cele trei etape principale de dezvoltare a industriei extractive de gaze din Romania se deosebesc printr-o serie de particularitati de ordin politic, social, economic si tehnic. Intre anii 1909-1950 se pun in evidenta structuri cu volume importante de reserve, dar cu productii relative mici (pana la 2 miliarde de m pe an).
6

In etapa a doua, 1950-1976, sunt descoperite noi zacaminte. Volumele de rezerve cat si productia au inregistrat cresteri importante (cca 50 miliarde m pe an in reserve si pana la 39 miliarde m pe an productie). In perioada cuprinsa intre anii 1976-1995 rezervele descoperite cat si productia au fost in continua scadere, cu nivele anuale de consum din reserve in permanenta mai mari decat volumele noi puse in evidenta asigurandu-se numai 39,2% grad de acoprire cu reserve noi fata de productia extrasa. Realizarea productiilor de mai sus s-au facut pe seama cresterii si amplificarii numarului statiilor de comprimare si a sondelor de exploatare. Toate aceste aspecte au condus la un grad ridicat de exploatare a majoritatii zacamintelor, factorul de recuperare fiind de peste 80%, insa la unele obiective de exploatare si structuri este de pana la 90% si aceasta mai ales la principalele structuri ca urmare a intensificarii ritmurilor de extractie din aceasta. Sistemul national de transport gaze naturale s-a extins treptat incepand din anul 1950, transportand 40000 milioane m de gaze naturale pe an. Indiferent de situatia unei industrii gaziere se pun urmatoarele probleme : -cresterea randamentelor de utilizare, atat a consumului de gaze cat si a formelor de energie luate utilizate in extractie, transport si distributie -satisfacerea principalului deziderat, intre caracterul relativ constant si limitat al surselor de gaze si consumul variabil care este in general peste nivelul surselor (in specila in sezonul rece) -asigurarea calitatii gazelor, cat si reducerea consumurilor energetice provocate de prezenta impuritatiloe solide cdar mai ales a celor lichide -asigurarea preciziei masurarii cantitatilor de gaze vehiculate in retele de extractie, transport si distributie, preturile fiind de 80-160 $/ 1000 mc pentru consum industrial si 150-350 $.1000 mc pentru consum casnic pot provoca pierderi mari datorita cantitatiloe de zeci de miliarde de mc/an -lucrari in dezvoltarea industriei gaziere in sensul celor amintite de mai sus
7

Gazele naturale transportate se perdau societatilor de distributie prin intermediul statiilor de reglare si masurare (SRM-urilor), care sunt in general compuse din urmatoarele elemente: o conducta de record a statie de reglare la conducta de transport, filter pentru impuritati, separator de lichide, 1 sau 2 trepte de reglare, panouri de masurate, instalatie de incalzire, aparate de masura si control, armature diverse (supape, robinete etc), instalatie de odorizare s.a.m. Staiile de reglare msurare sunt destinate alimentrii cu gaze naturale a consumatorilor. n sistemul gazier actual, circuitul gazului trece de la structurile de producie prin sistemele de transport i distribuii la beneficiari. La interfaa sistemelor de transport i distribuie, a sistemelor de distribuie i instalaiilor de utilizare se gsesc instalaii complexe denumite staii de reglare msurare care pe lng funcia de msurare ndeplinesc i alte funcii. Funciile staiilor de reglare msurare sunt: funcia de separare-filtrare; funcia de nclzire a gazelor; funcia de protecie la supra i subpresiune gaz; funcia de reglare a presiunii gazelor; funcia de msurare a debitului de gaze; funcia de odorizare a gazului.

