Sunteți pe pagina 1din 20

Cuprins:

Introducere
1.

Notiune de antioxidanti.....................................................................................
1.1.

Radicalii liberi........................................................................

2. Vitamina E ... 2.1.Structur chimic i proprieti 2.2.Proprieti fizice


2.3. 2.4.

Roluri ale tocoferolului Functiile ale tocoferolului

2.5.Necesarul zilnic de vitamina E 2.6.Carenta de vitamina E 2.7.Supradozarea a vitaminei E 2.8.Factorii care influeiaz negative asupra tocoferolilor
3.

Sursele naturale de vitamina E


3.1.

Aciunea tocoferolii n organizm.

3.2. Concluzie Bibliografie

INTRODUCERE Mediul poluat in care traim este o continua provocare pentru sanatatea noastra. Praful, fumul, substantele toxice din alimente sau din apa contin asa-numitii radicali liberi. Studiile de specialitate au demonstrat ca acestia sunt raspunzatori de multe dintre bolile care fac ravagii in zilele noastre. Pe seama lor este pusa aparitia cancerului, a diabetului, a bolilor pulmonare, de inima, a bolilor sistemului nervos sau a arteriosclerozei, ca si accelerarea procesului de

Lucrare de an

Mod. Coala A efectuat A verificat

N.Document

Semnat

Data

Tatarciuc D Capcanari T.

Antioxidantii naturali. Tocoferolii

Litera

Coala

Coli

UTM FTMIA Gr. TAP-073

imbatranire. Odata ajunsi in organism, ei ataca incontinuu celulele. Organismul reactioneaza aparandu-se, dar la un moment dat nu mai face fata si atunci se instaleaza boala. Pentru a preveni acest lucru, avem nevoie de antioxidanti.

1. Notiune de antioxidanti
Antioxidanii sunt substane care prelungesc durata de pstrare a produselor alimentare, prin protejarea lor fa de deteriorarea cauzat de oxidare. Antioxidanii pot fi naturali sau sintetici. Din categoria antioxidanilor naturali fac parte tocoferolii, dar i o serie de compui cu structuri diferite care se gsesc n plante i a cror posibil utilizare ca antioxidani alimentari este tot mai intens studiat. Majoritatea antioxidanilor comerciali utilizai la ora actual sunt nc obinui prin sintez chimic. Antioxidanii sintetici sau naturali se folosesc la scar larg n industria alimentar pentru a mpiedica rncezirea alimentelor (untului, margarinei, laptelui praf, produselor de carne, conservelor de pete etc), n farmacie i medicin pentru condiionarea unor medicamente, n cosmetic pentru stabilizarea cremelor. Antioxidanti sunt compusi naturali ce au posibilitatea de a reduce efectele toxice ale radicalilor liberi, adica de a neutraliza moleculele de oxigen instabile, ajutand corpul sa nu-si distruga celulele. Recentele studii medicale au aratat ca acesti antioxidanti pot, de fapt, inactiva radicalii liberi si pot chiar opri aparitia unor boli, avand un rol important in incetinirea procesului de imbatranire. Sistemul imunitar de aparare a organismului necesita o nutritie buna. Exista anumite elemente nutritive cu un rol deosebit in apararea organismului de atacul radicalilor liberi.

Fig. 1 Antioxidantii neutralizeaza radicali liberi


1.1.

Radicalii liberi

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data

Fig. 2 Formarea de radicali liberi Stilul nostru de viata modern, aduce noi radicali liberi prin tutun, alcool, poluare sau expunere excesiva la soare. Acestia la randul sunt cauzele primare pentru multe forme de cancer, anumite efecte ale imbatranirii si o constelatie de boli degenerative, care pot afecta si ucide organismul in timp.

Fig.3

liberi i aprarea celular

. Procesul de agresiune al radicalilor antioxidant

n figura3. este ilustrat procesul de agresiune asupra celulei de catre radicalii liberi, proces n care este activat aprarea celular prin intermediul antioxidanilor: Efectele stresului oxidativ se pot preveni prin formarea unor obinuine alimentare, consumnd constant alimente bogate n antioxidani naturali, din legumele i fructele proaspete, colorate, cu frunze de un verde intens, recoltate la maturitate (usturoi, ceap, arpagic, ptrunjel, asmui, rozmarin, morcovi, tomate, spanac, varza, struguri, zmeur,

