Sunteți pe pagina 1din 16

Absolvire Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos: 1. 1.

Numarul de respiratii/minut depind de sex, varsta, postura, alimentatie. 2. Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular. 3. Reducerea suprafetei respiratorii cauzeaza polipneea. 4. Tahipneea apare in astmul bronsic. 5. Dispneea Cheynes-Stokes se intalneste in coma diabetica. 6. Dispneea Kussmaul este intalnita in coma uremica. 7. Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca. 8. Dispneea de decubit este determinata de perturbarea circulatiei pulmonare. 9. Dispneea matinala este determinata de astmul bronsic. 10. Dispneea vesperala este cauzata de astmul cardiac. 2. 1. Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o alimentatie deficitara. 2. Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere. 1. AB 1 Tahipnee a Ritm respirator rar 2 Bradipnee b Cicluri respiratorii inversate 3 Dispnee paroxistica 2. A B 1 Anorexie a Foame exagerata, fara control 2 Bulimie b Scaderea cantitatii de lichide din corp 3 Polifagie 3. A B 1 Insomnie cronica a Cauzata de probleme afective 2 Insomnie la adormire b Persista mai mult de 3 luni 3 Insomnie reactionala 4. A 1 Hiperpirexie a 36 - 37C 2 Temperatura normala b 38 - 39C B

3. Anxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar. 4. Anorexia este o cauza a deficitului alimentar. 5. Lipsa de educatie si cunostinte pot determina o alimentatie inadecvata. 6. Insomnia este nevoia brusca de somn. 7. Afectiunile cardio-respiratorii produc dificultate in adormire. 8. Criza ulceroasa din timpul noptii nu perturba somnul. 9. Tulburarile de mictiune perturba odihna si somnul. 10. Menopauza este responsabila pentru starile de insomnie. 3. 1. Infectiile nu sunt o cauza a hipertermiei. 2. O persoana cu obezitate poate face hipertermie. 3. Hipertermia poate fi cauzata de afectarea glandelor sudoripare. 4. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura. 5. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie. Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB. c Respiratie agonica 4 Dispnee Bauchut(Bouchut)? d Accese respiratorii repetate ziua/noaptea 5 Dispnee Biot e Cresterea frecventei respiratorii c Absenta sentimentului de satietate 4 Deshidratare d Slabire extrema in faza terminala 5 Casexie e Diminuarea sau absenta poftei de mancare

c Cauzata de administrarea unor tranchilizante 4 Insomnie medicamentoasa d Treziri multiple in partea a doua a noptii 5 Insomnia trezirii precoce e Trec mai mult de 30 pana la adormire

3 Febra moderata c 39 - 40C 4 Subfebrilitate d 37 - 38C 5 Febra ridicata e 41 - 42C

Marcati cu x raspunsul corect : 1. Temperatura corpului cea mai ridicata se inregistreaza: a) dimineata intre orele 3 5 b) la pranz intre orele 12 14 c) seara intre orele 20 23 2. Disfagia reprezinta: a) greutate la inghitire b) dificultate in digestie c) lipsa poftei de mancare 3. Dispneea Kussmaul se manifesta prin: a) bradipnee b) respiratie in 4 timpi: inspiratie pauza - respiratie pauza c) respiratie deficitara permanenta 4. Eupneea reprezinta: a) respiratie deficitara b) respiratie normala c) cicluri de respiratie inversata 5. Anuria reprezinta: a) cresterea numarului de mictiuni b) absenta urinei in vezica urinara c) scaderea numarului de mictiuni 6. Absenta mictiunii inseamna: a) retentia completa de urina b) oligurie c) insuficienta renala cronica 7. Este tulburare de mictiune: a) polakiuria b) poliuria c) hematuria 8. Nicturia este: a) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa in timpul zilei si cea emisa in cursul noptii b) senzatia de mictiune c) lipsa urinei in vezica urinara 9. Incontinenta urinara reprezinta: a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul b) eliminarea inconstienta, involuntara a urinei c) mictiuni involuntare nocturne 10. Polakiuria este definita ca: a) mictiuni frecvente in cantitati mici b) cresterea diurezei peste 3000 ml c) inposibilitatea de a urina 11. Poliuria reprezinta: a) cresterea concentratiei acidului uric in sange b) tulburare de mictiune c) tulburare a diurezei 12. Tulburarile de emisie urinara sunt: a) disuria, micturia, polakiuria b) poliuria, anuria, hematuria c) polakiuria, izestenuria, glicozuria 13. Enurezisul este: a) pierderea de urina in timpul noptii b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 ani c) inversarea raportului dintre numarul de mictiuni emise ziua fata de noapte 14. Reducerea diurezei sub 100 150 ml in 24 ore se numeste: a) poliurie b) anurie c) oligurie 15. Mictiunea dureroasa se numeste: a) disurie b) oligurie c) anurie 16. Urina cu sange defineste : a) hematuria b) hematemeza c) hemoptizia

17. Respiratia dispneica este un act reflex constient, in care pacientul simte: a) sete de aer b) sete de apa c) ambele 18. Tahipneea este cauzata de: a) suprafata respiratorie marita b) suprafata respiratorie redusa c) efort intelectual 19. In bradipnee, frecventa respiratorie este de: a) 16 18 resp./min. b) 12 16 resp./min. c) 8 12 resp./min 20. Dispneea in patru timpi se numeste: a) Kussmaul b) Cheynes-Stokes c) Bauchut 21. Dispneea matinala este cauzata de: a) insuficienta ventriculului stang b) contractia spastica a bronhiolelor in expir c) adoptarea unei pozitii neadecvate 22. In urma consumului alimentar excesiv de lunga durata, apare: a) malnutritia b) obezitatea c) casexia 23. Greutatea la inghitire se numeste: a) disfagie b) polifagie c) anorexie 24. Una din manifestarile de mai jos este o manifestare de dependenta in alimentarea si hidratarea deficitara: a) dementa b) depresia c) deshidratarea 25. Alimentarea si hidratarea inadecvata prin surplus duc la: a) dezecchilibru hidroelectrolitic b) uscarea tegumentelor si a mucoaselor c) obezitate 26. Obezitatea atrage dupa sine: a) incapacitatea de a desfasura diverse activitati b) pierderea elasticitatii tegumentelor c) hipertermie 27. Insomnia se manifesta prin: a) agitatie in timpul somnului b) desfasurarea activitatilor de rutina c) cresterea starii de confort 28. Asigurarea odihnei si somnului pacientului se realizeaza prin: d) acuze verbale din partea familiei e) inlaturarea excitantilor vizuali si auditivi f) starea de letargie 29. Educarea pacientului in privinta combaterii insomniei, consta in: a. interzicerea administrarii somniferelor prescrise de medic b. interzicerea prelungirii somnului fiziologic c. interzicerea consumului de excitante, seara 30. Combaterea insomniei se poate face prin: a. ingerarea de lapte cald cu miere, seara la culcare b. oferirea unei buiote cu apa rece seara la culcare c. administrarea unui ceai diuretic seara la culcare 31. Hipertermia reprezinta: a. scaderea temperaturii corpului sub limita normala b. cresterea temperaturii corpului peste limita normala c. ambele 32. In pneumonie, temperatura corpului pacientului atinge valoarea de: a. 40 C b. 38 C c. 39 C 33. Hipertermia poate fi insotita de: a. limba umeda b. frison sau senzatie de frig c. stare generala buna

34. Organul principal al termogenezei, in etapa de stationare, este: 56. Paloarea pielii este cauzata de: a. inima a. anemii si deficit de irigarea pielii b. rinichiul b. transpiratii excesive c. ficatul c. eruptii cutanate 35. Pentru a reduce febra ,asistenta medicala poate sa: 57. Cianoza reprezinta: a. aplice comprese reci la extremitati a. coloratia galbena a tegumentelor si sclerelor b. administreze un regim alimentar bogat in proteine b. coloratia albastruie a tegumentelor si mucoaselor c. administreze un regim alimentar bogat in lipide c. coloratia maronie a tegumentelor si mucoaselor 36. Diareea se manifesta prin: 58. Micsorarea suprafetei respiratorii produce: a. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune moi a. roseata pielii b. scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune lichide b. paloarea pielii c. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea a doua scaune moi c. cianoza pielii 37. Diareea poate fi determinata de: 59. In pneumonie, aspectul rosu congestionat este caracteristic pentru: a. consum de antibiotice a. jumatatea fetei de partea plamanului afectat b. consum de mucilagiu de orez b. toata fata c. consum de zeama de morcovi c. pielea toracelui 38. In timpul diareei creste: a. reabsorbtia tubulara b. secretia tubulara 60. Coloratia icterica a pielii si mucoaselor indica : c. peristaltismul intestinal a. o boala respiratorie 39. In holera numarul de scaune este de: b. o boala infectioasa a. 10 20/zi c. o boala renala b. 80 100/zi 61. Anasarca este: c. 25 35/zi a. edemul fetei 40. In dizenterie numarul de scaune este de: b. edemul localizat a. 20 30/zi c. edemul generalizat b. 25 35/zi 62. Descuamatia reprezinta: c. 30 40/zi a. indepartarea celulelor cornoase din epiderm 41. In enterocolita numarul de scaune este de: b. indepartarea celulelor cornoase din derm a. 10 20/zi c. indepartarea celulelor cornoase din hipoderm b. 25 35/zi 63. Excoriatia este: c. 3 6/zi a. o leziune a corneei 42. In constipatie, pacientul are scaun : b. o leziune a pielii a. zilnic c. o leziune a unghiei b. la 2 zile 64. Eruptia cutanata este prezenta in: c. la 3 4 zile a. bolile venerice 43. In constipatie , pacientul poate prezenta : b. bolile sangelui a. cefalee si astenie c. bolile infectioase acute b. apetit crescut 65. Vezicula este o formatiune cutanata plina cu un lichid: c. ambele a. clar/ galbui 44. Una din cauzele constipatiei poate fi: b. rosiatic a. consumul crescut de lichide c. violaceu b. consumul crescut de laxative 66. Pustula este o formatiune cutanata plina cu: c. carenta de lichide a. plasma 45. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la: b. puroi a. constipatie c. sange b. diaree 67. Acneea juvenila survine in perioada: c. ileus a. prescolara 46. Constipatia spastica este urmare a: b. adulta a. hiposensibilitatii nervului vag c. pubertara b. hipersensibilitatea nervilor intestinali 68. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de: c. hiposensibilitatea nervilor intestinali a. tulburari de coagulare a sangelui 47. Afectiunile anusului pot genera: b. carenta de igiena tegumentara a. diaree c. carenta de vitamine b. ileus c. constipatie 48. Retinerea frecventa a defecarii, duce la: 69. Epistaxisul este: a. constipatie habituala a. o hemoragie bucala b. constipatie sigmoida b. o hemoragie nazala c. constipatie atona c. o hemoragie anala 49. Comunicarea deficitara la nivel senzorial, este data de: 70. Hematemeza este: a. cresterea functiei vizuale a. o eliminare de sange pe nas b. deficitul functiei auditive b. o eliminare de sange prin urina c. cresterea functiei tactile c. o eliminare de sange prin varsatura 50. Comunicarea deficitara la nivel motor, este data de: 71. Hemoptizia este: a. cresterea sensibilitatii cutanate a. o eliminare de sange din plamani b. cresterea sensibilitatii osteo-tendinoase b. o eliminare de sange din stomac c. tulburari de motilitate c. o eliminare de sange din rect 51. Paralizia unei jumatati de corp se numeste: 72. Furunculoza este produsa de: a. hemiplegie a. streptococ hemolitic b. paraplegie b. stafilococ auriu c. monoplegie c. gonococ 52. Paralizia celor patru membre se numeste: 73. Intertrigo este localizat la: a. pareza a. fata b. tetraplegie b. palme c. parapareza spastica c. interdigital 53. Una dintre sursele de dificultate de ordin psihic, ce duce la o comunicare deficitara, 74. Varicele reprezinta o dilatare: este: a. venoasa patologica a. afectarea aparatului locomotor b. venoasa fiziologica b. autoizolarea c. capilara c. neglijarea fata de propria persoana 75. Ulcerul varicos este localizat la nivelul: 54. Una dintre sursele de dificultate de ordin fizic, ce duce la o comunicare deficitara, a. mucoasei stomacului este: b. mucoasei duodenului a. intoxicatia medicamentoasa c. tegumentelor membrelor inferioare b. dezorientarea 76. Escara apare in urma: c. poluarea a. deficitului alimentar 55. Una dintre sursele de dificultate de ordin sociologic, ce duce la o comunicare b. deficitului de nutritie locala deficitara, este: c. deficitului hidric a. lipsa dintilor b. conditii de viata si munca nefavorabile c. stresul 4. 3. 1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 1. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 BAREM DE CORECTARE 2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 2. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul 3-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos: 4-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 3. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 1. 5-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 4. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 110 Marcati cu x raspunsul corect : 5. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 2. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 1.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 87 Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB. 3. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 2.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 1. 4. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 3.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119 5. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 4.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 115 2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119 6. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 5.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 182 3-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119 7. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119 6.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119 8. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119 7.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 5-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119 9. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119 8.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 2. 10.A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119 9.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 2. 10.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 146 11.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 181 3-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 2. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 12.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 3. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 13.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 5-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 4. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 14.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 182 3. 5. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 15.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 1-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232 6. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231 16.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 182 2-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232 7. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231 17.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 3-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232 8. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231 18.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 4-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232 9. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231 19.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 5-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232 10.A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231

20.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 21.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 22.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 23.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 24.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 25.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 148 26.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 148 27.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232 28.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232 29.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232 30.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 233 31.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 32.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 33.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 34.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 90 35.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 94 36.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 185 37.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 185 38.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186

39.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 40.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 41.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 42.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 43.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 44.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 45.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 46.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 47.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 48.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186 49.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 28 50.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29 51.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29 52.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29 53.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 30 54.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 30 55.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 30 56.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 201 57.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 201

58.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 201 59.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 201 60.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202 61.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202 62.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202 63.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202 64.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202 65.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203 66.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203 67.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203 68.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203 69.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203 70.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203 71.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203 72.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203 73.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204 74.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204 75.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204 76.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204

Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing Marcati cu x raspunsul corect : 1. Recoltarea urinei pentru urocultura se face: b. interventii chirurgicale asupra rectului. a. concomitent cu administrarea antibioticelor c. eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal. b. dupa administrarea antibioticelor 16. Scopul explorator al punctiei venoase este: c. inainte de administrarea antibioticelor a. administrarea unor medicamente sub forma injectiei i.v. 2. Sondajul vezical efectuat in scop explorator se face pentru: b. recoltarea sangelui pentru examene de laborator. a. recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator c. sangerare 300-500ml in hipertensiunea arteriala. b. depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare 17. Zonele de electie ale punctiei venoase sunt: c. administrarea medicamentelor a. venele plicii cotului , antebratului , venele de pe fata dorsala a mainii,venele jugulare si 3. Sunt sonde uretrale : epicraniene. a. Faucher, Kocher b. artera femurala, jugulara, poplitee. b. Nelaton, Thieman..... c. artera cubitala, radiala,humerala. c. Einhorn, Faucher 18. Recoltarea VSH se efectueaza : 4. Sondele gastroduodenale sunt utilizate in urmatoarele scopuri; a. 2ml sange pe cristale de EDTA. a. oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene b. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8% b. evacuarea continutului gastric inainte de anestezie ,in interventia chirurgicala c. 5ml sange simplu. de urgenta 19. Recoltarea hematocritului prin punctie venoasa se efectueaza astfel: c. prelevare de urina a. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%. 5. Sondele de compresiune esofagiena sunt folosite in urmatoarele scopuri: b. 2 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8% a. pentru oprirea hemoragiei gastrice c. 2 ml sange pe cristale de EDTA b. pentru prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic 20. Hemocultura reprezinta; c. pentru extragerea continutului duodenal a. viteza de sedimentare a hematiilor . 6. Este sonda de compresiune esofagiana : b. introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriologic. a. Sonda Faucher c. identificarea anticorpilor in serul bolnavului. b. Sonda Einhorn 21. Fibrinogenul se recolteaza: c. Sonda Blakemore a. 0,5 ml citrat de Na 3,8% cu 4,5 ml sange. 7. Este sonda vezicala : b. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml. a. Sonda Nelatan c. 0,5 ml oxalat de K cu 4,5 ml sange. b. Sonda Blakemore 22. Timpul de protrombina se preleveaza astfel: c. Sonda Einhorn a. 4,5 ml sange cu 0,5 ml oxalat de K. 8. Accidentele posibile in sondajul gastric sunt: b. 5 ml sange simplu. a. greata,senzatie de varsaturi,patrunderea sondei in laringe,bronhopneumonii de c. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8% aspiratie 23. Scopul recoltarii sputei este: b. imposobilitatea drenarii bilei cauzata de spasmul sfincterului Oddi a. explorator pentru examinari macroscopice , citologice ,bacteriologice , c. lezarea traumatica a mucoasei uretrale. parazitologice 9. Scopul explorator al sondajului duodenal este: in vederea stabilirii diagnosticului a. realizarea hemostazei in hemoragia digestiva b. depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului digestiv. b. extragerea continutului duodenal, bila ( A,B,C) , suc pancreatic, secretie proprie. c. pentru examinari virusologice. c. evacuarea continutului stomacal toxic. 24. Exsudatul faringian este: 10. Scopul explorator al sondajului vezical este: a. lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian a. recoltarea urinei pentru examen de laborator b. totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse. b. evacuarea continutului cand acesta nu se face spontan c. continut gastric eliminat spontan. . 25. Spalatura gastrica este contraindicata in urmatoarele situatii,cu exceptia: c. executarea unor procedee terapeutice prin sonda. a. cancer gastric. 11. Prin spalatura oculara se intelege: b. intoxicatii cu substante caustice. a. introducerea unui curent lichid in sacul conjunctival. c. staza gastrica. b. spalarea conductului auditiv extern. 26. Paracenteza se efectueaza pentru a evidentia : c. introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda in vezica. a. colectii inchistate de lichid 12. Spalatura oculara este indicata in: b. ascita a. tratamentul otitelor cronice. c. lichid pleural b. in procesele inflamatoare ale conjunctivei , indepartarea corpilor straini. 27. Complicatiile posibile din timpul punctiei abdominale sunt: c. pregatirea pentru cistoscopie. a. paralizii prin lezarea nervului sciatic. 13. Spalatura gastrica reprezinta: b. hemoragii digestive superioare a. evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si substante c. infectii ale mediastinului. straine. 28. Paracenteza se efectueaza : b. introducerea unei substante medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica a. in fosa iliaca stanga , linia Monroe Richter. c. introducerea unui curent de lichid in vagin. b. in fosa iliaca dreapta. 14. Scopul terapeutic al clismei este: c. pe linia mediana abdominala la 2 cm deasupra simfizei pubiene a. alimentarea sau hidratarea pacientului. 29. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor : b. evacuarea continutului intestinului gros. a. inconstienti , comatosi, cu tulburari de deglutitie, hemoragii digestive. c. pregatirea pacientului pentru rectoscopie. b. adinamici, cu deficit motor la membrele inferioare 15. Tubul de gaze se introduce pentru : c. astenici ,cu deficit motor la membrele superioare a. administrarea de medicamente. BAREM DE CORECTARE Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing medicali pag. 112 Marcati cu x raspunsul corect : 19. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de 10. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de 1. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii asistentii asistentii medicali pag. 80 medicali pag. 116 medicali pag. 94 20. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de 11. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de 2. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii asistentii medicali pag. 122 asistentii medicali pag. 83 12. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de medicali pag. 116 21. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii 3. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 122 asistentii medicali pag. 82 13. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de medicali pag. 107 22. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii 4. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 124 asistentii medicali pag. 82 14. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de medicali pag. 105 asistentii 5. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de 23. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de medicali pag. 131 asistentii asistentii 15. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de medicali pag. 105 medicali pag. 92 asistentii 6. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de 24. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de medicali pag. 135 asistentii asistentii 16. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de medicali pag. 105 medicali pag. 89 asistentii 7. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de 25. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de medicali pag. 44 asistentii asistentii 17. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de medicali pag. 107 medicali pag. 126 asistentii 8. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de 26. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de medicali pag. 44-45 asistentii asistentii 18. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de medicali pag. 110 medicali pag. 53 asistentii 9. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de medicali pag. 79 asistentii

27. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 56

28. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 54

29. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 158

Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. Asepsia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plagi, de pe obiecte, etc. 2. Asepsia este o metoda profilactica. 3. Spalarea chirurgicala (maini + antebrate) dureaza 15 minute. 4. Dupa spalare, mainile se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete. 5. Microbii sunt mult mai rezistenti la caldura umeda. 6. Defectele in sterilizarea instrumentelor chirurgicale determina supuratii postoperatorii. II. Asociati termenii din cele 2 coloane 1. A B 1. Sterilizarea prin flambare a) instrumente optice 2. Sterilizare la pupinel b) materiale moi (comprese, campuri, halate, masti) 3. Sterilizare la autoclav (la cald) 2. A B 1. Alcoolul 70 a) in contact cu plaga face bule de aer 2 Tinctura de iod b) are actiune bactericida puternica 3 Apa oxigenata III. Marcati cu X raspunsul corect 1. Antisepsia este: a) o metoda profilactica de lupta impotriva infectiilor b) o metoda curativa de lupta impotriva infectiilor c) o metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din incaperi 2. Sterilizarea urmareste: a) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilor b) profilaxia infectiilor plagilor c) distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor. 3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare: a) prin caldura umeda b) prin caldura uscata c) prin mijloace chimice 4. La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de: a) 128 C b) 180 C c) 100 C 5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii: a) acestea se pun la fiert in apa rece b) acestea se mentin in apa pana ce se raceste BAREM DE CORECTARE Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 65 2. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64 3. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 66 4. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 67 5. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75 6. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76 7. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79 8. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79 9. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83

7. Materialul moale (campuri, halate, comprese, etc.) se sterilizeaza la autoclav. 8. In laboratoarele de bacteriologie, sterilizarea prin fierbere ramane inca utila. 9. Instrumentele taioase se sterilizeaza la pupinel. 10. Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor. 11. Rivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid. 12. Solutia de nitrat de argint 1% este indicata in profilaxia oftalmiei gonococice la nou-nascuti. 13. Instrumentele optice se sterilizeaza prin caldura. 14. Sondele sterilizate cu formol irita mucoasele. 15. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlariei este cel prin caldura uscata.

c) gura eprubetelor cu medii de cultura, anse de prelevare 4. Sterilizare la autoclav (la rece cu vapori de oxid de etilen) d) materiale din polietilen 5. Sterilizare prin iradiere cu raze gama e) materiale din sticla c) se mai numeste solutie Dakin 4 Rivanolul d) nu se aplica pe plagi 5 Cloramina solutie e) se utilizeaza cu predilectie in pansamentele umede c) se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodiu 6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de: a) 1-2% b) 5-6% c) 10% 7. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia: a) poate produce arsuri chimice b) este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii) c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi 8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic: a) alcoolul b) apa oxigenata c) tinctura de iod 9. Materialul moale se sterilizeaza la: a) 128 si 1,5 atm prin fierbere b) 133 si 2 atm la autoclav, in mediu de vapori c) 180 si 2 atm la pupinel 10. Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale, este: a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii 10. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 86 11. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 87 12. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 88 13. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83 14. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 82 15. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83 Asociati termenii din cele 2 coloane 1. 1 c , 2 e , 3 b , 4 a , 5 d Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre medii.Pag 82 - 83 2. 1 b, 2 d , 3 a ,4 e , 5 c Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre medii.Pag 87 Marcati cu X raspunsul corect 1. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64 2. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75 3. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75 4. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76 5. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76 6. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 87 7. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 86 8. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 87 9. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83 10.a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79

Modulul 18 : Administrarea medicamentelor Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii 1.Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine minerala,vegetala,animala utilizate cu scopul de a preveni, ameliora sau vindeca bolile. 2.Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului internat sau pe retete in cazul pacientului ambulator. 3.Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic. 4.Se vor administra peros medicamente atunci cand este necesar a se obtine efect rapid. 5.Pentru administrarea medicamentelor asistenta medicala se va spala bine pe maini cu apa si sapun. 6.Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa au scopul de a dezinfecta si de a decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii. 7.Unguentele au la baza o substanta grasa fiind necesar pentru mentinerea consistentei pastrarea acestora la rece. Asociati termenii din cele 2 coloane 1. 1.Doza terapeutica. A.Doza administrata in cantitatea cea mai mare fara actiune toxica pentru organism 2. Doza maxima B.Doza administrata in scop terapeutic fara efect toxic. 3.Doza toxica. 2. 1.Pe cale orala. A.Alifii,uleiuri,pudra,mixturi,emplastre medicinale,comprese medicinale. 2.Pe cale respiratorie. B.Medicamente solide si lichide(ceaiuri , siropuri,infuzii,tincture,decocturi,solutii tablete,droguri,capsule). 3. 1.Durere vie. A.Introducerea de solutii uleioase intr-un vas sanguin. 2.Necroza tesuturilor. B.Punctionarea cu acul intr-un vas sanguin.

8.Prescriptia injectiilor este facuta in scris de catre medic. 9.Injectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala. 10.Pentru administrarea tratamentului injectabil nu este necesara informarea pacientului. 11.Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acului,inainte de utilizare,este obligatorie. 12.Dozele de insulina se masoara in unitati. 13.Fraxiparine,calciparine,clexane sunt administrate numai pe cale subcutanata,injectarea acestora fie si intramuscular constituie contraindicatie majora. 14.Pentru a efectua injectia intradermica nu este necesar sa degresam locul de electie. 15.In cazul IDR la tuberculina se dezinfecteaza locul de electie cu alcool. 16.Calea inravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare.

C.Doza care conduce la decesul pacientului. 4.Doza letala. D.Doza administrata care provoaca fenomene toxice grave pentru organism

3.Pe cale percutanata C.Supozitoare,clisme medicamentoase. 4.Pe cale rectala. D.Inhalatii,oxigen. 3.Embolie gazoasa. C.Atingerea nervului sciatic. 4.Hematom D.Introducerea de solutii injectabile cu cale strict intravenoasa.

4. 1.Frison si stare febrila. A.Patrunderea aerului in cantitate mare in sistemul circulator. 2.Embolie gazoasa insotita de sincopa. B. Numar mare de picaturi pe minut sau utilizarea solutiilor expirate,nesterile

3.Dispnee si dureri precordiale. C.Revarsarea solutiilor hipertonice in tesuturile perivenoase. 4.Flebita sau necroze D.Supraincarcarea inimii la introducerea brusca de cantitati mari de solutie.

Marcati cu x raspunsul corect : a) modalitatea prin care se inspira in scop terapeutic diferite gaze ,lichide sau substante 1.Solutiile hipertone se administreaza pe cale: medicamentoase fin pulverizate a) intravenoasa b) metoda prin care se foloseste in scop terapeutic aer comprimat sau rarefiat b) intramusculara c) starea de dispersie foarte fina a unei substante lichide sau solide intr-un mediu gazos c) intradermica 11.Primul lucru pe care trebuie sa-l avem in vedere atunci cand se pregateste o injectie, pentru 2.Coaja de portocala este caracteristica pentru injectia: care se utilizeaza ace si seringi de unica folosinta este: a) intradermica a) anuntarea bolnavului si a apartinatorilor acestuia b) subcutanata b) verificarea integritatii ambalajului si a termenului de valabilitate a sterilizarii c) intravenoasa c) anuntarea urgenta a medicului 3.Pe care din urmatoarele cai de aministrare a medicamentelor, absorbtia se face lent: 12.Dupa dezinfectia locului unde se va face punctia venoasa a) calea orala a) se mai palpeaza odata locul punctiei si se introduce acul b) calea intravenoasa b) se sufla puternic in locul punctiei pentru a diminua durerea c) calea intramusculara c) nu se mai palpeaza 4.Solutiile injectabile uleioase se administreaza: 13.Insulina se administreaza cu: a) intravenos a) orice seringa b) intramuscular b) seringa de 2 ml c) intradermic c) seringa marcata special pentru concentratia specifica a insulinei 5.In cazul IDR dezinfectia locala se face cu: 14.Fraxiparine se administreaza: a) ser fiziologic a) subcutanat b) solutie dezinfectanta b) strict intrevenos c) nu se dezinfecteaza c) intramuscular 6.Introducerea accidentala de aer intr-un vas de sange produce: 15.Pacientul operat de 3 zile va avea o dieta: a) hematom a) HZL b) paralizie b) completa c) embolie gazoasa c) sucuri carbogazoase 7.Medicamentele administrate pe cale orala pot avea efect: 16.Dupa interventia chirurgicala bolnavii vor fi asezati in: a) general a) saloane intens luminate b) doar local b) saloane incalzite la 32oC c) general sau local c) saloane cu lumina redusa si temperatura in jur de 20oC 8.Care din urmatoarele sunt considerate accidente ale injectiei intramusculare: 17.In interventiile pe abdomen pozitia pacientului pe masa de operatie ste: a) flebalgia si tromboza a) decubit lateral cu membrul inferior de partea sanatoasa flectat b) embolia gazoasa b) decubit dorsal cu sul introdus sub mijloc c) lezarea sau paralizia nervului sciatic c) pozitie semisezanda 9.Calea percutanata presupune administrarea medicamentelor: 18.Inainte de fiecare mobilizare se verifica: a) pe tegumente a) pulsul si tensiunea arteriala b) intramuscular b) scaunul c) intraarterial c) nu este necesara nici o verificare 10.Inhalatia este: BAREM DE CORECTARE Modulul 18 : Administrarea medicamentelor 12.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag3-A Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii 320 4-B 1. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag 13.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag4. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag 340 295 324 2-A 2. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag 14.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag3-D 295 329 4-C 3. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag15.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian ChirupagMarcati cu x raspunsul corect : 296 330 1. a Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru -331 4. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag16.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag2. a Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 329 298 331 3. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 298 5. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pagAsociati termenii din cele 2 coloane 4. b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 316 299 5. b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 330 6. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag1. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.295 6. c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 334 301 2-A 7. c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 297 7. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag3-D 8. c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 317 304 4-C 9. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 302 8. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag10. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 301 305 11 b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 308 9. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag2. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.297- 12 c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 332 .306 304 13 c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 320 10.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag2-D 14 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 324 308 3-A 15 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 472 11.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag4-C 16 c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 470 308 3. 1-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.334 17 b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 468 2-D 18.a Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 473 Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. Hemoptizia constituie eliminarea pe gura de masa sanguina provenita din caile aeriene superioare. 2. Hemoptizia este precedata de : senzatie de caldura retrosternala, gust sarat usor metalic, jena laringiana, tuse. 3. Expectoratia este precedata de gust sarat usor metalic. 4. Hemoptizia este hemoragie digestiva superioara. 5. Bronsita cronica simpla se caracterizeaza prin producerea sputei mucoase. 6. Bacilul Koch este agentul etiologic al bronsitei cronice obstructive. 7. Termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar. 8. Bolnavul cu BPOC are insuficienta respiratorie cronica. 9. In astmul bronsic , bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei bronsice si hipersecretiei bronsice. 10. Bradipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii Asociati termenii din cele 2 coloane : I. 1. astmul bronsic A. bicarbonat de sodiu 2. pneumonia pneumococica B. rifampicina 3. ulcer gstro-duodenal II. 1. astmul bronsic A. mucolitice 2. pneumonia pneumococica B. virajul la tuberculina 3. bronsita cronica C. hepatizatie rosie III. 1. tuberculoza primara A. caverna 2. pneumonia pneumococica B. dispnee paroxistica expiratorie 3. pneumotorax C. febra in platou 40 C peste 40/ min. 11. Astmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie sau la adultul tanar. 12. In starea de rau astmatic , tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie. 13. In criza de astm bronsic se administreaza eritromicina 2 g/24 ore. 14. Pneumonia pneumococica incepe printr-un stadiu de congestie alveolara hepatizatie rosie. 15. Febra in pneumonia pneumococica atinge valori intre 38,5-39 grade C. 16. Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa. 17. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de pneumococ. 18. Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 de Robert Koch. 19. Bacilul Koch se raspandeste in organism prin caile: limfatica si hematogena. 20. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina hepatizatie rosie. C. miofilin 4. tuberculoza pulmonara D. penicilina G 5. angina pectorala E. nitroglicerina 4. ftizia D. caverna 5. primo-infectia tuberculoasa E. dispnee paroxistica