Capitolul III
Separatoare
1)Generalitati Rolul separatoarelor este de a retine lichidele libere antrenate de fluxul de gaze: ape dulci, ape sarate, hidrocarburi grele condensate, ulei de la statiile de comprimare. Acestea trebuiesc retinute si evacuate deoarece cauzeaza probleme in conducta de transport, precum: - pierderi de presiune datorate depozitarilor locale a lichidelor libere; - ajunse la utilizatorii cu flacara directa sau chimizare scade randamentul gazelor naturale, si compromiterea acestor procese; - evacuate accidental din conducte sau instalatii acestea provoaca poluarea solului, a apelor de suprafata, a culturilor din zona de refulare; - prin refularea lor impreuna cu gazele pot provoca incendieri, explozii si accidente umane. Diferenta de greutate intre moleculele de gaz si cele de lichide libere sta la baza separarii. Indiferent de tipul de separator, mai mult sau mai putin combinate, actioneaza urmatoarele forte: forta gravitationala, forta centrifugala (care tinde sa scoata moleculele mai grele ale lichidelor libere din fluxul de gaze pe baza diferentei de greutati specifice),forta de inertie (actioneaza la schimbarea de directie a fluxului de gaze),forta de aderenta(la contactul cu o suprafata libera moleculele de lichide libere adera mai puternic la aceasta decat moleculele de gaz) Scurgerea lichidelor separate si acumulate trebuie sa se faca in circuit inchis cu instalatii de transport adecvate pentru a se evita poluarea mediului inconjurator (solul sau apele de suprafata). 2)Clasificare Separatoarele de lichide libere se pot clasifica:
9

- orizontale; - verticale; - montate in firul current al conductei - subterane; - supraterane; - cu aglomeratoare de particule lichide - cu demister; - cu coalescenta; - fara aglomeratoare de particule; - cu diverse forme constructive interioare care provoaca schimbarea de directie a fluxului de gaze pentru a intari efectul fortei de inertie; - cu efect centrifugal (separator ciclon) - cu un ciclon; -cu mai multe cicloane; 3)Separatoare orizontale Separatoarele orizontale pot fi montate in firul curent al conductei, subteran sau suprateran, prin intercalarea acestuia in firul conductei.Separatorul are un diametru mai mare decat cel al conductei.Generatoarea separatorului subteran trebuie sa fie la 1.2 m sub suprafata terestra pentru a se evita zona de inghet. Lungimea sa trebuie sa fie suficient de mare pentru ca timpul in care particulele de lichide libere se separa din fluxul de gaze sa permita separarea sub actiunea fortei gravitationale. Daca nu se respecta aceasta conditie se realizeaza o separare insuficienta. Lichidele separate se acumuleaza intr-un rezervor tip conducta montat sub separator, care este dotat cu o teava de refulare, si care de obicei nu este evacuat, automatizarea fiind greu de realizat si periculos de aplicat.

10

4) Separatoarele verticale Separatoarele verticale functioneaza pe acelasi principiu si acelasi mod de calcul ca si separatoarele orizontale. Utilizarea separatoarelor verticale sau orizontale se alege in functie de spatiul disponibil. In spatii compacte, la intrarea in SRM si in statii de comprimare se folosesc separatoare verticale pentru retinerea particulelor de ulei din fluxul de gaze de la compresoare, iar acolo unde spatiul permite, in statii de comprimare pe claviatura de intrare, la intrarea in statii de uscare sau la intrarea in panourile de masurare se utilizeaza cele orizontale, data fiind eficienta lor. Separatoarele verticale permit o viteza mai mica de separare decat cele orizontale,cea ce inseamna ca la acelasi diametru, aceeasi presiune si acelasi debit este necesar un numar aproape dublu de separatoare verticale fata de cel al separatoarelor orizontale.

11

5)Demisterul Demisterul se foloseste atat la separatoare verticale cat si la cele orizontale. El este realizat dintr-o impletitura de lamele metalice sau materiale rezistente la coroziune sau eroziune. Impletitura are rolul de a aglomera particulele de lichid pentru a se forma particule mai grele,de a imparti fluxul de gaze in mai multe fasii, schimba repetat directia de curgere a fluxului de gaze pentru crearea fortelor de inertie. Demisterul se poate imbiba, in cazul in care pe langa particule lichide exista si particule solide, de aceea se recomanda curatirea frecventa a demisterului. 6) Separatoarele ciclon Separatoarele ciclon utilizeaza forta gravitationala,care prin schimbarea diametrului reduce viteza. Separatoarele ciclon centrifugale au in interiorul lor un dispozitiv spiralat ce imprima fluxului de gaze o miscare de rotatie, realizandu-se astfel separarea particulelor lichide de cele de gaz. Cele multiciclon au mai multe dispozitive spiralate in interiorul, fiind mai eficiente. 7) Separatoarele moderne Separatoarele moderne sunt separatoare de lichide libere ce au inglobate si filtre pentru retinerea impuritatilor solide.Gazele intra printr-o parte de separator de tip vertical cu demister, dupa aceasta separare ele sunt dirijate catre partea superioara echipata cu cartuse de filtrare de tip textil sau ceramica expandata.