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data

coacze negre, mure, afine, caise, pepene galben i rou, piersici, citrice, nuci, ginseng, ceai verde i negru, fructe de soc, unele ciuperci, ofran, soia etc.) Antioxidantii sunt substante folosite de industria alimentara pentru a face ca produsele, in special grasimile, sa aiba o durata de viata mult mai mare. Unii dintre ei insa pot avea si efecte adverse asupra sanatatii. Organismul are deja un sistem de aparare reprezentat de antioxidanti, substante ce intrerup reactia de deteriorare a celulelor de catre radicalii liberi. Antioxidantii pot fi gasiti si in alimente, precum vitamina E, beta-carotenul si vitamina C. Antioxidantii sunt o familie de vitamine, minerale si alte elemente nutritive, care exista in mod natural in unele alimente sau care sunt produsi de catre organism. Antioxidantii elimina radicalii liberi, care sunt responsabili de aparitia ridurilor si a anumitor tulburari de sanatate. Antioxidanii se clasific n: - antioxidani primari care interfereaz direct n procesul de oxidare a grsimilor; - antioxidani secundari care cuprind substane sinergetice i complexanii metalelor. La rndul lor, antioxidanii primari se mpart n: - antioxidani naturali care cuprind tocoferolii, acidul ascorbic i derivaii, acidul galic i derivaii, flavonoizii, preparatele din soia, ovz, cacao, coaj de lmie; - antioxidani sintetici: BHA, BHT( butilhidroxianisolul i butilhidroxitoluenul), difenil parafenilen diamina. n aceast categorie se ncadreaz bioxidul de sulf i sulfiii, dar i lecitina. Principale antioxidanti naturali sunt: resveratrolul, carotenoizii, vit C, vit E, acizii grasi Omega3 si Omega 6, Coenzima Q10, bioflavonoidele, niacin (vit B3), germaniul organic, seleniul, zincul, manganul,lactoferina, betanina, sulforafanul, capsaicina, antocianinele, acidul elagic, triterpenele, N-acetil-cisteina, acidul lipoic.

2. Vitamina E
Vitamina E este un important antioxidant solubil in grasime, reduce oxidarea lipoproteinelor cu densitate joasa LDL, previne initierea si progresia de ateroscleroza. Este o vitamina esentiala, un antioxidant puternic ce previne deteriorarea lipidelor si a uleiurilor esentiale, incluzand si acizii grasi Omega-3. Vitamina E este, de asemenea, un cofactor la productia unei molecule antioxidante

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data

importante: Glutatione. Experimentele aratat ca vitamina E reduce daunele produse de componentii smogului. Vitamina E are un rol foarte important in protejarea celulelor sanguine, sistemului nervos, retinei si muschilor scheletici contra actiunii nocive a radicalilor liberi de oxigen. Prin capacitatea sa puternic antioxidanta, vitamina E are un rol deosebit de important si complex in organismul uman. Astfel, prin functia sa antioxidanta, vitamina E protejeaza vitamina A, carotenii si acizii grasi nesaturati impotriva procesului de oxidare, prevenind astfel ateroscteroza si imbatranirea. De asemenea, vitamina E , inlesneste depozitarea glicogenului in ficat si in muschi, inclusiv in muschiul cardiac, intervine in metabolismul grasimilor, al calciului si al fosforului, ca si in sinteza proteinelor si limiteaza producerea de colesterol. Istoria aparitiei: In anul 1922 Dr. Herbert McLean Evans si Katherine Scott Bishop, anatomisti si fiziopatologi la Universitatea din Berkley au descoperit un factor X. Efectuarea unor cercetari folosind o dieta semipurificata administrata unor sobolani a determinat observarea urmatorului aspect: femelele sobolan pot ramane gestante, dar fetusii mor in uter, in timp ce adaosul de salata verde proaspata sau germeni de grau la dieta semipurificata a determinat aparitia unor pui sanatosi. In mod evident, in salata verde si in germenii de grau exista un nutrient care nu era prezent si in dieta semi-purificata. Acest nutrient a fost denumit Factorul X , iar in 1924 numele i-a fost schimbat in vitamina E (tocoferolul, din grecescul toco nastere). Vitamina E a fost izolata abia in 1936, tot de catre Dr. Evans si colaboratorii, in timp ce in 1938 Dr. E Fernholz descopera structura chimica a tocoferolului. Cercetarile sunt continuate de catre , Paul Karrer, care sintetizeaza vitamina E. Abia in 1958 toti cei 8 compusi chimici care alcatuiesc familia denumita generic vitamina E sunt descoperiti.

Tocoferol - sportiv absolut a organismului Vitaminele E se mai numesc tocoferoli (tokos=natere, iar pherin=a purta,a suporta), vitaminele fertilitii. Tocofelolii sunt substane liposolubile, larg rspndite n regnul vegetal, unde sunt sintetizate, probabil, n frunzele verzi care conin un alcool superior fitolul. Seminele cerealelor i, ndeosebi, embrionul lor, conin importante cantiti de tocoferol.