4. ftizia D. sancru de inoculare 5. astmul bronsic E. aer in cavitatea pleurala

Marcati cu x raspunsul corect : 1. Dispneea este definita ca fiind : a) oprirea respiratiei b) patrunderea aerului in plamani c) respiratie anevoioasa 2 . Dispnee cu scaderea ritmului respirator este : a) tahipnee b) bradipnee c) polipnee 3. Vomica reprezinta: a) senzatie de varsatura b) varsatura alimentara c) eliminarea unei colectii de puroi sau exsudat din caile respiratorii. 4. Eliminarea sangelui provenita din arborele bronsic reprezinta : a) hematurie b) hematemeza c) hemoptizie 5. Disfagia reprezinta : a) greutate la inghitire b) dificultate in digestie c) lipsa poftei de mancare 6. Respiratia Kussmaul se manifesta prin: a) bradipnee b) respiratie in patru timpi : inspiratie pauza expiratie pauza. c) respiratie deficitara permanenta. 7. Eupneea reprezinta: a) respiratie deficitara b) respiratie normala c) cicluri de respiratie inversate. 8. Hipoxia reprezinta: a) cresterea oxigenului in sangele circulant b) cresterea CO2 in sangele circulant c) scaderea oxigenului in sangele circulant 9. Bronsita cronica este o boala inflamatorie ce intereseaza : a) bronhiile mari b) bronhiile mici c) ambele 10. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit: a) sa intrerupa fumatul si sa evite mediul poluat b) sa- si pastreze greutatea corporala in raport cu varsta c) sa evite practicarea sporturilor de iarna. 11. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaza: a) combaterea obstructiei , inflamatiei , spasmului b) administrarea penicilinei G c) administrarea de lichide calde 12. BPOC ul este complicatia : a) pneumoniei pneumococice b) astmului bronsic c) bronsitei cronice 13. Termenul de BPOC reprezinta: a) pneumotorax spontan b) bronhopneumopatie obstructiva cronica c) astm bronsic 14. In BPOC combaterea obstructiei vizeaza : a) drenaj postural, aspiratie bronsica, spalatura bronsica b) administrarea corticoizilor c) tratament antibiotic. 15. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin: a) dispnee paroxistica expiratorie b) dispnee inspiratorie si expiratorie c) dispnee paroxistica inspiratorie 16. Criza de astm bronsic are durata variabila: a) 15 min- 3 ore b) 30 min c) 2 ore 17. Sputa din astmul bronsic este: a) mucopurulenta b) ruginie c) alb- sidefie cu aspect perlat. 18. Conduita de urgenta in astmul bronsic vizeaza: a) administrarea de bronhodilatatoare , antispastice , simpaticomimetice b)administrarea de antitusive c) drenaj postural. 19. Definitia: inflamatie cronica a mucoasei bronsice , evoluand progresiv catre prinderea bronhiilor terminale corespunde : a) astmului bronsic b) tuberculozei pulmonare c) bronsitei cronice 20. Etiologia bronsitei cronice cuprinde: a) infectii rino-faringiene sau bronsite acute repetate,fibroze pulmonare b) bacilul Koch c) pneumococul 21. Complicatiile bronsitei cronice pot fi: a) edemul pulmonar acut b) emfizemul pulmonar , insuficienta respiratorie c) pneumotoraxul 22. Tratamentul bronsitei cronice vizeaza: a) reducerea iritatiei bronsice , tratamentul infectiilor rino-faringiene, tratamentul bronhodilatator b) chimioprofilaxia contactilor c) administrarea miofilinului si corticoterapiei i.v. 23. Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin: a) dispnee paroxistica inspiratorie b) febra si junghi toracic c) dispnee paroxistica expiratorie si bradipnee 24. Aspectul sputei din astmul bronsic este: a) mucopurulenta b) rosie ruginie c) alb sidefie 25. Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este: a) restrictiva b) obstructiva c) mixta 26. Tratamentul crizei astmatice vizeaza: a) administrarea de bronhodilatatoare si corticoterapie b) administrarea de antibiotice c) drenaj postural 27. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome: a) vomica, febra 37,5 38 grade, greata b) expectoratie mucopurulenta , febra in platou c) frison unic , febra 39-40, junghi toracic 28. Antibioticul de electie utilizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este: a) Penicilina G b) Tetraciclina c) Biseptol 29. Complicatia pneumoniei pneumococica poate fi : a) pleurezia sero-fibrinoasa

b) emfizemul pulmonar c) edemul pulmonar acut 30. In perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda: a) repaus la pat,regim hidro-zaharat bogat in vitamine b) regim alimentar desodat c) consum excesiv de lichide 31. Expectoratia in pneumonia pneumococica este : a) rosie ruginie , vascoasa, aderenta b) sidefie - perlata c) spumoasa , aerata 32. Examenul fizic in pneumonia pneumococica pune in evidenta: a) sindrom de condensare pulmonara b) leziuni cozeoase c) leziuni fibro-cavitare 33. Primoinfectia TBC se face: a) pe cale cutanata b) pe cale aeriana c) pe cale sexuala 34. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu exceptia : a) sancrul de inoculare , adenopatiile traheo - bronsice b) leziuni condensate c) leziuni cavitare 35. Leziunea primitiva in TBC se numeste : a) adenopatie traheo-bronsica b) tuberculoza miliara c) sancru de inoculare 36. Diagnosticul de primoinfectie se pune pe : a) virajul la tuberculina si aspectul radiologic b) teste de sensibilizare c) bronhografie 37. Metoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este: a) IDR la antimicotice b) IDR la tuberculina c) IDR la antibiotice 38. Profilaxia tuberculozei vizeaza urmatoarele obiective , cu exceptia: a) intarirea rezistentei nespecifice a organismului b) vaccinare antituberculoasa c) vaccinare antigripala 39. Leziunea caracteristica ftiziei este: a) sancrul de inoculare b) caverna c) adenopatia satelita 40. Formele clinice de ftizie sunt urmatoarele, cu exceptia : a) primoinfectia oculta b) tuberculoza fibrio-cazeoasa cavitara c) tuberculoza fibroasa 41. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaza prin: a) corticoterapie b) tuberculostatice c) antibiotice 42.Hemoptizia reprezinta: a.hemoragia otorinolaringiana b.hemoragia nazala c.hemoragia provenita din arborele bronsic 43.Dispneea cu cresterea frecventei ritmului respirator reprezinta: a. tahicardie b. tahipnee c. bradipnee 44.Dispneea, in bolile pulmonare, este datorata: a.scaderii aportului de oxigen, cresterii cantitatii de CO2 si obstructiei cailor respiratorii b.contaminarii cu pneumococ c.comprimarii organelor abdominale 45.Declansarea hemoptiziei este precedata de: a.senzatie de voma b.caldura retrosternala si jena respiratorie c.varsatura 46.Durerea toracica poate avea drept cauze: a.afectiuni cardiovasculare b.afectiuni pleuropulmonare c.ambele 47.Definitia astmului bronsic include, cu exceptia: a.reducere ireversibila a diametrului bronhiilor b.dispnee expiratorie c.reducerea reversibila a diametrului bronhiilor 48.Complicatiile pneumoniei sunt: a.bronsita cronica b.emfizemul pulmonar c.pleurezia sero-fibrinoasa 49.Simptomul sugestiv pentru TBC este: a.febra 39 40 grade C b.tuse seaca persistenta peste 3 saptamani c.frison unic 30 40 minute 50.Spirografia exploreaza: a.volumele pulmonare dupa efort b.arborele traheo-bronsic, folosind substanta de control c.volumele si capacitatile pulmonare 51.Accidentele toracocentezei pot fi urmatoarele, cu exceptia: a.lipotimie, colaps b.pneumotorax c.hematemeza 52.Depistarea precoce a a contaminarii cu bacil Koch uman se face prin: a.IDR la tuberculina b.IDR Cassoni c.IDR Dick 53.Bronhoscopia foloseste pentru evidentierea arborelui bronsic: a.Sanda Metras b.Bronhoscop c.Aparat Roentgen 54. In perioadele febrile se recomanda; a) regim alimentar sarac in proteine si calorii b) regim alimentar desodat c) regim alimentar bogat in proteine si calorii 55. Ingrijirile acordate unui pacient cu hemoptizie sunt urmatoarele, cu exceptia: a) repaus la pat b) linistirea si calmarea pacientului c) administrarea de lichide calde 56. Cresterea eliminarii secretiilor bronsice se obtine prin: a) hidratarea corecta, mucolitice, expectorante b) intreruperea fumatului c) medicatie simpaticomimetica 57. Tratamentul bronhodilatator din bronsita cronica consta in urmatoarele,cu o exceptie: a) medicatie simpaticomimetica b) tratamentul infectiei bacteriene c) medicatie anticolinergica 58. Terapia astmului bronsic include: a) ameliorarea manifestarilor acute