12

Capitolul IV
Filtre
1)Generalitati Gazele naturale contin pe langa CH4 si hidrocarburi grele (C2H6 , C3H8, etc), si fractii gazoase inerte, acide, nepurtatoare de energie ca (CO2, N2, H2S), vapori de apa, particule solide din roca magazine, nisip patruns accidental si a alte corpuri solide intrate accidental (electrozi de sudura, diferite scule uitate, etc). Retinerea impuritatilor solide se realizeaza prin filtre. 2)Clasificare Filtrele pot fi de mai multe tipuri: -mecanice; -ceramice; -cu cartus filtrant; -cu separare in camp electric; -cu coalescenta. 3)Filtre mecanice Filtre mecanice cu cartuse filtrante, cu site metalice, cu ochiuri de diferite marimi functie de eficienta retinerii dorite, respective ochiuri mai mari pentru particule mai mari si ochiuri mai mici pentru filtrare fina.

13

4)Filtre ceramice Filtre ceramice poroase sau din metale poroase pentru diltrari fine, sunt utilizate de obicei in activitatea de transport, adica la presiuni mai mari de 6 bar 5)Filtre cu cartus filtrant Filtre cu cartus filtrant formate din tesaturi de panza, pasla, impletituri de fibra de sticla, sunt pentru presiuni si debite relative reduse, caracteristice activitatii de distributie; un caz specila la acest tip il constituie cartusul filtrant cilindric din fetru, cu viteze mari cuprinse intre 2,5-15 m/s si o diferenta de presiune de sub 0,01 bar, nu se recomanda la gaze cu particule lichide antrenate deoarece se colmateaza foarte rapid; in acest caz se recomanda utilizarea filtrelor ceramice sai din materiale metalice (inele) expandate.

6)Filtre cu separare in camp electric Filtre cu separare in camp electric prin ionizarea particulelor solide si a celor de gaz (ionizeaza diferit), au tendinta de aglomerare ceea ce usureaza foarte mult desprinderea lor din fluxul de gaze,se lucreaza cu diferente de potential de 30 000 V-160 000 V, pentru filtrari deosebit de fine, pentru presiuni si debite mici

14

7)Filtre cu coalescenta Filtre cu coalescenta sau cu aerosoli care sub influenta unor vibratii acustice ultrasonice cu frecventa mare produce aglomerarea particulelor din suspensie, de asemeni cu randamente deosebite folosite la presiuni si debite mici, sunt foarte scumpe Majoritatea filtrelor se folosesc de diferenta de greutate specifica intre moleculele de gaz si celelalte particule. Aceste particule tind sa se separe sub actiunea fortei gravitationale din fluxul de gaze dar pentru aceasta este necesar ca viteza fluxului de gaze in filtre sa scada foarte mult, respectiv viteza de antrebare a particulelor , ceea ce se realizeaza prin diferenta intre sectiunea de intrare in filtru si corpul filtrului propriu-zis. Teoria e foarte complicata incepand de la definirea fortei de antrenare a particulelor , regimul de curgere, de anularea vitezei de curgere la contactul cu suprafata stationara, etc. Cele mai des folosite filtre sunt cele cu cartuse filtrante din panza de sarma sau fibre textile. In acest caz separarea particulelor solide se bazeaza pe diferenta de greutate specifica (pentru particulele solide cat si pentru lichide). Particulele tind sa se separe sub actiunea fortei gravitationale, dar pentru aceasta trebuie ca viteza fluxului de gaze sa scada foarte mult, respectiv viteza de antrenare a particulelor, ceea ce se realizeaza prin diferenta intre sectiunea de intreare si corpul filtrului propriu-zis. In constructiile moderne filtre cu plasa de sarma , cu ceramica poroasa, cu tesatura din fibra de sticla se monteaza intr-un amsamblu comun cu separatoarele de lichide libere. Pentru toate tipurile de filtre alegerea acestora este redata si in nomograme functie de diametru, viteza de filtrare si presiune.