2.1.Structur chimic i proprieti


Vitamina E reprezinta un grup de compusi formati dintr-un inel de cromanol substituit cu un lant lateral saturat de C16 in cazul tocoferolului si cu 3 duble legaturi in cazul tocotrienolului.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data

Termenul de vitamina E identifica opt compusi liposolubili care se gasesc in natura. Patru dintre ei sunt numiti tocoferoli iar ceilalti patru tocotrienoli. Ei sunt identificati prin prefixele , , , si . Tocoferolii au n molecula lor ca structur de baz, tocolul. La rndul su, acesta conine un nucleu cromatic substituit n poziia 6 cu un hidroxil iar n poziia 2 cu un metil i un radical saturat coninnd 16 atomi de carbon.

Fig. 4 Tocol Din tocol deriv prin diferite metilri 6 tocoferoli naturali, ditre care doar trei sunt mai activi: , i tocoferolii.

Fig.5 -Tocoferolul sau 2,5,7,8-terametil-2-(4',8',12'-trimetiltridecil)-6-hidroxicroman: Este o substanta uleioasa,optic activa, insolubila in apa, dar solubila in eter, alcooli si alti solventi organici precum si in grasimi. In procesul culinase distruge destul de greu, iar in absenta oxigenului rezista chiar si la 250 de grade C, este stabil in mediu acid,dar extrem de instabil in mediu alcalin precum si in prezenta agentilor oxidanti (halogeni,AgNO3,KMnO4,KOlO4,H2O2 etc.)sau a grasimilor rancede ,razelor UV si a clorurii ferice. -tocoferolul este forma cea mai obisnuita si biologic activa dintre toate formele natural existente de vitamina E. Alfa-tocoferolul este cel mai puternic antioxidant

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data

biologic, legat de membran, folosit de celul. El se gaseste in cele mai mari cantitati in sange si tesuturi.

Fig.6

-tocoferolul sau sau 2,5,7,8-terametil-2-(4',8',12'-trimetiltridecil)-6hidroxicroman: Este o substanta uleioasa,optic activa, termostabila in absenta oxigenului dar usor degradabila in prezenta acestuia.

Fig.7

-Tocoferolul sau 2,7,8-terametil-2-(4',8',12'-trimetiltridecil)-6-hidroxicroman: A fost pentru prima data din uleiul de seminte de bumbac.Ca si ceilalti tocoferoli se sintetizeaza in plantele verzi,la nivelul cloroplastelor.Prezinta proprietati fizice si chimice comune tuturor tocoferolilor,iar activitea vitaminica este mai slaba decat a -si -tocoferolilor,in schimb activitatea antioxidabta este mai intensa.

1.1.Proprieti fizice:
Tocoferolii sunt substane uleioase, colorate n galben-deschis, termolabile n prezena oxigenului, ns stabile n absena acestuia, optic active i prezint n ultraviolet spectre se absorbie caracteristice pentru fiecare n parte, ce servesc la identificarea lor. Toi

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data

tocoferolii cu acidul azotic se coloreaz n rou, iar cu clorura feric n rou-glbui. Sunt antioxidani, descompui de radiaiile UV, de hidraii alcaline i de oxidani.

1.2.

Roluri ale tocoferolului :

Ajuta la formarea si functia eritrocitelor, protejandu-le de hemoliza Favorizeaza cresterea si reproducerea fiind denumita si vitamina fertilitatii Intervine in asimilarea calciului si fosforului Favorizeaza depozitarea glicogenului in ficat si muschi Micsoreaza consumul de O2 prin proprietatile sale antioxidante Mareste capacitatea functionala a muschilor prin imbunatatirea circulatiei capilare si mai buna utilizare a O2 Protejeaza structurile celulare Protejeaza acizii grasi esentiali, avand o actiune hipolipemianta prin reducerea peroxidarii lipidice. Intervine n metabolismul grsimilor, al calciului i al fosforului, ca i n sinteza proteinelor; Limiteaz producerea de colesterol; Previne mbtrnirea celulelor; ntrete i protejeaz inima i arterele mpotriva instalrii aterosclerozei; Fortific musculatura i esutul conjunctiv, ca i funcia sexual i capacitile mintale; Acioneaz pozitiv asupra circulaiei sanguine periferice i a regenerrii pielii; Are efect diuretic i hipotensiv; Ajut prentmpinarea producerii avorturilor; Scade riscul instalrii ischemiilor cardice; Atenueaz ritmul procesului de mbtrnire; Este eficient n diabetul zaharat, arsuri i rni greu vindecabile, atrofie testicular, ovarin i uterin, impoten, sterilitate feminin i masculin; Amelioreaz ritmul de dezvoltare a organelor genitale la pubertate;