b) deranjul de postura c) leziuni infiltrative, cazeoase, fibrioase c) informarea, educarea pacientului, tratament farmacalogic, imunoterapia 61. Profilaxia tuberculozei cuprinde urmatoarele, cu exceptia: 59. Expiratia in astmul bronsic este insotita de: a) ameliorarea conditiilor de viata a) suflu amfonic b) depistarea precoce a bolii b) suflu tubar c) vaccinarea antigripala c) wheezing 62. In hemoptiziile mijlocii, cantitatea de sange eliminata de pacient dupa tuse este de: 60. Procesul inflamator in pneumonia pneumococica se desfasoara in urmatoarele studii: a) 50 100 ml a) sancru de inoculare, adenopatii traheobronsice, leziuni condensate b) 100 300 ml b) congestie, hepatizatie rosie,hepatizatie cenusie, rezolutie c) 500 1000 ml BAREM DE CORECTARE 29. a Borundel .medicina interna pag.232 Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific R: 1D C. Borundel Manual de medicina interna pg. 152 30. a Borundel .medicina interna pag.233 Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii 2C C. Borundel Manual de medicina interna pg. 129 31. a Borundel .medicina interna pag.232 1 A Chiru F. si colab. IOBS pg. 123 3E C. Borundel Manual de medicina interna pg. 161 32. a Borundel .medicina interna pag.232 4A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 154 2 A. Chiru F. si colab. IOBS pg. 123 33. b Borundel .medicina interna pag.246 5B C. Borundel Manual de medicina interna - pg. 123 3 F. Chiru F. si colab. IOBS pg. 122 34. c Borundel .medicina interna pag.246 Marcati cu x raspunsul corect 4 F Chiru F. si colab. IOBS pg. 123 35. c Borundel .medicina interna pag.247 5 A C. Borundel A medicina interna pg. 119 36. a Borundel .medicina interna pag.247 1. c Chiru F. IOBOS pag. 118 6 F . C. Borundel A medicina interna pg. 145 37. b Borundel .medicina interna pag.247 2. b Chiru F. IOBOS pag. 118 7 A . L. Titirca Urgente medico- chirurgicale pg. 33 38. c Borundel .medicina interna pag.252 3. c Chiru F. IOBOS pag. 123 8 A L. Titirca Urgente medico- chirurgicale pg. 33 4. c Chiru F. IOBOS pag. 123 39. a Borundel .medicina interna pag.253 9 A L. Titirca Urgente medico- chirurgicale pg. 25 5. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 118 40. a Borundel .medicina interna pag.248 10 F L. Titirca Urgente medico- chirurgicale pg. 118 6. b Chiru F. IOBOS pag. 118 41. b Borundel .medicina interna pag.254 11 A C. Borundel A medicina interna pg. 123 7. b Chiru F. IOBOS pag. 117 42. c Chiru F. Urgente medicale pag. 33 12 A C. Borundel A medicina interna pg. 125 8. c Chiru F. IOBOS pag. 136 43. b Chiru F. IOBOS pag. 118 13 F C. Borundel A medicina interna pg. 132 9. b Borundel .medicina interna pag.218 44. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 36 14 A C. Borundel A medicina interna pg. 128 10. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 36 45. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34 15 F C. Borundel A medicina interna pg. 132 11. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 34 46. c Borundel .medicina interna pag.263 16 A C. Borundel A medicina interna pg. 130 12. c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33 47. a Borundel .medicina interna pag.287 17 F C. Borundel A medicina interna pg. 145 13. b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33 48. c Borundel .medicina interna pag.232 18 A C. Borundel A medicina interna pg. 145 14. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33 49. b Borundel .medicina interna pag.247 19 A C. Borundel A medicina interna pg. 146 15. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 25 50. c Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 14 20 F C. Borundel A medicina interna pg. 128 16. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 26 51. c Chiru F. IOBOS pag. 386 Asociati termenii din cele 2 coloane : 17. c Borundel .medicina interna pag.225 52. a Borundel .medicina interna pag.245 I. 18. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 26 53. b Chiru F. Urgente medicale pag. 23 R: 1C C. Borundel Manual de medicina interna - pg. 124 19. c Borundel .medicina interna pag.218 54. a Chiru F. IOBOS pag. 94 2D C. Borundel Manual de medicina interna pg. 132 20. a Borundel .medicina interna pag.218 55. c Chiru F. Urgente medicale pag. 35 3A C. Borundel Manual de medicina interna - pg. 303 21. b Borundel .medicina interna pag.219 56. a Chiru F. IOBOS pag. 123 4B C. Borundel A medicina interna - pg. 160 22. a Borundel .medicina interna pag.219 57. b Borundel .medicina interna pag.220 5E C. Borundel Manual de medicina interna pg. 226 23. c Borundel .medicina interna pag.224 58. c Chiru F. Urgente medicale pag. 30 II. R: 1E C. Borundel Manual de medicina interna pg. 123 24. c Borundel .medicina interna pag.225 59. c Borundel .medicina interna pag.224 2C C. Borundel - Manual de medicina interna pg. 128 25. b Borundel .medicina interna pag.227 60. b Borundel .medicina interna pag.231 3A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 121 26. a Borundel .medicina interna pag.226 61. c Borundel .medicina interna pag.321 4D C. Borundel Manual de medicina interna pg. 154 27. c Borundel .medicina interna pag.231 62. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34 5B C. Borundel Manual de medicina interna pg. 149 28. a Borundel .medicina interna pag.232 III. Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie Notati cu A (adevarat) au F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. In angina pectorala, sediul durerii este in regiunea retrosternala medie sau inferioara, mai rar precordial sau epigastric. 2. Durerea anginoasa poate iradia in sus pana la nivelul mandibulei, maxilarului, iar in jos pana la nivelul ombilicului. 3. Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget. 4. Majoritatea pacientilor acuza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute. 5. Repausul la pat este indicat in cazul pacientilor cu crize anginoase frecvente. 6. Cateterismul cardiac cu ventriculografie si coronarografie, reprezinta examinari paraclinice invazive. 7. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele cu efect antianginos si antiischemic. 8. In peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal al I.M.A. este obstructia coronariana. II. Asociati termenii din cele 2 coloane: 1. A B 1. sedativ a. Morfina 2. opiaceu b. Heparina 3. antianginos 2. A B 1. Nifedipina a. actiune pe receptorii betaadrenergici 2. Nefrix b. inhibitor al enzimei de conversie 3. Clonidina 3A B 1. Dislipidemiile (cresterea lipidelor serice) a. principalul factor cauzal al I.M.A. 2. Infarctul silentios b. se manifesta chiar si 1 luna inainte de I.M.A. 3. Sindrom coronarian intermediar Marcati cu X raspunsul corect 1. In HTA cu valori mari , medicatia de urgenta consta in administrarea de: a) anticoagulante b) antiaritmice c) diuretice 2. Urmatoarele medicamente sunt betablocante cu exceptia: a) Propranolol b) Metoprolol c) Salbutamol 3. Pentru a evita complicatiile determinate de repausul absolut si prelungit, la pacientul cu I.M.A. se recomanda: a) administrarea de morfina b) mobilizarea precoce c) reluarea plimbarilor in salon dupa 48 de ore. 4. In peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal al I.M.A. este: a) obstructia coronariana b) fumatul c) sedentarismul 5. In I.M.A. conduita terapeutica in spital presupune: a) efectuarea tratamentului antibiotic b) efectuarea tratamentului anticoagulant c) efectuarea tratamentului antiinflamator 6. Medicatia antianginoasa cuprinde: a) nitrati cu actiune rapida si de scurta durata b) antialgice cu actiune retard c) opiacee si sedative 7. In angina pectorala majoritatea pacientilor acuza accesul dureros timp de: a) 20-30 minute b) 3-5 minute c) cel putin 2-3 ore 8. In hipertensiunea arteriala benigna, complicatiile mai frecvente sunt, cu exceptia: a) tromboza cerebrala b) glomerulonefrita hipertensiva c) infarctul miocardic 9. Exista si forme nedureroase de instalare a infarctului miocardic 50% din cazuri. 10. In infarctul miocardic durerea dispare la administrarea de nitrati. 11. Dintre modificarile biologice aparute in majoritatea cazurilor de infarct miocardic se afla si cresterea enzimelor serice (C.P.K., L.D.H., G.O.T., H.B.D., M.B.) 12. In infarctul miocardic, calmarea durerii se realizeaza prin administrarea de analgetice simple sau opiacee. 13. Radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale renale, apreciaza gradul de evolutivitate al hipertensiunii arteriale. 14. In hipertensiunea arteriala dieta va fi bogata in colesterol si in grasimi saturate. 15. Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale, indiferent de stadiul si severitatea bolii.

c. Diazepam 4. anticoagulant d. Aspirina 5. antiagregant plachetar e. Nitroglicerina c. actiune vasodilatatoare 4. Propranolol d. actiune asupra volumului sanguin 5. Captopril e. actiune asupra S.N.C.

c. manifestare clinica importanta la debutul I.M.A 4. Obstructia coronariana d. factor influentabil pentru aparitia I.M.A. 5. Durerea es. lipsit de manifestarile prodromale 9. Se recomanda pacientilor cu infarct miocardic acut necomplicat, reluarea plimbarilor in salon a) la 48-72 ore de la debut b) la 12-24 de ore de la debut c) dupa 8-10 zile 10. Regimul dietetic al bolnavului cu infarct miocardic acut include: a) preparatele greu digerabile b) reducerea severa a grasimilor animale c) condimentele 11. Dieta in angina pectorala va fi: a) hipercalorica, hiperglucidica b) hipocalorica, hipolipemianta c) hipercalorica, hiperlipidica 12 Nitroglicerina administrata in angina pectorala poate provoca uneori efecte neplacute: a) senzatie de frig in zona cefalica b) cefalee c) hipertensiune ortostatica 13. Circumstantele de aparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia: a) expunerea la frig b) efectuarea de efort fizic c) hiperglicemiile 14. Circumstantele de disparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia: a) stoparea efortului b) administrarea de nitroglicerina c) expunerea la frig 15. Conduita de urgenta in angina pectorala presupune: a) administrarea de Heparina b) mobilizarea precoce pentru a preveni complicatiile c) administrarea de Nitroglicerina sublingual 16. Cei mai importanti factori de risc pentru I.M.A. sunt: a) stresul, infectii ale tractului urinar b) diabetul zaharat, HTA, fumatul c) hipotensiunea arteriala, infectii ale tractului respirator 17. Cateterismul cardiac este: a) un examen scintigrafic

b) un examen radiologic 35. Cel mai important semn de laborator in infarctul de miocard este: c) o metoda invaziva de diagnostic a) hiperleucocitoza si cresterea fibrinogenului 18. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate: b) scaderea transaminazelor a) medicamentele cu efect antianginos si antiischemic c) examenul EKG b) medicamentele cu efect antiinflamator 36. Durerea precordiala in angina pectorala are caracter: c) medicamentele cu efect antiviral si antiinfectios a) constrictiv, intensitatea crescand de la jena la dureri atroce care dureaza 1 3 min. 19. Simptomul principal in angina pectorala este: b) de gheara de intensitate foarte mare ce dureaza 30 min, insotita de insuficienta a) durerea respiratorie b) insuficienta respiratorie c) arsura retrosternala ce dureaza 15 30 min insotita de lipotimie c) edemul 37. In IMA, durerea se caracterizeaza printr-o durata de: 20. In angina pectorala durerea este: a) 15 30 de minute si cedeaza la administrarea de nitrati a) brusca, violenta ca o lovitura de pumnal , in etajul abdominal superior b) 30 minute pana la cateva ore sau zile si nu cedeaza la administrarea de nitrati b) localizata in regiunea retrosternala medie sau inferioara c) 10 15 minute si cedeaza la administrarea de tonicordiace c) localizata in regiunea lombara, unilateral 38. Infarctul miocardic este produs de: 21. In HTA, cefaleea: a) scaderea contractiilor ventriculare a) apare de obicei dimineata, la trezire b) diabetul zaharat b) apare spre seara, accentuata de schimbari de pozitie c) obliterarea unei ramuri coronoriene, avand drept urmare necroza portiunii c) se insoteste de paloare a fetei respective a miocardului 39. In IMA conduita de urgenta vizeaza: 22. HTA simptomatica de cauza endocrina apare in: a) oprirea hemoragiei a) hipertiroidism, feocromocitom b) intreruperea efortului fizic b) glomerulonefrita acuta si cronica c) calmarea durerii si prevenirea mortii subite c) boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului 40. Interventiile cele mai indicate ale echipei medicale la un bolnav cu IMA in primele ore 23. Forma benigna a hipertensiunii arteriale: sunt: a) are o evolutie rapida a) ameliorarea durerii si reducerea anxietatii b) are o evolutie progresiva b) supravegherea dietei si tranzitului intestinal c) are o mortalitate ridicata c) asigurarea confortului 24. Complicatiile hipertensiunii arteriale apar in: 41. Inaintea tratamentului cu heparina se determina: a) stadiul de hipertensiune intermitenta a) indicele de protrombina b) stadiul prehipertensiv b) creatina c) stadiul de hipertensiune permanenta c) colesterol 25. Complicatiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele, cu exceptia: 42. Durerea in cardiopatia ischenmica are urmatoarele caracteristici: a) insuficienta cardiaca globala a) prezinta localizarea retrosternala b) encefalopatie hipertensiva b) iradiaza in umarul drept si fata interna a bratului drept c) infarct miocardic c) apare la efort si cedeaza la administrarea de Mialgin 26. HTA esentiala se caracterizeaza prin: 43. Organul tinta afectat in IMA este: a) apare de obicei dupa 30 de ani, cu maxim de frecventa intre 40-50 de ani a) ficatul b) incidenta este mai mare la barbati b) creierul c) formele mai grave apar la femei c) ganglionii limfatici 27. In hipertensiunea arteriala, regimul alimentar trebuie sa fie: 44. Tratamentul igieno-dietetic al IMA consta in: a) hipersodat a) regim alimentar hiposodat b) normosodat b) regim hipercaloric c) hipo sau desodat c) regim hipoglucidic 28. Regimul de viata in HTA consta in urmatoarele, cu exceptia: 45. Tratamentul HTA esentiale presupune administrarea: a) limitarea eforturilor fizice a) diureticelor, vasodilatatoarelor, blocante ale canalelor de calciu b) respectarea orelor de somn si de masa b) antibioticelor c) implicarea in situatii conflictuale c) tonicardiacelor 29. Regimul hiposodat contine: 46. HTA apare mai frecvent la femei: a) mai putin de 0,5 g sare/zi a) dupa varsta de 25 ani b) 10-14 g sare/zi b) dupa varsta de 40 ani c) 2-5 g sare/zi c) dupa varsta de 60 ani 30. Gradul de evolutivitate al HTA se apreciaza prin: 47. HTA esentiala se mai numeste: a) tubajul gastric si duodenal, ex. radiologic a) boala hipertensiva b) EKG, fundul de ochi si probele functionale renale b) hipertensiune permanenta c) EKG de efort, ex. sputei c) feocromocitom 31. Pulsul se masoara cel mai frecvent la nivelul: 48. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face prin miscari active: a) arterei radiale a) la 48 72 de ore de la debut b) carotidei b) la 12 24 de ore de la debut c) venei femurale c) la 14 zile de la debut 32. Tahicardia reprezinta: 49. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin: a) frecventa normala a respiratiei a) ionograma sanguina b) frecventa scazuta a respiratiei b) hemoleucograma c) accelerarea frecventei pulsatiilor peste 100/min c) probe de coagulare 33. Bradicardia reprezinta: 50. In HTA, factorii de risc sunt: a) accelerarea frecventei pulsatiilor a) ereditatea, continutul crescut de sodiu din alimentatie, starile de incordare nervoasa, b) scaderea frecventei pulsatiilor sub 60/min obezitatea c) scaderea frecventei respiratiilor b) ateroscleroza coronoriana 34. Simptomul principal in angina pectorala este: c) umiditatea si poluarea atmosferica a) dispneea Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie b) insuficienta respiratorie c) durerea BAREM DE CORECTURA 2 c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408 28 c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408 I. Notati cu A (adevarat) au F (fals) 3 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110 29 c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408 1 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 4 a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103 30 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406 2 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 5 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109 31 - a Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.98 3 F Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 6 a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.99 32 c Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99 4 F Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 7 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 33 b Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99 5 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95 8 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407 34 c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 225 6 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97 9 c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110 35 c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 227 7 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97 10 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.112 36 a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 79 8 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103 11 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 384 37 - b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 43 9 F Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.104 12 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 385 38 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42 10 F Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.105 13 c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95 39 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 44 11 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.105 14 c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95 40 a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 45 12 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109 15 c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97 41 a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 46 13 A Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406 16 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103 42 - a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42 14 F Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407 17 c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.69 43 - b Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 388 15 A Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 411 18 a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.98 44 a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 46 II. Asociati termenii din cele 2 coloane 19 a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 45 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407 1. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109 20 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 46 - b Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405 1 c; 2 a; 3 e; 4 b; 5 d 21 a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406 47 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405 2. Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408, 409 22 a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 404 48 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390 1 c; 2 d; 3 e; 4 a; 5 b 23 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406 49 - c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390 3. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103, 104 24 c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406 50 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405 1 d; 2 e; 3 b; 4 a; 5 c 25 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406 III. Marcati cu X raspunsul corect 26 a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405 1 c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408 27 c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408 Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie Notati cu A (adevarat) au F (fals) 1.Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40ani 2. Ulcerul gastric apare mai frecvent la varsta de 30-50ani 3.Localizarea durerii in ulcerul gastrio-duodenal este in regiunea epigastrica. 4.In ulcerul gastro-duodenal , perioadele dureroase apar frecvent in cursul toamnei sau al primaverii. 5. Hemoragia digestiva este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal 6.Hematemeza reprezinta expectoratia cu picaturi de sange. Marcati cu x raspunsul corect : 1. Ulcerul gastro-duodenal este: a) pierderea de substanta a peretelui gastric sau duodenal b) inflamatie a mucoasei duodenale c) inflamatie a intestinului subtire 2. Durerea din ulcerul gastro-duodenal are localizare in : a) hipocondrul drept b) epigastru c) fosa iliaca dreapta 3.Durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata de : a) antispastice 7.Varsatura cu aspectul zatului de cafea poarta denumirea de hematemeza. 8.Melena reprezinta scaunul cu sange digerat , de culoare neagra , lucios ca pacura. 9.Varsatura este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastro-duodenal. 10.In ulcerul gastro-duodenal, pofta de mancare scade pana la anorexie. 11.Medicatia in ulcerul gastro-duodenal se bazeaza pe antihistaminice. 12.Complicatia colecistitei acute este perforatia colecistului , urmata de peritonita . 13.Tratamentul chirurgical in colecistita acuta consta in colecistectomie. 14.Una din complicatiile colecistitei acute este gastrita. b) antialgice c) ingestie de alimente alcaline 4. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este: a) hemoragia b) stenoza c) malignizarea 5.Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical in caz de: a) hematemeza,stenoza b) stenoza,perforatie ,hemoragii masive ,cancer gastric c) dureri mari si repetate, varsaturi 6. Colecistita acuta este:

a) inflamatia acuta a peretelui colecistic b) pierderea de substanta a peretelui gastric c) inflamatie a mucoasei duodenale. 7. Spalatura gastrica este contraindicata in: a) cancer gastric b) intoxicatii cu substante caustice c) staza gastrica 8. Ulcerul gastro-duodenal impune tratamentul chirurgical in caz de: a) hemoragie digestiva superioara, hematurie b) stenoza, perforatie, hemoragii masive, cancer gastric c) dureri mari si repetate, varsaturi 9. HDS se exteriorizeaza prin: a) hematemeza, hemoptizie b) hematemeza, melena c) hematemeza, hematurie 10. Melena reprezinta hemoragia digestiva exteriorizata prin: BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) au F (fals) 1. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 370 2. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 370 3. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 371 4. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 371 5. - A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 6. F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 7. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 8. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 9. - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 372 10. F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 372 11. - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 378 12. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 452 13. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 452 14. F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 452

a) scaun acoperit cu sange rosu b) scaun negru ca pacura c) varsatura alimentara 11.Paracenteza este: a. punctia exploratorie a cavitatii peritoneale b. punctia evacuatorie a cavitatii toracice c. punctia evacuatorie a cavitatii pericardice 12.Punctia este o manevra chirurgicala folosita in scop: a. diagnostic, evacuator sau terapeutic b. curativ, de drenaj sau hemostatic c. diagnostic, drenaj sau hemostatic 13.Pentru examinarea paraclinica in ulcerul perforat este necesara: a. tomografia b. ecografia c. radiografia abdominala pe gol. Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie

Marcati cu X raspunsul corect 1. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 369 2. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 371 3. c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 371 4. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 5. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 380 6. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 451 7. b Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 126 8. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 380 9. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 10. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 11. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53 12. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53 13. c Daschievici, Mihailescu M.Chirurgie pag 489

Modulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.In colica renala durerea este atroce, permanenta, cu intensificari paroxistice. 2.Polakiuria este o tulburare a diurezei. 3.Retentia de urina este emisia involuntara de urina. 4.Hematuria totala este de origine uretrala. 5.Edemul renal este alb, nedureros, moale. 6.Proteinuria inseamna prezenta glucozei in urina. 7.Radiografia simpla ,pe gol, permite sa se studieze prezenta unor calculi radioopaci. 8.Hemodializa este o forma de circulatie extracorporeala. Asociati termenii din cele 2 coloane. 1. 1.Radiografia abdominala pe gol a. necesita obligatoriu testarea sensibilitatii la iod 2.Urografia b. apreciaza valoarea functionala a fiecarui rinichi in parte 3.Cistoscopia 2. 1. Polakiurie a.cresterea cantitatii de urina peste 2 l / 24 ore 2. Incontinenta de urina b.prezenta sangelui in urina 3. Poliurie 3. 1. Disurie a) scaderea cantitatii de urina in 24 ore 2 Retentie de urina b) suprimarea secretiei urinare 3 Anurie Marcati cu X raspunsul corect: 1. Infectia urinara este favorizata de: a. traumatisme b. expunerea in mod constant la frig si umiditate c. adenomul de prostata 2. Pentru examene bacteriologice, recoltarea urinei se face: a. prin urinarea directa intr-o eprubeta b. din urina recoltata 24 de ore intr-un recipient steril c. direct din mijlocul jetului urinar, dupa toaleta riguroasa a meatului urinar 3. Manifestarile urinare din cadrul sindromului de insuficienta renala sunt urmatoarele, cu exceptia: a. oligurie, pana la anurie b. HTA c. hipostenurie, izostenurie 4. Daca bolnavul cu IRA are varsaturi frecvente, va fi alimentat: a. prin sonda duodenala sau intestinala b. numai pe cale parenterala c. prin clisme alimentare 5. Conduita terapeutica pentru stadiul anuric consta in: a. administrarea de lichide in cantitate crescuta b. administrarea de diuretice care nu elimina potasiul c. dializa in caz de hiperkaliemie care pune viata pacientului in pericol 6. Complicatiile IRA pot fi urmatoarele, cu exceptia: a. supraincarcare sodica si hidrica b. hipokaliemie si hipercalcemie c. HTA,insuficienta cardiaca 7. Regimul alimentar va fi intotdeauna desodat: a. in perioada de formare a edemelor b. in perioada de formare si mentinere a edemelor c. in perioada de mentinere a edemelor 8. Retentia de urina reprezinta: a. suprimarea secretiei urinare b. emisia involuntara de urina c. imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica 9. Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin: a. suprimarea brusca a functiilor renale b. leziuni degenerative renale c. blocarea brusca a ureterului prin migrarea unui calcul 10. In faza compensata a IRA, dieta trebuie sa fie: a. moderat hipoproteica, normolipidica, hiperglucidica b. hipoproteica, hipolipidica, hiperglucidica c. hiperproteica, normolipidica, hiperglucidica 11. Tratamentul profilactic al IRA vizeaza urmatoarele, cu exceptia: a) evitarea infectiilor si daca au aparut, tratarea lor corecta b) depistarea si tratarea in faze incipiente a afectiunilor renale, in special a celor bilaterale c) evitarea consumului de sare

9.IRA este o suferinta renala grava, caracterizata prin suprimarea brusca a functiilor renale. 10Oliguria / anuria constituie simptomul caracteristic al insuficientei renale acute. 11.In stadiul anuric al IRA, asistenta medicala instituie repaus la pat pe toata perioada anuriei. 12.Dializa scade sansa de supravietuire a pacientului. 13.In colica renala durerea dispare progesiv sau brusc dupa eliminarea unui calcul. 14.Calculii renali pot fi de acid uric, de oxalati sau de fosfat de calciu. 15.In colica renala bolnavul este nelinistit si agitat, prezinta mictiuni rare si dureroase.

c. se mai numeste rinichi artificial 4.Nefrograma izotopica d. studiaza prezenta unor calculi radioopaci 5.Hemodializa e. tehnica instrumentala de explorare a vezicii urinare c.cresterea frecventei mictiunilor 4. Hematuria d.prezenta puroiului in urina 5. Piuria e.emisia involuntara de urina c) dificultatea sau durerea la mictiune 4 Nicturie d) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica 5 Oligurie e) situatia in care bolnavul se scoala noaptea pentru a urina 12. In cazul fazei de vindecare a IRA, volumul de urina: a) creste progresiv b) ramane neschimbat c) scade progresiv 13. Cauzele prerenale ale IRA sunt: a) neoplasmul de prostata b) obstructia uretrala c) hipovolemia 14. In IRA oliguria dureaza: a) 10-14 zile b) 1-2 luni c) 2-3 saptamani 15. Edemul renal este: a) rosu, nedureros, moale b) alb, dureros, tare c) alb, nedureros, moale 16. Oliguria apare in urmatoarele cazuri, cu exceptia: a) transpiratii abundente b) constipatie c) diaree sau varsaturi 17. Hipovolemia este determinata de: a) hemoragii importante b) insuficienta cardiovasculara c) hipotensiune arteriala 18. Calculii mobili in bazinet sau angajati in ureter produc: a) colica biliara b) colica abdominala c) colica renala 19. In colica renala intalnim ca simptome de insotire: a) diaree b) polakiurie, tenesme vezicale c) anemie 20. In colica renala, asistenta medicala instituie de urgenta: a) administrarea de diuretice b) repaus la pat si aplicatii calde pe regiunea lombara c) punga cu gheata pe regiunea lombara 21. Calculii uratici sunt: a) duri, galben-bruni b) albiciosi, moi si sfaramiciosi c) neregulati si cenusii 22. In oligurie, excretia urinei in 24 de ore poate fi: a) sub 1000 ml b) intre 1000 ml si 1500 ml c) sub 100 m 23. In poliurie, densitatea urinei este: a) 1001-1002 b) 1015-1020 c) 1030-1040

24. Edemul renal are urmatoarele caracteristici, cu exceptia: a) este alb, nedureros, moale b) este violaceu, dur, dureros c) debuteaza la pleoape, fata, maleole 25. Prezenta puroiului in urina se numeste: a) proteinurie b) hematurie c) piurie 26. Calculii renali pot fi formati din: a) colesterol b) acid uric c) clorura de potasiu 27. In litiaza urica se administreaza: a) medicatie alcalinizanta b) acid mandelic c) acidifiante 28. In litiaza fosfo-calcica se recomanda un regim: a) sarac in acizi nucleici b) sarac in oxalati c) echilibrat, fara exces de lapte, legume si fructe 29. In insuficienta renala acuta, halena are miros: a) amoniacal b) de acetona c) dulceag gretos 30. In stadiul de reluare a diurezei, din IRA, conduita terapeutica prevede: a) repaus absolut la pat b) reducerea ratiei calorice c) introducerea proteinelor de mare valoare nutritiva in alimentatie 31. In administrarea orala de Furosemid a) diureza incepe dupa 20-60 min si se mentine 4-6 ore b) diureza incepe dupa 10 min si se mentine 2-3 ore c) diureza incepe dupa 3-15 min si se mentine 2-5 ore 32. Polakiuria reprezinta: a) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica b) cresterea frecventei mictiunilor c) emisia involuntara de urina 33. Colica renala poate aparea din urmatoarele cauze, cu exceptia: a) migrarea unui calcul b) restrictii alimentare c) zdruncinaturi 34. Pentru examenul sumar de urina se recolteaza: a) urina din 24 de ore b) prima urina de dimineata c) 5 ml urina din mijlocul jetului urinar 35. In cursul fazei de vindecare a IRA, volumul de urina: a) scade progresiv b) ramane constant c) creste progresiv 36. Complicatiile litiazei renale cele mai obisnuite sunt urmatoarele, cu exceptia: a) poliuria b) anuria c) infectia urinara 37. In litiaza renala, tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii, cu exceptia: a) cand apare infectia urinara b) cand calculii ureterali nu se elimina timp indelungat c) cand functia rinichiului nu este afectata 38. Calculii renali au un diametru de: a) 0.5 1 mm b) 1 - 1.5 mm c) peste 2 mm 39. In cazul formelor medii de IRA, recuperarea functionala, anatomica necesita: a) 2-3 saptamani b) 4-6 luni c) 1-2 luni 40. In stadiul preanuric al IRA, restabilirea diurezei se face cu: a) manitol si diuretice de ansa b) antihistaminice c) solutii perfuzabile 41. Cauzele organice ale colicii renale sunt urmatoarele, cu exceptia: a) calculi mobili in bazinet sau angajati in ureter b) obstructia unilaterala a cailor urinare c) compresiunea ureterelor prin uterul gravid 42. In stadiul compensat al IRA, cantitatea de apa permisa este: a) 1500-2000 ml/zi b) 600-700 ml/zi c) 500-1000 ml/zi 43. Hipokaliemia din IRA se corecteaza prin urmatoarele, cu exceptia: a) aport alimentar de fructe, legume, sucuri b) lactat de sodium c) saruri de potasiu 44. Cauzele postrenale ale IRA sunt: a) hipovolemia Modulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1 A C. Borundel, Medicina interna, pag. 581 2 F C. Borundel, Medicina interna, pag. 582 3 F C. Borundel, Medicina interna, pag. 582 4 - F C. Borundel, Medicina interna, pag. 582 5 A C. Borundel, Medicina interna, pag. 583 6 F C. Borundel, Medicina interna, pag. 585 7 A C. Borundel, Medicina interna, pag. 589 8 A C. Borundel, Medicina interna, pag. 590 Asociati termenii din cele 2 coloane. 1. C. Borundel, Medicina interna, pag. 589, 590 1 d; 2 b; 3 e; 4 b; 5 c 2. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581-583 1 c; 2 e; 3 a; 4 b; 5 d 3. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581, 582 1 c; 2 d; 3 b; 4 e; 5 a Marcati cu X raspunsul corect 1 c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.197 2 c C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 334 3 b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 888 4 b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 891 5 c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209 6 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 606 7 b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 876 8 c- C. Borundel, Medicina interna, pag. 581 9 a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 605 10 - a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609 11 - c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609 12 a- C. Borundel, Medicina interna, pag. 607 13 c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 605 14 a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 606 15 c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583

b) glomerulonefrite c) obstructia cailor urinare 45. Manifestarile digestive ale IRA sunt: a) sughit, sete, anorexie b) oboseala, somnolenta, astenie c) facies teros, edeme declive 46. Avantajele dializei sunt urmatoarele, cu exceptia: a) controleaza balanta lichidiana b) pacientul dializat necesita mai putine calorii, lichide si electroliti fata de tratamentul conservator c) creste sansa de supravietuire a pacientului 47. Manifestarile encefalopatiei uremice sunt: a) dureri lombare, musculare si abdominale b) febra si scadere ponderala c) somnolenta, stare confuzionala 48. Simptomele generale ale colicii renale sunt: a) polakiurie, disurie b) agitatie psiho-motorie, transpiratie c) tenesme vezicale, senzatie de greutate in anus 49. Conduita terapeutica pentru colica renala vizeaza: a) alterarea starii generale a pacientului b) mentinerea stazei urinare unilateral c) calmarea durerii si a parezei intestinale 50. Poliuria este: a) o tulburare a emisiei urinare b) o tulburare a diurezei c) o tulburare calitativa a urinii 51. Litiaza renala se intalneste indeosebi: a) la femei cu varsta intre 20-40 de ani b) la barbati, in special intre 30 si 50 de ani c) la adolescenti 52. In litiaza urica se recomanda: a) alimente bogate in oxalati b) lapte, legume, fructe c) alimente sarace in acizi nucleici 53. Colica renala apare mai rar in urmatoarele afectiuni, cu exceptia: a) tuberculoza renala b) litiaza renala c) cancerul renal 54. Proteinuria inseamna: a) prezenta glucozei in urina b) prezenta albuminei in urina c) prezenta sangelui in urina 55. Hematuria de natura renala apare in: a) adenom de prostata b) litiaza renala c) uretrite 56. In IRA se recurge la urmatoarele investigatii radiologice corelate cu etiologia: a) ecografie b) radiografie abdominala pe gol, urografie c) scintigrafie renala 57. Sechelele IRA pot evolua spre: a) cancer renal b) litiaza renala c) insuficienta renala cronica 58. Pentru calmarea durerii din colica renala, asistenta medicala instituie urmatoarele, cu exceptia: a) aplicatii calde pe regiunea lombara b) Buscopan 20-40 mg i.v. c) tratament antibiotic 59. Hipovolemia este determinata de: a) hipotensiune arteriala b) hemoragii importante (sangerari digestive) c) soc septic 60. Substanta de contrast utilizata la efectuarea urografiei este: a. Carbune animal b. Odiston c. Razebil 61. Explorarea rinichiului si a cailor urinare include: a. bronhoscopia b. urografia c. ecografia 62. Urografia reprezinta examenul radiologic al: a) aparatului renal, folosind o substanta de contrast Odiston b) aparatului renal, folosind ca o substanta de contrast, iodura de sodiu 10%, injectat prin cateterism uretral c) vezicii urinare 63. Radigrafia renala simpla poate evidentia: a) conturul si pozitia rinichilor b) calculii biliari c) chistul ovarian

9 A C. Borundel, Medicina interna, pag. 605 10 A Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205 11 A Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209 12 F Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209 13 A Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.213 14 A C. Borundel, Medicina interna, pag. 610 15 F - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610

16 - b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 582 17 a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205 18 c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.212 19 b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.213 20 b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.214 21 - a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610 22 a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 279 23 a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 282 24 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583 25 c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583 26 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610 27 a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611 28 c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611 29 a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.206 30 c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.210 31 a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 237

32 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581 33 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581 34 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 584 35 c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 607 36 a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610 37 c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611 38 c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610 39 b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.206 40 a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209 41 b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.212 42 a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609 43 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609 44 c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205 45 a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.206 46 b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209

47 c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.210 48 b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.213 49 c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.215 50 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 582 51 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609 52 c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611 53 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581 54 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 585

55 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583 56 b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.206 57 c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.207 58 c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.214 59 b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.204 60 b Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219

61 b - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219 62 a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219 63 a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219

Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.Determinarea grupului sanguin si a Rh-ului nu este obligatorie pentru bolnavii internati in serviciile de chirurgie. 2.Tranzitul baritat este absolut necesar in precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv de la esofag pana la rect. 3.Tubajul duodenal permite studierea functiei cailor biliare,a secretiei biliare (bila A,B,C),examenul macroscopic,chimic,bacteriologic si citologic al bilei 4.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor digestivi cuprinde doua parti:reechilibrarea nutritiva si hidroelectrolitica si dezinfectia tubului digestiv. 5.In preziua operatiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate prea abundenta. Va avea insa grija sa bea o cantitate normala de lichide. 6.Purgativele nu se administreaza preoperator decat in cazuri speciale,la indicatia expresa a medicului . Asociati termenii din cele 2 coloane 1).Colica biliara A).Afectiuni inflamatorii ale cailor biliare extra si intrahepatice. 2).Litiaza biliara B).Inflamatii cu caracter acut ale peretelui colecistic,de diferite grade (congestie,supuratie,gangrena). 3).Colecistita acuta C).Afectiunea provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in vezicule sau in caile biliare. 4).Angiocolitele D).Durere violenta in epigastru sau hipocondrul drept cu iradiere in umarul drept.

