Saracia este parintele revolutiei si crimei.(Aristotel) (http://www.rightwords.

ro)

Prevenirea nu este doar opera unui specialist ci ea solicita efortul tuturor. Dincolo de recomandari foarte limitate, ea implica apelul la o schimbare de mentalitati... O societate unde se rennoada comunicarea, unde constrngerile ramn suple, unde omul este luat constant n consideratie, va refuza violenta. Refuznd aceasta sfidare, se va naste o lume nu fara violenta, dar mai linistita Raspuns violentei, tomul 1,Presses Pocket, Paris CRIMINALITATEA O CONSECINTA A SARACIEI Saracia si subdezvoltarea culturala sunt fenomene sociale aflate ntr-o profunda corelatie si interactiune, n sensul ca saracia determina subdezvoltarea culturala, iar aceasta, la rndul ei, adnceste saracia. Dialectica raporturilor dintre ele nu este, desigur, liniara, ci mult mai complexa, saracia neavnd ntotdeauna ca efect automat subdezvoltarea culturala, dupa cum nici subdezvoltarea culturala nu se asociaza automat numai cu saracia. Viata demonstreaza ca sunt indivizi, grupuri si chiar comunitati care desi simt si traiesc puternic saracia ncearca s-o depaseasca, prin cultura, nvatatura, stiinta de carte si informare continua, dupa cum sunt indivizi, grupuri si comunitati umane cu nalte standarde economice, dar fara preocupari si nevoi culturale, pentru acestea valorile fundamentale fiind acumularea de bunuri materiale, bani si avutie sub diferite forme. Efectele saraciei n ceea ce priveste saracia, am mentionat ca, n unele cazuri, realitatea sociala este mai generoasa dect ne imaginam noi si ne ofera pe teren cazuri de indivizi, familii sau chiar comunitati n care dezvoltarea culturala si educatia sfideaza saracia si se situeaza la un nivel de dezvoltare superior starii economice, dupa cum si reversul este posibil, ca indivizi, familii sau comunitati cu stare economica ridicata sa nu releve si o dezvoltare culturala si educationala pe masura. De aceea, ipotezele pe care le formulam, de fiecare data, trebuie supuse tiraniei faptelor. Saracia, afectnd indivizii, grupurile si comunitatile umane, afecteaza implicit valorile nationale si locale care definesc univoc un popor sau o comunitate. Pentru a contracara aceste efecte nocive, proiectele locale, nationale si internationale de

dezvoltare trebuie cu necesitate sa cuprinda cultura ca o componenta fundamentala a dezvoltarii, iar investitiile n cultura trebuie considerate drept cea mai eficienta investitie pe plan individual si societal, altfel, saracia presnd negativ asupra nevoii de cultura. Ne-au demonstrat-o, de-a lungul anilor, subiectii din localitatile sarace, experti fara egal n saracie, care prin ea se definesc, n limitele ei strmte traiesc, consecintele ei nefaste le percep zi de zi. Saracia le dirijeaza scala de valori, le contureaza aspiratiile, le construieste filozofia de viata. n conditii de saracie, oamenii sunt preocupati exclusiv de supravietuirea fizica, iar fenomene inefabile precum cultura, identitatea nationala si culturala sau educatia sunt n risc de slabire, de diluare. Saracia este dinamica, complexa si adnc nradacinata institutional. Cnd se perpetueaza, fara ndoiala se perpetueaza si consecintele ei nocive. Persistenta saraciei este legata de interactiunea multiplelor ei dimensiuni: economica, sociala, institutionala, morala, psihologica. Avnd caracter multidimensional, saracia cuprinde si se extinde asupra tuturor aspectelor vietii umane. Afecteaza valorile si relatiile sociale. Este stiut ca omul sarac are o viata plina de privatiuni, este exclus de la ofertele sociale si culturale ale societatii si comunitatii n care traieste din cauza lipsei oportunitatilor, devenind un izolat, daca nu-si gaseste refugiul n rndurile saracilor ca el. Saracia afecteaza valorile politice, inducnd daca nu sentimentul de blazare, cel putin starea de indiferenta fata de problemele comunitatii si de deciziile care o privesc. Lipsa veniturilor sau putinatatea lor afecteaza climatul si relatiile de familie, pozitia n societate, statutul cultural-educational al oamenilor, iar ntre grupurile etnice apare competitia pentru stapnirea resurselor. Din perspectiva culturala si educationala, saracia adnceste alienarea culturala si analfabetismul, reduce ponderea celor care se pot bucura de beneficiile culturii si stiintei de carte. n acelasi timp, poate duce la cresterea delicventei, a ratei criminalitatii, ceea ce amplifica insecuritatea si anomia sociala. Dinamica fenomenului infractional din ultimii ani si eforturile institutiilor statului si ale societatii civile de a-i face fata ntr-o maniera coerenta si eficace, impune realizarea unei strategii nationale de prevenire a criminalitatii. Acest lucru este deplin posibil deoarece exista o baza teoretica bogata consacrata acestui domeniu: acte normative romnesti, programe si recomandari ale Consiliului Europei si ale O.N.U., strategii elaborate recent n alte tari. (http://facultate.regielive.ro)

