Sunteți pe pagina 1din 9

Leonardo Fibonacci

<Sirul lui Fibonacci> (1170-1250)

1 FURNEA ANDREEA RUSU FLORIN-ANDREI COBZARIU RAZVAN-BOGDAN STOICA MIHAI GRUPA 101 GRUPA 102 GRUPA 102 GRUPA 102

Profesor Indrumator : Gheorghe Duda

Cuvinte Cheie:

Matematica : (stinta care se ocupa cu calculul exact cu ajutorul numerelor ) Sir : (infinitate de numere identice sau diferite scrise unul dupa altu ) Fibonacci : (mare matematician si intelect al evului mediu ) Cifrele Hindu-Arabe : (scriere veche matematica ) Cifrele Romane : (scriere veche matematica ) Pisa : (oras italian ) Bugia : (Port aflat in nordul Africi )

Cuprins
2 FURNEA ANDREEA RUSU FLORIN-ANDREI COBZARIU RAZVAN-BOGDAN STOICA MIHAI GRUPA 101 GRUPA 102 GRUPA 102 GRUPA 102

Introducere
Leonardo Fibonacci s-a nascut in anul 1170 in orasul italian Pisa, orasul fiind faimos pentru turnul sau inclinat. Tatal sau, Guglielmo Fibonacci, a fost un negustor italian instarit care detinea un post de conducere in cadrul comercial din portul Bugia (nordul Africii). In tinerete, Fibonacci obisnuia sa calatoreasca foarte mult cu tatal sau. Astfel, a luat la cunostiinta despre sistemul numeral de calcul hindus-arab ,recunoscand ca aritmetica cu ajutorul cifrelor hindu-arabe este mai eficienta decat ceea cu cifre romane .Pana in anul 1200 Fibonacci a calatorit pe tarmul Marii Mediterane pentru a studia cu profesorii de origine araba din acele vremuri. In 1202, la varsta de 32 de ani, Leonardo a publicat ceea ce a invatat din Cartea lui Abacus sau Cartea de Calcul, introducand cifrele hindu-arabe in Europa. Datorita acestui lucru, Fibonacci a fost considerat de unii drept cel mai talentat matematician din occidentul Evului Mediu. Fibonacci a fost cunoscut lumii moderne pentru raspandirea sistemului de calcul hindu-arab in Europa la inceputul secolului al-XIII-lea prin cartea sa Liber Abacii. Acesta si-a luat titlul de matematicianul momentului prin folosirea unui sir de numere nedescoperit de el, folosit insa in cartea sa; sirul semnificand o secventa de numere in care fiecare numar se obtine din suma precedentelor doua. Alte carti scrise de marele matematician italian au fost :

Practica Geometriae (1220), un compendiu de geometrie i trigonometrie. Flos (1225), soluii la problemele ridicate de Johannes din Palermo Liber Quadratorum, ( "Cartea ptratelor") despreecuaiile Diophantine, dedicat mpratului Frederick al II-lea. A se vedea, n special, Brahmagupta-identitatea Fibonacci. Di minor guisa (despre aritmetica comercial; carte disprut) Comentariu cu privire la Cartea X cu privire la Elementele lui Euclid (carte disprut)

3 FURNEA ANDREEA RUSU FLORIN-ANDREI COBZARIU RAZVAN-BOGDAN STOICA MIHAI GRUPA 101 GRUPA 102 GRUPA 102 GRUPA 102

Dupa anul 1228 viata lui Fibonacci ramane un mister. Tot ce se cunoaste este faptul ca acesta, cunoscut sub numele de Leonardo Bigollo, a fost premiat de catre Republica Italiana din orasul Pisa pentru ajutorul adus in domeniul calculului matematic. n secolul al 19-lea, a fost ridicat o statuie a lui Fibonacci care a fost dezvelit n oraul Pisa. Astzi statuia este gzduit de galeria occidental din Camposanto din cimitirul istoric situat n Piazza dei Miracoli. In 1250 marele matematician se stinge din viata. In cultura populara :

Numele Fibonacci a fost adoptat de o formaie de muzic rock din Los Angeles numit Fibonaccis, care a cntat ntre anii 1981-1987. Oamenii de la burs studiaz frecvent "Evoluia numerelor lui Fibonacci" atunci cnd fac estimri privind preul aciunilor viitoare. Un tnr Fibonacci este unul dintre personajele principale din romanul Cruciad n blugi (1973). n 2006 a existat i o versiune pentru film, dar filmul nu a mai fost fcut. n Codul lui Da Vinci irul lui Fibonacci a fost folosit ca un cod, dar i pentru a introduce confuzia asupra personajelor din carte.