7.Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila,insa cu toata dificultatea,este mai usoara decat tratarea ulceratiei constituite. 8.Eventratia este complicatia frecventa care se produce prin ruperea sau dezlegarea unor fire in urma unui efort sau supuratia plagilor. 9.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate in seara operatiei si diminueaza progresiv in 48h. 10.Pentru bolnavii operati pe tubul digestiv reluarea alimentatiei nu ridica probleme deosebite. 11.O ascensiune a febrei in ziua a-3-a,a-4-a de la interventia chirurgicala,nu presupune existenta unei complicatii. 12.Imbibarea pansamentului plagii operatorii cu sange,nu presupune nici o interventie din partea asistentei medicale. 13.Colica biliara apare cel mai frecvent in litiaza biliara. a) cefalee persistenta b) tuse cu expectoratie sangvinolenta c) greturi si varsaturi 9.Mobilizarea pacientului dupa interventia chirurgicala se face: a) cat mai precoce b) dupa 2 saptamani c) dupa 1 saptamana 10.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate: a) la 3 zile dupa interventia chirurgicala b) in prima ora dupa interventie c) in seara interventiei 11.Pacientul operat cu rahianestezie se transporta de la sala de operatie la salon in pozitie: a) decubit ventral b) decubit lateral c) decubit dorsal, cu capul intors lateral 12.Dupa interventia chirurgicala tranzitul intestinal se reia: a) in prima zi b) dupa 7 zile c) dupa 48-72 ore 13.Necesarul bazal de apa al organismului este de: a) 30-40 ml/kg corp b) 5-6 gr c) 2-4 gr 14.Durerea care apare in hipocondrul drept ce iradiaza sub rebordul costal in spate, in umarul drept, subscapular si in regiunea cervicala este prezenta in: a) colica biliara b) ulcer gastric c) pancreatita acuta 15.Cand apare mai frecvent colica biliara: a) dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic b) dimineata, dupa ce bolnavul se trezeste din somn c) dupa o masa compusa din paine prajita si branza de vaci 16.Pentru a lamuri cauza care a produs colica biliara se impune explorarea cailor biliare prin: a) sondaj gastric b) colecistografie orala sau colongiografie intravenoasa c) efectuarea ionogramei sanguine 17. In colica biliara,bolnavului i se administreaza: a) antialgice,antispastice,antiemetice b) antitermice c) antibiotice

Marcati cu x raspunsul corect : 1.Ce obiective urmareste pregatirea psihica a bolnavului in vederea interventiei chirurgicale: a) respectarea disciplinei spitalicesti b) convingerea ca interventia chirurgicala este benefica c) respectarea relatiilor cu personalul de ingrijire 2.Preoperator unui bolnav cu stenoza pilorica i se va efectua: a) urografie b) esofagoscopie c) evacuarea continutului gastric si spalaturi gastrice repetate 3.In etapa anemica a pregatirii preoperatorii se administreaza: a) plasma b) sange total conservat c) masa eritrocitara 4.Cum se pregateste preoperator colonul: a) regim alimentar sarac in reziduri, administrare de ulei de parafina,clisme repetate b) regim alimentar bogat in fibre celulozice c) administrarea purgativelor drastice 5.Care din complicatiile postoperatorii sunt mai frecvente la obezi: a) hiperhidratarea b) insuficienta renala c) boala tromboembolica 6.Ce regim alimentar se administreaza bolnavului in preziua interventiei: a) dimineata si la pranz, regim obisnuit,iar seara regim hidric b) nu mananca nimic cu 48 ore inaintea interventiei c) regim hidric 7.Regiunile paroase se rad: a) in seara dinaintea interventiei b) cu 1-2 ore inaintea interventiei c) cu 36 ore inaintea interventiei 8.O complicatie de temut a rahianesteziei este: 8.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai MihailescuModulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia pag-599 generala 9.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai MihailescuBAREM DE CORECTURA pag-615 Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 10.F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu1.F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescupag-616 pag-537 11.F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu2.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescupag-618 pag-543 12F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu3.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescupag-618 pag-545 13.Ad-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu4.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescupag-659 pag-550 Asociati termenii din cele 2 coloane 5.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu1-D Medicina interna-Corneliu Borundel-pag.561-567 pag-556 2-C 6.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu3-B pag-557 4-A 7.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai MihailescuMarcati cu x raspunsul corect pag-598 Modulul 32 : Ortopedie, traumatologie si nursing specific Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos: 1. Pacientii imobilizati la pat beneficiaza de schimbari pasive ale pozitiei corpului. 2. Pentru schimbarea pozitiei unui pacient imobilizat sunt necesare 2 asistente medicale. 3. Actiunile asistentei medicale, in cazul unui pacient imobilizat, prevad prevenirea ulceratiilor de decubit. 4. Afectiunile sistemului osteoarticular afecteaza mobilitatea pacientului. 5. Obiectivele potentiale pentru pacientul imobilizat vizeaza invatarea deplasarii cu ajutorul carjelor, cadrului, bastonului. 6. In timpul mobilizarii, asistent medicala va supraveghea doar mersul pacientului. 7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral. 8. Mobilizarea depinde de starea generala a pacientului. Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB. AB 1 Aparat respirator a Pneumonie hipostatica 2 Pielea b Tromboze 3 Aparatul digestiv Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos: 1. Imobilizarea la pat predispune pacientul la: a) greturi b) varsaturi c) escare 2. In cazul bolnavilor imobilizati, salteaua patului trebuie sa fie: a) antidecubit

1. b Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 535 2. c Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 551 3 c Chirurgie Daschievici-Mihailescu -550 4.aChirurgie Daschievici-Mihailescu - 552 5 c Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 555 6 aChirurgie Daschievici-Mihailescu - 556 7 b Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 558 8 aChirurgie Daschievici-Mihailescu - 615 9 aChirurgie Daschievici-Mihailescu - 616 10 c Chirurgie Daschievici-Mihailescu 615 11 c Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 615 12 c Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 617 13 aChirurgie Daschievici-Mihailescu - 622 14 aChirurgie Daschievici-Mihailescu - 660 15 aChirurgie Daschievici-Mihailescu - 660 16 b Chirurgie Daschievici-Mihailescu 660 17 a -

9. Evaluarea ingrijirii bolnavului imobilizat, se refera la prevenirea complicatiilor de decubit. 10. Una din problemele bolnavului imobilizat, poate fi legata de accentuarea mobilitatii fizice a acestuia. 11. Lezarea integritatii sistemului locomotor duce la deficit in a manca si a se hidrata. 12. Mobilizarea deficitara poate determina deplasarea cu dificultate la baie. 13. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur. 14. Reluarea deplasarii si a mobilizarii determina carente de igiena. 15. Afectarea mobilitatii diminueaza capacitatea de participare la activitati recreative. c Deformari articulare 4 Aparatul circulator d Incetinirea tranzitului 5 Aparatul locomotor e Escara de decubit b) relaxa c) de paie 3. Toaleta bolnavului imobilizat la pat, se face: a) la cada b) la pat c) la dus 4. Pielea bolnavului imobilizat este: a) fara tonicitate b) elastica

c) grasoasa 5. Bolnavii imobilizati vor fi scosi la aer cu: a) fotoliul rulant b) patul c) cadrul 6. Satisfacerea preocuparilor intelectuale ale pacientului imobilizat se face: a) la cinematograf b) la telefon c) la radio si T.V. 7. In cazul unui pacient imobilizat, EKG-ul se face: a) la pat b) la cabinetul EKG c) la cabinetul asistentelor 8. Imobilizarea favorizeaza: a) diareea b) constipatia c) varsaturile 9. Regimul alimentar al unui bolnav imobilizat va fi: a) bogat in proteine b) bogat in glucide c) bogat in celuloza si lichide 10. La bolnavul imobilizat, trombozele venoase se previn prin: a) masaj usor al membrelor b) tapotaj toracic Modulul 32 : Ortopedie, traumatologie si nursing specific BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Nr. intrebare Raspuns Bibliografie Nr. pagina 1 A Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos Chiru F. 65 2 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. 65 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. 74 4 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. 70 5 A.................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.74 6 F ................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. 75 7 F................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. 75 8 A.................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,74 9 A ................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. 74 10F ................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. 73 11 A ................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,..72 12 A.........,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. 72 13 A...........,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. 72 14 F73 15 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,73 Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB. Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. pagina 1 - a Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1129 2 - e .................,,,,,,,,,,,,,,..........................1129 3 - d.................,,,,,,,,,,,,,.........................1129 Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos: 1.Consumatorii de droguri sunt feriti de infectia cu virusul HIV. 2.Persoanele care practica prostitutia sunt expuse infestarii cu virus HIV. 3. Asocierea virusului HIV cu germeni oportunisti, produce febra inalta. 4. Incapacitatea de a se alimenta si hidrata genereaza deshidratarea. 5. Persoanele seropozitive pot prezenta anxietate data de insuficienta respiratorie. 6. Dificultatea de a se misca este legata de atrofia musculaturii. 7. Asistenta medicala educa pacientul pentru a deveni o sursa de infectii nosocomiale. II. Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB. 1A B 1 Fereastra serologica a Perioada a doua 2 Perioada de latenta clinica b Perioada a patra

c) pudraj cu talc 11. Pneumonia de decubit se previne prin: a) gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi b) administrare de antibiotice c) administrare de chimioterapice 12. La bolnavul imobilizat, stimularea circulatiei cutanate se face prin: a) frictionarea zilnica cu alcool diluat b) frictionarea saptamanala cu alcool diluat c) frictionarea lunara cu alcool diluat 13. Atitudinea asistentei fata de pacientul imobilizat trebuie sa fie: a) indiferenta b) blanda c) violenta 14. Pentru acomodarea unui bolnav imobilizat la pat este nevoie de: a) atingeri repetate b) izolare c) rabdare, tact, educatie 15. Procedeele profilactice la bolnavul imobilizat, depind de: a) starea pacientului b) starea familiei c) starea asistentei medicale

4 - b ................,,,,,,,,,,,,........................... 1129 5 - c.................,,,,,,,,,,,,...........................8 - 119 Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos: Nr. intrebare Raspuns Bibliografie Nr. pagina 1 C Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1129 2 A.............,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................1130 3 B .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,............1130 4 A.................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...............1130 5 B .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,............1131 6 C.................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...................131 7 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.........1131 8 B................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,..........1131 9 C ................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........1132 10 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,....1132 11 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........ 1132 12 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.....1132 13 B ................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,..............1132 14 C ................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.........1132 15 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...1132 8. Pacientul seropozitiv, imobilizat la pat, necesita ajutor in practicarea religiei. 9. Hipertermia se combate prin impachetari reci, schimbate la 5. 10. Monitorizarea temperaturii pacientului seropozitiv se face numai dimineata. 11. Administrarea oxigenului se face numai la indicatia medicului. 12. Hidratarea parenterala cu glucoza 10% si vitamine se face numai la indicatia medicului. 13. Toaleta cavitatii bucale a pacientului seropozitiv se face doar cu ser fiziologic. 14. Prevenirea escarelor se face prin igiena, schimbarea pozitiei si a lenjeriei. 15. Asistenta medicala are nevoie de manusi in manevrele de ingrijire a pacientilor seropozitivi. 3 Primele manifestari ale bolii c Perioada a cincea 4 Manifestari produse de virusul HIV in organism d Perioada a treia 5 Infectii oportuniste e Prima perioada 2 Tratamentul sarcomului Kaposi b Chimioterapice si interferon 3 Tratamentul limfomului malign

2. AB

c Eritromicina 4 Tratamentul infectiei stafilococice d Ciprofloxacina

1 Tratamentul antifungic a Nistatin

5 Tratamentul infectiei cu salmonela e Tratament antivirotic

3. A B 1 Pneumocystis carinii a Cotrimoxazol + Sulfadiazina 2 Toxoplasma gondii b Cotrimoxazol 3 Giardia intestinalis Marcati cu x raspunsul corect : 1. Infectia HIV este produsa de: a) retrovirus b) treponema pallidum c) enterovirus 2. Perioada de latenta clinica la adultii infestati cu HIV este de: a) 6 12 luni b) 2 4 ani c) 5 10 ani 3. Rezistenta HIV la mediul extern este: a) crescuta b) slaba c) foarte crescuta 4. Virusul HIV poate fi izolat din: a) sange, sperma, secretie otica b) sange, sperma, secretie vaginala c) sange, secretie salivara, LCR 5. Una din infectiile oportuniste ce pot sa apara la bolnavii seropozitivi este: a) infectia bacteriana c Tiabendazol 4 Strongiloides stercoralis d Ampicilina 5 Hemophilus influenzae e Metronidazol + Furazolidon b) infectia reumatismala c) infectia ganglionara 6. Tratamentul infectiei bacteriene in SIDA se face cu: a) antivirotice b) antihistaminice c) antibiotice 7. Rolul profilactic in infectia HIV/SIDA revine: a) asistentei medicale b) consilierului c) psihologului 8. Primul test efectuat in suspiciunea infestarii HIV este: a) testul alergologic b) IDR la tuberculina c) testul ELISA 9. Protectia personalului medico-sanitar impotriva SIDA se face prin: a) vaccinare b) masuri preventive ca cele din hepatita transmisa parenteral c) protectie cu antibiotice

