INTRODUCERE Capitolul I. Esen a decont rilor cu bugetul i importan a contabilit ii lor 1.1.

Sistemul de impozite i taxe pe plan mondial 1.2.Sistemul de impozite i taxe, caracteristica i clasificarea decont rilor cu bugetul nRepublica Moldova, importan a eviden ei decont rilor cu bugetul 1.3.Evaziunea fiscal i modalit ti de combatere,

II. Contabilitatea decont rilor cu bugetul privind impozitul pe venit 2.1. Contabilitatea crean elor i datoriilor privind impozitul pe venit al persoanelor juridice 2.2. Contabilitatea crean elor i datoriilor privind impozitul pe venit al persoanelor fizice 3.2. Modul de ntocmire a declara iei privind impozitul pe venit Capitolul III. Contabilitatea decont rilor cu bugetul privind TVA i Taxa perceput nfondul rutier 3.1. Contabilitatea crean elor i datoriilor privind taxa pe valoare ad ugat (TVA) 3.2. Modul de ntocmire a declara iei privind TVA 3.3.Taxe percepute n fondul rutier 3.4. Reflectarea decont rilor cu bugetul n rapoartele financiare

Introducere Contabilitatea reprezint un sistem informa ional utilizat pentru cuantificarea, prelucrarea itransmiterea informa iilor utile n procesul de luare a deciziilor economice.n condi iile economiei de pia , contabilitatea este chemat s asigure cu informa ie obiectiv con inut iveridic , n rapoartele financiare ale ntreprinderilor, toate grupele de utilizatori, cum i alte organe de stat, structurile de pronosticare a dezvolt rii

snt proprietarii i angaja ii ntreprinderilor, investitorii i creditorii, ac ionarii, bursele de valori,serviciul fiscal economiei.Scopul acestei lucr ri de curs este s examin m metodica de contabilizare a datoriilor pe termenscurt, conform prevederilor principale ale noului sistem contabil, care a intrat n vigoare la 1ianuarie 1998 n conformitate cu Hot rrea Guvernului Republicii Moldova "Cu privire la reformacontabilit ii" num rul 1187 din 24 decembrie 1997.Datoriile reprezint "destina ii viitoare probabile ale beneficiilor economice,rezultnd dinobliga iile actuale ale unei anumite entit i de a transfera bunuri sau de a presta servicii altor entit in viitor, generate de opera iuni sau evenimente din trecut. Printre acestea se num r : datorii alentreprinderii, sume datorate furnizorilor pentru bunuri sau servicii achizi ionate pe credit, sumemprumutate adic sume datorate b ncilor n urma unor credite de rambursat, drepturi salarialedatorate angaja ilor, impozite datorate statului i servicii ce urmeaz a fi prestate. Ca obliga ii,datoriile reprezint drepturi recunoscute prin lege. Cu alte cuvinte, legea d creditorilor dreptul de acere vnzarea activelor companii dac aceasta nu reu e te s - i achite datoriile. Creditorii au prioritate n fa a proprietarilor i trebuie achita i complet naintea recompens rii acestora din urm chiar dac stingerea unei datorii consum toate activele unei ntreprinderi." 1Obiectivele dup care m-am condus n timpul studierii temei alese au fost : -Caracterizarea i clasificarea datoriilor; -explicarea modului n care se aplic principiile legate de constatarea, evaluarea i clasificaren cazul datoriilor; - prezentarea formelor de efectuare a decont rilor cu furnizorii; - prezentarea modului de contabilizare a datoriilor comerciale, financiare i calculate petermen scurt; -nregistrarea opera iunilor legate de contabilitatea salariilor; - prezentarea principalelor conturi n care se ine eviden a privind datoriile pe termen scurt. Sistemul financiar-bugetar include relatiile sociale privind formarea si utilizarea resurselor financiare ale statului - fondurile bugetare si extrabugetare. El este conceput pentru a asigura o dezvoltare efectiva a economiei, realizarea functiei sociale si alte functii ale statului. O "artera" importanta a sistemului financiar-bugetar o reprezinta impozitele.

Impozitul este o contributie baneasca n sensul ca persoanele fizice si juridice snt datoare sa participe dupa anumite criterii la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societatii, necesare finantarii unor trebuinte social-economice n folosul ntregii colectivitati. Este o contributie obligatorie n sensul ca toate persoanele fizice si juridice care beneficiaza de actiunile sau obiectivele finantate din fondurile generale ale societatii trebuie sa participe la formarea acestor fonduri. Impozitele snt prelevari cu titlu nerambursabil n sensul ca odata facute n scopul formarii fondurilor generale ale societatii, ele snt utilizate numai la finantarea unor actiuni si obiective necesare tuturor membrilor societatii si nu unor interese individuale sau de grup. Stabilirea autoritara unitara a impozitelor prezinta importanta sub doua aspecte: cel al instituirii exclusiv de catre organele de stat carora li s-a rezervat aceasta competenta si cel al reglementarii unitare prin norme fixe aplicabile pe ntreg teritoriul statelor si pentru toti contribuabilii. impozitul se datoreaza pentru veniturile realizate si bunurile detinute n sensul ca subiectele impozabile datoreaza contributia numai n cazul cnd realizeaza veniturile prevazute de lege ca impozabile sau dobndesc sau poseda bunuri care conform prevederilor legale snt impozabile. Impunerea unor venituri sau bunuri dintre cele care nu snt prevazute n actele normative prin care se instituie veniturile bugetare snt abuzive si ilegale, ele fiind restituite de ndata celor de la care s-au perceput fara temei legal. n Republica Moldova, Codul Fiscal1[5] adoptat prin legea Nr 1163-XIII din 24.07.97. n articolul 5 prevede definitia legala a impozitului prin care acesta este o plata obligatorie cu titlu gratuit,care nu tine de efectuarea unor actiuni determinate si concrete de catre organul mputernicit sau de catre persoana cu functii de raspundere a acestuia pentru sau n raport cu contribuabilul care a achitat aceasta plata. Totodata este prevazut ca taxa este o plata obligatorie cu titlu gratuit care nu este impozit. Trebuie de mentionat faptul ca interpretnd aceasta definitie legala nu este necesar de luat n consideratie forma de exprimare ct esenta celor expuse, deoarece, daca se face o interpretare mot-amot atunci se ajunge la o contrazicere n privinta terminologiei, fiindca art.93 din Codul Fiscal prevede ca taxa pe valoare adaugata este un impozit. Impozitele moderne, n conceptia doctrinei financiar-fiscale contemporane snt mijlocul de realizare a veniturilor publice individualizat si particularizat de elementele sale esentiale2 . Astfel ele includ:

1.