Sirul lui Fibonacci


Cum si unde a fost folosit pentru prima oara sirul lui Fibonacci? - PROBLEMA IEPURILOR
Se pare ca si pe vremea lui Fibonacci se organizau concursuri de matematica. In Pisa, a participat si Fibonacci la un astfel de concurs care a fost condus de insusi imparatul Frederik al II-lea. Problema propusa concurentilor suna astfel: Plecand de la o singura pereche de iepuri si stiind ca fiecare pereche de iepuri produce in fiecare luna o noua pereche de iepuri, care devine "productiva" la varsta de 1 luna, calculati cate perechi de iepuri vor fi dupa n luni. (de asemenea se considera ca iepurii nu mor in decursul respectivei perioade de n luni) Vom prezenta in continuare solutia problemei si modul in care vestitul sir al lui Fibonacci poate fi utilizat in rezolvare: SOLUTIE: Din datele problemei rezulta ca numarul perechilor de iepuri din fiecare luna este un termen al sirului lui Fibonacci. Intr-adevar, sa presupunem ca la 1 ianuarie exista o singura
4 FURNEA ANDREEA RUSU FLORIN-ANDREI COBZARIU RAZVAN-BOGDAN STOICA MIHAI GRUPA 101 GRUPA 102 GRUPA 102 GRUPA 102

pereche fertila de iepuri. Notam cu 1 perechea respectiva. Ea corespunde numarului F2 din sirul lui Fibonacci: F2=F0+F1=0+1=1 La 1 februarie mai exista o pereche pe care o notam cu 1.1. Deci in acest moment sunt doua perechi, ceea ce corespunde termenului: F3=F1+F2=1+1=2 La 1 martie sunt 3 perechi, doua care existau in februarie si una noua care provine de la perechea numarul 1. Notam cu 1.2 aceasta noua pereche. Numarul perechilor din aceasta luna corespunde termenului: F4=F2+F3=1+2=3 Prezentam in figura de mai jos arborele genealogic al celor trei perechi: 1 1.1 1.2 La 1 aprilie exista 5 perechi si anume: trei perechi existente in luna martie; o pereche noua care provine de la parechea 1 o pereche noua care provine de la perechea 1.1 care la 1 martie a devenit fertila ( pereche pe care o notam cu 1.1.1. ) Din nou se obtine urmatorul arbore genealogic: 1 1.1 1.1.1 1.2 1.3

Numarul perechilor din aceasta luna corespunde termenului: F5=F3+F4=2+3=5 Termenii din aceasta relatie se interpreteaza astfel: F4=numarul perechilor existente in luna precedenta F3=numarul perechilor noi;ele provin de la perechile existente in luna anteprecedenta Procedand in continuare in acest fel, vom deduce ca la data de 1 decembrie numarul perechilor este dat de termenul : F13=F11+F12=89+144=233, iar la 1 ianuarie anul urmatoe exista F14=F12+F13=144+233=377 perechi de iepuri. Concluzia ar putea fi urmatoarea: Sa notan Fn numarul de perechi de iepuri dupa n luni. Numarul de perechi de iepuri dupa n+1 luni, notat Fn+1, va fi Fn (iepurii nu mor niciodata!), la care se adauga iepurii nou-nascuti. Dar iepurasii se nasc doar din perechi de iepuri care au cel putin o luna, deci vor fi Fn-1 perechi de iepuri nou-nascuti. Obtinem astfel o relatie de recurenta: Fn+1 = Fn + Fn-1; F1=1;
5 FURNEA ANDREEA RUSU FLORIN-ANDREI COBZARIU RAZVAN-BOGDAN STOICA MIHAI GRUPA 101 GRUPA 102 GRUPA 102 GRUPA 102

