CUPRINS CAPITOLUL I NO|IUNI GENERALE 1.1. RISCUL DE |AR~, UN CONCEPT COMPLEX }I CONTROVERSAT 1.2.

PARTICULARIT~|ILE ANALIZEI RISCULUI DE |AR~ 1.3. FACTORII RISCULUI DE |AR~ CAPITOLUL II 2.1 EVOLU|IA MACROECONOMIC~ {N ROM^NIA {NTRE 2008-2010 2.2 EVOLU|IA ECONOMIEI ROM^NE}TI {N PERIOADA 2010-2011 2.3 RISCUL DE |AR~ 2008-2010 2.4 PREVIZIUNILE RISCULUI DE |AR~ {N 2011 CAPITOLUL III DINAMICA INVESTI|IILOR STR~INE DIRECTE {N ROM~NIA {NTRE 2008-2010 3.1. INVESTI|II STR~INE DIRECTE {NTRE 2008-2009 3.2 SITUA|IA INVESTI|IILOR STR~INE DIRECTE {N ANUL 2010 CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I NO|IUNI GENERALE 1.1. RISCUL DE |AR~, UN CONCEPT COMPLEX }I CONTROVERSAT Riscul de \ar` reprezint` expunerea la pierderi ce pot ap`rea [ntr-o afacere cu un partener srt`in, cauzate de evenimente specifice care sunt, cel pu\in par\ial, sub controlul guvernului \`rii partenerului.1 Riscul de \ar` exprim` probabilitatea pierderilor financiare [n afacerile interna\ionale, pierderi datorate unor evenimente macroeconomice ]i sau politice specifice \`rii. Conceptul de risc de \ar` este str@ns legat de alte dou` no\iuni: riscul suveran ]i riscul de transfer. Riscurile aferente datoriei externe publice sau public garantate sunt grupate sub denumirea de risc suveran. El exprim` probabilitatea ca un stat suveran, la un moment dat, s` nu poat` sau s` nu doreasc` s`-]i onoreze angajamentele externe, din cauze aflate sub controlul guvernului respectivului stat. Riscul suveran depinde de performan\ele economice ]i de schimb`rile politice din \ar`. {mprumuturile private, implic` macroeconomic. pierderilor La negarantate niveluri nivel public, de risc: acordate micro, exist` firmelor mezo al ]i pericolul firmei, trei

microeconomic,

datorate

managementului

neadecvat

pericol exprimat de riscul comercial. Mezoeconomic, pot s` apar` pierderi datorit` unor schimb`ri subite ]i nefavorabile,

Elena-Silvia Hanc, Marius B`cescu-Macroeconomia riscului de \ar`,Editura Economic`, Bucure]ti, 2003, p. 19 3

1

specifice ramurii din care debitorul face parte. forme de risc nu intr` [n analiza riscului de \ar`.

Aceste dou`

La nivel macroeconomic se manifest` riscul de transfer care exprim` posibilitatea ca guvernul s` nu poat` sau s` nu doreasc` s` pun` la dispozi\ia firmelor private valuta solicitat` [n schimbul monedei na\ionale, destinat` achit`rii obliga\iilor externe.2 {n general, riscul de transfer apare [n \`rile cu deficit cronic al balan\ei de pl`\i, [n care guvernul controleaz` schimburile valutare. Al`turi de schimbul de transfer, la nivelul unei \`ri exist` ]i factori de risc economici, politici sau sociali cu caracter general( care influen\eaz` mediul [n care firmele na\ionale ]i str`ine func\ioneaz`), grupa\i [n categoria de risc de \ar` general. Printre cei mai importan\i factori se num`r`: devaloriz`rile semnificative ale monedei na\ionale, recesiunile profunde, schimb`rile bru]te de politic` economic`, r`zboaiele ]i revolu\iile, ca ]i discrimin`rile aplicate companiilor str`ine. Riscul suveran,3 riscul de transfer ]i riscul de \ar` general sunt grupate [n conceptul de risc de \ar`. Rezult` c` riscul de \ar` este un concept complex, care acoper` totalitatea riscurilor interne, plasamentelor de capital [n str`inatate. Caracterul multidimensional al riscului de \ar` eate relevat cel mai bine de enumerarea situa\iilor care pot conduce la materializarea sa. Exist` trei categorii de astfel de situa\ii ]i anume: Evenimente portofoliu:
2

care

pun

sub

semnul

[ntreb`rii devalorizare,

profitabilitatea ]i / sau recuperarea investi\iilor de confiscare, na\ionalizare,

