Sunteți pe pagina 1din 10

Ministerul Educaiei, Cercetrii i inovrii

Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi din Iai


FACULTATEA DE CONSTRUCII SI INSTALAII

Investigarea terenului i exigene geotehnice Limite de plasticitate (Wl,Wp)

ing. Menegon Bogdan ing. Scurtu Niculae Master: Inginerie Geotehnic

Anul 2012

Limite de plasticitate : Wl, Wp


DenumimPLASTICITATE proprietatea specific pmnturilor coezive, alctuite din particule fine,de a putea fi modelate pstrndu-i volumul, fr s-i piard continuitatea masei. Limita de plasticitate pentru cele mai multe pmnturi se situeaz ntr-un interval relativ restrns de umiditi, ntre 20 i 40%, dei ocazional poate fi chiar 100%. Valori mari ale limitei de plasticitate indic prezena unor carbonai sau materii organice n pmnt Trecerea pmnturilor argiloase prin stri fizice diferite(solid, semisolid, plastic i curgtoare) odat cu modificarea umiditii, permite stabilirea valorilor umiditilor pentru care se poate defini domeniul n care pmntul se comport ca un corp plastic. Aceste umiditi se numesc limite de plasticitate. Limitele de plasticitate sunt reprezentate n diagrama lui Atterberg.

pmntul devine fluid.

unde: Ws este limita de contracie i reprezint umiditatea sub care nu mai are loc micorarea volumului pmntului. WP este limita inferioar de plasticitate i reprezint umiditatea de la care pmntul devine plastic. WL este limita superioar de plasticitate (limita de curgere) i reprezint umiditatea de la care

Indicele de plasticitate Ip i indicele de consisten - Ic Indicele de plasticitate se calculeaz cu relaia: Ip= WL-WP. Nr. crt. 1 2 3 4 5 Caracterizare d.pv. plasticitii Neplastice Plasticitate redus Plasticitate mijlocie Plasticitate ridicat Plasticitate foarte mare al Denumire pmnt Indicele de plasticitate Nisipuri 0 Nisipuri prfoase 0< Ip <10 Praf argilos, argile 10< I <25 p nisipoase Argile 25< Ip <50 Argile grase 50< Ip Clasificarea pmnturilor.

Limita superioar de plasticitate( limita de curgere) wL este umiditatea maxim la care pmntul se mai comport ca un corp plastic, evideniind trecerea pmntului din stare plastic n stare curgtore. Peste aceast umiditate pmntul curge sub greutatea proprie.

Limita inferioar de plasticitate (limita de frmntare) wp este umiditatea minim la care pmntul se mai comport ca un corp plastic, marcnd trecerea pmntului din stare semisolid n stare plastic. Peste aceast umiditate se nregistreaz deformaii mari. Limita de contracie wc reprezint umiditatea corespunztoare trecerii pmntului din starea solid n stare semisolid. Sub aceast limit micorarea coninutului de ap nu mai este nsoit de reducerea volumului. Limitele de plasticitate se determin n laborator pe paste confecionate din pmntul de analizat. De aceea, determinarea lor nu comport folosirea unei probe netulburate de pmnt, sunt suficiente probe tulburate

Determinarea limitei superioare de plasticitate:


Pentru determinarea acestei limite se pot utiliza metode: metoda cu cupa. metoda ntr-un singur punct. Metoda cu conul Vasiliev. Documente de referinta: STAS 1913/4-86 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate. Metoda cu cupa: Utiliznd pentru determinare aceast metod, se poate defini limita superioar de plasticitate ca fiind umiditatea la care o fant realizat n pasta de pmnt, din cupa aparatului se nchide pe o lungime de 12cm, dup 25 cderi ale cupei, de la o nlime de 10mm, cu o frecven de 120 cderi pe minut Pregatirea probelor Din pamintul de cercetat, se ia o cantitate de aproximativ 200 g care se trece prin razatoare, se adauga apa si se omogenizeaza, prin amestecare prelungita, pina se obtine o pasta plastic moale, omogena. Paminturile uscate sau prea putin umede se umezesc si se lasa 24 ore inainte de efectuarea determinarii. Paminturile prea umede se lasa sa se usuce in aer lber timp de 24 ore inaintea efectuarii determinarii.

