Sunteți pe pagina 1din 4

TEMA 1 / PAG 239 Care credeti ca sunt cauzele ce determina vizionarea filmelor ce au drept subiec t crime violente?

Ce consecinte produce vizionarea unor astfel de productii cine matografice asupra spectatorilor? Incercati sa identificati ce efect au asupra d vs. Vizionarea unor astfel de filme. Filmele ce au drept subiect crimele violente au succes la public din multe motive. Poate fi vorba de curiozitate, sustinuta de natura controversata a genului; poate fi vorba de un interes deosebit pentru psihologia criminala, a mod ului in care functioneaza mintea celor care comit crime (mai ales filme despre d elicventi formati), sau pentru solutionarea cazului, a modului in care este real izata ancheta (filme si seriale politiste); uneori plictiseala, lipsa evenimente lor deosebite din viata cotidiana duce la alegerea acestor filme, de dragul senza tiilor tari; unele persoane justifica alegerea facuta somand eliminarea unor frus trari, a tensiunii psihice acumulate in viata de zi cu zi, la locul de munca, la scoala, la coada la supermarket, pe strada, in autobuz, etc (uitandu-se la astf el de filme oamenii au impresia ca isi descarca sentimentele negative) Unele per soane dau o explicatie simpla: Violenta este fascinanta. Din acest motiv ma uit l a astfel de filme Violenta, in toate formele sale, face parte din natura umana. E ste prezenta pretutindeni in natura, este necesara supravietuirii (stabilirea ie rarhiei, apararea teritoriului, procurarea de hrana, perpetuarea speciei, etc) I n cazul oamenilor, normele sociale, legile, nu permit manifestarea violentei in orice caz. Aceasta este pedepsita conform gravitatii consecintelor si a motivulu i. Dar totusi este acceptata in cazul unor anumite sporturi, creatii artistice, concepte sau activitati, atat timp cat nu incalca prevederile legale (deobicei e xista anumite circumstante obligatorii pentru a fi permisa existenta oricarei fo rma de violenta) In consecinta, inlaturarea completa a violentei este un concept utopic. Consecintele vizionarii acestor filme variaza in functie de varsta, p rofil psihologic, circumstante, etc. In cazul copiilor si adolescentilor, consec intele sunt cele mai nefaste, deoarece personalitatea acestora este inca in stad iu de dezvoltare. Vizionarea sistematica a filmelor despre crime violente duce l a desensibilizarea copilului, formandu-i perceptii gresite asupra violentei. Ace sta va privi ca fiind naturala si recomandata folosirea violentei pentru a rezol va problemele de zi cu zi, o va accepta mai usor, in diversele sale forme. In c azul adultilor, urmarirea acestor filme poate induce o stare psihica defavorabil a, neconstructiva, acumulare de sentimente negative prin intiparirea in memorie a scenelor violente (expunerea la orice forma de violenta poate avea efecte trau matice, mai ales asupra copiilor, poate aminti de experiente neplacute din trecu tul personal, mai ales in cazul adultilor.) Personal, nu ma incanta acest gen de filme (cele in care sunt prezente scene de violenta directa), deoarece imi induc stari neplacute de anxietate, de zgust, stres, suparare, frica. Acestea adopta o viziune morbida asupra vietii, p unand prea mult accent pe latura intunecata a naturii umane. Dar urmaresc cu pla cere filme si seriale despre solutionarea cazurilor deosebite (de exemplu The Men talist) deoarece ofera posibilitatea de a privi in mintea criminalului si deobice i ofera si informatii relevante ce tin de psihologia sociala si cea judiciara (s i nu numai) TEMA 2 / PAG 239 Care credeti ca este procentul infractiunilor cu violenta din totalul infractiunilor comise? Motivati estimarea facuta. Violenta exista peste tot n lume: pe strada n scoala, n mass-media, n inim ile noastre este din ce n ce mai mediatizata; atrage si ndeparteaza deopotriva. Po rnind de la etimolgia cuvntului constatam ca verbul "violare " nseamna "a profana" , "a transgresa" adica a depasi limitele impuse de lege. In dictionare, cuvntul violenta trimite la ceea ce se efectueaza cu o "forta intens", brutala si adesea distructiva, la abuzul de forta pentru a constrnge pe cineva la ceva. Etimologia latina si greaca a cuvntului violenta vine n sprijinul celor care, dupa exemplul ctorva biologi si psihologi, estimeaza ca violenta este o data substantiala vieti i si naturii biologice umane, n sensul aproape instinctiv de dorinta de putere si

