Sunteți pe pagina 1din 36

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA

FACULTATEA DE HORTICULTURA SI SILVICULTURA


SPECIALIZAREA SILVICULTURA

PROIECT CORECTAREA TORENTILOR


ndrum tor: Prof. MIHAELA MOAT R Student: Pavel Adrian GRUPA 441

2011

CUPRINS :
Pag. TEMA DE PROIECTARE..5 MEMORIU JUSTIFICATIV...6 CAPITOLUL 1 STUDIEREA BAZINULUI HIDROGRAFIC...........7 1.1 Localizarea Geografica..........................................7 1.2 Lungimea bazinului..7 CAPOTOLUL 2 CADRUL NATURAL SI SOCIAL- ECONOMIC IN CARE SE AFLA BAZINUL.....7 2.1 Localizarea geografica si administrativa..7 2.2 Relieful ,geologia, litologia..................................7 2.3 Solurile.................................................................8 2.4 Clima....................................................................8 CAPITOLUL 3 MORFOMETRIA BAZINULUI HIDROGRAFIC...8 3.1 Suprafata bazinului ...............................................8 3.2 Perimetrul bazinului ..............................................9 3.3 Lungimea bazinului ..............................................9 3.4 Forma bazinului.....................................................9 3.5 Altitudinea bazinului...........................................10 3.6 Panta medie a bazinului..11 3.7 Lungimea versantilor...........................................12
2

CAPITOLUL 4 MORFOMETRIA RETELEI HIDROGRAFICE...13 4.1 Ordinele hidrografice...........................................13 4.2 Lungimea re elei hidrografice.............................14 4.3 Densitatea re elei hidrografice.............................14 4.4 Panta re elei..16 CAPITOLUL 5 - STUDIEREA LUCRARILOR DE CORECTARE A TORENTILOR EXECUTATE IN TRECUT.........................................16 5.1 Refacerea inveli ului vegetal pe maluri i aterisemente ..16 CAPITOLUL 6 CALCULUL DEBITULUI MAXIM DE VIITURA.................................................17 6.1 Formula ra ionala..................................................17 6.2 Formula ploii orare................................................19 6.3 Metoda paralelogramelor de scurgere...................20 CAPITOLUL 7 CALCULUL TRANSPORTULUI DE ALUVIUNI..20 7.1 Transportul de aluviuni mediu anual pe versanti.........................................21 7.2 Transportul de aluviuni mediu anual pe albie.........21 7.3 Transportul de aluviuni la o ploaie torentiala.........22

7.4 Volulmul de aluviuni capabil de a forma aterisamente..........................................23


3

7.5 Volumul provenit in urma unei ploii toreniale........24 CAPITOLUL 8 PROIECTAREA DEVERSORULUI..................24 8.1 Generalitati..............................................................24 8.2 Dimensionarea deversorului....................................24 8.3 Calculul static al barajului.............. ........................25 8.4 Schema de sarcini...................................................25 8.5 Cacului de dimensionare.........................................26 8.6 Calculul de verificare..............................................27 8.6.1 Stabilitatea la rasturnare.......................................27 8.6.2 Stabilitatea la alunecare........................................27 8.6.3 Efortul unitar de compresiune pe talpa fundatiei .28 8.6.4 Efortul unitar de intindere in corpul barajului......29 8.7 Calculul lucrarilor din bieful aval..........................30 8.8 Latimea radierului ( br )............................................30 8.9 Lungimea radierului ( Lr )........................................31 8.10 Grosimea radierului................................................32 8.11 Calculul canalului de evacuare................................33 CAPOTOLUL 9 MASURI SPECIALE DE PROTECTIA MUNCII......35 Bibliografie..............................................................................................36

TEMA DE PROIECTARE NR.13 S se proiecteze lucr rile hidrotehnice de corectare a torentului aferent unui bazin din zona montan ,avand urm toarele date de proiectare:

Nr. Cotele curbelor Lb(m) Hob(m) Hcd(m) Pb F(ha) F1 Pd Ps F2 Pd Ps F3 Pd Ps La(m) La I La II La III q1 (cm) Z ba I ba II ba III P eroz (%)

13 800:1500 3400 1600 600 9650 230 60 45 40 65 40 35 60 45 40 3000 700 900 1400 0,5-2 <1 <5 1,5 2 2,5 3%

Memoriu justificativ
Lucrarile de corectarea torentilor in bazinele hidrografice sunt necesare datorita efectelor benefice pe care le pot produce.Unul dintre acestea ar fii acela in cazul barajelor de acumulare unde sunt necesare o serie de lucrari de corectarea toren ilor i anume construirea unor baraje de rupere a presiunii precum i pentru stoparea aluviunilor aduse de rauri, care ar ajunge pe fundul barajului , iar randamentul acestuia ar scadea considerabil. S- au facut ni te calcule din care reiese faptul ca mai rentabile sunt aceste lucrari de corectare a toren ilor decat daca s-ar curata fundul acestor baraje de aluviuni. Un alt efect al lucrarilor de corectarea torentilor ar fi protejarea obiectivelor social economice , a localita ilor care au risc de inundare ridicat. Prin aceste lucrari de corectare a toren ilor se poate ameliora , de multe ori chiar si eradica, iesirea raurilor din matca in cazul precipita iilor de lunga durata, la fel prin construirea unor baraje de rupere a presiunii sau prin consturirea unor diguri. De-asemenea un rol benefic l-ar avea si in cazul versantilor ce au fost despaduriti sau au fost realizate taieri nerationale si unde pot lua nastere torenti foarte puternici,care in lipsa acestor lucrari de corectare a torentilor ar putea da nastere la surpari, erodari sau alte forme de distrugere ale solului . O concluzie finala, pentru a inpiedica , corecta sau diminua formarea acestora ,este necesar ca aceste lucrari de corectare a toren ilor sa fie promovate din ce in ce mai mult ,mai ales in tara noastra , unde calamita ile s-au inmul it in urma taierilor nera ionale a padurilor i nerespectarii legiilor naturii.