Monica Dudian- Evaluarea riscului de \ar`, Editura ALL BECK, Bucure]ti,1999, p. 5 3 Monica Dudian- Op.citat`, p. 6 4

restric\ii [n repatrierea profiturilor, limitarea [nfiin\`rii de sucursale, defla\ie; Evenimente cu efecte adverse asupra profitabilit`\ii [mprumuturilor re\ineri din str`in`tate: capitalului taxe speciale ]i aplicate nerambursat,

managementul ratei dob@nzii, [nt@rzieri impuse de guvern [n achitarea obliga\iilor externe ale sectorului public sau privat; Evenimente nefavorabile din punct de vedere al recuper`rii [mprumuturilor externe: controlul schimburilor valutare ]i politicii interne neprev`zute, care afecteaz` capacitatea firmelor de a produce sumele cre]terea pre\urilor. Evenimentele care, de regul`, influen\eaz` riscul de \ar` sunt de natur`:

necesare brusc`

restituirii a

datoriei,

cum

ar

fi

impozetelor

sau

controlul

Politic`: r`zboi, ocupa\ie militar` str`in`, revolte cu substract ideologic, dezordine care are la origine revendic`ri teritoriale, conflicte de interese legate de polarizarea politic` regional`;

Social`: r`zboi civil, revolte ]i dezordini provocate de diferen\e etnice, diviz`ri religioase, contradic\ii [ntre anumite clase sociale;

Economic`: considerabil` importurilor cre]teri

cre]terea a de

ratei

infla\iei, na\ionale,

deprecierea sc`derea export, criza

5

monedei produse ale

accentuat` a [ncas`rilor din export, cre]teri bru]te ale alimentare de din bru]te importurilor petrol,

economic` zonal` sau continental`, modific`ri majore ale politicii economice, sau (exemplu: modificarea reducerea pre\ului barierelor energiei).4 Nu trebuie neglijate evenimentele care se afl` par\ial sub influen\a guvernului (exemplu: falimentele bancare cauzate de conducerea gre]it` a economiei de c`tre guvern, catastrofele naturale care se manifest` cu o anumit` periodicitate chiar dac` guvernul ia m`suri pentru limitarea daunelor). 1.2. PARTICULARIT~|ILE ANALIZEI RISCULUI DE |AR~ Analiza riscului de \ar` combin` utilizarea unei p`r\i standard de analiz` cu una flexibil` (adaptabil` condi\iilor specifice concrete din \ara anlizat`), [n a]a fel [nc@t riscul de \ar` s` poat` fi c@t mai concret evaluat. Partea standard const` [n faptul c` analistul stabile]te exact care sunt aspectele fundamentale studiate, [n a]a fel [nc@t \`rile s` poat` fi analizate ]i comparate [n func\ie de acelea]i criterii. Aceast` \`rilor func\ie de risc. adaptat` la condi\iile specifice fiec`rei \`ri. O asemenea analiz` las` c@mp liber pentru manifestarea competen\ei, profesionalismului ]i personalit`\ii analistului, care este cel mai [n m`sur` s` stabileasc` factorii de
Alexandru Isaic-Maniu, Geanina Gabriela Tudose, Sebastian Ene -Evaluarea, Fezabilitatea Planului de afaceri ]i Riscurile Activit`\ii Economice ,Editura Independen\a Economic` 2004, p. 185
4

comerciale

parte

standard

analizei Partea

asigur` comparabilitatea rezultatelor [n vederea ierarhiz`rii flexibil` a analizei este dat` de faptul c` analiza trebuie totu]i

risc specifici, precum ]i ponderea cu care fiecare element intervine [n analiz`, sistemul de indicatori de evaluare, modul de notare. {n ceea ce prive]te gradul de particularizare a stilului de analiz`, majoritatea speciali]tilor recomand` crearea unui model de lucru uniform aplicabil unui grup de \`ri ce prezint` caracteristici economico-politice similare. A. |`ri dezvoltate nivel ridicat al veniturilor pe cap de locuitor, stabilitate politic` ]i institu\ional`, sector public puternic dezvoltat, sector industrial preponderent, deficit mare al contului curent, volum ridicat al investi\iilor str`ine, for\a de munc` [nalt calificat`, nivel tehnologic ridicat, sistem bancar solid, flexibilitate ridicat` a pie\ei financiare. B. |`ri nou industrializate sector industrial extins al`turi de un sistem agricol tradi\ional, dependen\a de finan\area extern`, vulnerabilitate relativ ridicat` la modificarea condi\iilor de desf`]urare a comer\ului interna\ional, sector privat relativ fragil, volum ridicatal investi\iilor str`ine, nivel tehnologic ridicat, sistem bancar mai pu\in solid. C. |`ri exportatoare de materii prime dependen\` ridicat` de exportul unui num`r limitat de produse, cel mai adesea cu grad redus de prelucrare (petrol, produse agricole, minereu de fier, bauxit`), sector industrial ineficient ]i puternic protejat, axat pe monoproduc\ie, strategii de dezvoltare ineficiente, structuri politice slabe ]i nesigure, produc\ia axat` [n principal pe monoconsum, volum relativ redus al investi\iilor str`ine.5

