Sunteți pe pagina 1din 3

Comunicarea in relatiile profesionale

Se stie c satisfactia vietii este strns legat de satisfactia muncii, una fiind afectat de cealalt . Dac n dragoste si prietenie partenerul si relatia sunt mai importante dect tine nsuti (nsti), n relatia de munc banii si bunurile (mrfurile) sunt mai importante dect itemul afectiune . De exemplu: relatia sef-subaltern este o relatie de inegalitate, cu sarcini orientate, directionate si formale; este mai mult de tip concurential si ostilitate dect de cooperare si prietenie, totusi lucrtorii fac eforturi s se comporte si s comunice n mod cooperant si prietenos. Alte relatii de munc, ntre care mentionm pe aceea ntre profesor si elev (student) este inegal, dar de cooperare si chiar foarte intens. Beneficiile si conflictele acestora difer n functie de tipul relatiei de munc, de tip profesional. Relatiile n grupurile de lucru sunt diferite de cele de acas (din familie) sau cu prietenii. Ele se bazeaz pe cooperare n grupuri organizate si ierarhie, care difer de contactele sociale care nu contin doar contactele din pauzele de cafea sau dejun - cunoscute uzual ca partea informational a muncii. Oamenii vin la lucru pentru a presta munca si a fi pltiti pentru ea; ei coopereaz cu alti oameni, descoper c sunt asemntori cu unii din ei si ncep s se angajeze n activitti extraprofesionale. Ierarhia are un mare efect n relatiile dintre oameni si n felul n care ei comunic unii cu alti. Putem lua in considerare cteva coordonate: 1. Statut egal n interiorul grupului de lucru. Oamenii pot coopera si ajuta reciproc, dar pot de asemenea s devin rivali la promovare, avansare. n asemenea grupuri relatiile colaterale, comunicarea cu grupuri cu acelasi statut este mai mare si mai usor de stabilit. 2. Oameni cu statut diferit - relatiile sunt mult mai dificile, n special dac unul este sef direct si cellalt subaltern. Dac nu muncesc n acelasi domeniu sau institut lucrurile pot fi simple, ns n relatiile n care unul din parteneri are putere asupra celuilalt, se creeaz n mod obisnuit o anumit distant ntre ei. Diferentierile se pot referi la urmtorii itemi: SEXUL: Brbatii sunt mult mai implicati n grupuri, femeile n relatiile intime asa cum am mai subliniat anterior. Femeile sunt mai interesate de partea social a relatiei de munc mai mult dect brbatii si aceasta este una din principalele surse ale satisfactiei n munc pentru ele, n parte datorat poate naturii muncii femeii (profesori, asistente medicale, secretare etc.). Probabil de aceea satisfactia n munc a femeii este, de obicei, mai mare dect a brbatilor.