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data

Intervine n caz de menstruaii dureroase, tulburri de menopauz, tulburri de cretere la copii, n miocardite, angina pectoral i insuficien cardic, ateroscleroz, putnd atenua chiar i simtomele afeciunii deja instalate; Are rol bnefic n tratarea exemelor, acneei, ca i n boala Parkinson; Asigur protecia vaselor sanguine, globulelor roii, a plamnilor i a ficatului, n hepatita cronic i n cea epidemic, etc.

1.1.

Functiile ale tocoferolului:

Functia biologica majora a vitaminei E este cea de antioxidant liposolubil impiedicand propagarea reactiilor cu radicali liberi. Radicalii liberi se formeaza in procesele metabolice normale si prin expunerea la agenti toxici exogeni (de exemplu, fum de tigara, poluanti). Vitamina E este localizata in interiorul membranelor celulare. Ea protejeaza acizii grasi polinesaturati , precum si alte componente ale membranelor celulare impotriva oxidarii de catre radicalii liberi. in afara actiunii de mentinere a integritatii membranelor celulare in corpul uman, protejeaza de asemenea lipoproteinele cu densitate redusa (LDL) impotriva oxidarii. Recent, au fost identificate functii non-antioxidante ale -tocoferolului. -tocoferolul inhiba activitatea protein C kinazei, implicata in procesele de proliferare si diferentiere celulara. Vitamina E inhiba agregarea plachetara si imbunatateste vasodilatatia. Vitamina E prezenta in cantitate importanta la nivelul celulelor endoteliale suprima expresia moleculelor de adeziune celulara, reducand astfel aderenta componentelor celulare sanguine la nivelul endoteliului.

1.2.Necesarul zilnic de vitamina E


Doza zilnica de vitamina E necesara unei persoane variaza in functie de varsta, sex, starea de sanatate si cantitatea de grasimi polinesaturate ce fac parte din regimul alimentar. Grasimile polinesaturate au tendinta de a se oxida usor, prin urmare, daca dieta unei persoane este bogata in grasimi polinesaturate, necesarul ei de vitamina E va fi mai mare. Diferiti specialisti recomanda doze diferite de Vitamina E. Cand vorbim de necesarul vitaminei E, ne exprimam in miligrame sau in unitati internationale.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data

La copiii intre 1 si 3 ani doza recomandata este de 6 mg de vitamina E zilnic, iar la cei intre 4 si 10 ani este de 7 mg/zi. Vitamina E trebuie administrata nou-nascutilor, pana la aparitia propriei flore intestinale, daca laptele matern e mai sarac. La barbatii adulti, necesarul zilnic de vitamina E (tocoferol) este de cca, 25 mg, fiind direct proportional cu cantitatea de acizi polinesaturati din dieta zilnica, su cu varsta, acest necesar poate fi asigurat, de un regim alimentar echilibrat. La femei, necesarul zilnic de vitamina E este de 15 mg.Sarcina si alaptarea cresc necesarul de vitamina E, in conditii de nematernitate, femeile au nevoie de mai putina vitamina E decat barbatii. In cazul femeilor insarcinate ajuta la protejarea sarcinii si impiedicarea producerii unui avort. Doza zilnica recomandata in sarcina este de 20 miligrame.

1.3.Carenta de vitamina E
Duce la distrofii musculare si la aparitia unor leziuni nervoase, precum si la instalarea atero-sclerozei. La femei, hipovitaminoza E poate produce avort spontan. Trebuie amintit si faptul ca insuficienta vitaminica respectiva provoaca boli ale muschilor si ale nervilor, iar cantitatea de colesterol creste in sange si in muschi. Tulburarile produse in organism de carenta de vitamina E sunt reversibile la femei si ireversibile la barbati. La adulti, aceasta carenta vitaminica produce si o usoara scadere a duratei de viata a globulelor rosii. Eficacitatea tocoferolului sporeste prin asocierea acestuia cu vitaminele A, B, si C, cu inozitolul, precum si prin aportul de mangan si seleniu. Tocoferolul intensifica activitatea vitaminei A. In aprovizionarea organismului cu vitamina E, trebuie tinut cont si de faptul ca absorbtia intestinala a acesteia din alimentele consumate este de numai cea 30%. Carenta de vitamina E se intalneste mai des la batrani si la malnutriti, in inflamatii cronice, diferite boli cronice etc. Hipervitaminoza E apare la doze farmaceutice foarte mari (300-800 mg/zi), ea putand produce oligospermie, ca si azo-spermie, in cazul barbatilor, iar la femei - involutie ovariana si tulburari ale ciclului menstrual.
1.4.

