GRUPUL COLAR ECONOMIC ADMINISTRATIV PIATRA NEAM

PROIECT DE OBINERE A CERTIFICATULUI DE COMPETENE PROFESIONALE

CALIFICAREA : TEHNICIAN N TURISM

PROFESOR NDRUMTOR, CIORSAC MIHAELA CANDIDAT, AVRAM ANDREI PIATRA NEAM 2009

Sibiul spatiu cultural europeean

GRUPUL COLAR ECONOMIC ADMINISTRATIV PIATRA NEAM

TEMA:

CALIFICAREA : TEHNICIAN N TURISM

PROFESOR NDRUMTOR, CIORSAC MIHAELA CANDIDAT, AVRAM ANDREI PIATRA NEAM 2009
2

Sibiul spatiu cultural europeean

CUPRINS
ARGUMENT CAPITOLUL I RESURSELE TURISTICE DIN ORASUL SIBIU I.1. POTENIALUL TURISTIC NATURAL.. I.1.1. RELIEF I.1.2. CLIMA.. I.1.3. HIDROGRAFIE I.1.4. FLOR I FAUN I.1.5. REZERVAII NATURALE.. I.2. POTENIALUL TURISTIC ANTROPIC.

CAPITOLUL II PRODUSE TURISTICE COMERCIALIZATE DE CTRE AGENIA DE TURISM EUROLINES II.1. ORGANIZAREA ACTIVITII AGENIEI DE TURISM. II.1.1. PREZENTARE. OBIECT DE ACTIVITATE.. II.1.2. PERSONAL. ORGANIGRAM. COMPARTIMENTE. II.2. ETAPELE CONCEPERII UNUI PRODUS TURISTIC II.3. CONCEPEREA PRODUSELOR TURISTICE. II.4. ANALIZA DE PRE A PRODUSELOR TURISTICE. II.5. PROMOVAREA PRODUSELOR TURISTICE. II.5.1. MIJLOACE DE PUBLICITATE II.5.2. RELAII PUBLICE BIBLIOGRAFIE . ANEXE.

Sibiul spatiu cultural europeean

Capitolul I
1.1. Patrimoniul turistic national al judetului Sibiu
1.1.1Asezare geografica si relief Municipiul Sibiu este situat n partea de sud a Transilvaniei, n depresiunea Cibinului, strbtut de rul cu acelai nume. Oraul se afl n apropierea Munilor Fgra (cca. 20 km), a Munilor Cindrel (cca. 12 km) i a Munilor Lotrului (cca. 15 km), care mrginesc depresiunea n partea de sud-vest. Oraul Sibiu se ntinde actualmente pe o suprafa de 12164 ha. n nord i est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de Podiul Trnavelor, care coboar pn deasupra Vii Cibinului, prin Dealul Guteriei. Ca repere cartografice localitatea se situeaz la 4547' latitudine nordic (n linie cu Lyon) i 2405' longitudine estic (aproximativ n linie cu Atena). Altitudinea fa de nivelul mrii variaz ntre 415 m n Oraul de Jos i 431 m n Oraul de Sus.

1.1.2Clima Localitatea se afl n zona temperat-continental, cu influene termice datorate munilor din vecintate, ns ferit de excese. Media anual a precipitaiilor este de 662 mm, cu valori minime n luna februarie (26,7 mm) i maxime n iunie (113 mm). Temperatura medie anual este de 8,9 grade Celsius. Primele ninsori pot s cad n luna noiembrie, iar ultimele la nceputul lunii aprilie. Stratul de zpad se menine n general 50-60 de zile n depresiuni i podi, iar la munte 100 de zile. Numrul mediu al zilelor cu cer acoperit oscileaz ntre 140 n depresiuni i 170 la munte. Primele zile de nghe apar cel mai devreme la munte, nc din luna septembrie. Ultimele zile cu nghe se prelungesc, la munte, pn n luna mai. Zona Transilvaniei, din care face parte i Sibiul, este supus iarna unor invazii de aer rece i umed, venit din nordul i nord-vestul Europei, din vecintatea insulelor Islanda i Groenlanda (aer polar - oceanic) care aduce zpad i ger. Vnturile dominante, cu frecvena cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vntul care bate dinspre Mure se numete local Murean. Vnturile locale sunt brizele de munte i Vntul Mare (Mnctorul de zpad) care se manifest la nceputul primverii, n special n depresiunile de la poalele munilor. Fiind un vnt feohnic, este cald, topete zpezile, avnd importan pentru activitile agricole.

Sibiul spatiu cultural europeean

1.1.3Hidrografia Hidrografia este dominata de Olt, cu afluentii sai iar o parte importanta a apelor este colectata de Mures prin Tarnave. Lacurile sunt prezente in numar mare cu o mare varietate de tipuri genetice: lacuri glaciare (Balea, Avrig, Caltun, Lacu Doamnei, Iezeru Mic, Iezeru Mare, Podragu), lacuri in foste saline (la Ocna Sibiului, Lacul Fara fund, Ocna Pustie) sau lacuri amenajate in scopuri hidroenergetice cum sunt Gura Raului, Oasa, Bradeni, Negovanu. Primele ninsori pot s cad n luna noiembrie, iar ultimele la nceputul lunii aprilie. Stratul de zpad se menine n general 50-60 de zile n depresiuni i podi, iar la munte 100 de zile. Numrul mediu al zilelor cu cer acoperit oscileaz ntre 140 n depresiuni i 170 la munte. Primele zile de nghe apar cel mai devreme la munte, nc din luna septembrie. Ultimele zile cu nghe se prelungesc, la munte, pn n luna mai. 1.1.4Flora si fauna Judetul Sibiu dispune de o mare diversitate de ecosisteme, habitate si specii salbatice datorita cadrului natural variat. Flora inventariata a judetului Sibiu include 2.455 specii de cormofite (63% din speciile din flora Romaniei), apartinand la 637 genuri si 124 familii, 528 specii de briofite si 459 specii de licheni. Dintre cormofite, un numar de peste 40 de specii sunt endemice pentru Muntii Carpati, printre care: romanita de munte (Achillea schurii), caldarusa (Aquilegia transsilvanica), cornutul (Cerastium transsilvanicum), mixandrele (Erysinum transsilvanicum), etc. Alte specii sunt extrem de rare in Romania: patlagina uriasa (Plantago maxima), amareala siberiana (Polygala sibirica), angelica de balta (Angelica palustris), coada zmeului (Calla palustris), osul iepurelui (Osonis repens), telina salbatica (Apium nodiflorum), etc. Alte specii de plante aflate pe listele rosii sunt: Ribes alpinum, Veronica bachofenii, Symphyandra wanneri, Gymnodenia conopsea, Listera ovata, Neottia nidus-avis, Angelica archangelica, Dianthus glacialis ssp. gelidus, Doronicum carpaticum, Trollius europaeus, Botrychium matricariifolium, Veronica baumgartenii etc. Dintre speciile de interes comunitar amintim: Echium russicum, Crambe tataria, Campanula serrata, Tozzia alpina ssp. carpatica, Cirsium brachycephalum, Angelica palustris, Meesia longiseta, Drepanocladus vernicosus, Buxbaumia viridis, Dicranum viride, etc.