VRSTA: Pentru tineri, important este socializarea pentru munc, care ncepe din scoal si important este ca ei s nvete de la cineva, s fie directionati cum s munceasc n calitate de membri ai unui colectiv si sub ndrumarea unui sef. Pentru cei n vrst, mai ales fat de cei care nu au avut succes sau cei ale cror principale cuceriri (mpliniri) au rmas la un nivel inferior, la acestia contactele sociale sunt mult mai importante dect munca nssi. Oamenii petrec o mare parte din timpul lor la serviciu cu persoane diferite sau cu acelasi tip de statut. De aceea, studii si observatii pertinente disting mai multe niveluri de intimitate. - colegi de serviciu (de munc) - aceast colaborare relativ superficial si orientat din punct de vedere al sarcinilor de munc poate fi, totusi, plcut si deseori chiar asa este; e vorba de o serioas colaborare n munc deasupra cerintelor formale ale muncii. - membri ai unui grup strns, foarte apropiati - au ocazia s fac glume, s participe la unele jocuri n pauze, s ia parte la dineuri si la un "pahar" n cluburi sau cantine - sunt pretexte de a manifesta euforie si plcere. Aceste interactiuni sunt obisnuite (uzuale) ntre membri ai grupurilor de lucru apropiate. - "prieteni de munc" (de serviciu) - diferiti de prieteni n sens uzual. Acestia nu se invit acas, nu sunt antrenati n activitti n timpul liber, dar se nteleg bine n rezolvarea unor probleme de serviciu, n desfsurarea unor activitti pur sociale sau n munc, sau n ambele situatii. - "prieteni sociali" - prieteni n adevratul sens al cuvntului dobnditi n cadrul relatiilor de serviciu. Ei sunt diferiti de prietenii cunoscuti prin intermediul vecinttii sau a petrecerii timpului liber. Relatia sef-subaltern Aceasta este una dintre cele mai importante si de baz dintre relatiile sociale. Seful poate fi desemnat din afara grupului de lucru sau din interiorul su, de regul cel care are mai mult experient sau care stie mai mult despre organizare si conducere, despre sarcinile de munc din domeniul respectiv. Formal, seful are oarecare putere n a recompensa (rsplti) sau a pedepsi. Totusi si subalternii au putere, se pot asocia, uni n sindicate sau mici grupuri care le confer o putere colectiv fat de care seful rmne dependent neputnd s-i concedieze pe toti, obligat fiind s le satisfac cererile. Exist n aceast relatie un schimb de ajutor sau alte recompense ntre superiori (sefi) si subordonati. Seful se afl n pozitia de a ajuta subalternii s cstige bani, s i promoveze si ntr-un fel s le ridice nivelul de trai. i poate ajuta si n munc promovndu-le si ntelegndu-le interesele, directionndu-le recompensele n vederea obtinerii unor performante n activitate. Subalternii si ajut seful fcnd o treab bun la locul de munc. Conductorul unui grup de lucru activeaz de obicei n acelasi spatiu, uneori n aceeasi ncpere cu subalternii pstrnd contactul cu acestia sub forma unor sedinte sptmnale dar mai ales la locul de munc, exemplu dup pauzele de cafea. Cele mai multe interactiuni ntre superior si subordonat sunt initiate de sef: interactiuni cu privire la munc, comentarii asupra rezultatelor subordonatilor, recomandri, sugestii pentru rezolvarea unor probleme. Dar subordonatul poate lua si el aceast initiativ: fie are nevoie de

sfaturi sau lmuriri, fie raporteaz progresele nregistrate, face sugestii si "plngeri" dac problemele sunt des ignorate de sef. Spre deosebire de relatia de prietenie, aceasta dintre superior si subordonat ne apare ca superficial, foarte inegal, si uneori ostil si de concurent. n ea sunt prezente doua "tabere" nevoite s comunice ntre ele. Superiorul ne apare ca o foarte slab surs de satisfactie, dar ca o surs major de conflict. Sursa de conflict dintre superior si angajat prezinta urmatoarele caracteristici: 1. Teama si ostilitatea unor angajati fat de superiori - datorate unui tratament necinstit, teama de a nu fi pedepsiti. Probabil c problema fundamental este c superiorii au puterea de decizie: de a pedepsi sau de a dispune de recompense. 2. Pe de alt parte, satisfactia n munc, absenteismul si revenirea la munc sunt profund afectate de relatia cu superiorul, de msura n care acesta din urm l poate "tine n sah". 3. Superiorii influenteaz starea snttii subordonatilor n functie de atitudinea pe care o au fat de acestia, ct de preocupati sunt de problemele lor. Pe scurt, cele mai importante surse de satisfactie n munc sunt: Structura de initiere - planificarea muncii, instruirea, antrenarea, controlul si corectarea ca si motivarea, stimularea subordonatilor. Consideratia - preocuparea fat de problemele si nevoile subordonatilor, stabilirea unui climat de lucru cald si de sustinere si sprijinire, de rezolvare a tuturor problemelor n si cu ajutorul grupului. Ambele surse trebuie s existe, dar s nu depseasc un anumit echilibru pentru a nu scdea eficienta. Ordinele date de superior fara a diminua satisfactia muncii trebuie facute in mod democratic,convingator,n sensul de a motiva oamenii prin explicarea si argumentarea necesittii rezolvrii problemei s le permit subordonatilor s participe la decizii si s foloseasc tehnica discutiilor n grup si deciziile de grup. Relatia superior-subordonat n munc este vzut de majoritatea oamenilor ca plin de conflicte si ca oferind putin satisfactie. Superiorul poate avea o considerabil influent asupra snttii si satisfactiei dac sunt ntrebuintate corect abilittile si talentul su de manager. Superiorul are puterea de a recompensa si a pedepsi ceea ce face din aceast interrelatie ca ea s nu fie foarte apropiat, s nu se formeze legturi permanente. Barierele create de diferentele de putere si de statut pot fi reduse prin utilizarea unor capacitti ale superiorului dar mai ales printr-o atitudine de preocupare, de interes pentru ceilalti. Intercomunicarea, stabilirea de relatii sociale, de legturi puternice este o art, este - dac putem afirma - "arta de a reusi n viat!".