Subiectul impozabil - este persoana fizica sau juridica prevazuta de legislatia fiscala,

careia i revine ndatorirea de a plati un impozit oarecare. Alaturat obligatiei de a plati impozite, subiectului impozabil i revin ndatorii de a se nregistra la organele fiscale n vederea atribuirii codului fiscal, de a declara bunurile sau veniturile proprii, de a ntocmi anumite evidente scrise etc., precum si drepturi de a cere nlesniri legale, de a contesta operatii ilegale etc. Legislatia fiscala stabileste subiectele impozabile indiferent de cine suporta de fapt impozitele. Potrivit distinctiei fundamentale dintre impozitele directe si cele indirecte, n cazul impozitelor directe subiectul impozabil este si suportatorul impozitului. Pe cnd n cazul impozitelor indirecte subiectul impozabil i revine o ndatorire formala de a plati impozitul care fiind inclus n pretul de vnzare sau circulatie a unui bun este suportat de o alta persoana si anume de cea care cumpara produsele sau bunurile a caror vnzare sau circulatie este supusa impozitelor. Articolul 13 din Codul Fiscal al Republicii Moldova prevede n calitate de subiecti ai impunerii persoanele fizice si juridice cu exceptia societatilor, care obtin pe parcursul anului fiscal venit din orice surse aflate n Republica Moldova, precum si persoanele juridice si fizice rezidente care obtin investitional si financiar din surse aflate n afara Republicii Moldova. 2. Obiectul impozabil - denumit traditional materie impozabila - este bunul, venitul etc.

pentru care se datoreaza impozitele directe precum si vnzarea, punerea n circulatie etc. a unor produse n cazul impozitelor indirecte. Acest obiect este specificat prin dispozitiile legilor referitoare la impozite si este elementul de distinctie a impozitelor ntre ele, constituind totodata unul dintre criteriile de clasificare a impozitelor. Obiectul impozabil si cel taxabil au evoluat n timp n raport de transformarea veniturilor curente ale cetatenilor, de aparitia si disparitia unor specii de venituri impozabile ale persoanelor att fizice ct si juridice, de diversificarea activitatilor lucrative si comerciale impozabile etc. Conform legislatiei n vigoare obiect al impunerii n Republica Moldova este venitul brut (inclusiv facilitatile) obtinut din toate sursele de catre orice persoana juridica sau fizica, exceptnd deducerile si scutirile la care are dreptul aceasta persoana. Pentru determinarea obiectului impozabil, rezultatul financiar obtinut de catre persoana ce practica activitatea de antreprenoriat si determinat n conformitate cu Standardele Nationale de Contabilitate3[7] se corecteaza (majorat, micsorat) cu unele venituri si cheltuieli tinnd cont de prevederile Codului Fiscal. La efectuarea corectarilor, rezultatul financiar se micsoreaza (majoreaza) numai respectiv la suma venitului sau cheltuielilor care au fost constatate conform SNC si au influentat la

formarea rezultatului financiar. Pentru determinarea obiectului impozabil, rezultatul financiar se majoreaza la suma corectarii veniturilor si se micsoreaza la suma corectarii cheltuielilor. 3. Unitatea de evaluare - reprezinta elementul care exprima cuantumul unitar al

impozitului n raport cu baza sa de calcul. n functie de anumite criterii cum ar fi posibilitatile tehnice de determinare, obiectul si natura venitului, cuantumul banesc al impozitului, se stabileste o cota fixa sau cota procentuala4[8]. n conformitate cu art.15 din Codul Fiscal al Republicii Moldova suma totala a impozitului pe venit se determina: a) pentru persoanele fizice, inclusiv gospodariile taranesti (de fermier) si ntreprinderile individuale: n marime de 10% din venitul anual impozabil ce nu depaseste suma de 12180 lei; n marime de 15% din venitul anual impozabil suma ce depaseste suma 12180 lei si nu depaseste 16200 lei; b) n marime de 28% din venitul anual impozabil ce depaseste suma de 16200 lei; pentru persoanele juridice - n marime de 28% din venitul impozabil. 4. Unitatea de impunere - reprezinta unitatea n care se exprima obiectul sau materia

impozabila, adica: leul n cazul veniturilor, metrul patrat sau hectarul n cazul terenurilor etc. 5. Asieta - reprezinta ansamblul masurilor privind asezarea veniturilor bugetare -

identificarea subiectului si materiei impozabile, evaluarea acesteia si stabilirea cuantumului de plata. Actiunea de asezare ncepe constatarea si evaluarea obiectului sau materiei impozabile si totodata a platitorului. n practica financiar-fiscala se folosesc metode indirecte de identificare si evaluare n raport cu aspecte exterioare ale obiectului impozabil, pe baze forfetare cnd agentul de impunere stabileste mpreuna cu platitorul marimea aproximativa a materiei impozabile, pe baze administrative cnd evaluarea se face de agentul fiscal pe baza datelor ce le detine si metode directe bazate pe administrarea de probe (declaratia contribuabilului sau altei persoane).

6.