dorinta de a trai. Potrivit tezelor lui Freud asupra frustrarii s-a constatat c a violenta este totdeauna urmarea unei frustrari si ca o frustrare antreneaza to tdeauna un comportament violent. Definitia din DEX: violenta este actul de a constrange, a sili, a for ta. O infractiune este o fapt ce poate consta ntr-o aciune sau ntr-o inaciune; poate fi numai o fapt a omului ; aceast fapt trebuie s fie exterioar, de natur s le e valorile sociale ; reprezint un fenomen social i un fenomen juridic ; reprezint o violare a legii penale ; reprezint fapta cu cel mai ridicat grad de pericol soci al raportat la celelalte forme de ilicit. Premisele existenei: existena unei norme incriminatoare care interzice o anumit fapt ; o fapt concret avut n vedere de legiui or la elaborarea normei incriminatoare ; trsturile eseniale ale faptei incriminate. Ca fenomen: material (fiind o manifestare exterioar a omului); uman (fiind o fa pt exclusiv a omului); social (fiind periculoas pentru valorile sociale); moral pol itic (exprim atitudinea moral a fptuitorului fa de valorile sociale); juridic (reprez entnd nclcarea unei norme juridice penale). Definitia din DEX: INFRACTIUNE, infraciuni, s.f. Fapt care prezint peric ol social, constnd n nclcarea unei legi penale, n svrirea, cu vinovie, a unei aba a legea penal, i care este sancionat de lege. Infraciunea este fapt care prezint pericol social, svrit cu vinovie, i pr de legea penal Prin natura sa, o infractiune implica violenta, in macar una din formele sale: fizica, verbala, emotionala, psihica, deoarece intotdeauna exista victime , fie ca actul infractional a fost indreptat spre insusirea nelegitima si fortat a a bunurilor, spre provocarea de daune fizice, psihice sau materiale. Prin urmare procentul infractiunilor cu violenta este de 100%, deoarece o infractiune implica incalcarea unei legi, iar legea a fost instituita pentru a proteja integritatea persoanei, a statului, iar incalcarea acesteia este opusa v ointei celor pe care legea ii protejeaza. TEMA 3 / PAG 253 La ora actuala raspunderea penala incepe odata cu implinirea varstei de 14 ani. Ce credeti dvs. despre acest prag de debut a raspunderii penale? De l a ce varsta credeti ca ar fi indicat sa inceapa raspunderea penala? Explicati si motivati punctul dvs. De vedere.

Conceptul de "delincven juvenil" cuprinde dou noiuni distincte, i anume, c nceptul de "devian" i cel de "juvenil".Dei ambii termeni au intrat n limbajul comun i par s aib semnificaii bine determinate i univoce, ei sunt folositi adesea cu nelesuri diferite, nu numai n vorbirea curent, ci i n limbajul tiinific.Lipsa unei definiii u are i unanim acceptate constituie o surs de confuzii care pot distorsiona rezultat ele investigaiilor criminogene. Termenul de delincven juvenil nu este ntlnit nici n legislaia penal din ara noastr dreptul pozitiv din alte ri.El este o creaie a doctrinei penale i teoriilor criminol ogice sau sociologice, n ncercrile lor de a grupa o serie de infraciuni n funcie de c iterii de vrst, considerndu-se n mod justificat, c faptele penale prezint o serie de articulariti determinate de nivelul de maturitate biologic i cu precdere mintal a sub ectului activ al infraciunii. n Romnia, limita de vrst de la care un minor rspunde penal pentru faptele ilicite comise este de 16 ani .Astfel, un minor care nu a mplinit vrsta de 14 ani nu rspunde penal, iar un minor care are vrsta cuprins ntre 14-16 ani rspunde penal nu mai dac se stabilete c a svrit fapta cu discernmnt, deci este responsabil pentru ac apt.De la vrsta de 16 ani n sus se apreciaz c tnrul are discernmnt, deci, poate r nal pentru actele svrite. Aa cum rezid din rezultatele numeroaselor studii, majoritatea tulburrilo r de conduit la copii i tendinele acestora spre comiterea unor acte deviante sunt d eterminate de conflictele i nenelegerile dintre prini.Aceste conflicte servesc drept modele pentru utilizarea agresivitii i ostilitii n scopul rezolvrii propriilor probl ale copilului i contribuie la incompatibilitatea tehnicilor de educaie parental.