Supradozarea a vitaminei E

Vitamina E este in general bine tolerata, iar cazurile de supradozare sunt rare. Totusi, inca nu exista suficiente date in literatura de specialitate asupra toxicitatii si efectelor secundare ale administrarii indelungate de suplimente de vitamina E.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data

S-a stabilit o limita superioara a aportului de alfa-tocoferol, si anume 1000 mg/zi. Aceasta valoare ar fi cea mai mare doza tolerata de adulti care sa nu determine hemoragii In cazul supradozarii cu vitamina E, manifestarile care apar sunt: greata, diaree, dureri de cap, dureri abdominale, oboseala, cresterea tensiunii arteriale, sangerari. Supradozarea cu vitamina E poate determina scaderea nivelului hormonilor tiroidieni plasmatici.

1.5.Factorii care influeiaz negative asupra tocoferolilor


Vitamina E este solubila in grasimi si in alcool, dar insolubila in apa. Ea rezista pana la 250 grade C si este sensibila la lumina si la oxigen. Temperaturile foarte ridicate, dar si cele foarte coborate reduc cu pana la doua treimi cantitatea de tocoferoli din vegetale si uleiuri. Tocoferolii sunt distrusi prin pasteurizarea si prin uscarea laptelui (lapte praf), prin contactul alimentelor cu bicarbonat de sodiu si prin pastrarea acestora timp mai indelungat. Astfel, carnea pastrata in frigidere pierde, in cateva zile, toata cantitatea de vitamina E de care dispunea initial. Faina alba contine cu 80% mai putina vitamina E fata de cea integrala. Vitamina E se pierde si in cazul rafinarii excesive, tocmai de aceea se recomanda ca uleiurile vegetale sa fie obtinute prin presare la rece, si nu prin rafinare, operatie care se face la temperaturi ridicate.

2. Sursele naturale de vitamina E sunt:

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data

- uleiurile vegetale din floarea soarelui, porumb, soia si masline. - pestele, uleiul de arahide - semintele in general si mai ales nucile, alunele de padure, migdalele dulci, fisticul, semintele de floarea soarelui - soia, avocado. - germenii de grau sunt de asemenea surse importante. - cerealele integrale. - legumele verzi: sparanghelul, spanacul, ceapa.

Uleiul de masline In ceea ce priveste sursele de vitamina E, acestea sunt destul de multe, dar cea mai buna este considerata uleiul de masline. Uleiurile vegetale (de masline, soia, de palmier, porumb, sofran, floarea soarelui, etc), nucile, cerealele integrale si germenii de grau sunt cele mai importante surse de vitamina E. Comparativ, uleiul de floarea soarelui contine 55,8 mg vitamina E/100 g fata de uleiul de masline cu 12 mg/100 g sau uleiul din germeni de grau 215,4 mg/ 100 g. Uleiul de rapita Acest ulei este bogat in antioxidantul alfa-tocoferol, despre care cercetatorii au descoperit ca impiedica oxidarea grasimilor din colesterolul "rau" si formarea radicalilor liberi. Multi oameni nu consuma insa o cantitate suficienta de alfa-tocoferol (spre exemplu, aproape o treime dintre femei au concentratii scazute din acesta), dar uleiul de rapita este o solutie buna pentru suplimentarea lui.

Soia Soia ajuta organismul in lupta cu radicalii liberi. Soia ajuta la recuperarea organismului dupa epuizarea fizica mentinand sanatatea sistemului cardiovascular. Nuci

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data

Principalul beneficiu al nucilor il reprezinta antioxidantii, care se regasesc din plin. O mana de mieji, consumati zilnic, tin departe bolile si coboara colesterolul rau. Nucile contribuie la saturatie rapida, si, prin urmare ajuta la pierderea in greutate. In ciuda numarului ridicat de calorii, acestea sunt foarte hranitoare. Ouale Acestea nu sunt considerate o sursa bogata in antioxidantul luteina (care protejeaza ochii de degenerescenta maculara si cataracta) deoarece au o concentratie scazuta din acesta, comparativ cu surse mai bogate in luteina, cum ar fi spanacul. Cercetatorii de la Universitatea Tufts au descoperit insa ca luteina din galbenusuri este absorbita mai eficient de catre organism decat cea din spanac, probabil deoarece grasimea din galbenusuri ajuta corpul sa proceseze antioxidantul mai bine. Prin urmare, desi ouale contin doar 5% din luteina gasita intr-un sfert de ceasca de spanac, aceasta este absorbita de trei ori mai eficient. Spanacul si alte legume cu frunze verzi raman in continuare sursele cele mai bogate in luteina, dar nici ouale nu sunt de ignorat.
Spanac