Perceperea sau incasarea venitului reprezinta realizare efectiva a acestuia. Pentru

perceperea impozitelor se folosesc urmatoarele metode: metoda platii directe, metoda retinerii si varsarii si metoda aplicarii de timbre fiscale. a) Metoda platii directe este utilizata att pentru veniturile provenite de la persoane juridice ct si pentru veniturile provenite de la persoanele fizice, acestea avnd obligatia de a plati, de a varsa impozite, taxe din proprie initiativa, la termenele legale n contul bugetului de stat. b) n conformitate cu instructiunea Ministerului Finantelor din 29 ianuarie 2001 cu privire la modul de calculare si achitare a impozitului pe venit de catre persoanele ce practica activitatea de antreprenoriat5[9] orice persoana obligata sa achite impozitul pe venit conform titlului II al Codului Fiscal, prezinta declaratia fiscala completata potrivit cerintelor Serviciului Fiscal de Stat si formei stabilite. Suma impozitului pe venit care urmeaza sa fie varsata la buget n decursul anului fiscal de gestiune se stabileste de catre contribuabili de sine statator si fara solicitarea suplimentara din partea Serviciului Fiscal de Stat. c) Metoda retinerii si varsarii sau stopajul la sursa este folosita n cazul veniturilor impozabile realizate de catre persoanele fizice sau de la unitatile specializate (diferite prestari de servicii). Unitatile n cauza au obligatia sa calculeze, sa retina si sa verse n contul bugetului de stat sumele datorate de acestia, eliberndu-le numai veniturile nete. n Republica Moldova asa o modalitate de percepere este prevazuta n capitolul XV din Codul Fiscal. d) Metoda aplicarii de timbre fiscale este folosita n cazul unor taxe cuvenite bugetului de stat pentru serviciile solicitate institutiilor de stat. 7. Termenul de plata - reprezinta data la care sau pna le care un anumit impozit trebuie

varsat la bugetul statului. n stabilirea termenului de plata se are n vedere incasarea ritmica la buget a veniturilor, ct si posibilitatea de plata a detinatorilor de obiecte sau materiale impozabile. Termenul de plata se fixeaza sub forma unui interval de timp n cadrul caruia sumele datorate trebuie varsate la buget, situatie de con scadenta (data limita) este ultima zi a perioadei respective. Termenul de plata se poate fixa si sub forma unei zile fixe cnd scadenta si termenul de plata coincid.

Momentul platii la buget a unui impozit devenit exigibil nu coincide ntotdeauna cu cel al nasterii obligatiei platitorului. Obligatia platitorului se naste de regula n momentul cnd acesta a intrat n posesia obiectului impozabil iar stingerea are loc la termenul de plata. Pentru depasirea termenului de plata se aplica majorari de ntrziere prevazute de lege n procente pentru fiecare zi de ntrziere. Intervalul de timp pentru care se calculeaza majorarile de ntrziere, ncepe cu ziua imediat urmatoare expirarii termenului legal de plata, pna n inclusiv ziua platii impozitelor sau taxelor restante din initiativa debitorului ori,n cadrul procedurii de executare silita a creantelor fiscale restante. Conform articolului 84 din Codul Fiscal, plata impozitului pe venit se efectueaza n rate (preventiv) trimestrial, n patru etape - nu mai trziu de 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie, 31 decembrie ale anului fiscal. Aceasta plata poate fi varsata la buget prin doua metode si totodata trebuie sa fie egal: cu o patrime din impozitul ce urmeaza sa fie achitat n anul precedent daca plata se efectueaza n patru etape sau o patrime si trei patrimi din impozit daca plata se face n doua etape; cu suma impozitului calculata pentru a fi achitata n anul fiscal curent, reiesind din obligatiunile fiscale efective obtinute n fiecare perioada mentionata mai sus. 8. nlesniri, drepturi si obligatii ale contribuabililor snt elemente legal admise de

legislatia fiscala. nlesnirile (facilitatile) snt stabilite de cele mai multe ori sub forma de reduceri sau scutiri si au n vedere anumite situatii deosebite, de exceptie, n care anumiti platitori realizeaza obiectul sau materia impozabila. Acordarea nlesnirilor se face tinnd seama de conditii specifice de munca, de faptul ca unele unitati nregistreaza costuri mai ridicate dect cele n conditii normale, folosesc forta de munca n curs de calificare sau cu capacitate redusa de munca (handicapati, invalizi etc.). Aceste nlesniri au ca scop stimularea valorificarii anumitor resurse materiale, a productiei unor marfuri si sporirea rentabilitatii. Se mai acorda nlesniri si n vederea sprijinirii familiei, favorizarii persoanelor n vrsta sau cu capacitate redusa de munca.6[10]

Deasemenea, la incasarea venitului bugetar se acorda amnari sau esalonari, plata anticipata, care trebuie sa tina seama de posibilitatile de plata ale detinatorilor obiectului sau materiei impozabile. Amnarea sau esalonarea platii unor impozite este admisa numai n cazuri limitate, avnd n vedere dificultatile intervenite n situatia patrimoniala a debitorilor n preajma scadentei. Plata anticipata este relevanta n cazul impozitelor al caror cuantum anual se datoreaza n rate trimestriale sau semestriale. Drepturile si obligatiile platitorilor snt reglementate n vederea asigurarii legalitatii la stabilirea si incasarea obligatiilor bugetare. n acest sens debitorii au dreptul sa ceara aplicarea corecta a normelor legale n legatura cu evaluarea si incasarea impozitelor, sa ceara si sa li se admita acordarea nlesnirilor legale, sa faca contestatii la organele competente cernd revizuirea impunerii sau recalcularea impozitului, atunci cnd considera ca prevederile legale nu au fost aplicate corect. Pentru platile efectuate au dreptul sa accepte compensari cu obligatii viitoare sau sa ceara restituirea lor. Dintre obligatiile platitorilor se mentioneaza datoria de a pune la dispozitia organelor financiare toate informatiile cerute n vederea evaluarii corecte a bazei de calcul, declararea obiectului si materiei impozabile, plata n cuantumul si la termenele prevazute a impozitului etc. 9. Calificarea impozitului se refera la stabilirea caracterului local sau central al

impozitului si atribuirea prin lege spre partile bugetului de stat. n conformitate cu art.6 Codului Fiscal impozitul pe venit este considerat impozit republican. 1.2 Clasificarea impozitelor n practica financiar fiscala se ntlneste o diversitate de impozite care se deosebesc nu numai ca forma dar si ca continut. Pentru a sesiza mai usor efectele diferitor categorii de impozite pe plan economic, social si politic este necesara gruparea acestora pe baza unor criterii stiintifice.7[11] I. 1. Dupa trasaturile de fond si de forma impozitele pot fi grupate n:

Impozite directe;

2.

Impozite indirecte.