Aparatura necesar: Aparatul tip Cassagrande prezint urmtoarele componente: - postament de cauciuc; - cup avnd greutatea de 200 10g ; - manivel;

- spatul pentru trasat fanta; - rztoare din tabl galvanizat; - cuit de laborator; - sticle de ceas 80 mm, tarate i numerotate ; - cleme; - pnz pentru ters aparatura; - etuv termoreglabil, cu dispozitiv de aerisire liber;

Mod de lucru Se verifica daca aparatul este curat, uscat si in stare buna de functionare, astfel incit cupa sa cada liber si sa nu aiba joc lateral in cadere. Se verifica daca spatula de trasat este curata si uscata. Se verifica inaltimea de cadere a cupei de 10 mm astfel incit spatula, asezata cu partea de 10 mm intre suport si cupa, sa treaca usor intre cupa ridicata la maximum si postamentul aparatului. Se umple 2/3 din cupa aparatului cu pasta omogenizata, se niveleaza suprafata acesteia cu un cutit si apoi se traseaza la mijlocul cupei cu spatula de trasat, o fanta adinca pina la fundul cupei. Se invirteste manivela lasind cupa sa cada pe postamentul aparatului de la inaltimea constanta de 10 mm, la intervale regulate de timp: 2 caderi pe secunda. Operatia se repeta pina cind fanta se inchide pe o lungime de 12 mm; fanta se masoara cu partea de 12 mm a spatulei de trasat. Se determina umiditatea pe o proba de pasta din cupa, luata din imediata apropiere a fantei.

Se inregistreaza numarul de caderi N ale cupei si umiditatea. Se scoate proba din cupa si se adauga pasta si apa. Cupa si spatula se spala si se usuca. Se repeta acest ciclu de mai multe ori, adaugindu-se pasta si apa, pina cind se obtin doua umiditati la incercari pentru mai mult de 25 caderi ale cupei si doua umiditati la incercari pentru mai putin de 25 caderi ale cupei. Exprimarea rezultatelor:

Datele inregistrate se inscriu intr-un grafic. In ordonata se trec numerele de caderi N ale cupei, iar in abscisa umiditatile corespunzatoare. Se obtin astfel patru puncte. Incercarea se considera corecta daca cel putin trei puncte sint coliniare; in caz contrar, incercarea se repeta. Limita superioara de plasticitate WL este umiditatea corespunzatoare incercarii la care au loc 25 caderi ale cupei si se determina prin interpolare grafica pe dreapta respectiva. Metoda intr-un singur punct: Efectuarea determinrii Se ia o cantitate de aproximativ 200g din pmntul de cercetat , se trece prin rztoare, se adaug ap i se omogenizeaz. Pmntul se amestec pn se obine o past plastic moale omogen. Pmnturile uscate se umezesc i se las 24 ore naintea efecturii determinrii. Pmnturile prea umede se vor lsa s se usuce timp de 24 ore naintea efecturii determinrii. Se umple 2/3 din cupa aparatului cu past omogenizat, se niveleaz suprafata acesteia cu un cuit i apoi se traseaz la mijlocul cupei, cu spatula de trasat, o fant adnc pn la fundul cupei. Se nvrtete manivela lsnd cupa s cad pe postamentul aparatului de la nlimea constant de 10mm, la intervale de timp regulate: 2 cderi pe secund. Operaia se repet pn cnd fanta se inchide pe o lungime de 12 mm; fanta se msoar cu partea de 12 mm a spatulei de trasat. Se inregistreaz numrul de cderi N ale cupei i umiditatea probei. Se scoate proba din cupa. Cupa i spatula se spal i se usuc. Se repet ncercarea folosind past cu aceeai umiditate. La repetarea ncercrii, numrul de cderi ale cupei poate diferi de cel obinut anterior cu cel mult o cdere, iar umiditatea poate diferi cu cel mult un procent. n cazul n care nu se ndeplinesc aceste condiii, se repet ncercrile. Exprimarea rezultatelor: Limita superioar de plasticitate wL se calculeaz cu relaia:

wL = wN + K

unde : wN -umiditatea probei de pmnt, in procente K -corecie dat n tabel, n funcie de numrul de cderi ale cupei.

Metoda cu conul Vasiliev Metoda const n determinarea umiditii unei paste de pmnt, n care un con, avnd vrful pe suprafaa pastei, lsat liber, ptrunde n past 10 mm. Aceast metod se aplic pmnturilor care, sub aciunea dinamic a cupei elibereaz ap la suprafa. Aparatura necesar Dispozitivul este compus din: conul lui Vasiliev, care mpreun cu cele dou contragreuti pentru echilibrare are masa total 76g; suportul conului lui Vasiliev; pahar pentru pasta de pmnt; rztoare din tabl galvanizat; sticl de ceas i cleme numerotate; cuit de laborator

Desfurarea lucrrii Din materialul pregtit pentru determinri, se introduce o cantitate n paharul avnd grij s nu existe goluri, se niveleaz cu ajutorul cuitului i se aeaz pe suport. Se fixeaz conul cu

vrful pe suprafaa pastei, apoi se las s cad liber n past i se citete ptrunderea pe suprafaa lateral a conului. Dac conul are o ptrundere de 10mm n pasta de pmnt nseamn c umiditatea acestuia este tocmai limita superioar de plasticitate. Pentru obinerea unei ptrunderi a conului de 10 mm se fac mai multe ncercri prin adugarea de ap distilat sau material, dup caz. Pentru fiecare prob se fac trei determinri la umiditi diferite i se citesc ptrunderile conului. La fiecare din ncercri se determin umiditatea pastei. Rezultatele obinute se reprezint la scar logaritmic, trecnd pe ordonat ptrunderile conului, iar n abscis umiditile corespunztoare. n acest fel se obin trei puncte prin care se traseaz o dreapt. Limita superioar de plasticitate se stabilete prin interpolare grafic, pentru o ptrundere a conului de 10 mm.

