Sunteți pe pagina 1din 6

Proiectul trebuie s aib urmtorul titlu-tip: Staiunea..............: Studiu de caz.

Introducere: - motivaia opiunii pentru staiunea x; - elementele de specificitate (ca suport al motivaiei); - o prezentare (foarte scurt) asupra categoriei staiunii (de importan naional/regional/local); - o foarte scurt prezentare asupra premiselor naturale/antropice (oferta primar), realizarea analizei SWOT (de regul, se pune la nceput). Prezentarea situaiei actuale a amenajrilor i serviciilor prin prisma unei analize tipologice, cantitative i calitative: - un subpunct l poate reprezenta surprinderea strii actuale de conservare, de care depinde gradul de atractivitate i care se leag de managementul staiunii; - aprecierea raportului ofert-cerere turistic. Aspecte legate de dinamica amenajrilor turistice n staiune: - momentele importante; - caracteristicile; - componenta de prag (cnd s-au nregistrat momente de evoluie semnificative i analiza alternanei acestora cu momente de regres - cauze i efecte). Schiarea tendinei liniei de grafic (din cadrul ciclului lui Butler, bnuiesc), conform evoluiei/involuiei produsului turistic (stagnare, cretere, scdere, cretere, elemente de dinamism, de remodelare). Se va realiza o schi textual pe baza unei interpretri personale. Se va interpreta tendina dinamicii turistice din staiunea vizat (linear, progres, regres). Se accept i abordri de natur fantezist (ns fr a se face abuz n aceast privin). n loc de concluzii: - se va realiza o proiecie asupra strii de fapt i, dac este cazul, asupra remodelrii, reabilitrii i resuscitrii staiunii cutare (n cazul staiunilor aflate n moarte clinic). Bibliografie

STATIUNEA SARATA MONTEORU:STUDIU DE CAZ

Sarata-Monteoru este o statiune balneologica din judetul Buzau, situata la cca 20 km nord-vest de orasul Buzau. Are circa 1 mie de locuitori. Este plasata ntr-o zona colinara, acoperita de o vegetatie bogata si la adapost de vnturi. Climatul sau este continental, cu veri calde si nsorite, fara curenti de aer iar precipitatiile si nebulozitatea sunt reduse. Factorii terapeutici naturali sunt reprezentati de izvoare cu ape minerale sarate, iodurate, bromurate, calcice, magneziene, sulfuroase, cu o mineralizare totala de 188-513 la mie, namolul mineral de depunere din izvoarele naturale sulfuroase, climatul de crutare. Rezultate remarcabile sunt obtinute n special la tratarea afectiunilor aparatului locomotor (reumatismale degenerative, abarticulare, posttraumatice), afectiunilor ginecologice, gastrointestinale si hepato-biliare Statiunea Sarata Monteoru este situata n judetul Buzau si face parte din comuna

Merei. Se afla la 19 de judetul Buzau si la 8 km de DN1 Ploiesti-Bucuresti. Numele provine din alaturarea prului care trece prin localitatea, Sarata si a cuvntului Muntear, echivalent ci muntisor, munticel, muncel, adica un munte. Localitatea are n vreme faima pentru zacamintele de petrol de aici. n 1832 apar primele referiri la izvorul de pacura de la Sarata. ntre 1840-1850 se sapa primele puturi de mica adncime de catre sateni si de mesteri din Moinesti. Dupa 1856 ncep primele exploatari organizate de petrol folosindu-se o metoda aparte de extragere prin galerii ca n minele de carbuni si put colector, adica de peste 250m, procedeu de exploatare unic n Europa. Mina de petrol este si azi n functiune, iar n afara de ea mai exista si o mina muzeu, singura din Europa. O contributie foarte importanta la exploatarea apei minerale, dar mai ales la construirea statiunii o are Grigore Monteoru care detinea exploatarea miniera si pamnturile din mprejurimi. nainte el se numea Grigore Constantinescu, dar dupa mutarea lui n localitatea din sat el si-a schimbat numele si astfel satele alaturate foloseau apa sarata pentru a face bai. n 1893 Grigore Monteoru afla de toate binefacerile apelor, i-a probe din toate izvoarele si pleaca la Paris sa faca analize. S-a constatat ca sunt ape foarte bogate n substante minerale, cu mult superioare celorlalte statiuni. Convins de valoarea apelor ncepe constructia statiunii, angajnd un arhitect strain de origine germana (Hontzic). Se construieste pe rnd ncepnd cu Hotelul nr.1 n 1893, cladire solida din piatra, construieste un spital cu un etaj, transformat apoi n casa de odihna care se gasestesi n zilele noastre. Dupa primul razboi mondial toate bunurile au fost distruse n ntregime, iar dupa 23 august 1944 baile au functionat aproape primitiv n cazi nstalate n baraci de lemn. ntre 1969- 1989 se construiesc si se amenajeaza statiunea (spatii de cazare, restaurante, terenuri de sport, baza de tratament, strand cu apa sarata, etc.) Dupa 1990 s-a ridicat baza de tratament cu doua bazine cu apa minerala ncalzita, ce permite tratamentul balnear si n sezonul rece. n prezent sunt n statiune 6 hoteluri nsumnd 1200 de locuri, alaturi de pensiuni. Prezentarea statiunii mprejurimii bogatii (analiza echipamentelor turistice) nsumnd trei importante repere, localitatea Sarata Monteoru se remarca prin: - cultura Monteoru-Epoca bronzului (Mileniul II .e.n.) - mina de petrol unica n Europa prin modul de exploatare a titeiului - apele minerale. Factorii naturali, terapeutici se caracterizeaza prin: - izvoare cu apa minerala concentrata - iodurate, bromurate, sodice, calcice, magnezice, unele sulfuroase, hipertone. Afectiuni tratabile: sunt afectiuni n stadiu incipient sau compensate ale aparatului locomotor de natura reumatismala, degenerative cu localizare articulara si articulara posttraumatica si neurologica. Neuropatii - Afectiuni periferice ale aparatului circulator (etiologie arterosclenica) - Afectiuni ginecologice Afectiuni endocrinologice, dereglari ale axului cortico-hipofizar, hipotiroidism. Tipuri de tratament:

- Vane pentru minerala - Bazine acoperite cu apa sau n bazine n aer liber cu apa minerala cu posibilitate de tratament - Instalatii de electro sau termo-terapie - Hidrokineto-terapie cu parafina - Burete pentru cura interna cu ape minerale. Localitatea se desfasoara n bazinul prului Sarata, n extremitatea estica si n raza de curbura externa a masivului deluros Istrita. Aflata la o altitudine de 86 m, statiunea beneficiaza de un climat de crutare. Fiind recomandat persoanelor care sufera datorita stresului cotidian. Principalul factor terapeutic l reprezinta izvoarele minerale, cloruro-sodice, magneziene, sulfuroase, iodurate si namolurile. Bazinele n aer liber cu apa sarata, n perioada iernii se pot face bai si proceduri medicale la baza de tratament a hotelului Ceres, aflat n centru statiunii. Complexul Hotelier Monteoru mprejurimi: - Cadrul natural, varietatea si complexitatea peisajului ndeosebi n munti si n zonele colinare, la care se adauga bogate lemente de ordin istoric, etnografic si folcloric ofera turistilor un peisaj greu de uitat. - Vulcanii Noroiosi la Pclele Mari si Pclele Mici reprezinta una dintre cele mai interesante rezervatii mixte (geologice si botanice) din Romnia. Rezervatia acopera o arie de aproximativ 30Ha. Turistii sunt impresionati de peisajul si stratul format de miniaturali Vulcani Noroiosi prin craterele ale caror gaze din adncuri aduc noroiul la suprafata sub forma unei paste de culoare gri-alba. - Tabara de sculptura n aer liber Magura se afla la 30km de municipiul Buzau nu departe de Manastirea Ciolanu Sarea lui Buzau este rezervatie geologica si paleontologica. - Hotelul Monteoru si-a deschis portile turistilor ntr-o forma cu totul noua, complex renovat cu un centru de sanatate, camere duble ncapatoare, restaurant, gradini suspendate. Analiza circulatiei turistice Complexul Monteoru are n componeta sa un hotel clasificat de 2 stele cu o capacitate de peste 98 de locuri avnd camere cu 2 sau 3 paturi, baie nclusa si TV. Baza de alimentatie Hotelul Monteoru dispune de un restaurant cu o capacitate de 44 de locuri dispuse n doua saloane mari si doua separeuri ceea ce l face ideal att pentru organizarea de evenimente festive ct si pentru mese private. n acest restaurant se pot servi meniuri variate clasice sau dietetice n functie de regimurile prescrise de medici. Preparatele specifice bucatariei romnesti sunt ciorbele taranesti, ciorba de burta, de vita sau de porc, sarmalele cu mamaliguta, fripturi, garnituri de legume, diverse dulciuri de bucatarie si placinte. Hotelul Monteoru este dotat cu: - Instalatii cu bai calde si aplicatii cu namol. Instalatii pentru fizioterapie, hidroterapie, electroterapie, magnetoterapie. - Bazine cu apa sarata - Cabinete proceduri medicale