Srcia are efecte biologice profunde i permanente asupra copiilor, care, odat devenii aduli, se confrunt cu un risc accentuat de mbolnvire, potrivit unui studiu ale crui concluzii au fost prezentate la conferina anual organizat de American Association for the Advancement of Science. "Srcia are potenialul de a afecta copiii, att fizic, ct i psihic", putnd influena negativ n mod direct cursul vieii acestora, a explicat Greg Duncan, profesor de tiine sociale la Universitatatea California din SUA "Copiii crescui n medii dezavantajate reacioneaz la stres ntr-un mod exagerat, acest lucru fiind demonstrat prin studii hormonale, neurologice - cu ajutorul unor tomografii cerebrale - i, mai recent, cu ajutorul analizelor genetice", a declarat medicul Thomas Boyce, profesor de pediatrie la Universitatea British Columbia din Canada. (http://www.ziare.com)

Efectele saraciei oameni care au murit de foame pe 11 septembrie 2001: aproximativ 24 000 copii ucisi de diaree pe 11 septembrie 2001: aproximativ 6020 copii ucisi de pojar pe 11 septembrie 2001: aproximativ 2700 copii subnutriti in tarile in curs de dezvoltare: 149 milioane oameni fara acces la apa potabila curata: 1100 milioane oameni fara acces la conditii igienice si sanitare: 2400 milioane oameni care traiesc cu mai putin de 1 dolar pe zi: 1200 milioane copii sub 15 ani care traiesc cu virusul HIV: 1,1 milioane copii fara acces la educatie: 100 milioane adulti analfabeti: 875 milioane

 media anuala a oamenilor ucisi de seceta si foame 1972-96: 73 606 media anuala a copiilor ucisi in conflicte, 1990-2000: 200 000 media anuala a copiilor ajunsi pe strada din cauza conflictelor, 19902000: 1,2 milioane
(http://www.ceasulcuc.ro/drepturile_omului/)

Malnutriie i nfometare

Malnutriia este unul din cele mai comune efecte ale srciei. n rile n curs de dezvoltare cei mai sraci oameni nu-si pot obine caloriile adecvate pentru a dezvolta i menine o greutate corporal potrivit. n Etiopia, de exemplu, se estimeaz c aproape jumtate din copiii de sub cinci ani sufer de malnutriie. Copiii sraci din rile n curs de dezvoltare sufer adesea i cel mai mult de o deficien numit malnutriia de energie proteinic. n aceste cazuri, copiilor le lipsesc proteinele din diet, n special de la cantitatea insuficient aflat n laptele matern. Aceast malnutriie duce la diverse probleme incluznd tulburri gastrointestinale, oprirea creterii, dezvoltare mental slab. Malnutriia prelungit duce la nfometare, o condiie n care esuturile i organele se deterioreaz. n afar de malnutriia caloric, cei mai muli copii sraci sufer de severe deficiene de vitamine i minerale. Aceste deficiene pot duce la tulburri mentale, afectarea organelor vitale, tulburri ale simurilor, ca de exemplu vedere slab, probleme n conceperea i naterea copiilor, tulburri gastrointestinale.