Vitamina E, zincul, manganul i seleniul sunt nutrieni care previn apariia unor boli legate de procesele de oxidare. Probleme de presiunea arterial, ale vaselor de snge dar i probleme de vedere se datoreaz proceselor de oxidare, care pot fi prevenite prin consumul de antioxidani furnizai de spanac. Alte surse sunt semintele si legumele cu frunze verzi. Continutul de vitamina E din legume, fructe, produse lactate, peste si carne este relative scazut. Initial suplimentele de vitamina E contineau extracte din germenii de grau, insa astazi marea majoritate a suplimentelor naturale sunt extrase din uleiurile vegetale, mai ales uleiul de soia.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data

Ctin Produsele din ctin (fructe uscate, ulei, ceai, sirop, gem, suc, nectar, jeleu, dulceaa) sunt utilizate n alimentaia cosmonauilor, datorit efectului lor energizant i echilibrant, dar i pentru c mresc rezistena organismului la aciunea radiaiilor cosmice. Prin vitamina E, numit i "a tinereii", ctina este implicat n cele mai importante procese de regenerare din organism. Uleiul gras aflat n coaja boabelor este un bun stimulent imunitar, protejnd mucoasele i pielea de aciunea nociv a unor radiaii. Acest ulei este al doilea din lume, dup cel de palmier, ca bogie n vitamina E. Produsul are efecte regenerante, de intinerire si este folosit in foarte multe boli, atat pentru prevenire, cat si pentru tratare. Uleiul de catina este un adevarat elixir pentru ochi. El mareste acuitatea vizuala, combate oboseala oculara si incetineste evolutia bolilor de ochi. Uleiul de catina contine cea mai bogata substanta naturala in vitamina E din lume. Vitamina E este supranumita si vitamina tineretii si a fertilitatii. Uleiul de catina este insa cel mai folositor datorita concentratiei sale. In fiecare an se recomanda se faceti 2-3 cure cu ulei de catina, asigurandu-va astfel necesarul de vitamine si oligoelemente. Continutul de vitamina E al alimentelor este de multe ori raportat ca echivalent de tocoferol (-TE). Acest termen a fost stabilit pentru a se tine cont de diferentele in activitatea biologica a diverselor forme de vitamina E. 1 mg de -tocoferol este echivalent cu 1 TE. Altor tocoferoli si tocotrienoli din dieta le sunt sunt atribuite urmatoarele valori: 1 mg -tocoferol = 0,5 TE; 1 mg -tocoferol = 0,1 TE; 1 mg -tocoferol = 0,03 TE; 1 mg -tocotrienol = 0.3 TE; 1 mg -tocotrienol = 0.05 TE. Tab . 1. Continutul de vitamina E (mg/100g) Produse alimentare ulei de germeni de gru ulei de floarea-soarelui nuci de pdure ulei din semine de rapi ulei din boabe de soia ulei de msline arahide Vitamina E (-TE / 100 g) 174 63 26 23 17 12 11

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data

Produse alimentare nuci unt spanac roii mere lapte integral

Vitamina E (-TE / 100 g) 6 2 1.4 0.8 0.5 0.14

Fig. 8. Continutul de vitamina E


1.1.

Aciunea tocoferolii n organizm.

Tocoferolii intervin in metabolismul grasimilor, al calciului si al fosforului, dar si in sinteza proteinelor; limiteaza producerea de cholesterol: - controleaza eliminarea apei din organism, previne imbatranirea celulelor, intareste si protejeaza inima si arterele impotriva aterosclerozei, scade riscul de ischemie cardiac; - fortifica musculatura si tesutul conjunctiv, actioneaza pozitiv asupra circulatiei sanguine periferice si a regenerarii pielii; - au efect diuretic si hipotensiv; - sunt eficienti in diabetul zaharat, arsuri si rani greu vindecabile, atrofie testiculara, ovariana si uterina, impotenta, sterilitate; intervine in caz de menstruatii dureroase, tulburari de menopauza; - sunt bebefici in tratarea eczemelor, acneei, psoriazisului, miopiei evolutive, a opacifierii cristalinului si cataractei, dar si in boala Parkinson; - asigura protectia vaselor de sange, a plamanilor si a ficatului, in hepatite; - intaresc sistemul imunitar.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data

V I T A M I N A E si IMUNITATEA Absenta vitaminei E afecteaza functiile celulelor T deci, activitatea sistemului imunitar. Vitamina E creste atat raspunsul imun innascut, cat si pe cel dobandit. Suplimentarea cu vitamina E este deosebit de importanta in cazul vrstnicilor, deoarece, la acestia, activitatea sistemului imunitar este scazuta si sunt mai vulnerabili in fata anumitor bacterii si virusuri. Vitamina E mareste puterea de aparare a organismului fata de infectii, fiind si anticancerigena.