Determinarea limitei inferioare de plasticitate:


Limita inferioar de plasticitate se poate determina cu: metoda cilindrilor de pmnt; metoda mediilor absorbante;

Metoda cilindrilor de pmnt: Conform acestei metode limita de frmntare se definete ca fiind umiditatea minim la care pmntul poate fi modelat sub forma unor cilindri de cu diametrul de 3 4 mm , prin rulare cu palma pe o suprafa plan (STAS 1913/4-86) . Aparatura necesar: - Plci de sticl cu dimensiunile de 200 x 200 x 8 mm sau plci de marmur cu dimensiunile de 200 x 200 x 20 mm. - Rztoare din tabl galvanizat - Cuite de laborator. - Sticl de ceas cu = 80 mm i cleme tarate i numerotate. - Pnz pentru ters aparatura . Efectuarea lucrrii: Pmntul supus analizei se trece prin rztoare i se omogenizeaz bine prin frmntare . Din pmntul astfel pregtit se ia o cantitate i se ruleaz cu palma pe sticl sau marmur , pn se obine un cilindru cu diametrul de 3-4 mm i lungime de 30-50 mm Dac la aceast grosime cilindrii rmn bine legai, nseamn c umiditatea depete limita de frmntare, fiind necesar frmntarea materialului n continuare pn cnd prin evaporarea apei cilindrii ncep s se fisureze . n cazul n care pmntul este prea uscat se adaug ap distilat pentru a obine o past consistent. Pentru fiecare pmnt cercetat se vor face dou determinri, iar pentru fiecare determinare se vor lua 7 cilindri. Cilindrii rulai se pstreaz ntre dou sticle de ceas, evitndu-se n felul acesta pierderea apei prin evaporare n timpul completrii celor 7 cilindri. Dup completare se procedeaz la determinarea umiditii. Limita inferioar de plasticitate wp va fi media aritmetic a rezultatelor obinute, care nu difer ntre ele cu mai mult mai mult de 1% pentru nisipuri argiloase i 2% pentru argile nisipoase i argile . Dac cilindrii, indiferent de umiditatea pe care o au, ncep s se frme nainte de a se atinge grosimea de 4mm, se consider c pmntul respectiv nu are limit inferioar de plasticitate. Rezultatele determinrilor se nregistreaz ntr-un formular tipizat.

Interpretarea rezultatelor: Pe baza rezultatelor obinute n laborator se poate determina prin calcul indicele de plasticitate Ip i indicele de consisten Ic. n raport cu indicele de plasticitate pmnturile se clasific: neplastic Ip = 0 cu plasticitate redus 0 < Ip < 10 cu plasticitate mijlocie 10 < Ip < 20 cu plasticitate mare 20 < Ip < 35 cu plasticitate foarte mare Ip > 35 Indicele de plasticitate exprim cantitativ plasticitatea pmntului i se calculeaz cu relaia: Ip = w L - w P Indicele de consisten exprim starea fizic a unui pmnt coeziv care depinde de umiditate, relaia cu ajutorul creia se determin valoarea acestui indice este: IC = wL w wL wP

Metoda mediilor absorbante. ntr-un inel metalic, cu diametrul interior de 50 mm i grosimea de 2 mm, se aeaz o past omogen din pmntul analizat. Se confecioneaz astfel trei discuri de past. Fiecare disc este pus ntre dou benzi de tifon i apoi ntre 20 hrtii de filtru. Pachetul format din cele trei discuri cu hrtiile de filtru (mediile absorbante) se aeaz ntr-o pres sub 2 o sarcin de 1.300 daN, echivalent unei presiuni de 65,5 daN/cm , timp de 30 minute. Se consider c timpul de eliminare a apei a fost suficient dac, punnd discul de pmnt pe o sticl de ceas i apsnd cu mna, discul crap. n acest caz, se determin umiditatea discului care se ia drept limit de plasticitate. n caz contrar, operaia de presare continu pn cnd, la apsare, se produce crparea discurilor. Pentru fiecare pmnt se fac trei determinri paralele pe cte trei discuri, lundu-se ca limit de plasticitate media aritmetic a rezultatelor.