Cristian P`un, Laura P`un- Riscul de \ar`, Editura Economic` Bucure]ti, 1999, p.131
5

D.

|`ri

cu

economie

[n

tranzi\ie

economie

[n

restructurare, sector privat [n cre]tere (programe de privatizare a [ntreprinderilor de stat), sector bancar fragil, economie [n u]oar` cre]tere, instabilitate politic` relativ ridicat`, sector industrial ineficient, nivel tehnologic sc`zut, volum sc`zut al investi\iilor str`ine, specializare [n produc\ie redus`, infla\ie relativ mare, dependen\a de credite ]i ajutor financiar extern, clas` social` de mijloc [n formare, pia\a financiar` cu volum al afacerilor [n cre]tere, acces redus la resursele financiare ale FMI, BERD, BIRD. E. |`ri slab dezvoltate cre]tere economic` aproape inexistent`, competitivitate sc`zut` a produc\iei na\ionale, nivel sc`zut de investi\ii str`ine directe, dependen\` puternic` de sprijin financiar extern volum mare al datoriei externe, serviciu [mpov`r`tor al acesteia (ree]alonare frecvent`), defict bugetar cronic, infla\ie ridicat`, nivel sc`zut de trai, sector industrial slab dezvoltat, pondere ridicat` a sectorului agricol ]i tradi\ional. Aceast` grupare prealabil` a \`rilor, asigur` o evaluare mai bun` a riscului de \ar`, prin valorificarea specificului fiec`rei \`ri. Dificult`\ile legate de asigurarea comparabilit`\ii rezultatelor [ntre diferitele \ari sunt [nl`turate dac` la [nterpretarea rezultatelor se \ine cont ]i de situa\ia fiec`rei \`ri. Unii speciali]ti consider` [ns` c` rezultatele pot fi comparabile numai [n m`sura [n care se utilizeaz` acela]i set de indicatori, astfel c` metoda presupun@nd crearea unui model propriu fiec`rei grupe, compara\iile [ntre \`ri din grupe diferite ar fi mai greu de realizat. Oricum se poate vedea, c` riscul de \ar` cre]te de la grupa A la grupa E, astfel c` o \ar`
8

situat` [ntr-o grup` inferioar` nu poate fi dec@t mai riscant` fa\` de cele situate [n primele grupe. Pe de alt` parte, aceast` metod` presupune eforturi suplimentare de clasificare a \`rilor [n func\ie de ni]te criterii economice, politice ]i sociale bine stabilite. Indiferent dac` se utilizeaz` sau nu gruparea prealabil` a \`rilor, metodologia de evaluare a riscului de \ar` este centrat` pe analiza [n profunzime a factorilor de risc. 1.3. FACTORII RISCULUI DE |AR~ Riscul de \ar` reprezint` o categorie politico-economic` complex`, multidimensional`, ce se poate descompune, fie [ntrun produs de mai mul\i factori (rela\ia factori-risc este de tip multiplicativ), aditiv). {ntre componentele riscului de \ar` (ex. componenta economic`, politic`) exist` o rela\ie ca de la parte la [ntreg, [n timp ce factorii de risc reprezint` for\a care declan]eaz` acest fenomen. Prima grup` de factori (componenta) se [n\elege reuniunea factorilor de risc ]i a indicatorilor, de aceea]i natur`, relativ la acela]i fenomen sau categorie economic`. Prin categorie de factori de risc relativ la un anumit aspect fundamental al analizei de risc de \ar`, se [n\elege reuniunea dintre factorii de risc specifici ]i indicatorii specifici corespunz`tori acestora. fie [ntr-o sum` de mai multe elemente componente variabile (rela\ia componente-risc este de tip