- Cabinet masaj Baile calde cu apa minerala n bazine, apa hipersalina, ncarcata n concentratie maxima cu halogeni (Cl, Br, I, Fr), terapienn baie generala la temperatura de 36-37C. Tratament pentru urmatoarele afectiuni: Reumatism degenerativ Spondiloza cervicala - Spondiloza dorsala - Spondiloza lombar - Artroze n incinta complexului Monteoru se pot efectua diverse activitati recreative: fotbal, tenis de masa, volei, not, jogging, etc. Complexul Paradis Complexul Paradis dispune de o galerie de magazine, terase, fast-food, precum si de spatii ce beneficiaza de avantajul unei vederi superbe pe plaja. Complexul Paradis dispune de 36 de locuri de cazare n regim de bungalouri, camere cu pat dublu sau cu doua paturi cu vedere spre plaja. Propuneri de modernizare si reamenajare a statiunii balneoclimaterice mbunatatirea accesului la site-urile industriale turistice si montane prin mbunatatirea infrastructurii de drumuri si transport - Dezvoltarea si extinderea infrastructurii utilitatilor (alimentare si tratare, apa, deseuri solide, alimentarea cu gaze naturale si energie electrica) si a structurilor energetice (ratele de transport si capacitati de productie a energiei elecrice si termice) - O reclama turistica bine dirijata si sustinuta care sa aiba drept efect cresterea vizibilitatii regiunii prin dezvoltarea, diversificarea si promovarea ofertei turistice - Cresterea locurilor de cazare si mbunatatirea conditiilor acestora - Aparitia mai multor parcuri n mprejurimile statiunilor Crearea unor baze de agrement pentru tineret - Cresterea nivelului de siguranta n statiune - Crearea unor baze sportive Organizarea de excursii pe trasee turistice din mprejurimea statiunilor turistice balneare - Dotarea cu aparatura medicala moderna Mai multe sali de gimnastica medicala - Reabilitarea actualelor clinici si baze de tratament Angajarea unui numar mai mare de personal de specialitate CONCLUZII Dezvoltarea turismului balnear constituie conditia esentiala spre bunastare si mai buna calitate a vietii. ara noastra dispune de multe bogatii naturale, dar care nu sunt puse n valoare att ct ar trebui pentru a da valoare acestei tari. n viitor se va impune un turism al ragazului, al ordinii si loisirului, care prin amenajarile realizate vor fi un izvor de regenerare pentru anul tracasat de agresivitatile vietii urbane (aglomerare, zgomot,etc.) precum si de ritmurile unei activitati intensive.

n viitor turismul balnear va nflorii din nou daca se va investi si oamenii vor alege un loc pentru vacanta si pentru relaxare n acelasi timp unde poate face tratament pentru aproape orice fel de boala. Cu pasiune si dragoste fata de aceste locuri unice si cu ajutorul din partea celor abilitati se poate demara proiecte ndraznete si folositoare tuturor. Turismul balnear trebuie revigorat, el trebuie sa corespunda standardelor internationale, el constituind o bogatie naturala nevalorificata corespunzator, un factor ce poate contribui la redresarea balantei comerciale. O orientare prea puternica catre partea comerciala a dezvoltarii turismului balnear n detrimentul celei ecologice va duce cu siguranta n timp la o degradare a zonei, diminundu-i si valoarea comerciala. Dezvoltarea turismului are ca premisa fundamentala protejarea si conservarea potentialului turistic, prevenirea degradarii lui, acesta constituind problema de maxima importanta si actualitate, ce trebuie sa faca parte integranta si inseparabila din politica generala de dezvoltare a turismului. Aplicarea consecventa a unei politici de protectie a potentialului turistic este urgenta si necesara pentru ca, n mod continuu, apar noi si serioase deteriorari ale resurselor turistice, unele deja produse, nemaiputndu-se remedia, dar de cele mai multe ori, si dovedese utilitatea si eficienta n timp,beneficiarii lor fiind generatiile viitoare. Pentru pastrarea calitatii mediului nconjurator n tara noastra a fost creat de mai mult timp un cadru juridic adecvat. Prima lege privind ocrotire mediului a fost promulgata la 7 iulie 1930, ulterior fiind emise si alte prevederi legale ca: Decretul 237/1950 cu Legea ocrotirii monumentelor naturii apoi, Legea 9/1973 privind protectia mediului nconjurator, precum si alte legi de ocrotire a potentialului cultural-istoric. Activitatile de turism si agrement (teleferice, prutii de schi, tunuri de zapada, parcuri de distractie, stadioane, zone verzi, exploatarea apelor minerale, defrisari, parcari, planuri de urbanism si amenajare turistica, etc) sunt reglementate de Legea Protectiei Mediului nr.137/1995. Masurile ce se impun pe linia protectiei potentialului turistic si a prevenirii degradarii lui urmaresc, n principal: valorificarea stiintifica si rationala a resurselor turistice, sensibilizarea unitatilor economice a caror activitate poluanta afecteaza potentialul turistic cunoasterea problemelor pe care le ridica pastrarea echilibrelor ecosistemelor n plan global, teritorial sau pe teritorii mai restrase, n asa fel nct valorificarea turistica a acestora sa fie solutionata n contextul valorificarii tuturor resurselor naturale si al protectiei mediului.

ZAH DAN RADU

MASTER A.D.T. AN 2