Capitolul 1 STUDIEREA BAZINULUI HIDROGRAFIC 1.1 Localizarea geografic i administrativ

Bazinul toren ial Valea Cerisa se incadreaz in unitatea Carpatic a Mun ilor Apuseni Coordonatele geografice orientative sunt 23 35 latitudine nordic . Direc ia general de scurgere a apelor este de la est la vest , la extremitatea nord-estic aflndu-se confluen a cu Valea Cerisa Din punct de vedere administrative teritoriale teritoriul studiat se afl in gospod rirea silvic a Ocolului Silvic Alba-Iulia , U.P I Cerisa din cadrul directiei Alba-Iulia.

1.2 Lungimea bazinului


Lungimea bazinului studiat este de aproximativ 3400m.

CAPITOLUL 2 CADRUL NATURAL SI SOCIAL ECONOMIC IN CARE SE AFLA BAZINUL 2.1 Localizarea geografica si administrativ
Bazinul hodrografic Valea Cerisa se afla in unitatea de prodictie U.P I Cerisa, din cadrul Ocolului silvic Alba-Iulia, Muntii Apuseni.

2.2 Relieful ,geologia i litologia


Teriroriul bazinului hidrografic toren ial Valea Cerisa apar ine conform Geografiei Romaniei unit ii carpatice muntoase, Muntii Apuseni. Relieful este nclinat cu versan i avnd nclinarea de la redusa la foarte repezi. Altitudinea este cuprins ntre 800 si 2000m. La alc turia litologic a suprafe ei de recep ie predomina calcarele. Intercalat i mozaicat , n special n zona re elei hidrografie. Sunt aduse la zi sisturile cristaline, caracterizate printr-o rezisten redus la eroziune , iar procesele pluvio-nivale sunt eviden iate prin eroziuni de suprafa i la adncime ,scurgeri gravita ionale pe taluzuri i surp ri de maluri.

Ca varst geologic sisturi cristaline si calcare apar in Anteproterozoicului superior pana n Permian-Mezozoic . Ciclurile sedimentare se succed din Permian n Cretacicul superior.

2.3 Solurile
n cuprinsul bazinului hidrografic Valea Cerisa s-au identificat soluri din clasa cambisoluri , apar inand tipurilor brun eumezobazic i brun acid cu textur u oar la mijlocie ,semischelete ,superficiale la mijlociu-profunde (34-70cm) ,moderat acide (pH= 5, 6-6,5) ,pana la acide (pH= 4,8-5,3)

2.4 Cima
Prin pozi ia geografic ,acest bazin hidrografic se incadreaz in tinutul climatic cu altitudine minim 800 m, tinutul muntilor Apuseni, districtul p dure i paji ti, montane, topoclimat cu influen e mediteraneene. Clima este temperat continental .av nd urm torii parametii principali: -temperatura medie anual 6-7 grade Celsius, -num rul zilelor cu nghe este de 120-130, iar num rul zilelor de var aproximativ 35. -cantitatea de precipitatii 1300-1510mm Asupra ploilor toren iale nu se dispune de date din cauza lipsei pluviografelor.

CAPITOLUL 3 - Morfometria bazinului hidrografic

3.1 Suprafata bazinului


Reprezinta un parametru morfometric fundamental deoarece intervine direct sau indirect in toate calculele hidrologice, marimea acestuia influentand intr-un fel sau altul amploarea i dinamica degradarilor, formarea viiturilor toren iale i transportul aluviunilor. Marimea suprafe elor serve te la calculul debitelor de viitura al transportului de aluviuni, precum i la verificarea i compararea pe baza unor corela ii stabilite anterior cu al i parametrii morfometrici ai bazinului i a re elei hidrografice. Suprafa a totala a bazinului hidrografic prezentat este de 230 hectare

3.2 Perimetrul bazinului

Perimetrul bazinului este un parametru dimensional ce reprezinta proiec ia orizontala a cumpenei topografice a proiectului, aferenta sec iunii de calcul luata in considerare. Acesta se ob ine prin masuratori efectuate pe planuri speciale se situa ie, masuratori ce se repeta de doua, trei ori, iar in calcule se ia media aritmetica a valorii masurate. In studiile morfometrice, lungimea perimetrului sau a cumpenei de separa ie a bazinului se folose te la exprimarea cantita ilor a altor parametrii morfometrici care cuantifica efectul hidrologic al formei bazinului. in cazul de fa a perimetrul bazinului este de 9650 m.

3.3 Lungimea bazinului

Este un parametru utilizat in general pe plan metodologic pentru studii comparative intre bazine i este de 3000 m. Pentru calculul lungimii medii se asimileaza bazinul cu unul de forma dreptunghiulara care are aceia i suprafa a i acela i perimetru cu bazinul cunoscut. Lb = Pb / 4 + Pb2 / 16 - F Lb = 9650 / 4 + 96502 / 16 - 2.300.000 Lb= 2412+3520156 Lb=2412+1876 Lb= 4288m

3.4 Forma bazinului


Exprimarea cantitativa a formei bazinului presupune compararea formei acestuia in plan cu o figura geometrica de referin a. Favorabilitatea hidrologica a fosmei circulare a condus la consacrarea cercului ca figur de referinta.