Sibiul spatiu cultural europeean

Dintre cele 258 de specii ale avifaunei judetului Sibiu, un numar de 194 de specii se gasesc in Directiva Pasari (75 de specii in Anexa I), 252 de specii se regasesc in Conventia de la Berna (Legea nr. 13/1993 privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa), 81 de specii in Conventia de la Haga (Legea nr. 89/2000 pentru conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice) si 110 specii in Conventia de la Bonn (Legea nr. 13/1998 privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice). Dintre acestea conform ord.1198/2005 122 specii sunt de interes international iar 46 specii sunt de interes national. Dintre cele 135 de specii de vertebrate, altele decat pasarile, care au fost inventariate la nivelul judetului Sibiu, 26 specii de mamifere, 8 specii de reptile, 11 specii de amfibieni si 9 specii de pesti se regasesc in Directiva Habitate; 45 de mamifere, 12 specii de reptile, 15 specii de amfibieni si 11 specii de pesti sunt listate in Conventia de la Berna; 9 specii de lilieci se regasesc in anexele Conventiei de la Bonn. Raportat la speciile listate in Ordin nr. 1198/2005, judetul Sibiu conserva 46 specii sunt de interes international si 22 specii de interes national.

1.1.5Rezervatii naturale Parcul natural Cindrel Zona protejata complexa de flora, fauna, geomorfologica si hidrografica. Starea de conservare a ecosistemului Parcul natural Cindrel este relativ buna, insa este afectata de pasunatul excesiv si de practicarea unui turism neecologic, precum si de braconaj. Localizare: Muntii Cindrelului. Etajul alpin si subalpin al varfurilor Cindrelul (2244 m), Steflesti (2285 m) si Contu Mare. Este situat in arealul comunelor Gura Rului, Rasinari, Tilisca si Jina. Suprafata: 9873,9 ha. Administrator: Consiliile locale ale comunelor Jina, Tilisca, Saliste Acces 1. Sibiu-Paltinis - poteca de munte - traseu marcat DJ106A Sibiu-Paltinis.- si apoi pe poteca. 2.Sibiu-Cristina-Orlat-Saliste-Tilisca-Poiana Sibiului - Jina - apoi poteca DN1 Sibiu-Cristian, DJ106E Cristian-Orlat-Saliste-Tilisca-Poiana Sibiului-Jina - apoi poteca 6

Sibiul spatiu cultural europeean

3.Sibiu- Cisnadie- Sadu- Rau Sadului- Gatu Berbecului- Rozdesti- Saua Cindrel- Steflestiapoi poteca DJ 106C Sibiu - Cisnadie-Sadu DJ 105G Sadu -Rau Sadului-Gatu Berbecului - Rozdesti - Saua Cindrel DJ106N Saua Cindrel - Steflesti- apoi poteca 4. acces prin judetul Alba : Sebes-Sugag-Saua Cindrel - Steflesti

Parcul natural Golul alpin Fagaras Zona protejata complexa geomorfologica, hidrografica, de flora si fauna . Starea de conservare a ecosistemului Parcului natural Golul alpin Fagaras este relativ buna, nsa este afectat de pasunatul excesiv si de practicarea unui turism neecologic, precum si de braconaj. Localizare: Golul alpin al Muntilor Fagarasului, ntre Vrful Suru si Podagru. Versantul nordic apartine ariei comunelor Racovita, Porumbacu, Arpas si orasului Avrig. Include si rezervatia naturala Blea. Muntii Cindrelului. Suprafata: 6989,2 ha Administrator: Consiliie locale Avrig, Porumbacu de Jos, Crtisoara, Arpasu de Jos, Directia Silvica Sibiu Acces : 1. D.N. 1 (E 68) Sibiu- Selimbar- Turnu Rosu- traseu marcat 2. D.N. 1 (E 68) Sibiu- Selimbar- Avrig- Porumbacu de Sus- traseu marcat 3. D.N. 1 (E 68) Sibiu- Selimbar- Avrig- CartisoaraArpasu de Sus- traseu marcat

Padurea Dumbrava Zona protejata complexa de flora, fauna, peisagistica si culturala. Starea de conservare a ecosistemelor este relativ buna, nsa sunt afectate de pasunatul excesiv si de practicarea unui turism neecologic, precum si de braconaj. Pe lnga aceste elemente negative ale actiunii antropice, Parcul natural Dumbrava Sibiului este degradat si prin 7

Sibiul spatiu cultural europeean

taierile de crengi din copaci, pentru foc, prin distrugerea covorului vegetal etc, de catre turistii neavizati. Localizare: La S-V de municipiul Sibiu, spre Rasinari Suprafata: 993 ha Administrator: Directia Silvica Sibiu Acces : 1. Sibiu Piata Garii - troleibuz nr.1 - pana la capatul liniei 2. Sibiu - str. Calea Dumbravii- DJ106A Sibiu- Paltinis

Iezerele Cindrelului Este o rezervatie mixta, geomorfologica, hidrografica de flora si fauna. Arealul comunei Gura Rului, pe versantul nordic al platoului Frumoasei, aproape de vrful Cindrel (2244 m). Cuprinde doua vai glaciare, cu lacurile Iezerul Mare (1999 m alt., 3 ha si 13,30 m adncime) si Iezerul Mic (1946 m alt., 1,7 m adncime). Reliefului alpin I se adauga elemente floristice si faunistice interesante: salcia pitica, degitaret, ridichioasa, capra neagra, prundarasul de munte pasare alpina. Se ntinde ntre 1750 2205 m si 2205 m altitudine. Suprafata: 609,6 ha Administrator: Consiliul local al com. Gura Rului Acces: Sibiu- Paltinis- Batrana- Cindrel DJ106A Sibiu- Paltinis ( 32 km). Din Paltinis pe traseu montan Paltinis - Batrina- Cindrel

Rezervatia naturala Golul Alpin si lacul Blea Rezervatie complexa, geomorfologica, hidrologica, de flora si fauna. Cuprinde relieful alpin, flora si fauna din circul glaciar Balea, precum si lacul cu acelasi nume Dintre elementele floristice specifice: jnepen, ienupar, floarea de colt, smirdar, bujor de munte, afan; Dintre elementele faunistice: capra neagra si acvila de stanca. Starea de 8

Sibiul spatiu cultural europeean

conservare a Rezervatiei naturale Golul Alpin si lacul Blea (de tip complex) a avut de suferit dupa construirea Transfagarasanului si intensificarea turismului; covorul vegetal s-a redus datorita numarului mare de autovehicule si turisti care campeaza n zona, iar o serie de specii de animale s-au refugiat n vaile din mprejurimi. Se nregistreaza si aici practicarea unui turism neecologic si a pescuitului n lac. Localizare: Muntii Fagarasului, caldarea glaciara Blea, ntre vrfurile Vnatoarea lui Buteanu (2508), Capra (2439 m), Paltinu Mare (2398), Muchea lui Buteanu (2506 m) si Piscul Blii , n aria comunei Crtisoara. Suprafata: 180 ha Administrator: Consiliul local al com. Cartisoara Acces: D.N. 1 (E 68) Sibiu - Selimbar- Avrig se desprinde drum spre Cartisoara -pe Transfagararsan- Valea Blii- traseu montan Statia CFR - Crta- traseu montan cu coborare la Balea Lac ;

Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti Este un monument al naturii cu valoare paleontologica, cu numeroase elemente minerale si specii de flora si fauna fosilizate: fosile de lemelibranhiate, gasteropode, echinoderme, numuluti, dinti de rechin. Localizare: in extravilanul comunei Turnu Rosu in partea de Sud si Sud-Est a comunei, strabatuta de cursul Vaii Sadului. Suprafata: 60 ha Administrator: Consiliul local al com. Turnu Rosu Problemele cu care se confrunta Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti (de tip paleontologic) sunt faptul ca pasunatul excesiv favorizeaza procesele superficiale de eroziune, care scot la zi depozite fosilifere, din care sunt colectate fragmente de catre diverse persoane si comercializate Acces: Statia CFR pe linia Sibiu - Podul Olt - Rmnicul Vlcea (201), la 20 km de Sibiu; DJ - Talmaciu - Racovita - Avrig, varianta din dreptul statiei CFR Podul Olt spre Turnu Rosu