Impozitele directe au caracteristic faptul ca se stabilesc nominal n sarcina unor persoane fizice si juridice, n functie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevazute de lege. Ele se ncaseaza direct de la subiectul impozitului la anumite termene dinainte stabilite. n cazul acestor impozite subiectul si suportatorul impozitului snt n intentia legiuitorului una si aceeasi persoana, desi, practic uneori acestea nu coincid. Daca se tine cont de criteriile care stau la baza asezarii impozitelor directe atunci acestea pot fi grupate n impozite reale si impozite personale. a) Impozite reale - se stabilesc n legatura cu anumite obiecte materiale (pamnt, cladiri etc.) facndu-se abstractia de situatia personala a subiectului impozitului. Ele mai snt cunoscute sub denumirea de impozite obiective sau pe produs deoarece se asaza aspra produsului brut al obiectului impozabil, fara a se face nici o legatura cu situatia subiectului impozabil. Cele mai raspndite impozite reale pe plan international au fost cele privind impunerea pamntului cladirilor, diferite activitati neagricole precum si circulatie capitalului banescn mai multe tari din Europa n secolul trecut a fost instituit impozit funciar. Calculul acestuia se face pe baza cadastrului care consta n descrierea si inventarierea terenurilor din fiecare localitate, trecerea lor ntr-un registru, precizarea suprafetei de teren, a valorii fiecarei porcule de teren, cu mentionarea veniturilor realizate de pe terenurile respective. Dezvoltarea industriei, comertului, a manufacturilor a dus la cresterea numarului industriasilor, mestesugarilor, a comerciantilor si a liber-profesionistilor. Acestea plateau un impozit stabilit dupa unele criterii exterioare cum ar fi: natura ntreprinderii; marimea capitalului; numarul lucratorilor, capacitatea de productie etc. Acest impozit se numea impozit pe patenta. Dupa cum se poate observa el nu asigura echitatea fiscala, o buna parte din materia impozabila era sustrasa de la impozitare, ntruct impozitul mentionat nu era asezat n functie de capacitatea contributiva a contribuabilului. Un alt impozit instituit era impozitul pe capitalurile banesti plasate n operatii banesti speculative. Impozitul se determina pe baza sumei dobnzilor pe care mprumutatul le platea pentru capitalul luat cu mprumut sau tinndu-se cont de cuantumul dobnzilor pe care le ncasa pentru capitalul dat cu mprumut.

Cu toate neajunsurile ale acestor categorii de impozite, ele se practica n prezent ntr-o serie de tari dezvoltate si n curs de dezvoltare.8[12] b) Impozitele personale se asaza asupra veniturilor sau averii n strnsa legatura cu situatia personala a subiectului impozitului, motiv pentru care se numesc impozite subiective. Acest impozit se aplica asupra veniturilor persoanelor fizice sau juridice, pe avere si asupra venitului realizat sub forma profitului. La impozitele personale, n mai multe tari s-a trecut n a doua jumatate a secolului XIX si n primele decenii ale secol. XX-lea. Capitatia a fost cel mai vechi impozit personal si era stabilit ntr-o suma fixa. Cu timpul apare impozitul pe clase ce face o deosebire ntre viata de la oras si cea de la sat. Dezvoltarea comertului duce la concentrarea meseriilor la oras si la instituirea impozitului pe clase de venituri. Principalele forme ale impozitelor personale snt: impozitul pe venit si impozitul pe avere. Impozitul pe venit este cea mai perfectionata forma a impozitelor personale, fiind stabilit diferentiat pe categorii de contribuabili, persoane fizice si persoane juridice. La moment actual pe plan international se duc discutii aprinse n privinta mpartirii impozitelor directe n reale si personale. Tot mai mult se contureaza ideea potrivit careia impozitele nu pot fi mpartite n reale si personale, deoarece aceasta clasificare contravine conventiilor internationale privind drepturile omului, iar n al doilea rnd (si cel mai esential) impozite personale contravin principiului obiectivitatii impozitelor care este un principiu de baza a impozitarii, potrivit caruia impozitarea se face obiectiv, indiferent de calitatile personale ale contribuabililor.9[13] II. 1. 2. 3. Dupa obiectul impunerii, impozitele pot fi clasificate n:

Impozite pe venit; Impozite pe avere; Impozite pe consum (pe cheltuieli).

Impozitele pe venituri snt categorie care la nceput se percepeau numai asupra veniturilor persoanelor fizice,fie n varianta de impozit pe venitul global al fiecareia dintre aceste persoane, fie n varianta mai multor reglementate distinct pe grupe sau cedule de venituri din agricultura, industrie si comert,din exercitiul liber al unor profesiuni, venituri sub forma salariilor, venituri mobiliare etc. alaturat acestora s-au dezvoltat impozitele pe veniturile societatilor sau ale persoanelor juridice. Impozitele pe avere s-au diversificat ca impozite propriuzise asupra averii avnd ca obiect valoarea bunurilor mobile si imobile ale fiecarui contribuabil, impozite asupra circulatiei averii cum snt cele pe succesiuni, donatii de imobile, pe actele de vnzare-cumparare a bunurilor imobile etc., precum si impozite pe substanta averii ca impozite exceptionale percepute de exemplu pe averea obtinuta n mprejurari de razboi. Impozitele pe faptele de consum alcatuiesc o categorie moderna de impozite cu un cuprins de mare varietate, ncepnd cu impozitele incluse n preturile de vnzare a bunurilor de consum cu denumiri diferite - impozit pe cifra de afaceri, impozit pe circulatie marfurilor, accize etc.aceste prime impozite pe fapte de consum snt armate de taxele sau monopolurile fiscale incluse n preturile de vnzare a tutunului si altor produse monopolizate, taxele vamale etc.10[14] III. n functie de scopul urmarit la introducerea lor, impozitele pot fi grupate n: 1. 2. Impozite financiare; Impozite de ordine;

Impozite financiare snt instituite n scopul realizarii de venituri necesare acoperirii cheltuielilor statului. Astfel de impozite snt n primul rnd impozitele pe venit, taxele de consumatie etc. Impozitele de ordine snt introduse mai ales pentru limitatrea anumitor actiuni sau n vederea atingerii unui tel ce nu are caracter fiscal. De exemplu prin instituirea unor taxe ridicate la vnzarea bauturilor alcoolice si a tutunului se urmareste limitarea consumului acestora, avnd n vedere efectul lor nociv asupra sanatatii persoanelor care le consuma.11[15] IV. Dupa frecventa realizarii lor, impozitele se pot grupa n:

a) b)

Impozite permanente; Impozite incidentale.