Consideram un bazin ipotetic circular a carui suprafa a este egala cu cea a bazinului hidrografic studiat prin raportarea perimetrului bazinului real ( Pb) la perimetrul bazinului ipotetic ( Pc ). Prin aceste rela ii se ob ine coeficientul lui Gravelius ( Gr ). In func ie de acesta coeficient putem avea patru tipuri de bazine : *bazin pu in alungit, unde Gr este cuprins intre 1,12 - 1,20 *bazin moderat alungit, unde Gr este cuprins intre 1,20 - 1,30 *bazin puternic alungit, unde Gr este cuprins intre 1,30 - 1,50 *bazin foarte puternic alungit , unde Gr > 1,50 Gr =( Pb / Pc ) x R2 Gr = Pb / 2 F Gr = 9650 / 5374 Gr =1,79m Din calculele de mai sus rezulta un bazin foarte puternic alungit,Gr >1,50

3.5 Altitudinea bazinului


De ine un rol de importan a in ansamblul parametrilor morfometrici ai bazinului. Altitudinea medie a bazinului condi ioneaza fluxurile principale de materie i energie din cuprinsul bazinelor toren iale i influen eaza circuitul hidrologic al acestor bazine i exprima poten ialul energiei mecanice de relief in apari ia i dezvoltarea proceselor toren iale deoarece bazinul hodrogrfic este un bazin relatic mic uniform dezvoltat in plan, altitudinea medie se determina cu formula: Hmed = (Hmin + Hmax)/ 2 Hmed =( 600 + 1600) / 2 Hmed = 1100m

10

3.6 Panta medie a bazinului

Prin semnifica ia de ordin hidrologic i tehlologic, dar si prin frecven a cu care se implic n diverse cauze panta ocup un rol central n ansamblul parametrilor morfometrici ai bazinului hodrografic, Panta bazinului condi ioneaz declan area si dezvoltarea fenomenelor toren iale i st la baza stabilitii sau a adopt rii multor tindre elementele de proiectare.

Procedeul de calcul se spijin pe rela ia pantei dintre curbele de nivel succesive , panta la scara ntregului bazin (Ib) i se poate ob ine cu formula : Ib= H / F x Li H= difeten a de divel dintre doua curbe succesive Li = sula lungimilor curbelor de nivel Cota 800:1500 1/800.................280m 2/900.................320m 3/1000..................360m 4/1100..................400m 5/1200..................440m 6/1300..................480m 7/1400..................520m 8/1500..................560m TOTAL 3360m panta 6% Ib= 40/2300000x3360= 0,058

11

3.7 Lungimea versantilor

Lungimea versan ilor constitue unul din parametrii de care depinde timpul de concentrare a scurgerii in bazin i cuantumul eroziunii pe versant n acela i timp este un foarte bun indicator al fragment rii reliefului. Prin calcul se poate afla lungimea maxic care reprezint o lungime reala, fie lungimea medie sau lungimea de calcul a versan ilor care de i fictiv are valen e de ordin morfometric i hidrologic incontestabile. Lungimea mavima a versan ilor dintr-un bazin hidrografic rste reprezentat prin cea mai mare dintre lungimile versan ilor componen i. Astfel pe un plan de situa ie care are curbe de nivel,fiecare dintre aceste lungimi se m soar dup linia de cea mai nalta panta. Lcv = F / 2La

Avem 3 categorii de versanti dupa lungimea acestora: y y y Mari, L>300m Mijlocii, L=200-300m Mici, L<200m

Lcv = 2.300.000 / (2 x 3400) Lcv = 338,2 m Dupa clasificarea lui Clinciu bazinul hidrografic studiat este mare.

12

CAPITOLUL 4 - Morfometria retelei hidrografice

Din punct de vedere cantitativ studiul reliefului bazinelor toren iale se face pe baza parametrilor morfometrici. Parametrii morfometrici ai bazinelor hidrografice toren iale sunt marimi dimensionale sau adimensionale care permit cuantificarea caracteristicilor morfologice ale bazinelor toren iale, caracteristici in baza carora se intocmesc studii hidrologice i hidraulice i pot fi stabilite solu iile tehnice de amenajare. Parametrii morfometrici ai bazinelor toren iale se clasifica in doua grupe mari, clasificare ce ine seama de par ile morfologice caracteristice ale toren ilor, astfel avem: parametrii morfometrici ce se refera la bazinul de recep ie al torentului, sunt parametrii ce definesc morfometria bazinului parametri morfometrici ce se refera la re eaua hidrografica, sunt parametrii ce definesc morfometria re elei hidrografice adica morfohidrografia bazinului.

Parametrii morfometrici ai re elei hidrografice sunt urmatorii: -lungimea re elei hidrografice - Lr [ m] -panta re elei hidrografice - Ir [ % ]. -densitatea - Dh [m]. -profilul longitudinal sinoptic -indicele de concavitate al profilului longitudinal al re elei hidrografice

13

4.1 Ordinele hidrografice


Ordinele hodrografice reprezint ni te numere care se atribue dupa o anumit regul unei albii intregi considerat de la obarsie i pn la v rsare sau unui segment de albie cuprins intre doua confluen e. Inportan a tiin ific si practic a sistematiz rii unei re ele hidrografice de curgere din principiul fundamental al varia iei n salturi. Acest principiu presupune c doua albii care se unesc formeaza n aval de conflun a lor o noua albie care se prezint calitativ diferit fa de a biile care au generat-o. Pentru stabilirea ordinului hidrografic ne folosim de sistemul lui STRAHLER. Se atribue ordinul I segmeltelor terminale sau demetare care numai primesc afluen i. Segmentele rezultate prin unirea a doua segmente de ordinul I se numesc segmente de ordinul II . Segmentele rezultate din unirea a dou segmente de ordinul II formeaz segmente de ordinul III. La unirea a dou segmente de ordin diferit se pastreaz segmentul de rang superior. Sistematica pe ordine a re elei hidrografice serve te la calculele hidrologice. Ordinul hidrografic reprezint un creiteriu pentru stratificarea bazinelor n cadrul studiilor morfometrice i hidrologice dup cum urmeaz : ordinul I, ordinul II, ordinul III.

4.2 Lungimea re elei hidrografice


Lungimea re elei hidrografice reprezint unul dintre parametrii cei mai importan i ai bazinului. Lungimea re elei hidrografice a bazinului este de 3000m.