Sibiul spatiu cultural europeean

Dealul Zakel - Rezervatia de stepa din Valea Sarba Este o rezervatie complexa de flora si fauna caracteristica arealului de stepa euro-siberian. Dintre elementele care se gasesc aici enumeram: jales, steluta vinata, sachiz, frasinel, colilie, negara. Localizare: in extravilanul comunei Sura Mare, intre Slimnic si Sura Mare, pe versantul dealului Zakel si Valea Sarbei. Suprafata: 11 ha (din care 4,5 ha afectate de alunecari de teren) Administrator: Consiliul local al com. Sura Mare n ceea ce priveste Dealul Zakel (rezervatie de stepa, de tip complex) datorita fenomenelor de alunecare si a lucrarilor de stabilizare versant, suprafata initiala a rezervatiei s-a redus de la 11 la 5 ha; Nu exista ridicari topografice pentru ariile protejate din judetul Sibiu. Acces: 1. DJ14 Sibiu- Slimnic (15 km de Sibiu) , iar din Slimnic pe drum de tara si poteca mai sunt de strabatut 2 km 2. DN14 Sibiu- Sura Mare iar din Sura Mare pe drum de tara si poteca aprox. 4 km. Dintre speciile de plante specifice numai acestei zone amintim : - amareala siberiana (Polygala sibirica), - coada zmeului (Calla palustris) - patlagina uriasa (Plantago maxima),

Rezervatia naturala Suvara Sasilor Talmaciu Este o rezervatie botanica. Localizare: Pe valea rului Sadu, ntre localitatile Sadu si Talmaciu (430 m altitudine), in extravilanul orasului Talmaciu. Suprafata: 20 ha Administrator: Consiliul local al orasului Talmaciu Problemele cu care se confrunta Rezervatia Suvara Sasilor (botanica) sunt faptul ca nu este mprejmuita si nu beneficiaza de paza. Acces:Sibiu- Talmaciu- Sadu E81 Sibiu-Rm. Valcea pana la Talmaciu. Din Talmaciu pe DJ pana la Sadu apoi pe poteca (aprox 3 km ). 10

Sibiul spatiu cultural europeean

Rezervatia naturala Arpasel Localizare: Versantul nordic al Muntilor Fagarasului, pe valea Arpaselului, alaturi de Parcul natural Blea. Cuprinde etajul alpin, subalpin si montan superior, ntre 1000 m si 2500 m altitudine, pe valea strajuita de vrfurile Vnatoarea lui Buteanu (2508 m) si Vrtopel (2359 m) Suprafata: 732 ha Proprietar: RA Romsilva - filiala Sibiu, Ocolul Silvic Arpas Este o rezervatie faunistica si de flora. Aici traiesc cca. 80% din caprele negre din Muntii Fagaras, marmote, ursi, acvile de munte, cervide. Rezervatia Arpasel (faunistica) este bine conservata, deoarece pe de-o parte beneficiaza de paza, iar pe de alta parte accesul este dificil, este nsa puternic afectata de zgomotul datorat tragerilor de antrenament efectuate n Poligonul militar Crtisoara Acces: Calea ferata Sibiu - Brasov, statia Arpasul de Jos. E68 - Soseaua Sibiu - Brasov - comuna Arpasul de Jos - apoi pe Transfagarasan- traseu marcat

Calcarele cretacice de la Cisnadioara Monument al naturii cu valoare geologica. - de tip paleontologic (aria protejata este afectata de pasunat, nu are paza si este degradata prin practicarea unui turism neecologic) Extravilan loc. Cisnadioara 0,9 ha Localizare: Pe Valea Argintului, la cca. 800 m S-V de satul Cisnadioara. Acces: Soseaua Sibiu - Cisnadie Cisnadioara

Vulcanii noroiosi de la Hasag Monument al naturii cu valoare geologica (aria protejata nu este clar delimitata si nici indicata in vreun fel, iar in zona se practica agricultura) Localizare: intre Hasag si Mndra, pe raza comunei Loamnes. 11

Sibiul spatiu cultural europeean

Acces: Calea ferata Sibiu - Medias, halta Hasag Suprafata:1,0 ha

Canionul Mihaileni Monument al naturii cu valoare geologica. (nu este clar delimitata si se practica pasunatul) Suprafata: 15 ha Localizare: Localitatea Mihaileni, la cca. 1 km de centrul de comuna, pe malul stang al paraului Calva. Acces: D.J. Sibiu - Medias; D.J. Seica Mare - Mihaileni Agnita

Masa Jidovului La Grumaji comuna Jina Monument natural cu valoare geologica. (nu este clar delimitata si nici indicata prin panouri) Suprafata: 0,5 ha Localizare: Pe raza comunei Jina, la cca 10 km sud de Sugag, pe malul drept al rului Sebes. Acces: D.J. Sebes Bistra

Pintenii din Coasta Jinei Monument al naturii cu valoare geologica. (nu este delimitata si indicata; datorita accesului dificil nu este afectata de activitati antropice) Suprafata: 1 ha Localizare: Pe raza comunei Jina, pe malul prului Lihoi, afluent al Sebesului, n amonte de localitatea Dobra. Acces: D.J. Sibiu - Jina, apoi poteca marcata cu cruce rosie. D.J. Sebes - Dobra, apoi poteca de munte

12

Sibiul spatiu cultural europeean

Rezervatia naturala Lacul fara fund de la Ocna Sibiului Este un monument al naturii cu valoare geologica. Prezinta fenomenul de heliotermie. S-a format ntr-o veche mina de sare prabusita la 1775. Se mai numeste si Lacul Francisc sau Lacul Lemnelor. Suprafata: 0,2 ha Localizare: n partea de est a parcului bailor Ocna Sibiului, n apropierea aleii ce duce la statia CFR. Acces: Calea ferata Sibiu - Medias, statia Ocna Sibiului Soseaua Sibiu - Ocna Sibiului

1.2 Patrimoniul turistic antropic

Muzee si expozitii Muzeul Brukenthal Muzeul de Istorie funcioneaz ntr-un spaiu reprezentativ pentru istoria local a Sibiului: fosta primrie a oraului. Cldirea Primriei Vechi (cunoscut i sub denumirea de Casa Altemberger dup numele primarului n timpul cruia a nceput construcia cldirii), este cel mai important ansamblu de arhitectur civil gotic din Transilvania. Cea mai veche parte a cldirii este turnul-locuin a crui construire a nceput la sfritul secolului al XV-lea de Thomas Altemberger, primar al oraului ntre 1470-1491. Situat n colul de sud-est al ansamblului, turnul-locuin este o construcie de plan ptrat care se ridic pe nlimea de trei etaje. Aripa de cldire alturat spre nord este construit tot de Thomas Altemberger. Dup moartea lui Altemberger (1491), casa a ajuns n proprietatea lui Nicolaus Prol, iar apoi, din 1499, n cea a lui Johannes Lulay. n perioada lui Lulay s-a ridicat un nou corp de cldire amplasat n partea de nord a complexului. n 1545 cldirea a fost achiziionat de ora de la urmaii lui Pempflinger n scopul transformrii sale n primrie. 13