15

Capitolul V
Contoare
1)Generalitati Masurarea gazelor naturale este o activitate extrem de importanta in extractie, transport, distributie, in tranzitul international si in activitatea de import-export deoarece ea detremina eficienta activitatilor in toate domeniile gazeifere si in acelasi timp detremina obligatiile financiar-fiscale catre stat (TVA, redeverente, etc) O simpla masurare fizica nu este suficienta, gazele naturale trebuind incadrate si din punct de vedere calitativ prin continutul energetic- putere calorica sau transformarea in Kilowatti. De aceeia la masurarea fizica, la punctele importante ca debit trebuie aditionat un sistem de detreminare prin cromatrografiere a puritatii gazului natural (procentul exact de CH4). 2)Clasificare Exista 2 metode de masurare fizica a gazulelor naturale: -masurarea indirecta (detreminarea vitezei gazelor prin conducta) -masurarea directa (determinarea volumului de gaze) 3)Masurarea indirecta Masurarea indirecta este cea mai veche metoda de masurare si cea mai precisa, in prezent peste 60% din cantitatea masurata de gaze naturale pe plan mondial. Are o baza teoretica foarte bine dezvoltata si complexa (teoriile lui Bernoulli, Touricelli, s. a.). Se axeaza pe producera unei caderi de presiune cu ajutorul diafragmelor si a ajutajelor, cadere de presiune inregistrata amonte si aval cu ajutorul manometrelor. Este o metoda mai exacta decat masurarea directa datorita calculul complex a unor coeficienti de curgere, etalonarii la micron a diafragmelor (in general folosite in
16

detrimentrul ajutajelor), datorita usurintei masurarii temperaturii gazelor si a mediului ambiant, etc. Masurarea indirecta prezinta si o serie de dezavantaje, cu toate acestea se foloseste in special la debite si presiuni mari (magistrale de trasport gaze naturale, tranzit international, etc). Tipurile de contoare folosite sunt : contoare cu ultrasunete, contoare cu turbina, contoare cu vortex, contoare cu burduf, etc. 4)Masurarea directa Masuraea directa se utilizeaza in cazul consumatorilor casnici sau celor afiliati lor (spitale, scoli, unitati administrative, etc), bransati la retele de distributie de presiune joasa sau redusa. Tipurile de contoare contin spatii etalonate ce se umplu si se golesc alternativ cu gaze si printr-un sistem de parghii si mecanisme afiseaza valoarea instantanee a debitului. Ca avantaje ele nu necesita distante de montare amonte-aval, sunt relativ usor de fabricat, intretinut, verificat si etalonat. Ca dezavantaje am putea numi faptul ca in ele caderea de presiune e realtiv mare, ca trebuiesc precedate de regulatoare de presiune pentru a mentine valoarea acesteia constanta la intrarea in contor si necesita corectori pTZ. Aceste siteme de contoare pot fi : contoare cu burduf, contoare cu pistoate rotative, contoare masice cu palete, etc. Ca urmare a experientei din aplicatiile industriale, din date statistice, din experimente se iau in considerare pentru selectia tipului de masurare urmatoarele: 1. Consideratii de performata 2. Natura fluidului 3. Costuri si complexitatea instalarii si intretinerii 4. Conditii de mediu ambiant 5. Consideratii economice, etc Functie de acestea s-au creat tabele pentru fiecare criteriu, pentru fiecare domeniu de presiune, debit si natura lichidului, pentru costuri etc. Ca precizie a mijloacelor de masurare se analizeaza eroarea fata de valoarea teoretica a perfomantei urmarindu-se: -repetabilitate- modul de comportare la diferitele variatii de Q, p, T, vascozitate si alte proprietati
17

-plaja variatiei parametrilor- determina plaja de utilizare, in general functie de Q si p traduse in viteza (indicat 0-10 m/s, admis dar neindicat 10-20 m/s) -caderea de presiune in aparatul de masura -incertitudinea in metoda de masura- influentata de experientele anterioare -posibilitatea blocarii trecerii gazelor naturale prin blocarea aparatului.