4.3 Densitatea re elei hidrografice


Densitatea re elei hidrografice reprezint suma tuturor albiilor adica Densitatea segmentelor .

14

Dk1 = LI / F Dk2 = LII/ F Dk3 = LIII/ F

SEC IUNEA DE CALCUL

ORDINUL SEGMEN TELOR 1

NUM RUL SEGMENTE LOR 1 1 1 3

LUNGIMEA SEGMENTELOR (M) Total 500 500 1400 2400 Medie 500 500 1400 2400

2 3 Total

Densitatea retelei: Dr= (LI+LII+LIII ) /F Dr=4800/2300000 Dr=0,020 Densitatea segmentelor: Dk1= 700/2300000= 0,003 Dk2= 900/2300000= 0,0039 Dk3= 1400/2300000= 0,060
15

4.4 Panta re elei


Panta re elei se determin ca raport intre diferen a de nivel H i lungimea albiei principale.

Ia = Hob - Hcd / La Ia = (1600 - 600) / 3000 Ia = 0,33 , panta 33%.

CAPITOLUL 5 - Studierea lucrarilor de corectare a torentilor executate in trecut

5.1 Refacerea inveli ului vegetal pe maluri

i aterisemente.

Din punct de vedere al instalarii vegeta iei , atat terenurile reavene de pe malurile albiilor toren iale cat i depozitele toren iale de tip aluvial ( aterisamente) sau proluvial ( con de dejec ie) prezinta condi ii de vegeta ie eterogene , cu limite de varia ie largi de la cele favorabile pana la cele nefavorabile, condi ii care satisfac la limita maxima cerin ele speciilor forestiere. Pentru adoptarea unor solu ii tehnice diferen iate au fost prevazute urmatoarele criterii de ordin genetic i sta ional:

16

pentru terenurile de pe mal : subzona de vegeta ie, natura substratului litologic, modul predominant de dezvoltare a taluzului de mal, gradul lui de stabilitate, troficitatea i umiditatea solului. Ca i specii au fost plantate : pinul silvestru, pinul negru i aninul alb ( puiet) sub forma de culturi pure , cu numar de puie i la hectar de 4000 i 6700. Ca tehnica de consolidare a terenurilor i procedee de plantare au fost executate planta ii in gropi de 30/30/30 cm sau terase nesprijinite cu la imea platformei de 0,7 m , amplasate la distan a de 2 m din ax in ax. Pentru depozite toren iale de pe re ea i canal: subzona de vegeta ie , compozi ia granulometrica a depozitului, grosimea , troficitatea i umiditatea depozitului.

Solu iile tehnice de impadurire a depozitelor toren iale au fost: -speciile forestiere indicate: anin alb, pin silvestru(puie i), catina. - compozi ia sau schema de impadurire: culturi in benzi sau buchete -numarul de puie i la hectar : 5000 -procedeul de plantare: planta ii in gropi obi nuite de 30/30/30 cm cu pamant vegetal de imprumut.

CAPITOLUL 6 - Calculul debitului maxim de viitura

6.1 Formula ra ionala


Deoarece valorile debitelor lichide maxime de viitur depind de posibilit ile cu care se asociaz aceste valori este necesar in primul rnd stabilirea acestor posibilit i. Potrivit standardelor in vigoare prignoza devitelor lichide maxime de viitur sunt generate de ploi toren iale in bazinele hidrografice mici i urmeaz a fi realizate la urm toarele posibilit i de dep ire:

17

1. Probatilit ile de calcul corespunz toare lucr rilor de exploatare n condi ii normale 2. Probabilitatea de redare corespunz toare condi iilor speciale de func ionare a obiectivelor de ap rat. Sunt avarii de mic amploare care sunt admise iar acestea pot fi scoase sau remediate f r a indep rta obiectivele ce trebuiau ap rate. n ambele cazuri asigurarea debitului maxim se stabile te i fun ie de clasa de importan a lucr rilor ce se proiecteaz n bazinul studiat iar aceast clas se determin in raport cu categoria de importan a obiectivelor periclitate de viituri. Construc iile hidrotehnice aferente acumul rilor hidroenergetice ,lucr rile de mbun t iri funciare a a ez rilor omene ti ,a cailor de comunica ie sunt considerate i clasificate in categoria stasurilor. Pentru incadrarea in STAS se va ine cont de durata de executare a lucr rilor, adic definitive sau provizorii , i de rolul lor func ional ,adic principale sau secundare. Formula ra ional ,general la orice ploaie toren iala avnd probabilitatea de 1% este exprimat prin formula: Q max= 0,167*C*i1%*F

C - coeficientul de scurgere mediu pe bazin i1% - intensitatea medie a ploii de calcul de probabilitate avand durata egala cu timpul de concentrare a scurgerii in bazinul respectiv F - suprafa a bazinului in hectare

Timpul mediu de concentrare a scurgerii Reprezinta durata de timp exprimata in minute necesara curentlui de apa pentru a parcurge distan a dintre punctul cel mai indepartat hidrologic i sec iunea de calcul sau profilul de control al bazinului , dat de rela ia : Tc = Tv + Ta, unde: Tc - durata medie de concentrare a scurgerii Tv - timpul de scurgere pe versan i Ta - timpul de scurgere pe albie
18

Timpul de scurgere pe versan i - reprezinta durata de timp necesara parcurgerii de catre curentul de apa a unui versant , avand lungimea egala cu a versantului mediu i aceia i panta cu acesta , fiind dat de rela ia:

TV= 0,5 x LCV / Ib TV= 0,5 x 338,2/ 0,058= 2915,2 min Timpul de scurgere pe albie (Ta) reprezint timpul necesar parcurgerii de c tre curentul de ap al albiei principale de la obr ie pn la punctul de calcul. Ta = k * La/ Ia K- coeficientul de rugozitate a albiilor ,care este egal cu 0,0016 La lungimea albiei (m) Ia panta albiei principale % Ta= 0,00167 x 3000/0,33 Ta= 15,18 Tc= Tv+ Ta Tc= 1915,5+15,18 Tc= 2930,33 min