Factorul de risc economic (componenta economic` a riscului de \ar`), se [n\elege reuniunea tuturor grupelor de factori de risc specifici relative la aspectele fundamentale de ordin economic.6

Factorul de risc noneconomic (componenta sociopolitic` a riscului de \ar`), se [n\elege reuniunea tuturor grupelor de factori de risc relative la aspectele fundamentale de ordin politic ]i social.
INDICATORI DE M~SURARE A RISCULUI

Indicatorii de m`usrare a riscului, reprezint` expresia numeric` a unor fenomene, procese, activit`\i sau categorii economice, sociale ]i politice definite [n timp, [n spa\iu sau structur`. de indicatori, [n func\ie de complexitatea acestuia. Tabelul 1.1 Tipologia indicatorilor ce m`soar` riscul de \ar`
Nr.c rt 1 Criterii de clasificare Tipologie Caracteristic` sunt de natur` extensiv`, exprim` dimensiunea fenomenului, fiind considera\i purt`torii

{n

analiz`,

relativ la un anumit factor de risc, se utilizeaz` un num`r variat

Dup` caracterul lor [ntr-o cantitativi rela\ie de cauzalitate

Cristian P`un, Laura P`un, Riscul de \ar`, Op.citat`. p.132 1

structur`

calitativi

Dup` etapa [n care apar [n primari etapa de cunoa]tere

deriva\i

Dup` con\inutul lor

economici noneconomici

materiali ai celor calitativi exprim` raporturile cantitative dintre componentele fenomenului studiat nu au caracter intensiv, exprim` esen\a fenomenului ]i sunt de aceea]i natur` cu fenomenul studiat ob\inu\i prin agregarea unor valori individuale sau direct prin observare statistic` (exporturile sau importurile totale) se ob\in prin prelucrare statistic` (compara\ii, generaliz`ri) a m`rimilor absolute (indicii raportului de schimb, deflatorul PiB) monetari sociali, politici nu mai pot fi descompu]i [n elemente componente pot fi descompu]i pe diferite trepte p@na la factori simpli []i au originea [n cadrul [ntreprinderii []i au originea [n afara [ntreprinderii depind de [ntreprindere [ntreprinz`tor pe cont propriu

Dup` gradul de sintetizare

simpli complec]i

Dup` izvorul ac\iunii lor

interni externi

Dup`

modul la

[n

contribuie rezultatului

care dependen\i independen\i ob\inerea

Sursa:Cristian P`un, Laura P`un-Riscul de \ar`, Op. citat`, p.134

{n opera\iunile de evaluare ]i cuantificare a riscului de \ar` sunt utiliza\i mai mult indicatorii cantitativi ]i calitativi ]i mai pu\in indicatorii de structur`.

Modelele de analiz` a riscului de \ar`

1

Modelul Formal. Acest model de analiz` a riscului de \ar` se bazeaz` pe urm`toarea metodologie: Analistul elaboreaz` o list` de indicatori care s` acopere c@t mai multe aspecte legate de mediul economic, politic sau social dintr-o anumit` \ar`. Se se alege un anumit num`r de \`ri pe care analistul le cunoa]te bine ]i se urm`re]te modul [n care aceste \`ri se [ncadreaz` [n sistemul de punctaj. Sistemul de calcul este generalizat ]i aplicat ]i altor \`ri. Modelul formal de analiz` a riscului de \ar` are urm`toarele avantaje:

num`rul relativ mare de factori de risc lua\i [n calcul ]i caracteriza\i printr-un sistem complex de indicatori surprinde majoritatea aspectelor economice ]i noneconomice din \ara gazd`;7

pot func\iona ca "sisteme expert ", sisteme optim concepute de o serie de anali]ti experimenta\i ai riscului de \ar` care dup` testarea modelului [l ofer` spre utilizare unor speciali]ti mai pu\in utiliza\i; necesit` timp mai redus [n elaborarea modelului; ofer` credibilitate utilizatorilor; se caracterizeaz` prin transparen\`. Modelul formal de analiz` a riscului de \ar` are urm`toarele dezavantaje: gradul redus de flexibilitate datorit` faptului c` factorii de risc sunt analiza\i pe baza unui sistem de indicatori ce nu [ntotdeauna poate s` surprind` toate variabilele semnificative pentru riscul de \ar`;
7