18

Capitolul VI
Regulatoare
1)Generalitati Gazele naturale circula in sistemul de transport national la presiuni intre 2530 at. , la plecare, si 610 at. in punctele finale ale conductelor. In reteaua de distributie presiunea caracteristica este de 26 at. Procesul de reglare a gazelor naturale are loc in urmatoarele situatii : presiunea amonte de regulator si debitele de gaze reglate variaza in limite largi, presiunea aval de regulator trebuie sa fie constanta, indiferent de variatia debitului si de presiunea amonte. Mentinerea presiunii constante si reducerea acesteia functie de necesitate se realizeaza cu ajutorul regulatoarelor de gaze. Functionarea unui regulator are la baza urmatoarele principii: -presiunea de reglat este redusa prin strangularea in orificiu de catre organul de executie, la valoarea P2 -marimea valorii de iesire a presiunii este comparata continuu cu valoarea presiunii impuse, data de un resort (Pr) -din compararea celor 2 presiuni (P2 si Pr) rezulta o deplasare a ventilului in orificiul de scurgere a gazelor, care modifica sectiunea, debitul de gaze fiind functie de aceste elemente 2)Clasificare Indiferent de tipul constructiv al regulatoarelor ele se pot imparti in 2 categorii: -regulatoare proportionale(P); -regulatoare proportionale integrative(PI)

19

3)Regulatoare proportionale(P) Regulatoare proportionale(P) asigura o proportionalitate directa intre valoarea prescrisa si cea de iesire, avantajul acestor regulatoare este constructia lor simpla, dezavantajul este ca tot timpul va exista o diferenta intre valoarea prescrisa si cea asigurata pentru presiunea de iesire

4)Regulatoare proportionale integrative(PI) Regulatoare proportionale integrative(PI) ele elimina deviatia statica prin intermediul unui element de integrare, care asigura o reactie pozitiva fata de reactia negativa obtinuta de la elementul de proportionalitate (burduf, membrana, etc); dezavantajul este ca variatiile bruste de parametrii nu pot fi compensate
20

Regulatoarele proportionale au fost realizate pentru a face fata variatiilor bruste de parametrii, iar la regulatoarele PI s-a adaugat un element de anticipare care conduce la stabilirea mai rapida a procesului cand presiunea reglata variaza rapid. Deoarece in realitate regulatoarele nu pot face face integral domeniilor de debite si presiuni, ele se monteaza fie in serie , fie in paralel. Astfel montarea in serie e necesara atunci cand presiunea de iesire este cu mult inferioara presiunii critice, pentru ca reglarea sa se faca pentru fiecare regulator in vecinatatea presiunii critice, mai ales la presiuni inalte. Montarea in paralel, pe aceiasi treapta de reglare, este conditionata de debitul de reglat. Functionarea regulatoarelor in paralel este dificila datorita curbelor caracteristice, a pulsatiilor, a fenomenenlor de vibratii si de rezonanta ce pot apare. Pentru evitarea acestor fenomene regulatoarele se regleaza diferentiat, functie de clasa de precizie.

21

Capitolul VII
Incalzitoare
1)Generalitati nclzirea gazelor naturale apare ca o necesitate a reducerii sau a eliminrii efectelor cauzate de ctre laminarea gazelor; laminarea este nsoit de scderea brusc a temperaturii care ajunge uneori la valoarea de formare a gheii i hidrailor. De asemenea, exist pericolul de ngheare a apei libere din gaze n conductele de impuls ale regulatoarelor conducnd la scoaterea lor din funcionarea normal, afectnd i buna funcionare a aparatelor din instalaiile de extracie, transport, distribuie, nmagazinare, conducnd la obturarea seciunii de curgere. Pentru a combate aceste fenomene nedorite se impune nclzirea gazelor nainte de laminarea acestora. Temperatura gazului la ieirea din schimbtorul de cldur l (T1 ) va fi impus att de temperatura, debitul i presiunea gazului care intr n instalaii ct i de factorii climatici. Este recomandabil ca temperatura la ieirea din schimbtorul de cldur s fie mai mare cu 20C dect temperatura indicat n diagrama de funcionare a schimbtorului i se va urmri ca temperatura, dup ultima laminare s nu fie mai mic de +50C. Prin schimbtor de cldur se nelege un aparat sau o instalaie care are drept scop realizarea unui transfer de cldur de la un corp mai cald la un corp mai rece. Cele dou corpuri ntre care are loc transferul de cldur sunt denumii ageni termici (purttori de cldur); corpul mai cald care cedeaz cldura i se rcete se numete agent primar, iar corpul mai rece, care preia cldura cedat de primul se numete agent secundar. 2)Clasificare Dup modul de transfer al cldurii de la agentul primar la cel secundar rezult:
22

a) schimbtor de amestec, n care cei doi ageni vin n contact unul cu altul b) schimbtoare de suprafa, transferul de cldur se face prin intermediul unui perete c) schimbtoare cu tuburi termice n care transferul de cldur se face prin intermediul unui fluid de lucru.

23