Impozitele permanente se ncaseaza periodic (de regula anual= iar impozitele incidentale se introduc si se ncaseaza o singura data (de exemplu impozitul pe avere sau pe profiturile exceptionale de razboi). V. 1. Dupa institutia care le administreaza: n statele de tip federal se disting impozite federale, impozite ale statelor provinciilor sau regiunilor membre ale federatiei si impozite locale. 2. n statele de tip unitar se ntlnesc impozite ale administratiei centrale de stat ti impozite ale organelor administratiei publice locale. Cea mai importanta clasificare a impozitelor este cea care nfatiseaza impozite n raport cu modul perceperii n doua categorii: impozite directe si impozite indirecte. nsa, si aceasta clasificare de rnd cu cele prezentate mai sus este una relativa si nu absoluta. Astfel unii autori rusi cum ar fi I.G.Rusacova12 considera ca mpartirea impozitelor n directe si indirecte, are n vedere pe de o parte impunerea veniturilor, iar pe de alta parte impunerea cheltuielilor. n realitate, nsa, granita de delimitare dintre acestea este foarte relativa si depinde de modul de interferenta dintre impozitele n cauza. Astfel daca luam impozitul pe venit care este un impozit direct si l privim ca inclus n pretul de realizare, aceasta devine indirect, iar daca luam taxa pe valoare adaugata ca impozit indirect, la imposibilitatea includerii sale n pret, devine un impozit direct. Cu toate acestea este relativa doar clasificarea impozitelor n directe si indirecte dar nu si sistema de impunere directa si indirecta a veniturilor care real si permanent functioneaza pe fonul totalitatii de impozite. Impozite directe, n evolutia lor, au tinut pasul cu dezvoltarea economiei, deoarece ele se stabilesc fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activitati, fie pe venit sau pe avere. Impozitele directe, fiind individualizate, reprezinta forma cea mai veche de impunere. Cu deosebire n primele decenii ale secolului XX n locul impozitelor asezate pe obiecte materiale sau activitati, deci al impozitelor de tip real, si-au facut aparitia impozitele stabilite pe anumite

venituri (salarii, profit, renta= sau pe avere, deci impozitele de tip personal, care au adus printre platitorii de impozite si marea masa a muncitorilor si functionarilor13. Astfel impozitele directe, fiind nominative si avnd un cuantum si termene de plata precis stabilite si cunoscute de platitori, ele snt de preferat n locul impozitelor indirecte, deoarece la acestea din urma, consumatorii diferitor marfuri si servicii de regula nu stiu cu anticipatie cnd si mai ales ct vor plati statului cu titlu de impozite indirecte. Ca forma de baza a impozitelor personale, impozitele pe venit au putut fi introduse atunci cnd sa nregistrat o anumita diferentiere a veniturilor realizate de diferite categorii sociale. Acest moment a fost marcat de aparitia muncitorilor si functionarilor care realizau venituri sub forma salariilor, a industriasilor, comerciantilor, bancherilor care realizau venituri sub forma dividendelor, a proprietarilor funciari care obtineau venituri sub forme rentei etc. n general, impozite, dupa esenta si continutul sau se realizeaza sub mai multe forme care snt specifice de la un stat la altul, ceea ce n rezultat formeaza sistemul de impozitare a statului. Dupa felul si numarul de impozite, structura lor, modalitatile de percepere, cotele de impozitare, mputernicirile fiscale ale diferitor organe de stat, teritoriul pe care se aplica, subiectii la care se aplica, facilitatile fiscale acordate sistemele de impozitare difera de la un stat la altul si la prima vedere par incomparabile.14[18] nsa la o analiza mai profunda se pot depista doua laturi comune a oricarui sistem de impozitare: 1) 2) Cautarea permanenta a cailor de marire a veniturilor din bugetele de stat; Stabilirea sistemelor fiscale n baza principiilor fundamentale ale teoriei economice: echitatea fiscala, justetea si eficacitatea impozitarii. Prima dintre aceste laturi se realizeaza n forma reformelor fiscale, introducerea de impozite noi, schimbarea bazei de impozitare, corelatia ntre diferite impozite, manipularea privind impozitarea n diferite cote (progresiva, proportionala) etc. n ce priveste a doua latura, atunci felul sistemului fiscal n mare masura depinde de atasarea puterii executive la una sau alta teorie economica. Cu toate acestea, desi fiecare sistem fiscal din

orisice stat are conceptiile sale si foloseste termenii sai specifici, ele snt asemanatoare n problemele sale fundamentale. Tot asa este si ideea privind impozitul pe venit daca este sa-l privim ca un subsistem din sistemul fiscal al statului. Astfel, n toate sistemele fiscale n calitate de subiecte ale impozitului pe venit apar persoanele fizice si cele juridice care realizeaza venituri din diferite surse.15[19] n majoritatea cazurilor impozitul pe venit se asaza pe fiecare persoana care a realizat venituri, fiind, deci, o impunere individuala. Atunci cnd veniturile obtinute n comun de mai multe persoane nu se pot individualiza, impunerea se face pe ansamblul persoanelor care au participat la realizarea acestora. Rela iile agen ilor economici cu bugetul de stat se concretizeaz n procesele de calculare, achitare i declarare a impozitelor i taxelor. Sistemul fiscal al Republicii Moldova cuprinde o totalitate de impozite i taxe divizate n:
y

impozite generale de stat: impozitul pe venit, taxa pe valoarea ad ugat , accizele, impozitul privat, taxa vamal , taxele percepute n fondul rutier;

impozite locale: impozitul funciar, impozitul pentru folosirea resurselor naturale, taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru dreptul de a organiza licita ii locale i loterii, taxa hoteliera, taxa pentru amplasarea publicit ii (reclamei), taxa pentru dreptul de a aplica simbolica local , taxa pentru amplasarea unit ilor comerciale, taxa balnear , taxa pentru dreptul de a vinde n zona vamal , taxa pentru dreptul de a presta servicii de transportare a c l torilor etc. Modul i termenele de achitare a impozitelor i taxelor, cotele acestora, facilit ile

