CUPRINS

Radiatiile in atmosfera.........................................................................2 Legile energiei radiante........................................................................3 Fluxuri de energie radianta in atmosfera..........................................4-5 Instrumente pentru masurarea intensitatii radiatiei..........................6-8

RADIATIILE IN ATMOSFERA

Fenomenele meteorologice ce se produc la suprafata Pamantului, cat si in atmosfera se dezvolta numai doatorita energiei solare. Energia venita de la Soare se numeste energie radianta, deoarece aceasta se raspandeste in spatiu sub forma de raze (unde). Pe langa energia luminoasa, Soarele mai produce si o enorma cantitate de caldura , care se reface necontenit. Asupra energiei solare s-au emis mai multe teorii, insa cea mai verosimila este aceea care explica fenomenele din Soare pe baza reactiilor nucleare. Astfel, conform teoriei lui Einstein, intre masa si energie exista echivalenta, care se exprima prin relatia E=mc, dupa care valoarea energiei E produsa de masa m, este proportionala cu patratul vitezei luminii c. Enorma cantitate de energie a Soarelui ajunge partial in atmosfera si pe Pamant, constituind radiatiile ce intra in compozitia spectrului solar. Cu studiul radiatiilor se ocupa partea din meteorologie numita actinometria(de la actinos, care inseamna raza). Desi Soarele raspandeste o enorma cantitate de energie in spatiul interplanetar, totusi, pana la Pamant, acesta nu ajunge decat in proportie foarte mica. Radiatia solara se propaga in spatiul interplanetr si ajunge si pana la Pamant sub forma de unde electromagnetice care in totalitatea lor alcatuiesc spectrul solar. Radiatiile solare, trecand prin atmosfera Pamantului, sufera absorbtia radiatiilor de anumite lungimi de unda, in dreptul carora apar linii intunecate de absorbtie sau liniile telurice. Aceste linii se datoreaza absorbtiei exercitate de oxigen, ozon, bioxid de carbon si vaporii de apa, ce intra in componenta atmosferei terestre. Toate fluxurile de energie radianta pot fi exprimate in unitati de masura energetice sau calorice. In meteorologie se utilizeaza aproape exclusiv unitatile de masura calorice, deoarece cantitatea de caldura pe care o produc fluxurile radiative ce strabat atmosfera poate fi mai usor determinat decat energia lor. In acelasi timp, unitatile de masura calorice raspund mult mai bine cerintelor meteorologiei si climatologiei pentru ca de caldura primita sau cedata de scoarta terestra, prin mijlocirea fluxurilor energetice, depind toate elementele meteorologice ce caracterizeaza un punct sau o regiune oarecare.

LEGILE ENERGIEI RADIANTE

Energia radianta este definita prin fluxul de energie radianta. Acest flux reprezinta cantitatea de energie ce cade pe o suprafata, in unitatea de timp. Energia randianta este supusa urmatoarelor legi:

Legea lui Lambert Afirma ca fluxul energiei radiante intr-o directie oarecare este proportional cu cosinusul unighiului format de directia razelor cu normala la suprafata ce emite sau pe care cad radiatiile.

Legea lui Kirchhoff Se refera la radiatiile termice stabilind legatura intre puterea sau capacitatea unui corp de a emite rdiatii de o anumita lungime de unda, e , si intre puterea de absorbie a a aceluiasi corp, dovedind ca raportul e a = E este constant, fiind independent de proprietetile corpului, depinzand numai de temperatura acestuia si de lungimea de unda a radiatiilor emise sau absorbite.

Legea Stefan-Boltzmann Stabileste legatura intre capacitatea E a unui corp negru de a emite radiatii si temperatura absoluta a corpului la puterea a patra. O consecinta foarte importanta a acestei legi este faptul ca a permis calcului temperaturii pe suprafata Soarelui.

Legea lui Wien Prezinta destul de multa importanta pentru calculul energiei radiante, deoarece stabileste o relatie simpla intre lungimea de unda maxima a energiei radiante emise de un corp, si temperatura absoluta T, la care se afla. Legea lui Wien a mai fost numita si legea deplasarii, deoarece cresterea temperaturii absolute a suprafetei emisive determina deplasarea catre valori mai mici a lungimii de unda corespunzatoare intensitatii maxime a radiatiilor. Ea se aplica numai la determinarea temperaturii

corpurilor a caror distributie spectrala a intensitatii radiatiilor emise este apropiata de cea a corpului absolut negru.

Legea lui Plank Savantul german Plank a stabilit o relatie care permite calculul eneriei radiante a unui corp absolut negru in functie de lumgimea de unda a radiatiilor si de temperatura absoluta T a corpului.