Sibiul spatiu cultural europeean

n perioada sec. al XVI-lea- al XVIII-lea, ansamblul Primriei Vechi s-a amplificat cu nc dou corpuri de cldire n sud i est. Ansamblul a funcionat ca primrie pn n anul 1948. ntre anii 1967-1984, cldirea a intrat n restaurare datorit gradului avansat de degradare. Muzeul de istorie, care din 1959 funciona la parterul Palatului Brukenthal, se mut n acest ansamblu arhitectonic, n 1984. Muzeul de Istorie Natural Bazele muzeului au fost puse n 1849, prin nfiinarea Societii Ardelene de tiine Naturale (Siebenbrgischer Verein fr Naturwiessenschaften), din care au fcut parte personaliti marcante ale vieii tiinifice i culturale interne i internaionale. Cldirea n care funcioneaz n prezent muzeul a fost inaugurat n anul 1895. Expoziia de baz a muzeului este "Sistematica lumii animale". Coleciile muzeului nsumeaz peste 1.000.000 piese: - mineralogie-petrografie (19.000) - paleontologie (57.000) - botanic (168.000 piese) - entomologie (266.000) - malacologie (510.000) zoologia vertebratelor - amfibieni (280) - reptile (467) - ihtiologie (916) - ornitologie (5.000) mamifere (1722)

Muzeul de Istorie a Farmaciei Muzeul de Istorie a Farmaciei, inaugurat n 1972, reprezint, prin profilul su, o raritate n peisajul muzeografic naional. 14

Sibiul spatiu cultural europeean

Cldirea care adpostete muzeul este un monument istoric de arhitectur, cu elemente gotice si renascentiste, datnd din 1568 Coleciile muzeului reunesc peste 6.600 piese (sec. XVI-XIX), ilustrnd evoluia tiinei si tehnicii farmaceutice, precum si a medicinii din ara noastr. Colecia homeopatic numr 2.900 piese. Samuel Hanemann , considerat fondatorul doctrinei terapeutice homeopate, a trit i a lucrat la Sibiu, n perioada n care Samuel von Brukenthal era guvernator al Transilvaniei

Muzeul de Arme i Trofee de Vntoare Muzeul a fost deschis pentru public n 1966 i reorganizat n 1981 n Casa Spiess. Colecia numr aproape 1.500 de piese, trofee autohtone i exotice, arme diverse i accesorii de vntoare, ce provin, n cea mai mare parte, din trei colecii importante: "August von Spiess", "Emil Witting" i Colecia "Societii Ardelene de tiine Naturale din Sibiu"

Muzeul Astra Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA, se afla situat in Padurea Dumbrava la 4 km de oras. Muzeul a fost organizat cu incepere din anul 1963 sub denumirea de Muzeul Tehnicii Populare si are o suprafata de 96 ha si un circuit expozitional de 10 km. Muzeul adaposteste monumente originale reprezentative pentru sistemul de valori al satului romanesc. Aici se gasesc case de locuit aduse din diferite parti ale tarii, interioare de locuit pastrate in forma originala, instalatii de industrii taranesti, mijloace de transport in comun traditionale, etc. 15

Sibiul spatiu cultural europeean

Sunt ilustrate toate domeniile precum agricultura, cresterea animalelor, apicultura, pescuitul si vanatul prin gospodarii specifice precum stane, crame, cherhanale, etc. Muzeul este organizat in cinci mari sectoare cuprinzand grupe tematice aferente. Acestor sectoare li se adauga o expozitie de scluptura moderna in lemn, cu opere realizate de reputati artisti romani si straini, inspirate din universul satului traditional, careia ii sunt destinate 3 ha. In noua sa conceptie tematica, muzeul sibian a devenit un adevarat muzeu al civilizatiei populare traditionale din Romania. Cognomenul "ASTRA" se datoreaza continuarii, pe toate planurile (patrimonial, expozitional, educational), valoroaselor traditii ale primului muzeu etnografic-istoric al romnilor din Transilvania, fondat la Sibiu, in anul 1905 si inchis in 1950, din motive ideologice. Patrimoniul sau (transferat in anul 1950 la Muzeul Brukenthal), a fost integrat Complexului National Muzeal "ASTRA" in anul 1990, in prezent ajungand de 35 240 obiecte si formand temeiul viitorului "Muzeu al Civilizatiei Transilvane "ASTRA", intr-o conceptie moderna, novatoare, interdisciplinara. Agrementul oferit publicului vizitator este extrem de variat, de la plimbarile cu lotcile pe lac, la cele cu trasurile si saniile trase de cai, pe aleile muzeului, de la vizitarea cu minicarurile, la oferta culinara traditionala la crciumioara si hanul din muzeu si cazarea in spatiile din incinta (53 locuri), facand astfel din muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului cea mai generoasa si ospitaliera oferta turistica sibiana. Portile sale sunt deschise, cu generozitate, in tot timpul anului, zi si noapte (pentru vizitele nocturne avnd un sistem de iluminat cu spoturi si efecte senzationale), asigurandu-se ghidaje de specialitate, pliante, ghiduri, CD-uri, filme, etc

Muzeul de locomotive cu aburi Muzeul de locomotive cu aburi Sibiu a fost inaugurat in 1994 si prezinta 35 de locomotive cu aburi, 2 macarale cu aburi si 2 pluguri cu aburi fabricate intre anii 1885 1958 la uzinele: Domeniilor Resita - 7 locomotive din anii 1933, 1936, 1937, 1938, 1941, 1952, 1958, Henschel - 5 locomotive din anii 1894, 1906, 1922, 1924 si 1929 si un plug de zapada cu aburi din anul 1924, Uzinele 23 August Bucuresti - 4 locomotive din anul 1949, 16

Sibiul spatiu cultural europeean

Schwartzkopff Berlin - 3 locomotive din anii 1914, 1923 si 1943, Viena Neustadt - 2 locomotive din anii 1885 si 1896 (cele mai vechi exponate), Florisdorf Viena - 2 locomotive din anii 1908 si 1939, MAV Budapesta - 2 locomotive din 1911 si 1917, Orestein Koppel Berlin - 2 locomotive din 1921 si 1923, Soc. Franco Belgiana Croyere - 1 locomotiva din 1890, Borsig Berlin - 1 locomotiva din anul 1908, Hannoversche Linden - 1 locomotiva din anul 1915, Balwin din SUA - 1 locomotiva din 1920, Skoda Plzen - 1 locomotiva din 1921, Machinenbauanstalt F. Schichau - 1 locomotiva din anul 1930, Uzinele Malaxa Bucuresti - 1 locomotiva din 1930, Chrzanow Polonia - 1 locomotiva din anul 1949, Krupp Germania - 1 macara cu abur din anul 1939, Ardelt Eberswald - 1 macara cu abur din anul 1939, VGBH S. Siclim Suedia - 1 plug de zapada din anul 1906. 7 dintre aceste locomotive sunt functionale si folosite in diverse ocazii.

Case memoriale
1.2.1 CASA MEMORIALA HERMAN OBERTH Muzeul este dedicat omului de stiin ta Hermann Oberth (1894 - 1980), fizician german originar din Romania (nascut la Sibiu), unul din intemeietorii astronauticii moderne. Fascinat in copilarie de romanul lui Jules Verne "De la Pamant la Luna", la maturitate H. Oberth si-a elaborat lucrarea de diploma "Racheta in spatiul planetar", acum o carte celebra, in care se trateaza complicatele probleme ale zborului in spatiu cu 40 de an, inainte ca zborul in Cosmos sa devina o 17

Sibiul spatiu cultural europeean

realitate. Adresa: Sibiu, Medias Sos. Sibiului nr. 15

COLECTIA MEMORIALA OCTAVIAN GOGA

In 1881, la 1 aprilie se naste, la Rasinari, judetul Sibiu, Octavian Goga, intaiul mare poet al generatiei Unirii de la 1918. Colectia memoriala este adapostita in casa in care s-a nascut poetul Octavian Goga (1881 - 1938). Sunt expuse: mobilier care a apartinut familiei Goga, biblioteca in care se afla, intre altele, o colectie a revistei literare "Luceafarul", o monografie a Rasinarilor de V. Pacala, tiparita la Sibiu, in 1915, caiete de scoala ale elevului Octavian Goga, fotografii de familie. Adresa: Sibiu, localitatea Rasinari.