acordate, precum i subiec ii i obiectele impunerii se reglementeaz de Codul fiscal, Legea privind taxele locale, legea bugetului de stat pe anul respectiv, i alte acte normative. Pentru generalizarea informa iei privind datoriile fa de buget aferente impozitelor, taxelor i de buget privind impozitele

sanc iunilor economice este destinat contul de pasiv 534 Datorii privind decont rile cu bugetul. n creditul acestui cont se reflect datoriile calculate fa i taxele, iar n debit pl ile virate efectiv. Soldul este creditor i reprezint suma datoriilor ntreprinderii privind pl ile datorate bugetului la sfr itul perioadei de gestiune.

Eviden a analitic a datoriilor privind decont rile cu bugetul se ine pe feluri de impozite i taxe. n cadrul contului 534 Datorii privind decont rile cu bugetul pot fi deschise subconturi n func ie de tipul impozitelor sau taxelor care au aceea i structur format la contul 225 Crean e pe termen scurt privind decont rile cu bugetul. Planul de conturi prevede i alte conturi pentru contabilizarea decont rilor cu bugetul care au o utilizare mai redus datorit specificului efectu rii opera iilor economice. Astfel, contul 535 Taxa pe valoarea ad ugat i accize de ncasat este destinat generaliz rii informa iei privind sumele impozitului pe venit, TVA i accizelor aferente procur rilor, calculate, dar care nu sunt obligatorii spre plat pn la ndeplinirea condi iilor prev zute de legisla ia n vigoare. La momentul apari iei obliga iei de plat a acestor impozite, sumele lor se trec n contul 534 Datorii privind decont rile cu bugetul.

Contabilitatea impozitului pe venit

Modul de determinare i de eviden

a impozitului pe veniturile persoanelor juridice se

reglementeaz de Codul fiscal, Regulamentul cu privire la determinarea obliga iilor fiscale aferente impozitului pe venit aprobat prin Hot rrea Guvernului Republicii Moldova nr. 77 din 30.01.2008 i S.N.C. 12 Impozitul pe venit i. Obiectul impozabil l reprezint venitul ob inut din sursele prev zute la art. 18 al Codului fiscal. Nu se impoziteaz venitul ob inut din sursele prev zute la art. 20 al Codului fiscal. Totodat la moment pentru agen ii economici n baza art. 15 din Codul fiscal este stabilit cota 0 % a impozitului pe venit. Pentru determinarea impozitului pe venit, la ntreprindere se calculeaz venitul contabil (pierderea contabil ) care reprezint profitul (pierderea) perioadei de gestiune pn la impozitare. Acest profit se determin n cursul anului de gestiune prin calcul n Raportul de profit i pierderi, iar la sfr itul anului n contul 351 Rezultat financiar total. n debitul acestui cont sunt reflectate cheltuielile acumulate pe tipuri de activit i, iar n credit veniturile acumulate pe tipuri de activit i. Comparnd suma total a veniturilor cu suma total a cheltuielilor, se ob ine rezultatul financiar al perioadei pn la impozitare.

n legisla ia fiscal sunt prev zute reguli de constatare a veniturilor i cheltuielilor n scopuri fiscale, iar n S.N.C. reguli de calcul i constatare n scopurile contabilit ii financiare. De aceea apar: 1. venituri i cheltuieli recunoscute conform legisla iei fiscale, dar care nu sunt recunoscute de regulile S.N.C.; 2. venituri i cheltuieli recunoscute de S.N.C., dar care nu sunt recunoscute de regulile legisla iei fiscale. Acest fapt face necesar calcularea venitului impozabil conform regulilor fiscale. Venitul impozabil (pierderea fiscal ) reprezint venitul (pierderea) contabil al perioadei de

gestiune corectat n conformitate cu regulile stabilite de legisla ia fiscal . Acesta se determin la sfr itul anului pe baza venitului contabil al perioadei de gestiune corectat cu m rimea diferen elor permanente i temporare. Modul de determinare a diferen elor permanente i temporare, de constatare a datoriilor i activelor amnate privind impozitul pe venit i de prezentare n rapoartele financiare este examinat n cartea Noul sistem contabil al agen ilor economici din Republica Moldova (vol.2). Datoriile curente privind impozitul pe venit n cursul anului se reflect n felul urm tor:
y y

debit contul 731 Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit, credit contul 535 Taxa pe valoarea ad ugat i accize de ncasat.

Achitarea n avans a impozitului pe venit se reflect prin formula contabil :

y y

debit contul 225 Crean e pe termen scurt privind decont rile cu bugetul, credit contul 242 Conturi curente n valut na ional . La sfr itul anului suma impozitului pe venit pl tit n avans se nregistreaz prin formula

contabil invers :
y

debit contul 535 Taxa pe valoarea ad ugat Impozitul pe venit pl tit n avans,

i accize de ncasat, subcontul

credit contul 731 Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit.

Concomitent, suma efectiv a impozitului pe venit se nregistreaz prin formula contabil :

y y

debit contul 731 Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit, credit contul 534 Datorii privind decont rile cu bugetul.

Trecerea n cont la finele perioadei de gestiune a sumelor impozitului pe venit achitate n avans pe parcursul anului se nregistreaz prin formula contabil :
y y

debit contul 534 Datorii privind decont rile cu bugetul, credit contul 225 Crean e pe termen scurt privind decont rile cu bugetul. n contul 534 Datorii privind decont rile cu bugetul se reflect suma impozitului pe

venit n m rime de 5 % re inut la sursa de plat n conformitate cu art. 90 al Codului fiscal:

y

debit conturile 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale, 522 Datorii pe termen scurt fa de p r ile legate, 532 Datorii fa de personal privind alte opera ii, 539 Alte datorii pe termen scurt,

credit contul 534 Datorii privind decont rile cu bugetul.