V I T A M I N A E si CELULA Vitamina tineretii si vitalitatii Previne si incetineste procesul de imbatranire celulara si contribuie la regenerarea celulelor, fiind de aceea recomandata in perioada de convalescenta. V I T A M I N A E si INIMA Specialistii cardiologi au constatat ca, administrand vitamina E in timpul sau dupa infarctul de miocard, se menajeaza muschiul inimii. Accelereaza si vindecarea bolnavilor ce au suferit interventii chirurgicale pe arterele coronare, scade riscul instalarii ischemiilor cardiace in miocardite, angina pectorala si insuficienta cardiaca, intareste si protejeaza inima si arterele impreuna cu vitamina A impotriva instalarii aterosclerozei, putand atenua chiar si simptomele afectiunilor deja instalate. De asemenea, administrarea vitaminei E duce la importante ameliorari in diferite afectiuni cardiovasculare, in special in durerile cardiace si in starile de sufocare, preintampina formarea cheagurilor de sange si contribuie la dizolvarea acestora. Cercetatorii de la Asociatia Americana de Cardiologie au descoperit ca vitamina E reduce riscul de formare a cheagurilor de sange la femei. Administrarea zilnica a unei doze de vitamina E fluidizeaza sangele si scade riscul de tromboembolism venos. Actioneaza pozitiv asupra circulatiei sanguine periferice avand rol de protectie la nivelul

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data

vaselor capilare; are actiune benefica in arterita, tromboflebita, ulcere varicoase. Vitamina E are si efect diuretic si hipotensiv.

V I T A M I N A E si FUNCTIA SEXUALA Vitamina fertilitatii Intervine favorabil in reproducere, in asigurarea functionarii normale a glandelor sexuale si a celor endocrine fortificand functia sexuala, amelioreaza ritmul de dezvoltare a organelor genitale la pubertate. Vitamina E este indicata in atrofie testiculara, ovariana si uterina, in impotenta, sterilitate feminina si masculina. Previne avorturile spontane. Lipsa vitaminei E se resfrange in special asupra functiei de reproducere si poate duce pana la sterilitate (atat pentru femei cat si pentru barbati) sau la avort spontan. In acest sens, este recomandata marirea doxei in cazul maternitatii sau menopauzei. Diminueaza, de asemeni, sindromul premenstrual si tulburarile de menopauza. V I T A M I N A E si PIELEA Vitamina frumusetii Vitamina E este considerata, alaturi de vitaminele A si C ca fiind vitaminele frumusetii. Vitamina E are rol in regenerarea pielii fiind astfel indicata in arsuri si rani greu vindecabile.Are rol benefic in tratarea eczemelor, acneei si psoriazisului.

V I T A M I N A E si MUSCHII Se cunoaste faptul ca cei care practica culturismul au nevoie de o cantitate mai mare de vitamina E pentru dezvoltarea masei musculare si inlaturarea mai rapida a oboselii. Si aceasta, datorita calitatii vitaminei E de a fortifica musculatura si tesutul conjunctiv. Prin faptul ca imbunatateste capacitatea musculara si aparitia oboselii, se poate folosi cu succes de catre toti sportivii, in general. S-a descoperit de asemenea ca viatmina E este si un excelent antiinflamator natural. In cazul efortului fizic intens, reduce (alaturi de vitamina C) efectele nocive ale consumului marit de oxigen. Asa ca daca se practica sportul, vitamina E este indispensabila, si cu atat mai mult daca e sport la inaltime (alpinism sau ski). In afectiuni reumatice inflamatorii, distrofii musculare, vitamina E este de asemenea de un real folos. VITAMINA E si CREIERUL Vitamina E protejeaza celulele nervoase diminuand de patru ori riscul bolii Parkinson si este eficienta si in tratarea epilepsiei. La bolnavii care sufera deja de boala Parkinson, amelioreaza crizele prin relaxarea musculaturii.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data

Vitamina E fortifica capacitatile cerebrale si mentale.