F0=0 Aceasta relatie de recurenta reprezinta regula care genereaza termenii sirului lui Fibonacci. Sirul lui Fibonacci era cunoscut matematicienilor indieni inca din secolul al-VI-lea, insa cartea Liber Abaci a lui Fibonacci a fost ceea care a introdus aceasta secventa de numere in occident si in sistemul de calcul in secolul al XIII-lea. Sirul semnifica o secventa de numere in care fiecare numar de obtine din suna precedentelor doua si astfel primele numere care incep sirul sunt: 0,1,1,2,3,5,8,13,21,34,55,89,144,233,377,610 Metoda de calcul fiind Fo=0,F1=1,Fi=Fi-1+Fi-2 pentru i mai mare sau egal cu 2.Dupa cateva numere din acest sir ne dam seama de o proprietate interesanta de exemplu : raportul dintre 2 numere consecutive este de 0,618 ( 34/55=0,618 , 89/144=0,618) iar raportul dintre 1 numar si alt numar aflat cu 2 poziti fata de acesta este de 0,382 ( 55/144=0,382 , 13/34=0,382). Cu ct este mai mare valoarea unui numr din cadrul acestui ir, cu att mai mult se apropie de corelaia suprem dou "numere Fibonacci" consecutive din ir, numere care se mpart prin ele nsele (aproximativ 1 : 1,618 sau 0,618 : 1). Aparitii ale sirului numeric al lui Fibonacii: Un anume Fibonacci mi-a atras atentia acum mult timp, cu sirul sau care reprezinta cresterea organica a materiei vii. Cand auzi despre asa ceva, iti vine sa spui: Ia uite, alt nebun se arata si vrea sa revolutioneze stiinta, printr-o simpla insiruire de numere si o denumire pompoasa. Daca in multe cazuri exact asa stau lucrurile, cu Fibonacci e cu totul altceva. E ceva plin de mister pe care putini s-au aventurat sa-l studieze asa cum trebuie. Ceva care, prin exemple, pare cat se poate de adevarat. Iata o cochilie de Nautilus care respecta spirala descrisa mai sus:

6 FURNEA ANDREEA RUSU FLORIN-ANDREI COBZARIU RAZVAN-BOGDAN STOICA MIHAI GRUPA 101 GRUPA 102 GRUPA 102 GRUPA 102

Aloe Polyphylla cu spirale descrise sub forma sirului lui Fibonacci:

7 FURNEA ANDREEA RUSU FLORIN-ANDREI COBZARIU RAZVAN-BOGDAN STOICA MIHAI GRUPA 101 GRUPA 102 GRUPA 102 GRUPA 102

Galaxiile par si ele ca se supun acestui sir:

La fel si semintele de floarea-soarelui:

8 FURNEA ANDREEA RUSU FLORIN-ANDREI COBZARIU RAZVAN-BOGDAN STOICA MIHAI GRUPA 101 GRUPA 102 GRUPA 102 GRUPA 102

Corpul uman creste dupa numerele misterioase, de asemenea. Grosso modo, considerand unghia de la aratator drept 1, falanga distala este de doua ori mai mare, cea mijlocie de trei ori, cea proximala de 5 ori, metacarpianul de 8 ori. Mana este 1, antebratul 2, iar bratul 3..Cercetatorii pasionati de sirul lui Fibonacci au gasit chiar ca si ADN-ul respecta aceasta regula aparent ciudata. Pana acum, sirul lui Fibonacci era un lucru ciudat de care mai toata lumea se ferea. Mai nou, acest sir este o adevarata minune care capteaza atentia cercetatorilor si ii face sa inteleaga mult mai usor cum evolueaza natura. Fie vorba intre noi, Kant spunea ca nu exista niciun lucru complicat. Fiecare lucru aparent complicat este constituit din lucruri mai mici, simple. Dar tot Kant a adaugat ca nu exista niciun lucru simplu..Poate descoperind tot felul de teorii misterioase vom ajunge sa stim totul despre lucrurile simple, care formeaza lucrurile complicate, care stau la baza lucrurilor si mai complicate, exact ca o spirala.

9 FURNEA ANDREEA RUSU FLORIN-ANDREI COBZARIU RAZVAN-BOGDAN STOICA MIHAI GRUPA 101 GRUPA 102 GRUPA 102 GRUPA 102