Virarea la buget a sumelor impozitului pe venit n m rime de 5 % re inut la sursa de plat se reflect prin formula contabil :
y y

debit contul 534 Datorii privind decont rile cu bugetul credit conturile 241 Casa, 242 Conturi curente n valut na ional .

Contabilitatea datoriilor fa

de buget privind taxa pe valoarea ad ugat

Taxa pe valoarea ad ugat reprezint un impozit indirect care, potrivit normelor n vigoare, se stabile te pentru opera iunile privind transferul propriet ii asupra bunurilor, precum i prest rile de servicii. Aceasta este o tax care se aplic valorii ad ugate la fiecare stadiu al circuitului economic. Ea se calculeaz pentru livr rile de bunuri, vnz ri, prest ri de servicii, precum i pentru importului de bunuri i servicii. Conform titlului III al Codului fiscal TVA se reflect n contabilitate n baza principiului specializ rii exerci iilor (metodei de calcul).

Livr rile de bunuri i servicii pot fi grupate n livr ri impozabile cu TVA la cota standard 20%, cotele reduse 5% i 8%, la cota zero i livr ri scutite de TVA (neimpozabile). Subiec ii impozabili snt: 1. persoanele juridice i fizice care desf oar activitate de ntreprinzator, cu excep ia autorit ilor publice, institu iilor publice, specificate la art.51, i de inatorilor patentei de ntreprinzator, i care, ntr-o oricare perioad de 12 luni consecutive, a efectuat livr ri de m rfuri, servicii n sum ce dep este 200 000 lei, cu exceptia livr rilor scutite de T.V.A.; 2. persoanele juridice i fizice care import m rfuri, cu exceptia persoanelor fizice care import m rfuri de uz sau consum personal, a c ror valoare nu dep seste limita stabilit de legisla ia n vigoare; 3. persoanele juridice i fizice care import efectuate de persoanele men ionate. Data obliga iei fiscale este sau momentul livr rii bunurilor sau prest rii serviciilor, sau momentul eliber rii facturi fiscale, sau momentul primirii pl ii, n func ie de ceea ce a avut loc mai nainte. Livr rile impozabile cu TVA trebuie nso ite de factura fiscal document cu regim special care justific opera iunea economic , suma TVA i atest dreptul trecerii n cont a TVA la cump r tor, cu excep ia vnz rilor cu am nuntul n numerar la respectarea condi iilor prev zute de legisla ia n vigoare, cnd eliberarea facturii nu este obligatorie. Procur rile i livr rile sunt nregistrate cronologic, respectiv, n Registrul de eviden Registrul de eviden valoarea ad ugat . Fiecare subiect impozabil este obligat s ntocmeasc i s achite suma TVA datorat bugetului, s pentru fiecare a procur rilor i a livr rilor, n baza c rora se ntocme te Declara ia privind taxa pe servicii considerate ca livr ri impozabile

prezinte Declara ia privind taxa pe valoarea ad ugat

perioad fiscal nu mai trziu de ultima zi a lunii care urmeaz dup perioada fiscal . Taxa pe valoarea ad ugat aferent livr rilor de bunuri i servicii impozabile cu TVA pe pia a intern se reflect n creditul contului 534 Datorii privind decont rile cu bugetul n coresponden cu debitul conturilor de mijloace b ne ti sau crean e.

La ncasarea n avans a mijloacelor contra livr rilor ulterioare se reflect prin urm toarele formule contabile: 1. la suma avansului primit:
y y

debit contul 242 Conturi curente n valut na ional credit contul 523 Avansuri pe termen scurt primite 2. la suma TVA calculat prin m r irea sumei avansului primit la 6:

y y

debit contul 225 Crean e pe termen scurt privind decont rile cu bugetul creditul contul 534 Datorii privind decont rile cu bugetul. La procurarea m rfurilor n scopul desf ur rii activit ii de ntreprinz tor pe pia a

intern sau prin import, TVA aferent se trece n cont n baza facturilor fiscale, chitan elor fiscale sau declara iilor vamale i se reflect prin formula contabil
y y

debit contului 534 Datorii privind decont rile cu bugetul i credit conturile 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale, 522 Datorii pe termen scurt fa de p r ile legate, 539 Alte datorii pe termen scurt i se reflect ca datorie la buget i se

TVA aferent importului de servicii se calculeaz trece la cheltuielile perioadei.

Suma TVA de pl tit la buget se calculeaz lunar ca diferen

dintre TVA aferent

vnz rilor din creditul contului 534 Datorii privind decont rile cu bugetul i TVA aferent cump r rilor reflectate n debitul acestui cont. n cazul ob inerii unui sold debitor aferent taxei pe valoarea ad ugat la contul specificat, acesta se trece la crean e n baza notei contabile prin formula contabil :
y y

debit contul 225 Crean e pe termen scurt privind decont rile cu bugetul, credit contul 534 Datorii privind decont rile cu bugetul.

Achitarea sumei TVA la buget n cazul cnd se ob ine sold creditor se reflect prin formula contabil :
y y

debit contul 534 Datorii privind decont rile cu bugetul, credit contul 242 Conturi curente n valut na ional .

Contabilitatea datoriilor fa

de buget privind accizele

Accizul reprezint un impozit indirect de stat care se stabile te pentru unele m rfuri de consum i pentru activitatea desf urat n domeniul jocurilor cu noroc. Acest impozit, de regul , se include n valoarea de cump rare a m rfurilor supuse accizelor, iar la vnzarea ulterioar nu este calculat i, ca urmare, accizele sunt achitate de c tre produc torul sau importatorul de m rfuri supuse accizelor. Baza impozabil a accizelor o constituie volumul ]n expresie natural , n cazul cnd cota accizelor este stabilit n suma absolut la unitatea de m sur a m rfii, sau n etalon valoric, n cazul n care cota accizelor este stabilit n procente, numit ad valorem. Valoarea impozabil a accizelor n expresie valoric poate fi: valoarea de pia a m rfii,