6.2 Formula ploii orare


Debitul lichid maxim probabil de viitura de asigurare 1% se ob ine in func ie de suprafa a bazinului, coeficientul mediu de scurgere i precipita iile maxime orare : Qmax1% = ( 0,28 x C x F x H60) / ( F + 1)n, unde: F - suprafa a bazinului in km2 C - coeficient de scurgere mediu pe zone geografice pe teritoriul Romaniei ( C = 0,50)

H60 - precipita iile maxime orare calculate pe raioane climatice pe teritoriul Romaniei , la asigurarea de 1% ( H60 = 100 mm )

19

n - exponent subunitar raionat pe teritoriul Romaniei ( n = 0,5 ) Qmax1% = ( 0,28 x0,5 x 2,3x 100 ) / ( 2,3+ 1 )0,5 Qmax1% = 17,79

6.3 Metoda paralelogramelor de scurgere


Aceasta metoda a fost recomandata ini ial pentru bazinele raurilor mici i mijlocii dar ulterior inandu-se seama de caracterul genetic al metodei i de posibiliti ile pe care le ofera in optimizarea masurilor i lucrarilor pentru optimizarea hidrologica a bazinului , metoda paralelograsmelor de scurgere a fost preluata i de catre literatura de specialitate din domeniul hidrologiei toren ilor. Plecand de la ploaia care se afla la originea viiturii i inand seama de caracteristicile morfologice ale bazinului, metoda paralelogramelor de scurgere incearca o simulare a procesului dde formare i de propagare a scurgerii in bazin. Pentru aceasta in func ie de configura ia reliefului i a re elei hidrografice , de gradul de acoperire cu vegeta ie, panta terenului , acoperirea solului, rugozitatea versan ilor, bazinul se imparte in suprafe e cat mai omogene ce poarta denumirea de unita i de studiu hidrologic ( USH ). Ca marime aceste unita i pot varia de la cateva sute de hectare la cateva hectare i pot fi constituite din bazinete , interbazinete, por iuni de versan i sau versan i intregi, parcele sau subparcele, cu valori adoptate pentru reten ie i infiltra ie se efectueaza i real bilan ul hidrologic la nivelul fiecarui USH, determinand scurgerea , interiorul scurgerii i debitul de apa scurs. Tipul de concentrare a scurgerii Se stabile te atat pentru punctul cel mai apropiat cat i pentru cel mai indepartat al fiecarei unita i. In acest scop se iau in considerare lungimile de scurgere corespunzitoare care se reconstituie i se masoara pe planurile de situa ie. Curba de varia ie a debitului in raport cu timpul constituie hidrograful elementar al scurgerii din unitatea considerata.

CAPITOLUL 7 - Calculul transportului de aluviuni


Se bazeaz pe metoda elaborat de Ga par i Apostol iar din aceasta se procnozeaz separat volumul de aluviuni aptrenat de scurgerea pe versan i i separat volumul de aluviuni antrenat de scurgerea pe albie.

20

Wa = Wav + Waa, unde: Wav - volumul mediu anual de aluviuni rezultat din erodarea versan ilor Waa - volumul mediu anual rezultat din erodarea albiilor

7.1 Transportul de aluviuni mediu anual pe versanti


Pentru evaluarea cu caracter orientativ a volumului de aluviuni mediu anual provenit din erodarea versan ilor se utilizeaza rela ia: Wav = a x b x Iv Fi x qvi ,unde: a - coeficient adimensional ( a = 1,17 ) b - coeficient de reducere a volumului de aluviuni antrenat de pe versan i , in cazul cand ace tia sunt constitui i dintr-o succesiune de terase sau au partea inferioara in panta u oara, condi ie in care sedimentarea i consolidarea locala a aluviunilor este posibila ( b = 0,77986 ) Iv - panta medie a versan ilor asimilata cu panta medie a bazinului ( Ib ) qvi - indicele specific de eroziune de suprafa a a USH

USH 1 2 3 Total

Qvi 0,5 1,25 2 3,75

F 60 65 60 185

F x qv 30 81,25 120 231,25

Wav = 1,17 x 0,77986 x 0,041x 231,25x= 42,2

7.2 Transportul de aluviuni mediu anual pe albie


albiilor In scopul evaluarii volumului mediu anual de aluviuni provenite din erodarea i a malurilor aferente , se folose te formula: Waa = b x (Li x qai x iai / ii), unde:

21

b - coeficient adimensional de reducere a volumului de aluviuni antrenate de pe albii. El are aceeia i valoare cu coeficientul b de la punctul precedent : 0,77986 Li - lungimea sectorului de albie "i" avand aceia i caracteristica pe toata lungimea sa qai - indicele de eroziune in adancime pe sectorul "i" determinat grafic in func ie de la imea albiei i granulometria predominanta a aluviunilor iai - panta medie a sectorului "i" calculata conform planului de situa ie ii - valoarea etalon a pantei albiilor de o anumita la ime avuta in vedere de determinare indicelui specific de eroziune determinata tot pe cale grafica.