Palate si castele
Palatul Brukenthal

18

Sibiul spatiu cultural europeean

Palatul Brukenthal este unul dintre cele mai nsemnate monumente n stil baroc din Romnia, construit n etape, ntre anii 1778-1788, pentru a-i servi baronului Samuel von Brukenthal drept reedin oficial i pentru a adposti coleciile sale.

Saloanele baroc, spaii de recepii i serate muzicale, pstreaz piese originale ale Palatului: sobele n stil rococo i neoclasic, tapetul de mtase roie i cel de hrtie pictat n stil oriental, candelabrele din sticl de Murano i piese de mobilier transilvnean de secol XVIII.

Biserici si manastiri

Catedrala Evanghelic din Sibiu Biserica Evanghelic (n german Evangelische Stadtpfarrkirche) este una dintre cele mai frumoase i impresionante cldiri gotice din Transilvania. A fost ridicat n 1520 pe locul unde exista o veche bazilic romanic nc din secolul 12. n faa bisericii se gsete statuia episcopului Georg Daniel Teutsch (1817-1893) ridicat n 1899. Interiorul bisericii este in stil gotic, cu boli arcuite i pietre funerare pe pereii din nord. Cldirea este dominat de turnul pe 7 nivele cu cele patru turnulee pe coluri, semn c oraul avea drept de condamnare (ius gladii, literal "dreptul sabiei"). Turnul catedralei, cu o nlime de 73,34 m, este unul dintre cele mai nalte n Transilvania. Corul catedralei este la balcon pe latura de sud i cuprinde o org n stil baroc realizat de un meter slovac n 1671 care a nlocuit prima org adus la Sibiu n 1585. n 1914 a fost instalat marea org al bisericii, cea mai mare org din sudestul Europei, iar n 1997 a fost complet renovat. 19

Sibiul spatiu cultural europeean

Biserica este un amplu edificiu n stil gotic, cu planul format dintr-un cor poligonal compus din trei travee, flancat la nord de o sacristie ; urmeaz spre vest un transept, apoi nava central i cele dou laterale; n vest a fost construit turnul masiv, nglobat n cele din urm ntr-un nartex format, la rndul su, din trei nave.

Catedrala Ortodox din Sibiu Catedrala Ortodox din Sibiu a fost construit ntre anii 1902-1906 pe locul unei biserici greceti din 1778 care pn atunci servea drept catedral episcopal, prezint caracteristicile unei bazilici bizantine fiind o copie la scar redus a bisericii Sfnta Sofia din Constantinopol. A fost ctitorit de Mitropolitul Ioan Meianu i a fost construit de ctre arhitecii Virgil Nagy i Iosif Kamner din Budapesta. La intrare, deasupra celor trei arcade susinute de fascicole de cte patru coloane alipite, se afl un balcon cu alte mici coloane. La intrarea n catedral se afl plcile cu inscripiile ctitoriei. Iconostasul i stranele au fost confecionate n Bucureti, la firma lui Constantin Babic i n acelai an a fost introdus lumina electric i a fost pictat cupola. Pictura este executat de Octavian Smigelschi, cel care a aplicat pentru prima dat pictura cu ciment colorat, n colaborare cu bunul su prieten Arthur Coulin. Alte picturi au fost realizate de Ioan Kber i Anastase Demian, care a pictat altarul i horele laterale. Mozaicurile au fost executate la Mnchen.

Biserica dintre Brazi din Sibiu

Biserica dintre Brazi din Sibiu, cu hramul Sfinii Apostoli Petru i Pavel, situat n strada Reconstruciei nr. 17, este cel mai vechi lca de cult construit de Biserica Romn Unit cu Roma n Sibiu. Edificiul a fost ridicat ntre anii 1778-1788 n stil baroc, pe un teren cumprat de episcopul Inocen iu Micu-Klein. Finanarea construciei a fost fcut de episcopul Grigore Maior.

20

Sibiul spatiu cultural europeean

n jurul lcaului se afl mormintele unor aprtori i binefctori ai Bisericii Romne Unite cu Roma, personaliti de seam ale culturii romne transilvnene:

George Bari, Alexandru Papiu-Ilarian, David Urs de Margina, Iosif Sterca-uluiu (fiul lui Ioan Sterca-uluiu), Ioan Raiu, Alexandru Vaida-Voevod.

n anul 1930 comunitatea romn unit cu Roma (greco-catolic) din municipiul Sibiu numra 3.685 de persoane. Pe lng Biserica dintre Brazi, folosit ca biseric protopopial, sibienii grecocatolici mai aveau n ora alte dou lcae de cult (o biseric i o capel). Conform datelor recensmntului din 2002 comunitatea greco-catolic din Sibiu numra 2.260 de persoane i pn n acel moment nu recuperase nici unul din lcaele ei de cult. Din anul 1948 Biserica dintre Brazi i casa parohial aferent sunt folosite de Biserica Ortodox Romn, care refuz restituirea lor. n anul 2002 Primria Sibiu a emis pentru acest lca certificatul de urbanism nr. 1810 n favoarea Parohiei Romne Unite cu Roma (Greco-Catolice) din Sibiu.Urmtorul termen de judecat pentru restituirea bisericii a fost fixat pentru 31 martie 2008 la Tribunalul Sibiu.

CAPITOLUL II PRODUSE TURISTICE COMERCIALIZATE DE CTRE AGENIA DE TURISM Y

II.1. ORGANIZAREA ACTIVITII AGENIEI DE TURISM Eurolines Romania reprezinta un grup puternic ce include un numar mare de companii importante, care au ales sa isi ofere serviciile sub aceasta marca recunoscuta. Compania noastra si-a castigat de la aparitia pe piata renumele unui partener puternic fiind preocupata in permanenta sa ofere servicii de calitate clientilor si partenerilor.