f r TVA i accize; valoarea n vam a m rfurilor supuse accizelor importate determinat conform legisla iei vamale; valoarea licen ei pentru activitatea desf urat n domeniul jocurilor cu noroc. Suma accizelor de achitat la buget se calculeaz ca diferen a dintre suma accizelor ncasat sau de ncasat i suma trecut n cont de ntreprinderea produc toare conform legisla iei fiscale. Obliga ia de plat a accizelor apare la data livr rii (transport rii) m rfurilor supuse accizelor din nc perea de acciz care reprezint totalitatea locurilor ce apar in subiectului impunerii, inclusiv cl dirile, nc perile, teritoriile, terenurile, orice alte locuri, situate separat i determinate de certificatul de acciz, n care m rfurile supuse accizelor se prelucreaz fabric , se expediaz de c tre subiec ii impunerii i unde se desf oar jocurile cu noroc. La procurarea m rfurilor supuse accizelor pe pia a intern sau prin import n scopul revnz rii lor ulterioare, suma accizelor calculat se include n pre ul de procurare a m rfurilor supuse accizelor i se reflect n debitul conturilor 211 Materiale sau 217 M rfuri. Dac agentul economic procur marf supus accizelor cu inten ia de o prelucra sau a produce alt marf supus accizelor, suma accizelor se reflect n debitul contului 225 Crean e pe termen scurt privind decont rile cu bugetul, subcontul 2251 Accize de trecut n cont, pentru a fi trecut n cont la respectarea condi iilor prev zute de legisla ia n vigoare. i/sau se

La livrarea de m rfuri supuse accizelor din nc perea de acciz care se produc de produc tor, sau se procur f r documente care confirm achitarea accizelor i se livreaz ulterior, suma accizelor calculate se include n pre ul de vnzare al m rfurilor produse (prelucrate) i se nregistreaz ca datorie fa decont rile cu bugetul. Suma accizelor de pl tit la buget se calculeaz lunar n m rimea accizelor aferente vnz rilor de m rfuri supuse accizelor din creditul contului 534 Datorii privind decont rile cu bugetul. Pentru produc torii i preluc torii de m rfuri supuse accizelor care au dreptul la trecerea n cont, suma accizelor de pl tit se calculeaz ca diferen a dintre accizele aferente livr rilor de m rfuri supuse accizelor creditul contului 534 Datorii privind decont rile cu bugetul i accizele aferente cump r rilor de materii prime supuse accizelor care s-au utilizat n procesul de produc ie, reflectate n debitul acestui cont, conform legisla iei n vigoare. To i pl titorii de accize, cu excep ia importatorilor, indiferent de faptul dac ei de in sau nu certificat de acciz, trebuie s prezinte Declara ia privind accizele n termen de o lun care urmeaz dup luna n care a fost efectuat livrarea m rfurilor supuse accizelor. de buget n creditul contului 534 Datorii privind

Contabilitatea datoriilor fa

de buget privind alte impozite i taxe

Agen ii economici calculeaz

i achit impozitele i taxele locale. Taxele locale se aplic de

c tre autorit ile administra iei publice locale n limitele competen ei lor i n conformitate cu Titlul VII din Codul fiscal. Legea privind taxele locale. Cotele maxime ale taxelor locale se aprob de c tre Parlament. Stabilirea taxelor cotelor concrete ale taxelor locale ine de competen a organelor administra iei publice locale n m rimea ce nu dep esc cotele maxime stabilite de Parlament. Calcularea impozitelor, taxelor i altor defalc ri obligatorii (cu excep ia impozitului pe venit, TVA i accizele) se reflect n felul urm tor:
y y

debit contul 713 "Cheltuieli generale i administrative", credit contul 534 Datorii privind decont rile cu bugetul.

Calcularea sanc iunilor economice (amenzilor, penalit ilor) privind pl ile la buget se nregistreaz prin urm toarea formul contabil :
y y

debit contul 714 Alte cheltuieli opera ionale, credit contul 534 Datorii privind decont rile cu bugetul.

Amenzile, penalit ile privind impozitele i taxele, precum i sanc iunile economice cu privire la nc lcarea legisla iei n vigoare, nu sunt recunoscute ca deduceri n scopuri de impozitare i se constat ca diferen e permanente aferente cheltuielilor la calcularea venitului impozabil. Eviden a sintetic i analitic a datoriilor privind decont rile cu bugetul se reflect n

registrul pentru contul 534 Datorii privind decont rile cu bugetul care se elaboreaz de sine st t tor de fiecare ntreprindere i se ine pe tipuri de impozite i taxe. La sfr itul perioadei de gestiune datele din registrului sintetic specificat se trec n Cartea mare. Sistemul fiscal actual, creat pe parcursul etapelor de trecere de la economia centralizat laeconomia de pia , trebuie s fie adoptat la noile condi ii de pia . n numeroase cazuri lipsesc principiile fiscale, care stimuleaz cre terea economic i care pe larg sunt aplicate n ntreagalume. Lipsa acestor principii creeaz dificult i pentru produc torii locali i prezint un obstacoln calea investi iilor locale i str ine n economia na ional .Impozitele sunt un element necesar n rela iile economice ale societ ii chiar din momentulapari iei statului. Evolu ia i modificarea formelor statului neap rat sunt urmate de modific ri ale sistemului fiscal. n prezent, ntr-o societat e civilizat impozitele constituie pentru stat sursa principal de venituri. n afar de aceasta func ie pur-financiar , mecanismul fiscal se aplic dec tre stat pentru a influen a procesul de produc ie, dinamica i structura acestuia, procesultehnico- tiin ific

Bibliografie. Acte legislative: 1.Codul Fiscal al Republicii Moldova, cu ultimele modific ri. (Monitorul Oficial nr. 197-200/666 din 31.12.2009) Chi in u, 2010; 2. Const it u ia R epubl icii M ol dova , a dopta t Volume: 1. G a l i n a Ul i a n, M a r i a na D o ga - M r z a c, L i l i a R ot a r u : F i na n e p u b l i c e : n ot e d e c u r s Chi in u, 2007; 2. Nicolae Popes cu: Finan e publice: finan e, buget e, fiscalitate Bucure ti, 2002. 3.Claudia Pl m deal : Fiscalitate Chi in u, 2009; 4.Dumitru Moldova n: Curs de teorie economic Chi in u, 2006. la 29 iulie 1994 ( M o n i t o r u l o f i c i a l a l Republicii Moldova, 1994, nr.1), cu ultimele modific ri.