V I T A M I N A E si A L T E A C T I U N I APA Controleaza eliminarea apei din organism PLAMAN Amelioreaza afectiunile pulmonare. DIABET Eficienta ca adjuvant in tratamentul diabetului zaharat. FICAT Asigura protectia ficatului, in hepatita cronica si in cea epidemica OCHI Eficienta si recomandata in miopia evolutiva, precum si in cazul opacifierii cristalinului si al cataractei.

Concluzii:
n concluzie putem generalize ca antioxidantii naturali sunt compusi naturali care protejeaz organismul de pericolul radicalilor liberi, adica neutralizeaza moleculele de oxigen instabile, ajutand corpul sa nu-si distruga celulele sau chiar a opri aparitia unor boli, avand un rol important in incetinirea procesului de imbatranire. Efectele stresului oxidativ se pot preveni prin formarea unor obinuine alimentare, consumnd constant alimente bogate n antioxidani naturali. Principalele surse le gasim zi de zi in alimente care mereu ne sunt alaturi nucile, frunze verzi, seminte, legume, fructe si uleiuri. Din antioxidantii face parte si familia vitaminei E , , , si - tocoferoli. Vitamina E are un rol foarte important in protejarea celulelor sanguine, sistemului nervos, retinei si muschilor scheletici contra actiunii nocive a radicalilor liberi de oxigen. Alfa-tocoferolul este cel mai puternic antioxidant biologic, care protejeaza prevenirea imbatrinirii celulelor. Uleiul de catina contine cea mai bogata substanta naturala in vitamina E din lume. Produsul are efecte regenerante, de intinerire si este folosit in foarte multe boli, atat pentru prevenire, cat si pentru tratare. Viata umana este asemene unui mic copac, care are nevoie constanta de apa, substante nutritive ca antioxidantii ca sa cresca mare si puternic, pentru a nu se usca si ofeli. Alimentatia bogata in antioxidanti naturali contribuie la mentinerea si imbunatatirii starii de sanatate a omului si a unui stil de viat sntos.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data

BIBLIOGRAFIE 1. C. Banu alimentar. 2002. 2. . Tratat de chimia Ed. AGIR, Bucureti,

. . , , 2003. 3. A. Ghergi. Biochimia i fiziologia legumelor i fructelor. Ed. Academia Romn, 2005. 4. Norme i reguli sanitare privind aditivii alimentari. WWW. Sanepid.md/docs/ 5. P. Tatarov. Chimia produselor alimentare. Ciclu de prelegeri. Partea I. U.T.M., 2007. 6. Chimia produselor alimentare. ndrumar de laborator. Chiinu, 2003. 7. R. Segal Valoarea nutritiv a produselor agroalimentare. Cere, Bucureti, 2003. 8. Veronica Dinu, Eugen Truia, Elena Popa- Christea, Aurora Popescu. Biochimie Medical. Mic tratat. Editura Medical, Bucureti, 2006. 9. Phillis A. Balch. Nutriie i biotratamente. Editura Litera, Bucuresti, 2009. 10. Gavril Neamu. Substane naturale biologic active. Editura Cere, Bucureti, 2006. 11. Curticpean Augustin. Chimie Bioanorganic. Baze i Principii. Editura University Press Trgu Mure, 2006. 12. Marcel Avramiuc, Biochimie vol. I, Editura Universitii Suceava, 2003. 13. Neamu G, Cmpeanu G, Socaciu C, Biochimie vegetal (partea structural), Editura Didactic i Pedagogic, R.A-Bucureti, 2003. 14. I.F Dumitru, Biochimie, Editura Didactuc i Pedagogic, Bucureti, 2000. 15. S. Zinca, Biochimie animal, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2001, 16. I. Brunea i alii, Chimie i biochimie vegetal, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2007. 17. Ingerborg Theil-Tenchea, Biochimie vegetal, Editura Universitatea tefan cel Mare, Suceava, 2005. 18. Dinu V i alii, Biochimie medical, Editura Medical, Bucureti, 2002.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data

19. http://infotrotus.ro/2011/07/antioxidantii-1/ 20.http://www.ziaresireviste.ro/index.php? page=search&q=+antioxidanti+naturali&module=revista_presei 21.http://cis01.central.ucv.ro/educatie_fizicakineto/suportcurs/master/nutritie_doping/Nutritie _doping_curs.pdf 22. http://prodieta.ro/vitamina-e-antioxidant-pentru-piele-beneficiile-vitaminei-e/ 23. http://www.sanathon.ro/vitamine/vitamina-e.html 24. http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tocoferol_2486 25. http://www.mamicamea.ro/din-natura/vitamina-e.html 26. http://www.mamicamea.ro/din-natura/vitamina-e.html#ixzz1iUJauLum 27. http://www.medicalxxl.com/SanatateXXL/vitaminae.htm

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data