Bolile infecioase i alte boli Sracii au parte de nalte rate de boli infecioase. Adposturile inadecvate creeaz condiiile pentru rspndirea acestora. Fr o protecie decent, muli

dintre sraci sunt expui vremii periculoase i severe dar i bacteriilor i virusurilor purtate de ali oameni sau de animale. n lume sunt 350-500 milioane de persoane care sufer de malarie anual iar 1 milion din acetia mor. n orae, n special n ghetouri i locuinele de barci care adpostesc numai persoanele srace, suprapopularea poate duce la rate nalte de transmitere a bolilor care se transmit aerian, cum ar fi tuberculoza.Tuberculoza ucide 1,5 milioane persoane pe an[ De asemenea sracii nu sunt adeseori educai n privina bolilor, n special a celor cu transmitere sexual. Drept urmare- i fiindc dispozitivele proficlactice cum ar fi prezervativele sunt greu de obinut sau sunt inaccesibile ca pre- ratele bolilor cu transmitere sexual sunt mari printre cei sraci. n particular incidena sindromului SIDA printre cei sraci este mai mare dect media. Se estimeaz c SIDA face peste 2 milioane de mori anual. Alte boli ale srciei: hepatita A, bolile diareice, salmonelozele, pediculoza, scabia, i nsuficiena tuturor substanelor nutritive (slbire pn la caexie i marasm la adult i malnutriie protein-caloric la copilul mic), malnutriii pariale prin caren (anemiilor careniale, rahitism, gua endemic, hipo i avitaminozele) ]Bolile diareice (holera i dezinteria) fac 1,8 milioane victime anual.. Pneumonia i alte afeciuni respiratorii ucid mai mult de 2 milioane de copii n fiecare an n rile srace. .Pojarul, tetanosul, difteria si pertussis ((whooping cough) fac mpreun ceva mai puin de un milion de victime
SARACIA SI DEPRESIA

Pe intervalul 2008-2010 consumul de medicamente antidepresive n Spania a crescut cu 10% Reetele pentru antidepresive au nregistrat creteri i n Statele Unite: n 2008, numrul acestora a fost cu 15% mai mare dect n 2007, potrivit datelor companiei de cercetare IMS Health.Mama mpratului Lemuel i spune fiului su n Proverbele lui Solomon:Dai buturi tari celui ce piere, i vin, celui cu sufletul amrt 7ca s bea s-i uite srcia, i s nu-i mai aduc aminte de necazurile lui SARACIA SI SINUCIDERILE Oamenii de tiin au descoperit c, la nivel global, fiecrei creteri cu 1% a ratei omajului i corespunde (n medie) o cretere cu 0,8% a sinuciderilor la persoanele sub vrsta de 65 de ani". Conform unui studiu realizat de cercettorii

de la London School and Tropical Medicine i de la Oxford University, criza economic i pierderea locurilor de munc ar putea crete cu 2,4% numrul cazurilor de sinucidere la persoanele cu vrste sub 64 de ani ". Sinuciderile aprute pe fondul crizei economice globale sunt mult mai numeroase n rile srace, cu un nivel ridicat de corupie i n care programele de dezvoltare i de investiii n piaa muncii sunt mai degrab virtuale. Conform estimrilor fcute de cercettori pentru Marea Britanie, cel puin 25 din 290 de sinucideri au drept cauz criza financiar. Sinuciderile acestea sunt doar vrful aisbergului, afirma unul dintre participanii la realizarea studiului -, existnd numeroase tentative euate de sinucidere i o mulime de cazuri de tulburri psihice. Efecte pe termen lung Persoanele care au trit n srcie pot experimenta probleme pe via din aceast cauz. Ei beneficiaz de mai puin educaie. Studiile arat c persoanele care au crescut n gospodrii srace un timp ndelngat au mai multe dificulti dect cei care au trit deasupra nivelului de srcie. n general, ei nu se descurc aa bine la coal, au mai multe dificulti n csnicie i devin mai frecvent prini singuri. n plus aceia care au avut prini sraci sunt ei nii mai sraci, ctignd venituri sub medie. Ei pot de asemenea avea o anume montur (mindset) care i mpiedic s scape de srcie. Toate aceste efecte pe termen lung sunt mai probabile s se ntmple dac este vorba de srcie prelungit i este mai probabil s afecteze copiii minori
(http://ro.orthodoxwiki.org)

Bibliografie
http://www.rightwords.ro http://facultate.regielive.ro http://www.ziare.com http://www.ceasulcuc.ro/drepturile_omului/

http://ro.orthodoxwiki.org