Toate definiiile date delincvenei juvenile, solicit revizuiri i adugiri, pentru a evi ta identificarea comportamentelor deviante ale minorilor, normale n perioada adol escenei, cu conduitele infracionale persistente, caracterizate de motivaii antisoci ale. La varsta de 14 ani tinerii adolescenti sunt departe de a fi respon sabili totalmente, dar ei trebuie sa faca deosebire intre bine si rau. La atitud inea lor fata de autoritate si respectarea legilor contribuie si factori caracte ristici varstei: multi adolescenti trec prin faza de rebeliune, cand probabilita tea ca acestia sa comita o infractiune creste; acum integrarea in grup, afiliere a, este foarte importanta, si presiunea grupului este simtita mai puternic. Pent ru a fi acceptat, adolescentul poate recurge la comiterea de infractiuni. Din ac est motiv e bine ca la aceasta varsta raspunderea penala sa nu se aplice ca in c azul adultilor, iar legea sa fie mai blanda, tinand cont de fragilitatea specifica varstei. TEMA 4 / 292 Care dintre indicatorii minciunii discutati anterior vi se par mai relevanti pentru contextul romanesc? Minte oare, din pdv al indicatorilor verbal i si non-verbali, altfel romanul decat americanul? Indicatorii minciunii (latenta in a raspunde la o intrebare, rostir ea unor replici mai scurte in timpul conversatiei, incetinirea ritmului vorbirii , cresterea timpului in care se mentine contactul vizual cu interlocutorul, zamb et fals, fortat, afisat deseori in timpul minciunii, creste motricitatea mainilo r, existenta unor miscari ce se produc simultan, tendinta de a clipi mai des, pr ezenta pauzelor in discurs, mesajele false sunt mai lungi, mai generale. Daca indicatorii minciunii ar fi specifici unei anumite culturi, da ca ar tine de educatie, de etnie, de apartenenta la o religie, atunci poate acti unea de a minti ar imbraca forme diferite in functie de localizarea pe glob, iar indicatorii minciunii ar fi diferiti de la o tara la alta. Dar indicatorii minciunii si modul de baza de a minti sunt universale. Mincinosii invatati vor incerca sa nu se tradeze prin indicatori ai minciunii, vo r evita gesturi sau formulari care ii pot incrimina. Intr-adevar, invatarea tehn icilor de a minti cu succes depinde de accesul la informatii, iar practicarea mi ntitului de gravitatea pedepsei / acceptarea sociala a minciunii / consecinte. D easemenea, educatia primita in copilarie va determina frecventa aparitiei acestu i comportament. Modul de a minti variaza de la un individ la altul, si in functie de apartenenta sociala, dar nu neaparat. Si romanul, si americanul vor minti asema nator, daca nu vor intentiona sa utilizeze doar o anumita tehnica de a minti. Toti indicatorii minciunii sunt relevanti pentru contextul romanesc , atat timp cat ei tradeaza comportamentul mincinos.

TEMA 5 / PAG 295 Care sunt indicatorii dupa care va ghidati dumneavoastra atunci cand suspectati o persoana ca va minte? Cum procedati in cazul detectarii minciunii la adulti? C e faceti ca sa depistati minciunile copiilor? Indicatori ai minciunii -se spune ca mincinosii obisnuiesc sa evite privirea interlocutorului, insa aces ta nu este un mod prea sigur de a detecta minciuna, deoarece vinovatii pot control a foarte usor acest indicator. Clipitul este mult mai greu de controlat, dar el apare nu doar in cazul minciunii, ci si in cazul unei stari tensionate;