Nr. Crt 1 2 3 Total

Li 700 900 1400 3000

Iai 0,28 0,24 0,156 0,676

Iii 0,135 0,128 0,120 0,383

Qai 0,250 0,275 0,300 0,825

Waa = 0,77986 x 3000 x 0,825 x 0,676 / 0,383 Waa = 0,77986 x 3286,8 Waa = 2563,24

Din calculele facute mai sus rezulta: Wa = Wav + Waa Wa = 42,2+2563,24 Wa = 2605,44

22

7.3 Transportul de aluviuni la o ploaie torentiala


Pentru evaluarea orientativa a transportului de aluviuni provocat de o ploaie toren iala, se recomanda aplicarea formulei lui Herheulidze care pentru p% = 1% are urmatoarea formula :

Wal1% = 10 x b x c x F x H1%, unde: b - coeficient care depinde de procentul suprafe ei degradate din totalul suprafe ei bazinului i de panta medie a albiei principale ( b = 16,89 ) c - coeficient de scurgere mediu pe bazin ( 0,50 ) F - suprafa a bazinului in km2 H1% - inal imea stratului de precipita ii cu asigurarea 1% la durata de concentrare a scurgerii din bazin H1%= 1867 Wal1% = 10 x 16,89 x 0,50 x 2,3x 1867 Wal1% = 362636,75

7.4 Volulmul de aluviuni capabil de a forma aterisamente


Volumul provenit din transportul mediu anual , pentru estimarea orientativa a volumului de aluviuni care ar putea forma aterisamente , autorii Gaspar i Apostol recomanda aplicarea formulei: Waater = A x Wav + B x Waa , unde: A,B - coeficien i da i tabelar in func ie de diametru versan i sau albii ( A = 0,20 , B = 0,60 ) Waater = 0,20 x42,2+ 0,60 x 2563,24
23

i provenien a aluviunilor de pe

Waater = 12980,267

7.5 Volumul provenit in urma unei ploii toreniale


Estimarea orientativa a volumului de aluviuni care ar putea forma aterisamente la o ploaie , avand asigurarea P% , se utilizeaza rela ia: WP%ater = Waater / Wa x WalP% WP%ater = 12980,267/ 2405,23x 362636,75 WP%ater =1957035,1

CAPITOLUL 8 PROIECTAREA DEVERSORULUI

8.1 Generalitati
Pe baza normativelor de proiectare in vigoare deversoarele, barajele si pragurile, care sunt prize de canale, se dimensioneaza la debitul corespunzator probabilitatii de verificare, iar lucrarile transversale care nu sunt prize de canal la calculul corespunzator probabilitatii de calcul.

8.2 Dimensionarea deversorului


Barajele care sunt priza de canale se dimensioneaza prin luarea in considerare a debitului maxim de verificare, in acest caz acesta fiind: Q = Qmax= 12,47 m3/s Vom considera pentru proiectare deversorul trapezoidal cu umerii inclinati la 45r, cu contractie laterala. Pentru dimensionare se foloseste formula:

In care: Q este debitul (m3/s)

24

B este lungimea crestei deversorului (m) este coeficientul de contractie laterala H este sarcina in deversor (m) Ho este sarcina totala a deversorului (m) care se determina cu relatia:
0

este coeficientul lui Coriolis (1.1)

v0 este viteza de acces a apelor in deversor (m/s), a carui valoare este data tabelar, in functie de debitul de acces, pentru cazul de fata fiind v0=

Calculele pentru dimensionarea deversorului sunt sintetizate in urmatorul tabel: H 0.5 1 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 H0 0.56 1.06 1.16 1.26 1.36 1.46 1.56 H02/3 0.087 0.591 0.776 0.994 1.251 1.548 1.889 b 89.90 12.35 9.12 6.81 5.10 3.81 2.81 b+2H 90.902 14.351 11.318 9.207 7.704 6.613 5.811 latime alb 8 8 8 8 8 8 8 solutia b= H= Ho= 5.10 1.3 1.36

8.3 Calculul static al barajului


Se ia in considerare un tronson de baraj cu lungimea de 1m, situat in zona deversata. Intrucat sectiunea transversala este trapezoidala, calculul static al barajului se reduce la calculul profilului trapezoidal al barajului.

8.4 Schema de sarcini


Barajul trapezoidal cu fruct marit se dimensioneaza cu luarea in considerare a presiunii apei si aluviunilor submersate, pe intreaga inaltime a paramentului amonte al barajului.

8.5 Calculul de dimensionare

25

Se adopta o metoda de dimensionare bazata pe expresia coeficientului de stabilitate la rasturnare (metoda KR dat). In cadrul acestei metode pentru schema de sarcini adoptata, avem urmatoarea ecuatie adimensionala in :

In care:

este fructul paramentului aval al lucrarii a' = 0,145 si este grosimea relativa la coronament

a este latimea crestei deversorului, determinata tabelar in functie de Y si H, pentru acest caz fiind de Y este inaltimea totala a lucrarii
/

= /

= 0,4 si este este greutatea specifica relativa a apei

este greutatea specifica a apei (10 kN/m3)

este greutatea specifica a materialului de constructie (25 kN/m3 pentru z.p.m.c.) H/=H/Y= 0,236 si este este sarcina relativa a deversorului H este sarcina in deversor ( 1,3 )

submersat

/ ps= ps a/ z

= 0,152 si este este greutatea specifica relativa a pamantului

ps=( ss

)(1-n)= 11,55

este greutatea specifica a pamantului (26.5 kN/m3)

n este cifra porilor (0,3)

activ al pamantului submersat

este coeficientul de impingere activa al pamantului

este unghiul de impingere activa al pamantului (30)


26

in urma rezolvarii ecuatiei s-a obtinut valoarea: = 0,557 latimea barajului la fundatie este: b = a+ Y = 3.86

8.6 Calculul de verificare


Pentru efectuarea calculelor se intocmeste un tabel centralizator al fortelot care se iau in considerare, al bratelor acestora si al momentelor pe care le genereaza fata de muchia aval a barajului. forte G1 G2 Po Eo SFv Sfo KR 110 211 223 68.61 321 291 1.4 brate LG1 LG2 LP LE SMs(a) SMr(a) 3.46 2.04 2.13 2.00 811.45 611.1 momente MG1 MG2 MP ME 381.1 430.4 473.9 137.2

8.6.1 Stabilitatea la rasturnare


Verificarea stabilitatii la rasturnare se face prin compararea coeficientului de stabilitate la rasturnare rezultat in tabel ( KR = 1,4 ) cu coeficientul de stabilitate la rasturnare normat introdus in calcule ( KRn )introdus in calcule in formula ecuatiei de dimensionare ( KRn = 1,4).Dupa cum se observa aceste valori sunt egale.