21

Sibiul spatiu cultural europeean

Eurolines Romania a reusit sa-si mentina si in 2004 pozitia de lider pe piata turismului si a transportatorilor de persoane din Romania, previziunile financiare pentru anul in curs depasind 700 miliarde lei. Grupul Eurolines Romania, o companie cu capital 100% romanesc, detine in prezent cea mai mare retea de agentii de turism din Romania, dintre care 5 agentii in Bucuresti, 35 de agentii in orasele mari din tara si 6 agentii in Germania. Din cele 40 de agentii din Romania, 17 sunt acreditate IATA. La acestea se adauga peste 300 de agentii revanzatoare raspandite pe tot cuprinsul tarii. Prin reteaua sa de distributie, deservita de un personal deosebit din punct de vedere profesional, grupul Eurolines reuseste sa integreze toate serviciile firmelor sale si sa le ofere clientilor din toata tara. Activitatea Grupulului Eurolines Romania s-a extins in permanenta si in prezent ofera clientilor sai o gama larga de servicii. Eurolines are placerea sa va prezinte diversele obiecte de activitate: vanzare bilete de avion pe curse regulate si zboruri charter; vanzare bilete de autocar; cazari in hoteluri de 2-5 stele, transferuri si excursii in toate orasele mari, pe cele 5 continente; cazari in hoteluri de 2-5 stele, transferuri si excursii in toate orasele din Romania; inchirieri masini; inchirieri autocare; asigurari de calatorie; servicii de IT si logistica (aplicatii software, solutii Web, Internet si altele); mesagerie si curierat rapid; servicii de taximetrie; intermediere valori imobiliare; amenajari interioare; ingrijire, infrumusetare si relaxare Essenza Club. Dupa 10 ani de activitate, Eurolines Romania priveste cu incredere spre viitor! Organizatia Eurolines, prezenta in 30 de tari, este cea mai mare si cea mai de succes organizatie europeana a transportatorilor de persoane pe linii regulate. Prima firma din Grupul Eurolines, Touring Europabus Romania, a fost infiintata in 1995. Pentru rezultatele sale exceptionale, Touring Europabus Romnia a fost invitata sa adere, n anul 1997, la organizatia europeana Eurolines devenind astfel Eurolines Romnia. Eurolines Romania are implementat un sistem de management al calitatii ISO 9001: 2001, iar de la inceputul activitatii si pana acum nu s-au inregistrat incidente rutiere. Din reteaua de agentii EUROLINES Romania am ales agentia Piatra Neamt. Fiind o agentie touroperatoare, de dimensiune medie, cu un numar de 16 angajati.

Organigrama. Personalul. Compartimente MANAGEMENT

22

Sibiul spatiu cultural europeean

Secretariat

Contabilitate

Tiketing

Marketing

Departament turism

Agenti tiketing

Agenti turism

Conceperea sistematica a unei firme implica abordarea resurselor umane in stransa interdependenta cu celelalte resurse: financiare, materiale, si informationale. Structura organizatorica a unei agentii de turism depinde de mai multi factori, dintre care un rol important revine numarului de angajati si competentei acestora. La selectia si incadrarea personalului se au in vedere pe anumite criterii de selectie cum ar fi: Studiile atestate de certificate sau diplome; Vechimea in munca; Cunostinte suplimentare; Postul detinut anterior; Recomandari; Cunostintele, deprinderile, aptitudinile, si comportamentul perrsoanei in cauza. Eficacitatea utilizarii resurselor materiale, financiare si informationale depind intr-o masura hotaratoare de resursa umana, in special in domewniul turismului, unde avem un cnum mare de munca vie. In general, o agentie de turism opereaza cu urmatoarele categorii de personal: 1. Personalul administrative ( indeplineste sarcini de gestiune generala: contabili, casieri, etc.): Personal cu functii de conducere; Personal ordinar; Personal de ordine; Personal de ingrijire. 2. Personal ethnic: Personal cu functii de conducere; Personal destinat vanzarilor; Personal de executie. 23

Sibiul spatiu cultural europeean

3. Personal specializat ( de asistenta turistica ): Curierii; hostessas ( asistentele turistice ); Ghizii turistici; Interpretii. Atributiile personalului operativ din cadrul uneii agentii de turism sunt determinate de numarul de persoane, de volumul de activitate si specificul acesteia. Dintre acestea evidentiem: Directoral programe-operare: Coordoneaza activitatea de realizare a programelor pentru incoming si outgoing; Incheie contracte de prestatii; Verifica calculatia de prt; Intocmeste facturi pentru programele proprii; Colaboreaza cu celelalte compartimente pentru realizarea programelor. Director de vanzari: Coopereaza activitatea agentilor de turism; Incheie contracte de vanzare; Stabileste contingentele; Stimuleaza vanzarile; Tine evidenta vanzarilor. Agent ticketing: Participa la incheierea contractului specific; Intocmeste si verifica decontarile periodice cu transportorul; Tine evidenta incasarilor si a biletelor; Rezerva si vinde bilete de avion; Colaboreaza cu celelalte compartimente pentru realizarea produsului; Intocmeste fisiere si rapoarte specifice.

Referent de specialitate: Elaboreaza programeaza programe turistice interne si externe; Efectueaza calculatia de prt; Preia programe pentru vanzare; Incheie contracte cu prestatorii; Difuzeaza comenzile si garficile de desfasurare a programelor. 24

Sibiul spatiu cultural europeean

Agentul de turism: Ofera spre vanzare produsele agentiei; Furnizeaza informatii despre produsele oferite; Incheie contractul cu turistul; Incaseaza contravaloarea serviciilor; Emite biletul; Face rezervari in numele clientului. Ghidul de turism:

Se informeaza cu privire la structura si specificul programului; Se informeaza cu privire la structura grupului; Se documenteaza pentru a putea asigura informatiile specifice programului; Preauia de la agentie documentele operative si instrumentele de plata; Se prezinta la locul si ora stabilita pentru a prelua grupul; Asigura derularea programului conform structurii prestabilite; Informeaza turistii asupra continutului programului; Instrueste turistii in scopul eventualelor probleme; Se preocupa pentru asigurarea unor servicii de calitate si respectarea clauzelor contractuale pentru serviciile realizate de furnizori; Gestioneaza resursele financiare si efectueaza plata contravalorii serviciilor prestate; Rezolva situatiile particulare aparute; Intocmeste rapoarte; Face propuneri pentru adaptarea programelor la solicitarile clientilor. Compartimente Biroul Secretariat colaboreaza cu: Biroul de Dezvoltare Biroul Transporturi Biroul Turism Biroul Trafic Accesoriu Oficiul Traife si Documentatie Biroul Publicitate Biroul Difuzare si Fisier General Biroul de Dezvoltare colaboreaza cu: Biroul Secretariat Biroul Transportuti 25

Sibiul spatiu cultural europeean

Biroul Trafic Accesoriu Oficiul Traife si Documentatie Biroul Publicitate Oficiul Difuzare si Fisier General Biroul Turism colaboreaza cu: Biroul Secretariat Biroul Dezvoltare Biroul Transporturi Biroul Trafic Accesoriu Biroul Trife si Documentatie Biroul Publicitate Biroul Trafic Accesoriu colaboreaza cu: Biroul Secretariat Biroul de Dezvoltare Biroul Transporturi Biroul Traife si Documentare colaboreaza cu: Biroul Secretariat Biroul Dezvoltare Biroul Transporturi Biroul Turism Biroul Secretariat Biroul Publicitate colaboreaza cu: Biroul Dezvoltare Biroul Transporturi Biroul Turism Biroul Trafic Accesoriu Biroul Secretariat Biroul Difuzare si Fisier General colaboreaza cu: Biroul Dezvoltare Biroul Transporturi Biroul Turism Biroul Trafic Accesoriu Etapele conceperii produselor turistice Conceperea unui produs turistic presupune parcurgerea urmatoarelor etape: 1. Culegerea informatiilor despre: Cerere: motivatii de calatorie, venituri disponibile, timp liber, varsta, categorie socio-profesionala, gusturi turistice, etc. Oferta concurentei: produsele turistice oferite, preturile si tarifele practicate, etc. 26

Sibiul spatiu cultural europeean

Analiza propriei oferte comparative cu cea a concurentei. Competentele care vor fi incluse in propria oferta: obiective turistice variate, baza materiala specifica si serviciilor oferite, posibilitatile de acces in diferite zone.