Cristian P`un, Laura P`un-Riscul de \ar`, Op. citat`. p.199 1

 dificult`\i legate de pozi\ionarea unor \`ri [n func\ie de rezultatele ob\inute (de exemplu, dac` un indicator are o valoare relativ apropiat` pentru toate \`rile analizate, este dificil de f`cut o diferen\iere clar` [ntre acestea. Este foarte important pentru analist s` ]tie c@nd s` fac` aceast` diferen\iere ]i c@nd nu, [n func\ie de importan\a indicatorului). Modelele statistice. Utilizeaz` o serie de analize statistice comparative sau analize logice pentru evaluarea riscului de \ar`.Aceste modele sunt folosite [n completarea altor metode de analiz` a riscului ]i nu [n locul acestora. Din punct de vedere statistic analizele logice sunt preferate analizelor comparative de]i prezint` un grad de complexitate mai mare.8 Asemenea modele sunt utilizate de b`nci pentru a determina dac` o \ar` este capabil` s`-]i ramburseze datoria extern` c`tre creditorii s`i sau va cere ree]alonarea, repudierea sau negocierea acesteia. Modelele statistice de analiz` a riscului de \ar` au la baz` urm`toarea metodologie: indicatorii sunt pondera\i [n func\ie de importan\a lor relativ`; se selecteaz` un e]antion reprezentativ de \`ri care se [mpart [n cele care au avut probleme economice, sociale sau politice care au deteriorat nivelul riscului pentru aceste \`ri;

Cristian P`un, Laura P`un-Riscul de \ar`, Op. citat`. p. 200 1

 se caut` o serie de variabile despre care se poate demonstra c` sunt semnificative pentru a realiza distinc\ia [ntre cele dou` grupuri de \`ri. Modelul bazat pe scenarii. Acest tip de modele urmare]te modul in care evolueaz` nivelul riscului de \ar` [n func\ie de valorile pe care le pot lua parametrii pe baza c`rora se face analiza. Aceste modele se axeaz` [n principal pe dou` direc\ii: elaborarea posibile; realizarea unui studiu de senzitivitate prin care s` se stabileasc` rolul fiec`rui parametru [n cadrul analizei. unui num`r de scenarii alternative

Constituirea modelului presupune parcurgerea unor etape ini\iale: selectarea parametrilor pe baza c`rora se va realiza analiza (alegerea acestora se va face din dubl` perspectiv`: intern` ]i extern`); alegera unui set adecvat de scenarii (minim doi) [n func\ie de situa\ia real` existent`; stabilirea unor chei de control; efectuarea analizei ]i interpretarea rezultatelor. Modelul listelor de control. Cea mai bun` metod` de analiz` a riscului de \ar` pare a fi modelul bazat pe listele de control, chiar dac` [n prezent popularitatea sa este [n sc`dere.

Acest model stabile]te o list` de [ntreb`ri sau de indicatori statistici la care analistul trebuie s` r`spund` pe baza informa\iilor pe care le de\ine cu privire la \ara gazd`. Spre deosebire de modelul formal, modelul listelor de control asigur` o comparabilitate mai bun` a \`rilor analizate, o mai bun` diferen\iere a acestora pe baza parametrilor lua\i [n calcul, permite realizarea unei ierarhiz`ri formale pe baza nivelului de risc, av@nd un grad mult mai mare de obiectivitate. Dac` modelul formal introduce [n analiz` numai indicatori cuantificabili, acest model utilizeaz` nu numai variabile continue, ci ]i variabile calitative. Cu c@t sistemul de pondere este mai complicat, cu at@t transparen\a modelului va fi mai redus`. Aceast` metod` func\ioneaz` foarte bine atunci c@nd se utilizeaz` un num`r c@t mai mare de indicatori. Metodologia de contruc\ie a modelului listelor de control presupune parcurgerea urm`toarelor etape principale: se stabile]te un sistem de indicatori semnificativi pentru analiza riscului de \ar`, indicatori care s` surprind` c@t mai bine factorii de risc aferen\i mediului \`rii gazd`; se construiesc listele de control aferente sistemului de indicatori; se pondereaz` indicatorii; se verific` relevan\a ]i conformitatea rezultatelor ob\inute; se realizeaz` o ierarhizare formal` a \`rilor analizate; se generalizeaz` modelul.

Se poate observa asem`narea acestui model cu modelul formal, [ns` acest model este mult mai flexibil ]i d` rezultate mult mai bune. Acest model poate fi cel mai bine adaptat pentru determinarea riscului de \ar` din perspectiva investitorului str`in.