8.6.2 Stabilitatea la alunecare


Se ia in considerare ipoteza alunecarii plane pe talpa fundatiei, fara a tine seama de aportul lucrarilor din bieful aval, care se examineaza prin intermediul relatiei:

in care: Kal - coeficientul de stabilitate la alunecare


27

f0 - coeficientul de frecare statica dintre baraj si teren , se adopta in functie de felul frecarii si de natura suprafetei de alunecare, in cazul de fata fiind f0 = 0,5 Kaln - coeficientul de siguranta admisibil la alunecare statica ( se ia din tabel in functie de grupa de sarcini si clasa de importanta a lucrarii, in acest fiind de 1,15 ) Kal = 0,55 Kal < Kaln - se amplaseaza o cheie de ancorare sub nivelul inferior al fundatiei

8.6.3 Efortul unitar de compresiune pe talpa fundatiei


Pentru ca terenul de fundatie este de natura aluvionara si nu se poate asigura o legatura rigida intre lucrarea transversala si teren, eforturile de compresiune se vor repartiza numai pe o cota parte din suprafata fundatiei, denumita suprafata activa, iar efortul maxim se va inregistra in punctul A ( extremitatea aval a talpii fundatiei ), calculul si verificarea facandu-se cu urmatoarea formula:

in care: WAreal - efortul de compresiune transmis de lucrare in punctul A pconv - presiunea conventionala a terenului de fundatie ( = 650 ) d - bratul rezultantei fata de punctul A, care se obtine din raportul:

0.62 m 342,22

8.6.4 Efortul unitar de intindere in corpul barajului


Acest effort se dezvolta la piciorul paramentului amonte al barajului si nu trebuie sa depaseasca rezistenta admisibila la intindere a materialului din care este construit barajul.

28

Deoarece efortul la piciorul paramentului amonte provine datorita compresiunii excentrice a rezultantei fortelor pe talpa fundatiei, se va aplica relatia:

in care: b - latimea la talpa barajului e - excentricitatea rezultantei, care rezulta din relatia:

b = a + P Y = 4,18 e = 1,31 - 85,48 Valoarea rezultata din calcule este negativa deoarece formula determina efortul de compresiune, nu cel de intindere. Valoarea absoluta trebuie sa fie mai mica decat rezistenta admisibila la intindere a materialului de constructie ( in cazul zidariei de piatra cu mortar de ciment este 1,85 daN/cm2 ). Valoarea absoluta este: WB = 85,48 kN/cm2 = 0,854 daN/cm2

8.7 Calculul lucrarilor din bieful aval


a ) Lungimea de bataie a lamei deversante Deversorul construit in bazinul hidrografic ********** este cu prag subtire deoarece: a/H = 0,62 0,67. Masurarea lungimii de bataie a lamei se face in cazul deversoarelor cu prag subtire de la muchia amonte a pragului ( lama deversanta desprinzandu-se din dreptul acestei muchii, fara a mai atinge pragul deversorului ).

29

Bataia lamei se poate calcula in functie de panta albiei din aval de baraj ( ia ) si de lungimea de bataie a lamei deversante. Se rezolva urmatoarea ecuatie de gradul doi in lb: lb2 - lb H0 ( 0,66 + 1,90 ia ) - H0 ( 1,90 Ym + 0,75 H0 ) = 0 in care: lb - lungimea lamei de bataie a lamei deversante H0 - sarcina totala a deversorului Ym - inaltimea barajului ia - panta albiei In urma calculelor s-a obtinut valoarea: = 1.3 m = 5,5 m =8% lb = 2.27

b ) Dimensiunile radierului si ale dintilor disipatori

8.8 Latimea radierului ( br )


Aceasta latime trebuie sa se adopte egala cu deschiderea deversorului la partea superioara, respectiv: br = bdev + 2H in care: bdev - lungimea crestei deversorului H - inaltimea umerilor deversorului br = 7.69

8.9 Lungimea radierului ( Lr )


Daca este vorba de o lucrare transversala prevazuta cu disipator hidraulic de energie lungimea radierului se stabileste pe baza unor relatii empirice, care iau in considerare, pe langa lungimea de bataie a lamei deversante si unele elemente constructive ale barajului si respectiv deversorului. Pentru baraje a caror deversor functioneaza in regim dee prag subtire asa cum este cazul barajului proiectat in bazinul ********** lungimea radierului se calculeaza cu formula: Lr = lb + Yv ( 1 - P ) + H -a
30

in care: lb - lungimea de bataie a lamei deversante = Yv - inaltimea pragului deversorului deasupra punctului in care linia paramentului aval al barajului se intersecteaza cu linia paramentului aval al barajului, care se stabileste cu relatia:

in care: Ym - inaltimea utila a lucrarii transversale = 5,5 a - grosimea pragului deversorului ( grosimea barajului la coronament, a=0,8 m) ia - panta naturala a albiei in bieful aval al lucrarii = 0.08 P - inclinarea paramentului aval al barajului = 0.557 Yv = 5,8 Lr = 2.8

8.10 Grosimea radierului


Aceasta se adopta in functie de natura si calitatea materialelor de constructie, inaltimea utila a lucrarilor, sarcina in deversor si viteza de acces, granulometria aluviunilor transportate de viituri. La aceasta lucrare hidrotehnica transversala din zidarie de piatra cu mortar de ciment, radierul se executa dintr-un strat de egalizare din beton de 20 cm peste care se executa un strat de zidarie de 30 cm. Se adopta de 50 cm. Dintii disipatori
31