10. Gravidelor seropozitive, medicul le recomanda: a) intreruperea sarcinii b) continuarea evolutiei sarcinii c) cat mai multe nasteri 11. Masurile de protectie fata de caile de transmitere ale virusului HIV se refera la: a) folosirea obiectelor personale b) folosirea baii c) indepartarea donatorilor infectati 12. Evolutia infectiei cu virusul HIV se desfasoara in decurs de cel mult: a) 10 ani b) 5 ani c) 3 ani 13. O problema majora la pacientii cu SIDA o reprezinta: a) cresterea apetitului alimentar Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific BAREM DE CORECTURA Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos Nr. intrebare Raspuns Bibliografie Nr. pagina 1FIngrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Titirca L. 425 2 A 425 3 A 426 4A 426 5 A 426 6A 426 Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB 1. Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. pagina 1 - e Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu 455 2 - a .................,,,,,,,,,,,,,,.................455 3 - d.................,,,,,,,,,,,,,...................455 4 - b .................,,,,,,,,,,,,.....................455 5 - c ................,,,,,,,,,,,,.......................455 2. Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. pagina 1-a Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu 458 2-e .................,,,,,,,,,,,,........................... 458 3 - b .................,,,,,,,,,,,,.............458 4 - c............,,,,,,,,,,,,....................458 5 - d ................,,,,,,,,,,,,..............458 3. Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. pagina 1 - b Puericultura si pediatrie Marcean si

b) febra c) cresterea apetitului sexual 14. Izolarea pacientului cu SIDA este cauzata de: a) lipsa banilor b) lipsa locuintei c) lipsa sustinerii sociale 15. Primul obiectiv al asistentei medicale, in cazul unui pacient cu SIDA, este: a) ameliorarea confortului pacientului b) orientarea in timp si spatiu c) indepartarea depresiei

7F 426 8A 426 9 A 427 10 F 227 11 A 427 12 A 427 13 F 427 14 A427 15 A428

Mihailescu 459 2 - a 459 3 - e 459 4 - c 459 5 - d 459 Marcati cu x raspunsul corect : Nr. intrebare Raspuns Bibliografie Nr. pagina 1 A Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea 217 2 C Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu 455 3 B Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea 219 4 B Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea 219 5 A Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu 456 6 C Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu 458 7 A Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu 459 8 C Boli infectioase si epidemiologie 221 9 B Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea 223

10 A Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea 222 11 C Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea 222 12 A Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea 221 13 B Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Titirca L. 426 14 C Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Titirca L 426 15 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Titirca L. 426

Modulul 35 : Boli infecto-contagioase si nursing specific Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.Hepatitele virale sunt infectii cu manifestari hepatice (cu sau fara icter) produse de un grup de virusuri hepatotrope(A,B,C,D si E)care produc imbolnaviri oarecum asemanatoare si prezinta doua modalitati distincte de transmitere:una digestiva si alta parenterala. 2.Hepatita virala A (HVA)este cauzata de un enterovirus cu transmitere fecal-orala,evolueaza de regula favorabil cu vindecare si imunitate durabila. 3.Perioada preicterica dureaza de obicei 3-7 zile si niciodata nu lipseste. 4.Pe langa sindromul icteric,in hepatita virala se evidentiaza marirea ficatului care depaseste rebordul costal cu cativa cm. 5.Caile biliare,stomacul si duodenul,pancreasul sunt implicate in procesul infectios. 6.Hepatomul sau cancerul primar hepatic nu reprezinta ultimul stadiu evolutiv in infectia persistenta cu virus hepatic B si C. 7.Corticoterapia in hepatita acuta virala este privita ca o medicatie adjuvanta,cu rol patogenic si simptomatic si cu indicatii limitate la forma severa si la forma prelungita. 8.Profilaxia specifica se face in hepatita A prin imunizare pasiva cu imunoglobuline Asociati termenii din cele 2 coloane Marcati cu x raspunsul corect : 1.Hepatita virala A (HAV) se transmite pe cale: a) fecalo-orala b) contact sexual c) parenterla 2.Virusul hepatitei B este prezent: a) in saliva, lichidul seminal si sange b) pe tegumente c) pe regiunile paroase 3.Essentiale, Metaspar, Aspatofort, Silimarina sunt medicamente cu efect: a) laxativ b) hepatoprotector c) antialgic 4.Pentru scaderea amoniemiei, se administreaza in perfuzie lenta, intravenoasa, solutii care contin: a) arginina, sorbitol b) insulina c) aminoacizi 5.Dupa diminuarea icterului, pentru inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui flux biliar crescut se pot administra: a) sedative b) coleretice c) antibiotice 6.In perioada de ascensiune a icterului este indicat in toate cazurile: a) repausul Modulul 35 : Boli infecto-contagioase si nursing specific BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-166 2. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-166 3. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 4. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-170 5. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-170 6. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-173 7. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-175 8. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176 9. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176 10. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176 11. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176

standard(Gamaglobulina)in doza de 0,1-0,3 ml/kg corp. 9.Imunizarea activa se face cu vaccin continand Ag HBs obtinut din sangele purtatorilor,supus unor complexe procedee de purificare si concentrare. 10.Vaccinarea antihepatita B este recomandata de OMS nu numai persoanelor cu risc mare de imbolnavire,ci si tuturor sugarilor. 11.Vaccinarea anihepatita C se face cu vaccin antihepatita C. 12.Nu toate cazurile de hepatita cronica si de ciroza sunt urmarea infectiei cu virusul hepatic B 13.Virusul hepatic B este prezent in saliva si in lichidul seminal. 14.Transmiterea hepatitei B prin insecte hematofage(tantari,plosnite,etc) constituie o eventualitate posibila. 15.Transmiterea transplacentara este posibila mai ales cand gravida face o hepatita virala acuta de tip B in cursul sarcinii. 16.In hepatita A contagiunea se face prin contact direct sau indirect in conditiile unor deficiente de igiena personala,comunala si alimentara.

b) consumul de lipide de origine animala c) consumul de sucuri carbogazoase 7.Cunoastera profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea: a) hemoleucogramei b) ionogramei c) imunoglobulinelor 8.Hepatita cronica survine in proportie de: a) 30% dupa hepatita de tip A b) 40-50% dupa hepatita de tip C c) 60% dupa hepatita de tip E 9.Starea confuzionala, delirul si halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa caracterizeaza: a) coma de gr I b) coma de gr II c) coma de gr IV 10.Un semn clinic negativ, dar de mare importanta diagnostica in hepatita virala, in faza icterica este: a) hiperpirexia b) absenta febrei c) febra ridicata 11.Incubatia in hepatita B este de: a) 2-6 saptamani b) 1 1 - 6 luni c) 2-23 saptamani

12. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-173 13. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 14. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 15. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 16. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-168 Asociati termenii din cele 2 coloane Marcati cu x raspunsul corect : 1. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-167 2. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-169 3.b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-175 4. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-175 5. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-174

6. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-174 7.c.- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-173 8. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-173 Modulul 37 : Boli metabolice,de nutritie si nursing specific Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Asociati termenii din cele 2 coloane Marcati cu x raspunsul corect : 1.Care dintre principii nutritivi se vor administra diabeticului,cantariti: a) hidratii de carbon b) lipidele vegetale c) proteinele 2.Care din urmatoarele simptome le intalnim in diabetul zaharat: a) polifagie, polidipsie, poliurie b) polipnee, tahicardie, polifagie c) puls saltaret, polidipsie, apnee 3.Diabetul zaharat se caracterizeaza prin: a) hiperglicemie si glicozurie b) anemie c) cresterea transaminazelor 4.Regimul alimentar indicat in diabetul zaharat este: a) hiperglucidic, hipolipidic b) hidrozaharat, normoprotidic c) hiperprotidic, hipoglucidic 5.Antidiabeticele orale se folosesc in tratamentul: a) diabetul zaharat tip . b) hipoglicemii c) diabet zaharat tip . Modulul 37 : Boli metabolice,de nutritie si nursing specific BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Asociati termenii din cele 2 coloane Marcati cu x raspunsul corect : 1. a Medicina interna Cornrliu Borundel - 717 2. a Medicina interna Cornrliu Borundel - 712 3. a Medicina interna Cornrliu Borundel - 711 4. c Medicina interna Cornrliu Borundel - 717 5. c Medicina interna Cornrliu Borundel - 723 Modulul 45 : Ginecologie si nursing in ginecologie Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. Depistarea fibromului uterin se face in general la 30 de ani. 2. Fibroamele uterine sunt mai frecvente la negrese decat la femeile albe. 3. Dupa menopauza, cresterea fibroamelor uterine inceteaza. 4. Fibroamele de corp uterin sunt cele mai rare. 5. Cel mai frecvent simptom in fibromul uterin il constituie hemoragia. 6. Peste 50% din femeile cu fibromatoza uterina prezinta semne functionale de natura urinara. 7. Histerometria arata alungirea si deformarea cavitatii uterine. 8. Histerografia permite evidentierea fibroamelor extracavitare. . Asociati termenii din cele 2 coloane 1. A B 1 Menoragie prelungita a Tumora de ovar 2 Dismenoree b Chist dermoid 3 Continut grasos 2. A B 1 Menoragie a Sangerare uterina 2 Leucoree b Durere la urinat 3 Tuseu vaginal c Scurgere apoasa

9. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-172 10. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-170 11. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-169

6.Insulina este indispensabila in: a) diabetul de tip . b) hipoglicemii c) diabetul de tip . 7.Insulina se va injecta de 3 ori pe zi : a) cu 15 minute inaintea fiecarei mese principale b) cu 60 de minute inaintea meselor principale c) la 30 de minute dupa mesele pricipale 8. O u.i. de insulina obisnuita echilibreaza: a) circa 2 gr glucoza b) 20 gr glucoza c) 10 gr glucoza 9.Se contraindica tratamentul cu insulina lenta la: a) copii si adolescenti b) adulti c) varstnici 10.La varstnicii care au complicatii renale, tratamentul antidiabetic se conduce: a) numai dupa valorile glicemiei b) dupa valorile glicemiei si glicozuriei c) dupa valorile glicozuriei

6. a Medicina interna Cornrliu Borundel - 721 7. a Medicina interna Cornrliu Borundel - 721 8. a Medicina interna Cornrliu Borundel - 722 9. a Medicina interna Cornrliu Borundel - 722 10. a Medicina interna Cornrliu Borundel - 722 9. Local, fibromul uterin poate produce compresia vezicii urinare, uter, rect. 10. Torsiunea fibromului pediculat, genereaza tabloul abdomenului acut chirurgical. 11. Infectiile salpingiene sunt favorizate de fibroamele colului uterin. 12. Toate fibroamele uterine necesita interventii chirurgicale. 13. In hemoragiile mari, date de fibroame, ca hemostaza de urgenta se administreaza vit. K in perfuzie. 14. La femeile tinere, sunt preferate interventiile conservatoare de tipul histerectomiei totale. 15. Dupa varsta de 45 de ani se indica histerectomie totala cu anexectomie bilaterala c Chistadenoame seroase 4 Lichid clar d Chistadenoame mucinoase 5 Lichid transparent vascos e Fibroame uterine

4 Disurie d Urocultura 5 Infectie urinara e Examen clinic local b Masurarea cavitatii uterine 3 Colposcopie c Examenul trompelor, cu substanta de contrast 4 Biopsie de endometru d Examenul endoscopic al colului uterin 5 Histerosalpingografia e Detectarea cancerului de col uterin b) reimplantarea de trompe c) indepartarea uterului in totalitate 9.Pregatirea locala pentru o interventie chirurgicala pe cale abdominala consta in: a) regim alimentar b) montarea unei sonde vezicale permanente c) baie generala 10. Paloarea exagerata, postoperator, este semnul unei: a) hemoragii interne b) anemii prin lipsa de fier c) anemii prin lipsa vitaminei B 11. Mentinerea unui ritm alert al respiratiei este semnul unei: a) complicatii respiratorii b) complicatii renale c) complicatii pulmonare 12. Supravegherea pansamentului se urmareste: a) imediat dupa interventie, pentru depistarea deplasarii lui b) imediat dupa interventie, pentru depistarea sangerarii c) imediat dupa interventie, pentru depistarea permeabilitatii 13. Reluarea alimentarii post-operator se face: a) cu prudenta, fara o dieta severa b) imediat dupa operatie c) dupa 7-10 zile dela operatie 14. Mobilizarea post-operatorie se realizeaza: a) cat mai tarziu b) cat mai precoce c) dupa 2-3 saptamani dela operatie 15. La externarea pacientei, asistenta va reflecta asupra: a) tratamentului administrat b) obiectivelor propuse si rezultatele obtinute c) regimul igieno-dietetic

3. A B 1 Histerometrie a Chiuretaj uterin 2 Testul Lahm-Schiller Marcati cu x raspunsul corect : 1. In fibroamele uterine, sangerarea se caracterizeaza prin: a) menoragie prelungita b) menstruatie obisnuita c) amenoree 2. In tumorile uterine, durerea este: a) vie b) ca o jena c) puternica 3. In histerectomie problema principala a pacientei este: a) absenta menstruatiei b) cresterea libidoului c) alterarea imaginii de sine 4. Dupa histerectomie, unul din obiectivele de mai jos vizeaza: a) revenirea la o viata normala de cuplu b) neacceptarea limitelor c) neacceptarea noii imagini corporale 5. Pentru scaderea fricii de operatie, interventia asistentei consta in: a) depistarea precoce a tumorii b) incurajarea pacientei si insotirea acesteia la sala de operatie c) evitarea efortului fizic 6. La externare, asistenta recomanda pacientei operate sa evite: a) ridicarea de greutati si efortul fizic b) relatiile sexuale timp de 6-8 luni c) igiena locala si controlul medical 7. Interventiile chirurgicale conservatoare, in ginecologie, constau in: a) extirparea totala a ovarelor b) rezectia partiala a ovarelor c) extirparea trompelor 8. Printre interventiile mutilante, in afectiunile ginecologice, se numara: a) restabilirea permeabilitatii trompelor Modulul 45 : Ginecologie si nursing in ginecologie BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Nr. intrebare Raspuns Bibliografie Nr. pagina 1 F Ginecologie Nanu si Crisan 131 2 A...........,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.... 131 3 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,..................131 4 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,..................132 5 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...................135 6 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...................135

7 A ................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,..................136 8 F......,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...............136 9 A ................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...................137 10 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,....................137 11 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................138 12 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.............138 13 F ................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,....................139 14 F ................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...................139

15 A ..............,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...................... 139 Asociati termenii din cele 2 coloane 1. Nr.Intrebare si raspuns Bibliografie Nr. pagina 1 - e Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Titirca L. 179