2. Selectarea obiectivelor turistice, serviciilor oferite si unitatilor prestatoare in functie de tipologia clientelei si particularitatile cererii. 3. Combinarea (pornind de la rezultatele studierii cererii) si asamblarea componentelor produsului turistic (organizarea preliminara) realizate cu mult inainte de exprimarea cererii in care tour-operatorul alege: destinatia, mijloc de transport, unitatile de cazare, alimentatia, alte servicii incluse in pachet, daca grupul va beneficia de asistenta turistica realizata de catre ghid pe tot parcursul calatoriei etc. 4. Asigurarea serviciilor necesare pe tot parcursul calatoriei. Pentru aceasata agentia de turism: Incheie contracte, conventii, minute cu prestatorii directi de servicii turistice; Emite comenzile de rezervare;

In cazul produselor turistice de tip tour aceasta etapa presupune alegerea intinerarului si intocmirea programului turistic. 5. Determinarea (calculul) pretului produsului turistic: Pornind de la costul serviciilor de transport, cazare, alimentatie etc. De la celelalte elemente de calcul conform legii (commission, TVA, assigurari, contributia de participare la fondul de dezvoltare si promovare a turismului) 6. Promovarea produsului turistic: Realizarea si distribuirea brosurilor, pliantelor, afiselor turistice etc. Publicitate prin mass-media. 7. Lansarea produsului turistic pe piata un sir de actiunii prin care agentia isi face cunoscute produsele pe plan local si international. Conceperea produselor turistice Avem in vedere dorinta clientilor de a petrece timpul in mod agreabil ceea ce semnifica o diversitate cat mai mare a activitatilor desfasurate.De aceea am realizat un program turistic variat si cu un continut bogat. Datorita existentei unor obiective turistice cu un impact cultural major am decis ca vizitarea acestora sa se efectueze nu in cadrul unui program turistic strict ci mai degraba urmarind anumite itinerarii.

Excursia propusa
Destinatia: SIBIU

27

Sibiul spatiu cultural europeean

1. BACAU - ONESTI TG. SECUIESC BRASOV FAGARAS SIBIU RASINARI PALTINIS SIBIU MEDIAS SIGHISOARA ODORHEIUL SECUIESCMIERCUREA CIUC COMANESTI BACAU. Varianta I: Servicii incluse : - transport autocar modern de 50 locuri , aer conditionat, instalatie audio video;

Spre exemplu turistii vor vizita : Ziua I

Piaa Mare sau "Ringul cel Mare" cum i se spunea odinioar, era locul de ntlnire i scena marilor festiviti organizate cu prilejul instalrii conductorilor cetii. Aici, oamenii se ntlneau si se sftuiau cum s apere cetatea n vremuri de restrite. Dar n umbra acestor evenimente, se ascunde i trecutul sumbru al decapitrilor, spnzurrilor i chiar arderilor pe rug, petrecute pn la sfritul sec. XVIII, n acela&351;i spaiu.

Remarcabil prin vechime i stil arhitectural sunt i casele din zona pieei: Casa albastr pentru un timp, aici se ddeau reprezentaii de teatru, Casa Haller, Casa Reissner Turnul Sfatului, al crui nume provine de la numele cldirii alturate care a fost sediul Sfatului Orenesc, aezat ntre Piaa Mare i Piaa Mic. Construcia a fost terminat n 1588, dar prin renovarea din 1824 i s-a dat aspectul actual. ntre anii 1961-1962, turnul a fost complet restaurat. Turnul a avut diferite ntrebuinri, mai nti ca turn de aprare, apoi n perioada de pace, ca magazie de cereale i cam pe la jumtatea veacului trecut ca muzeu de tiine naturale. Orologiul acestui turn vestea n timpul Evului Mediu stingerea i nceputul veghii de noapte.

Piaa Mic este amplasat pe teritoriul cuprins n interiorul celei de-a doua centuri de fortificaii ale oraului. Ea a fost vechiul centru comercial al cetii fortificate. Piaa conserv cu mici modificri, aspectul din secolul al XV- lea, toate cldirile fiind monumente istorice.

Ziua II

Podul Minciunilor, primul pod de font din ar, construit n 1859. Piaa Huet s-a format pe traseul primei incinte fortificate a Sibiului. 28

Sibiul spatiu cultural europeean

Construciile din jurul Catedralei Evanghelice constituie valoroase vestigii de cultur aparinnd sec. XV - XVIII. Dintre acestea, cele mai importante sunt Casa Parohial i Liceul Brukenthal.

Biserica Evanghelic este un edificiu n stil gotic. Deosebit de valoros este inventarul mobil al bisericii. O perioad, biserica a fost folosit i ca loc de nmormntare a unor personaliti sibiene. Ferula cuprinde 67 de pietre funerare. Aici a fost nmormntat i Mihnea Vod cel Ru, domn al rii Romneti, ucis i nmormntat la Sibiu n 1510. Pasajul Scrilor - i se mai spune i "Zidul cu arce".

Primria veche a fost ridicat n 1470 de ctre comitele Thomas Altemberger i este unul din cele mai frumoase monumente laice din Transilvania, aparinnd stilului gotic. n prezent, aici se afl Muzeul de Istorie. n cadrul acestui muzeu sunt prezentate colecii de numismatic (60.000 de monede antice greceti i romane, medievale: ungureti, transilvnene, germane), arheologice, de art decorativ i obiecte de breasl, arme i grafic documentar.

Ziua III

Mitropolia Ortodox construit ntre anii 1902-1906 dup modelul Bisericii Sfnta Sofia din Constantinopol. n jurul bisericii se afl o serie de morminte ale unor personaliti ca: George Bariiu, loan Raiu, Alexandru Papiu llarian.

Biserica Reformat construit n anul 1786. Interiorul este modest, impus de austeritatea cultului. Biserica Catolic construit n stil baroc ntre anii 1726-1728 de ctre clugrii iezuii. Biserica Ursulinelor Zidul Cetii i turnurile de aprare - zidul a fost construit n secolul al XV-lea, ca a treia centur de fortificaii.

Ziua IV

Turnul Archebuzierilor, Turnul Olarilor i Turnul Dulgherilor, Turnul Pielarilor Muzeul Brukenthal, n cadrul cruia se afl Galeria de Art cu cele dou expoziii de baz: Pinacoteca Brukenthal i Galeria de Art Naional. Pinacoteca ale crei piese au fost achiziionate de baronul Samuel Brukenthal (fost guvernator al Transilvaniei) cuprinde colile de pictur flamand-olandez (450 piese), italian (200 piese), german-austriac (480), francez i spaniol (20).

29

Sibiul spatiu cultural europeean

Galeria de Art Naional numr peste 3000 de piese, lucrri de referin ce ilustreaz istoria artei romneti din secolele XV-XX. Muzeul de istorie natural - coleciile muzeului nsumeaz peste 1.000.000 piese: colecia de botanic, zoologie, mineralogie, petrografie, paleontologie, ornitologie Muzeul dedicat istoriei farmaciei amplasat ntr-o cldire monument istoric i arhitectonic, cu elemente gotice i renascentiste datnd din 1568. n aceasta cldire a funcionat n jurul anului 1600 farmacia "La ursul negru", una dintre cele mai vechi farmacii din ar.

Muzeul de arme i trofee de vntoare ce reflect evoluia ustensilelor i armelor de vntoare de-a lungul timpului i pune n eviden varietatea vnatului. Colecia numr peste 1.500 piese. Toate aceste obiective sunt cuprinse ntr-un itinerar cultural realizat de Serviciul Monumente Istorice al Marelui Ducat de Luxemburg i Institutul European de Itinerarii Culturale, situat la Luxemburg, n colaborare cu Ministerul Culturii din Romnia. Acest itinerar face parte din programul "Itinerarii culturale" al Consiliului Europei.