Pe radier se amplaseaza dintii disipatori de energie executati din beton armat ce sunt incastrati intr-o placa de lungime constanta ( 2,80 m ). Adancimea contractata se adopta: hc = 0,25 c ) Dimensionarea zidurilor de garda Zidurile de garda incadreaza de-o parte si de alta radierul barajului. Aceste ziduri trebuie sa satisfaca conditia hidraulica de incadrare a apei pe radier. Pentru satisfacerea acestei conditii inaltimea zidurilor de garda se va lua: Yz u Yd + 0,6 H in care: Yz - inaltimea elevatiei zidurilor de garda Yd - inaltimea dintilor disipatori din randul intai ( amonte ) = 0,4 Yz = 1,0 m Pentru valori uzuale ale inaltimii elevatiei ( intre 1,0 si 2,0 m ) grosimea la coronament ( az ) se adopta cu valori intre 40 si 60 cm ( s-a ales valoarea de az = 0,5 m, iar adancimea de fundare de circa 1,0 m. Zidurile de garda se prevad cu barbacane. d ) Pintenul terminal Acesta este amplasat la capatul din aval al radierului. Pintenul terminal se prezinta sub forma unui dinte infundat in patul albiei la adancimea de 1,5 m, care se racordeaza cu cele doua ziduri de garda si se incastreaza lateral in maluri.

8.11 Calculul canalului de evacuare


Dimensionarea canalului Profilul canalului este optim din punct de vedere hidraulic avand sectiunea de forma trapezoidala. Panta canalului ( ic ) este 0.75 din panta terenului din zona canalului de dejectie: ic = 0.06 Debitul maxim corespunzator probabilitatii de verificare este Qmax = 12.47
32

Pentru dimensionarea canalului se adopta procedeul bazat pe aproximatii succesive, calculul desfasurandu-se astfel: 1. Coeficientul de taluz al canalului ( m = ctg U ) se adopta in functie de natura peretilor si fundul albiei.Deoarece canalul se realizeaza cu mortar de ciment m = 1. 2.Coeficientul secund de taluz: = 2.83

3.Conditia de optim hidraulic:

0.83

4.Modulul de debit:

27.99

Coeficientul de rugozitate are valoare n = 0,022 6. Calculul adancimii canalului se face prin incercari succesive calculandu-se modulul de debit al sectiunii de adancime h si se compara cu Mdat: M = C h5/2 in care: c - coeficientul de viteza ( a lui Chezy ) calculat cu formula lui Manning: C = 1/n R1/6 unde: n - coeficient de rugoziatate = 0,022 R - raza hidraulica a sectiunii pentru canale trapezoidale, optime din punct de vedere hidraulic R = 0,5 h unde h - adancimea curentului

33

h 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1 1.1 1.2 1.3 1.4

R= h/2 0.2 5 0.3 0.3 5 0.4 0.4 5 0.5 0.5 5 0.6 0.6 5 0.7

h^5/2 0.18 0.28 0.41 0.57 0.77 1.00 1.27 1.58 1.93 2.32

C=1 /n*R1/6 36.0 8 37.1 9 38.1 6 39.0 2 39.7 9 40.5 0 41.1 4 41.7 4 42.3 1 42.8 3

M=C*h5/2 6.38 10.37 15.64 22.33 30.58 40.50 52.21 65.85 81.52 99.33

Dupa cum s-a calculat Mdat = 27,99 valoarea de 30.58 obtinuta din tabel fiind cea mai aproape de Mdat. Adancimea curentului se adopta din tabel, in urma calculelor de h = 0.9 7. Alti parametrii geometrici si hidraulici: - latimea la fund a canalului: b = F0 h = 0.75 - suprafata udata: A = K0 h2 = 1.48 - perimetrul udat: P = 2 K0 h = 3.29 - raza hidraulica: R = 0.45 - latimea la nivelul liber al canalului: B = m/ h = 2.55 8. Viteza medie in sectiune: V = Q/A = 8.42

34

CAPOTOLUL 9 MASURI SPECIALE DE PROTECTIA MUNCII


Protectia muncii pe santierele de amenajare a torentilor este o problema complexa care imbraca forme diferite in raport cu: natura lucrarilor si conditiile de teren in care acestea sunt amplasate, particularitatile constructive si functionale ale uneltelor, utilajelor si mecanismelor aflate in dotare; starea vremii in perioada de desfasurare a lucrarilor. Alaturi de buna organizare a muncii si de gradul de dotare a santierului cu echipamente de protectie adecvate, un rol important il joaca si cunoastera normativelor departamentale, a normelor si instructiunilor de protectie a muncii referitoare la acest gen de lucrari. Prevederile de ordin general vor fi completate, de fiecare data, cu indicatiile specifice si recomandarile speciale din cuprinsul proiectelor pe baza carora se realizeaza lucrarile in bazin. Potrivit legislatiei in vigoare si documentatiile de proiectare trebuie sa scoata in evidenta toate pericolele existente la data inceperii lucrarilor, precum si pericolele care pot surveni pe parcurs, astfel incat santierul care realizeaza executia lucrarilor sa poata organiza activitatea in mod corespunzator si sa poata preveni producerea oricarui fel de accident. Dat fiind specificul lucrarilor si al santierelor din domeniul amenajari torentilor, atentia va trebui indreptata asupra urmatoarelor activitati: consolidarea prin impadurire a terenurilor surse de aluviuni de pe versantii bazinului si de pe reteaua hidrografica a lui; extragerea materialelor de constructie din balastiere, cariere, atc.;

35

Bibliografie

1. G. Apostol Hidrotehnica, 1992

Corectarea de

torentilor. a si

Editura

2. G Apostol, Curs Editura Politehnica ,1997

Modificare

torentilor, corectare,

3. F Manea, Torenti,amenajare Editura Cartea veche, 1997

36