FLUXURI DE ENERGIE RADIANTA IN ATMOSFERA

Energia radianta absorbita de straturile superioare ale atmosferei joaca un rol important in fenomenul de ionizare si de disociere a particulelor cu care vine in contact dand nastere fenomenelor caracteristice: lumina nocturna a boltii ceresti, aurore polare. Fluxurile de raadiatie amintite mai sus ne pot da o imagine asupra fenomenelor energetice ale atmosferei in regiunea considerata.

y Radiatia directa: Acest fel de radiatie este reprezentat prin fluxul radiatiilor solare ce ajung la Pamant. Intensitatea radiatiei directe se exprima prin cantitatea de caldura in calorii, primita timp de 1 min de suprafata de 1 cm dispusa perpendicular pe directia razelor. Intensitatea radiatiei solare considerata la limita superioara a atmosferei adica excluzand influenta atmosferei traversate se numeste constanta solara.

y Radiatia difuza Am observat ca radiatia solara, la traversarea atmosferei, isi pierde din intensitate din cauza fenomenelor de difuziune si absorbtie. O parte din fluxul radiatiilor solare, intalnind particulele foarte fine ce plutesc in aerul atmosferic, este difuzata de acestea, adica radiatiile sunt imprastiate in toate directiile, tot sub forma de unde electromagnetice. Difuziunea radiatiilor este produsa atat de moleculele de gaze ce intra in compozitia aerului atmosferic, cat si de particulele mai mari, aflate in suspensie in atmosfera (vapori de apa, fum, pulberi diferite etc.) si constituie un flux de energie radianta, care a fost denumit radiatie difuza. Intensitatea radiatiei difuze depinde de caracteristica mediului atmosferic strabatut, precum si de lungimea de unda a acestor radiatii.

y Radiatia reflectata Radiatia solara directa cat si cea difuza, cazand pe suprafata Pamantului, sufera din partea acesteia fenomenul de reflexie, constituind fluxul rediatiilor reflectate sau albedoul suprafetei terestre. Proprietatea sau capacitatea de reflexie, nu numai a scoartei terestre, ci si a altor suprafete(ape, vegetatii, paduri, nori etc.) constituie albedoul suprafetei respective.

y Radiatia efectiva In atmosfera mai exista si fluxuri de radiatie de lungime de unda mare (infrarosii) emise de scoarta terestra si de atmosfera. Atat scoarta Pamantului cat si atmosfera, avand temperatura mai mare decat zero absolut, sunt capabile sa emita energie radianta, sub forma radiatiilor infrarosii, cu lungime de unda de 4-40 . Legile energiei radiante se aplica intocmai ca si in cazul corpurilor negre. Insa, trebuie sa mentionam ca atmosfera si scoarta terestra nu sunt corpuri absolut negre, astfel ca, pentru aplicarea legilor energiei radiante, trebuie introduse, pentru acestea, factori de corectie.

INSTRUMENTE PENTRU MASURAREA INTENSITATII RADIATIEI

Obiectivul principal al determinarilor actinometrice este acela de a masura energia radianta ce cade pe o suprafata sau pe care o emite o suprafata, intr-un interval de timp. Aceasta energie radianta se exprima prin cantitatea dee caldura pe care o produce, deoarece determinarea energiei radiante, prin efectul ei caloric, este mai usor de efectuat.

 Masurarea radiatiei solare directe

Pirheliometrul cu compensatie electrica tip Angstrom

Este format din tub pirheliometric, dispozitiv de fixare, suport de sustinere si piesa receptoare ce este compusa din doua lamele extrem de fine. Dimensiunile acestora sunt 20x2x0,02 m. Piesa receptoare este montata la partea inferioaara a tubului pirheliometric numita capul pirheliometrului.

Radiometrul (actinometrul) bimetalic Michelson

Piesa receptoare este un disc de argint acoperit cu un strat (2 microni) de negru de fum. . Are n componen dou rnduri de suduri, unele interioare supuse ac iunii radia iilor solare i altele exterioare umbrite.

Radiometrul termoelectirc RT-50

Piesa receptoare este un disc subtire de argint prevazut cu un orificiu central de forma circulara.De asemenea disune de un tub radiometric montat pe un suport vertical.

 M surarea radia iei difuze i globale

Piranometrul termoelectric tip JanisewskiPiesa receptoare este reprezentat de o termobaterie p trat cu latura de 3 cm.

Piranometrul relativ Arago-Davy-Kalitin

Partea receptoare este reprezentat de dou termometre aproape identice fixate ntr-un suport, unul avnd rezervorul vopsit cu alb de magneziu, iar cel lalt cu negru de fum.

 M surarea radia iei efective

Pirgeometrul tip Savinov-Janisewki

Piesa receptoare are patru lamele de manganin protejate de o calot semisferic de sticl .

 M surarea bilan ului radiativ

Bilan ometrul

Piesa receptoare compus din lamele ob inute prin mpletirea unor fire nnegrite care au suprafa a exterioar nnegrit .