Ziua V

Muzeul Civilizaiei Populare Tradiionale, organizat cu ncepere din anul 1963 n Dumbrava Sibiului pe o suprafa de 96 ha. Muzeul se distinge prin caracterul su tematic special: ilustrarea civilizaiei populare romneti cu accent pe creaia tehnic preindustrial. Muzeul cuprinde: arhitectur, interioare de locuit, ocupaii tradiionale, instalaii de industrii rneti (acionate de energie uman, animal sau natural caloric, hidraulic, eolian). Patrimoniul su este reprezentat prin 127 monumente de arhitectur i tehnica popular, nsumnd cca. 19.000 obiecte integrate funcional celor 340 de construcii originale transferate aici .

Municipiul Media - este al doilea ora ca numr de locuitori i ca pondere industrial din judeul Sibiu. Se ntinde pe Valea Trnavei Mari, la 55 km de Sibiu ntr-o frumoas regiune deluroas. Aparine generaiei de orae feudale.

Biserica Evanghelic "Sfnta Margareta"- menionat n 1450, aparinnd stilului gotic. Fortificaia din jurul bisericii - numit i "Castelul" dateaz din aceeai perioad cu biserica . Turnul Clopotelor - nivelele inferioare sunt din piatr, iar cele superioare din crmid.

Ziua VI

Turnul Croitorilor - aici poate fi vzut blazonul breslei croitorilor. 30

Sibiul spatiu cultural europeean

Cldirea Primriei - dateaz din sec. al XVll-lea; la subsol a fost o nchisoare. Turnul Mariei - dateaz din sec. al XVI-lea. Casa memorial Stefan Ludwig Roth - a fost construit n stil neoclasic. Aici s-a nscut n 1796 marele lupttor i revoluionar german. Piaa Regele Ferdinand - este n centrul oraului i grupeaz o serie de construcii din secolele XV - XVII. Se ntlnesc mai multe stiluri: gotic, al Renaterii, neoclasic, Empire. Aici pot fi vzute multe case interesante prin arhitectura i vechimea lor (casa Schuller, casa Rosenauer, casa Schuster).

Ziua VII

Mnstirea Franciscanilor - dateaz din sec. al XV-lea. ntre 1543 - 1699 a fost nefolosit. Abia n 1721 franciscanii revin n ea reparnd-o. Biserica Ortodox - n construcie, are influen baroc.

Incheierea actiunii turistice

Dupa incheierii actiunii turistice se va avea in vedere evaluarea gradului de satisfacere a clientului prin furnizarea unui chestionar menit sa colecteze informatii despre parerea clientilor privind calitatea produsului turistic achizitionat.Pentru o mai buna coordonare intre produsul oferta si produsul real se vor avea in vedere raspunsurile legate de cazare,transport,mese si internet daca este cazul.In cazul in care clientul este dezamagit se va incerca compensarea acestuia cu anumite bonusuri de fidelitate;reprezentand reduceri de pret ,in cazul in care va apela in continuare la serviciile agentiei.

Analiza de pre

Cheltuieli de organizare a excursiei:

1. CHELTUIELI DE TRANSPORT:
400 KM*1 RON =400 RON 2. CHELTUIELI DE CAZARE: 7 NOPTI * 40 PERSOANE * 150 RON = 42.000 RON 3. CHELTUIELI CU MASA: 6 MIC DEJUN *15 RON*40 PERSOANE = 3.600 RON 7 DEJUN*25 RON * 40 PERSOANE = 7.000 RON 7 CINA *15 RON*40 PERSOANE = 4.200 RON

31

Sibiul spatiu cultural europeean

Total = 57.200 RON 1. Comision agentie ( 30%) = 17.160 RON 2. T.V.A.( 19%) = 3.260.4 RON 3. Fonf de turism ( 3%) = 514,8 RON

Total cheltuieli : 78.135,2 ron PRET EXCURSIE 1 PERSOANA = 1961 RON

PROMOVAREA PRODUSELOR TURISTICE II.5.1. MIJLOACE DE PUBLICITATE Mijloacele de publicitate Publicitate prin: presa ( ziare, reviste); radio; TV; publicitate de pliante, bronsuri, afise. Publicitatea reprezinta orice forma de comunicare non-personala realizata prin intermediul massmedia si care prezinta detaliat un produs ce are un sponsor identificat. Ca elemente ale mass-media pot fi considerate: ghiduri de calatorie, ziare, reviste, radio, TV, mail. Publicitatea este folosita pentru a atinge o intreaga gama de obiective ce pot include schimbari de atitudine sau construirea de imagini noi, cat si imbunatatirea vanzarilor. Publicitatea are rolul: De a imforma clientul De a face cunoscut produsul De a comvinge clientela si de a crea o opinie favorabila produsului turistic comercializat De a stimula vanzarile, de a atrage noi clienti dispusi sa comercializeze produsele. Principalele mijloace publicitare Forma scrisa este utilizata primordial in industria turistica, fiind usor accesibila, putand utiliza atat ilustratii cu efect emotional cat si text pentru prezentarea informatiilor. Exemple: prospecte, brosuri, harti, afise, presa, panouri, anunturi, scrisori. Televiziunea este rivala altor mijloace publicitare si are avantajul ca mesajul este receptionat direct la locuinta. Audienta pote fi maxima, iar starea de relaxare a telespectatorului favorizeaza disponibilitatea de a retine imformatiile. Dezavantajul utilizarii acestui mijloc ar fi costul ridicat si necesitatea de a relua mesajele in cadrul unei companii publicitare pentru a avea efect.

32

Sibiul spatiu cultural europeean

Targurile si expozitiile sunt manifestari periodice cu profil general sau specializat, nationale sau internationale, pentru prezentarea ofertei diferitilor agenti economici, in vederea largirii contactelor comerciale. In turism se folosesc prezentari de harti, diapozitive, casete video, brosuri, pliante si imformatii din partea prestatorilor de servicii. Cadourile publicitare includ obiecte folosite drept suporturi publicitare transmise de agentii de turism cu ocazia unor evenimente deosebite (an nou, jubilee, targuri) partenerilor si clientilor lor. Acestea sunt de obicei articole marunte de uz general sau personal. Exemplu: calendare, agende, sacose, tricouri imprimate cu emblema firmei, pixuri, etc. Din formele de publicitate turistica utilizate, pe langa acele mentionate, putem aminti: Promovarea unor statiuni turistice prin oferirea unor premii in sejururi turistice acordate in cadrul unor concursuri (extrasezon); Etichete aplicate bagajelor turistice cu denumirea hotelurilor, motelurilor; Marcajele si indicatoarele de orientare turistica; Spectacole evocative de sunet si lumina organizate la diferite obiective turistice. II.5.2. RELAII PUBLICE

BIBLIOGRAFIE

33

Sibiul spatiu cultural europeean

1.

F.BRAN - Economia turismului si mediului inconjurator, Editura Economica, Bucuresti, 2001 Minciu.R. Marcheting turistic, Editura Uranus, Bucuresti, 2002 Minciu. R. Economia Turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2000 Nicolae Lupu Hotelul economic si management, Editura All , Bucuresti, 2000 Stanciulescu G. Tehnica operatiunilor de turism, Edituta All, Bucuresti, 2002 Stanciulescu G. Tehnologia turismului, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2000 www.infoturism.ro www. Google.ro

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

34

Sibiul spatiu cultural europeean

Anexe

35

Sibiul spatiu cultural europeean

36

Sibiul spatiu cultural europeean

37

Sibiul spatiu cultural europeean

38

Sibiul spatiu cultural europeean

39