-frecarea palmelor, scarpinatul in cap, folosirea mainilor pentru a mangaia dife rite parti ale fetei pot indica minciuna. Deoarece mincinosii fac efortul de a-s i controla partea de sus a corpului, minciuna e mai usor de detectat privind par tea de jos a corpului: modificarea pozitiei picioarelor si talpilor ofera inform atii mai de incredere decat mainile sau fata; -acoperirea totala sau partiala a gurii si scarpinatul nasului (deoarece atunci cand o persoana minte fluxul sanguin in regiunea nasului creste, creand o senzat ie neplacuta); -mascarea emotiilor negative care insotesc minciunile se poate face printr-o expr esie impasibila si prin zambet. Majoritatea oamenilor nu reusesc sa faca diferent a intre un zambet fals si unul autentic. Zambetele false dureaza mai mult, se for meaza mai usor si sunt descompuse mai rapid, implica doar gura (nu si regiunea afla ta in partea exterioara a ochilor) si de cele mai multe ori sunt asimetrice (apa r doar pe o singura parte a fetei); Contrar parerii ca cel mai usor minciuna se detecteaza din gesturi, ea se detect eaza cel mai usor urmarind discursul unei persoane: -mincinosii deviaza de la subiect, povestind cu totul altceva decat ce sunt intr ebati; -dau informatii generale, iar cand li se cer detalii de obicei nu dau un plus de informatii, ci repeta ce au spus inainte. O persoana onesta ofera detalii degat e de spatiu, timp si sentimentele celor implicati, iar cand i se cer detalii adu ce multe informatii noi; -dau raspunsuri care starnesc confuzia, invitand la interpretari; -folosesc in masura mult mai mare negarea. Nixon a sustinut, in scandalul Watega te: Nu sunt un excroc., si nu: Sunt un om cinstit.; -mincinostii vorbesc foarte putin despre ei (folosind eu, mie, mine etc) si folosesc ulte generalizari: nimeni, niciodata, oriune, toata lumea etc; -mesajul este transmis mult mai formal, fara a folosi eliziunea (de exemplu folo sesc nu imi in loc de nu-mi); -daca minciuna nu a fost repetata inainte, oamenii tind sa faca o pauza inaintea ei si sa o spuna vorbind mai lent decat atunci cand spun adevarul; -pauzele intre cuvinte si propozitii sunt mai dese decat de obicei, in ele apara nd aaa sau hmm. Se intampla chiar ca mincinosii sa abandoneze o propozitie inceputa pentru a veni cu una noua. ___________________________ Motivele pentru care copiii mint sunt in stransa legatura cu varsta lor. La vars ta de 3 4 ani, imaginatia copiilor este foarte bogata, iar acestia nu reusesc sa faca diferenta intre fantezie si realitate. Cand trebuie sa relateze anumite in tamplari, o fac cu sinceritate, chiar daca inlocuiesc cu imaginatia amanunte pe care le-au uitat. In jurul varstei de 5 ani, copiii incep sa diferentieze imaginatia de real. De a semenea, ia nastere constiinta vinovatiei, in sensul ca nu vor sa isi dezamageas ca parintii. Sunt dezamagiti si se simt afectati daca gresesc fata de adulti, ia r minciuna apare ca o metoda de a evita pedepsele. Desprinderea clara a realitatii de fantezie are loc pe la 7 8 ani. Din aceasta c auza, copilul incepe sa spuna adevarul. Motivele pentru care aleg minciuna au la baza dorinta de a evita o pedeapsa, o confruntare sau o parere in contradictori u. Incep sa inteleaga ce inseamna minciunile de complezenta si reusesc chiar sa le foloseasca pentru a nu rani sentimentele cuiva. Este perioada in care cerintele parintilor, ale invatatoarei sau ale colegilor pot exercita presiune asupra copi lului, iar acesta, pentru a le face fata, alege minciuna. In adolescenta, perceptia minciunii se schimba. Asta nu inseamna ca o minciuna v enita din partea adolescentilor este intotdeauna un motiv de ingrijorare. De obi cei, acestia mint pentru a castiga sau a-si proteja intimitatea si viata persona la. Minciunile pot servi drept scop pentru a castiga ceva sau pentru a evita ped epse sau responsabilitati.