2 - a Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 5 - c168 8 C Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Titirca L. 179 Marcati cu x raspunsul corect : Nr. intrebare medicali Titirca L. 182 3 - b Ginecologie Nanu si Crisan 231 Raspuns Bibliografie 9 B Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 4 - c,,,,,,,,,,,,..................231 Nr. pagina 1 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre medicali Titirca L. 184 5 - d .......................... 231 179 10 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 2. Nr.Intrebaresi raspuns Bibliografie asistentii medicali Titirca L. medicali Titirca L. 185 Nr. pagina 2 B Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 11 C Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 1 - a Ginecologie Nanu si Crisan135 medicali Titirca L. 179 medicali Titirca L. 186 2 - c ........135 3 C Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 12 B Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 3 - e 135 medicali Titirca L. 179 medicali Titirca L. 187 4 - b137 4 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 13 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 5 - d 136 medicali Titirca L. 180 medicali Titirca L. 187 3. Nr.Intrebaresi raspuns Bibliografie Nr. pagina 5 B Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 14 B Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 1 - b Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Titirca L. 180 medicali Titirca L. 188 medicali Titirca L. 167 6 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 15 B Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 2 - e ...............,,,,,,,,,,,,........................... 167 medicali Titirca L. 180 asistentii medicali Titirca L. 188 3 - d ................,,,,,,,,,,,,..........................167 7 B Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 4 - a .................,,,,,,,,,,,,...........................167 medicali Titirca L. 182 Modulul 47 : Puericultura,pediatrie si nursing specific Asociati termenii din cele 2 coloane 1) Nou nascut a) 18 respiratii/min 2) Un an b) 22 respiratii/min 3) 4 ani c) 44 respiratii/min 4) 10 ani d) 20 respiratii/min 5) Adolescent e) 25 respiratii/min 9. In glomerulonefrita acuta difuza factorul etiologic incriminat este streptococul B-heNotati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: molitic. 1. Pneumonia lobulara este intalnita de regula numai la cpoii de peste 3 ani. 10. Glomerulonefrita acuta difuza nu prezinta complicatii. 2. Pneumonia lobulara este determinata de: pneumococ, Haemophilus influenza, 11. Cauzele favorizante ale convulsiilor la sugari si copil pot fi: varsta mica, predispozitie Klebsiella pneumonia. familial, rahitismul florid, accidente cu implicarea craniului. 3. Tratamentul in pneumonia lobulara este cu 2-3 antibiotice in asociere. 12. Ca tratament anticonvulsionant se administreaza pe cale injectabila Diazepam I.V. sau 4. Cauzele favorizate de astmul bronsic la copil sunt: sezon rece, infectii frecvente acute Fenobarbital I.M. ale cailor respiratorii superioare, fumul, praful sau labilitatea emotional a unor copii. 13. Diabetul zaharat insulinodependent apare numai dupa varsta de 16 ani. 5. Insuficienta cardiac stanga prezinta urmatoarele simptome: dispnee, tuse seaca apoi 14. Diabetul zaharat infantile compensate se caracterizeaza prin debut insidious cu productive, cianoza, hipotensiune, oligurie, tahicardie edem pulmonara acut cardiogen. polifragie, polidipsie si poliurie progresiva stare de oboseala, slabira, uneori 6. In cazul bolii diareice acute la sugar nu este necesara efectuarea coproculturii si a pirodermite. ionogramei sanguine. 15. Singura complicatie este frecventa care poate sa apara in diabetul zaharat 7. Alimentatia sugarului cu B.D.A este cea mai recomandata varstei. insulinodependent este acidocetoza diabetic. 8. Infectiile tractului urinar (ITV) sunt mai frecvente la baieti decat la fete. Marcati cu x raspunsul corect : 1. Astmul bronsic allergic se manifesta prin urmatoarele simptome. a) Crize paroxistice cu debut brusc, de obicei in cursul noptii, dispnee expiratorie, wheezing, tuse la inceput seaca care devine productive eliminandu-se o secretie vascoasa albicioasa b) Tuse intense chinuitoare, seara atat in cursul zilei cat si al noptii, dispnee inspiratorie c) Tuse productive cu sputa serioasa-spumoasa copilul acuza jena retrostermaha, stare de oboseala 2. Tratamentul crizei de astm bronsic se face cu unul sau doua din categoriile de medicamente: a) Antibiotic, siropuri expectorante si oxigenoterapie daca este necesar b) Siropuri expectorante, desensibilizare specifica antipiretice, poli vitamine c) Miofilin, corticosteroizi, bronhodilatatoare, simpaticomimetice 3. In timpul crizei de ast bronsic asistenta medicala are urmatoarele actiuni: a) mentine copilul in pozitie culcata, il linisteste, inregistreaza frecventa respiratorie, administreaza sirop expectorant, aeriseste camera b) ridica si sprijina copilul in pozitie sezand, ofera tavita renala pentru captarea sputei, linisteste copilul, administreaza tratamentul prescris (miofilin sau bronhodilatatoare), il supravegheaza pana la incetarea crizei c) ridica si sprijina colipul in povitie semi-sezand, administreaza sirupuri expectorante si oxygen, indeparteaza alergenul la care copilul este sensibil 4. Bronhopleumonia este o boala caracteristica grupei de varsta : a) 4-6 ani b) 0-3 ani c) 7-8 ani 5. Bronhopleumonia este o boala respiratorie caracterizata prin: a) Debut brusc, febra si frison, dispnee harcata cu polipnee, geamat expirator, tiraj inter- si subcostal, tuse obositoare b) Debut brusc, febra moderata, tuse, anorexie, stare de agitatie c) Debut insidious, febra moderata, stare alterata, dispnee cu polipnee 6. In bronhopneumonie administrarea de oxygen se face cu debit de: a) 6-8 l/min b) 8-10 l/min c) 4-6 l/min 7. In cazul copiilor cu bronhopneumonie regimul alimentar va fi: a) Regim normocaloric, normosodat cu alimente solide b) Regim hipocaloric (2/3 ratie), desodat, mai ales lichide c) Alimente preferate de copil 8. Unele din cauzele insuficientei cardiace care tin de inima sunt: a) Cord prea lenes b) Cardiopatii congenital, endocardite, miocardite, pericardite c) Anemii se vere 9. Insuficenta cardiac de cause pulmonare este determinata de: a) Tuse productive cu expectoratie abundenta mucopurulenta b) Camera neaerisite, aer prea umed sau prea uscat c) Pneumopatii grave, pleurezii, pneumotorax 10. Cauzele sanguine ale insuficientei cardiac pot fi: a) Anemii severe, supraincarcare cu lichide perfuzate endovenos in exces b) Emoglobina si hematocrit normale, dar copilul bea lichide in exces c) Nu are legatura cu masa sanguine 11. Insuficitenta cardiac stanga se manifesta prin: a) Astenie, greturi, varsaturi, ceanoza b) Dispnee, ceanoza, durere care determina discomfort si ancsietate c) Dispnee care se agraveaza in timp cu crize nocturne, tuse cardiaca, tahicardie, cianoza 12. Edemul pulmonar acut este: a) O afectiunestrict pulmonara b) O marire de volum a plamanilor c) O forma supraacuta si grava a suferintei cardiac stangi 13. Edemul pulmonar acut se manifesta prin: a) Dispnee cu polipnee progresiva, tuse spastic, obositoare cu sputa rozata, raluli fine ascendente b) Dispnee, tuse productive cu sputa seromucoasa raluri crepitanta c) Dispnee cu bratipnee, apare la efort, tuse seaca, raluri ronflante 14. Insuficienta cardiala dreapta are ca simptome: a) Hipertensiune arterial, tahicardie oligurie, edeme, greata, varsaturi b) Jugulare turgescente, edeme declive, tahicardie, hepatomegalie dureroasa, scaderea tensiunii areteriale c) Edeme dimineata la sculare, tensiune arteriala normala, diureza crescuta, bradicardie 15. Investigatiile care se indica in insuficienta cardiac sunt: a) Cateterism cardiac, masurarea presiunii venoase, ecografie, masurarea tensiunii arteriale E.C.G b) Radiografie toracica E.C.G, ecografie cardiaca P.V.C, H.L.G c) Rezonanta magnetica nucleara, scintigrafie, oscilometrie, P.V.C 16. O indicatie majora de tratament in insuficienta cardiac este: a) Repaus absolute la pat in decubit dorsal b) Alternarea repausului cu activitati uzuale usoare c) Repaus absolutla pat in pozitie semisezandcu picioarele atarnate 17. Tratamentul insuficientei cardiac cuprinde 3 cateorii de medicamente: a) Cardiotonice (digitalice) + diuretice + antibiotice de protectie b) Diuretice + polivitamine + antitusive c) Polivitamine, antitusive, antibiotice de protective 18. Oxigenoterapia se indica in cazul ceanozei si a dispneei: a) Pe masca, tateter nazal sau sub clopot semi-etans si umidifiat b) Direct de la sursape cateter nazal c) Nu este necesar decat in cazul foarte grave 19. Pacientul cu insuficienta cardiaca va primi regim alimentar si hidric: a) Alimentatie si hidratare conform varsteai si dorintelor copilului b) Alimentative si hidratare conform varstei in cantitati mici si repetate c) Hidrozaharat si lactofainos, desodatin cantitati mici si repetate 20. Gastroenterita acuta se caracterizeaza prin: a) Scaune modificate (semilichide sau lichide), varsaturi (rare sau numeroase), stare generala alterata b) Scaune semiconsistente apetit diminuat colici abdominale c) Apetit diminuat colici abdominal stare generala buna 21. Cauzele infectioase bacteriene ale gastroenteritei acute sunt reprezentate de: a) Streptococ, stafilococ, pneumococ b) Escherichia, colii, shigella, salmonella c) Anotimpul cald si igiena defectuasa 22. Recoltarea coproculturii la copil se efectueaza : a) Din scaunul eliminat pe scutec sau in olita b) Cu ajutorul unei sonde Nelaton introdusa prin anus in rect c) Prin administrarea unui purgativ salin si recoltarea scaunului intr-un recipient curat si uscat 23. Semnele de dezhidratare acuta sunt: a) Uscaciunea tegumentelor si mucoaselor, pliu cutanat persistent, deprimarea fontanelei anterioare la sugar, oligurie b) Tegumente si mucoase roz, pliu cutanat de 4 centimetri, fontanela cutanata de 1 cm, oligurie c) Tegumente cu eritem fesier, pliu cutanat elastic, sete accentuata, oligurie hidratarea se face pe cale orala 24. In gastorenterita acuta tratamentul consta in: a) Dietoterapie (in functie de varsta, alimentatia anterioara si tablu clinic) si tratament etiologic (antibiotic si chimioterapice) b) Dietoterapie (alimentatia anterioara) si hidratare cu ceai administrat oral c) Tratament injectabil in functie de antibiograma, dozat in functie de greutatea si varsta copilului 25. Glomerulonefrita acuta difuza este determinate la distanta prin antigene si toxine de infectia cu: a) Stafilococ b) Streptococ B-hemolitic c) Colibacil 26. Cauzele favorizante in glomerulonefrita difuza sunt: a) Varsta sub 3 ani, frigul afectiuni pulmonare repetate b) Varsta de 3 ani, frig, infectii repetate ale tractului urinar c) Varsta peste 3 ani, frig, angine repetate mai ales cele pultacee 27. Semnele care caracterizeaza glomerulonefrita acuta difuza sunt: a) Edeme palpebrale si ale gambelor dimineata la sculare, hematurie macroscopica, oligurie hipertensiune arterial b) Edeme declive care apar in cursul zilei oligurie uneori cefalee greturi, dureri lombare c) Edeme declive, dureri lombare, oligorie, dispnee 28. Examenele de laborator ale urinii efectuate pentru stabilirea diagnosticului de glomerulonefrita acuta difuza arata: a) Urocultura sterila, sumar de urina in limite normale b) Blicozurie moderata, urocultura sterila, proba Addis-Hamburger normal c) Sumar de urina-albumina, norfin, in sediment hmatii in masa- proba AddisHamburger si Stansfeld-Webb modificate 29. Analizele de sange sunt modificate in glomerulonefrita acuta difuza astfel: a) VSH, glicemie, titrul de anticorpi, natremia b) VSH, ASLO, retentia azotica (uree, acid uric) c) VSH, calcemie, magneziemie 30. In glomerulonegrita acuta difuza tratamentul prevede in afara medicatiei: a) Repaus la pat cat se mentin simptomele si urea crescuta, apoi repaus mentinut acasa b) Limitare activitatii fizice al domiciliu c) Diminuarea activitatii psihice 31. Trtamentul dietetic in glomerulonefrita acuta difuza este urmatorul pentru faza acuta: a) Normocaloric, hipolipidic de crutare a stomacului hidro-lacto-zaharat b) Normocaloric, hipoglucidic, hiposodat c) Desodat hidrozaharat fructe si legumepana la normalizarea urei si creatininei 32. Tratamentul medicamentos al glomerulonefritei acute difuze cuprinde urmatoarele categorii de medicamente: a) Antibiotic, vitamine si diuretice b) Antibiotic antistreptocotice, antihipertensive, diuretice c) Antibiotic sub forma de siropuri anti piretice, ceaiuri indulcite 33. Convulsiile se defines da fiind: a) Contracturi musculare involuntare tonice si clonice intense uneori pierderea starii

de constienta b) Contractuir musculare voluntare intense se mentine starea de constienta c) Atonie musculara cu pierderea starii de constienta 34. Convulsiile febrile pot aparea la copii de varste: a) 1-5 ani b) 0-1 an si 6 luni c) 3 luni 5 ani 35. Convulsiile febrile se manifesta astfel: a) Criza de contracture muculare tonico-clonice generalizate cu o durata de maximum 15 minute b) Contracture musculare cu o durata de 2-3 minute c) Contracture musculare pe toata durata starii febrile 36. In cadrul unor boli ale sistemului nervos central apar convulsii: a) Meningite, encefalite, traumatisme cranio-cerebrale, hidrocefalie de gravitate foarte mare b) In meningite encefalite hemoragii cerebromeningeale boli maligned gravitate moderata c) Nu apar convulsii in bolile S.N.C 37. Tratamentul crizei de convulsii se face cu: a) Vitamine, P.E.V cu S.G 5% 20 ml/ doza b) Diazepam i.v. lent 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital i.m. 10 mg/ kgcorp/ doza c) Diazepam 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital 10 mg/ kgcorp/ doza administrat per os 38. In timpul crizei de epilepsie asistenta medicala va pozitiona copilul: a) In decubit dorsal cu capul pe perna b) Il scutura usor si il apasa pe degetele de la maini c) Pozitie de decubit lateral si se previn loviturile de obiecte dure 39. Diabetul zaharat este boala: a) Pancerasului endocrine b) A intregii glande pancreatice c) A ficatului 40. Principalele cause ale diabetului zaharat sunt: a) Unele infectii microbiene repetate sau mostenirea genetic de la matusi si unchi b) Unele viroze (cu virus urlian virus gripal si Coxsackie) sau mostenirea genetica a rudelor de gradul I c) Infectii microbiene netratate la timp 41. Semnele diabetului zaharat infantile compensate sunt: a) Stare de oboseala, sete pe perioada sezonului cald, slabire b) Pofta exagerata de mancare crestere in greutate sete exagerata c) Pofa de mancare exagerata sete exagerata eliminari urinare abundente pierdere in greutate 42. Investigatiile de laborator care atesta diabetul zaharat sunt: a) Glicemia glicozuria tolerant la glucoza colesterolemia b) Glicemia colesterolemia V.S.H c) Glicozurie V.S.H, H.l.G 43. Complicatiie de temut ale diabetului zaharat sunt: a) Obezitatea infectiile cutanate glomerulonefrita acuta tulburari de refractie ale ochiului b) Infectii cutanate litiaza renala sau biliaracu H.T.A, arterita c) Arterita retinopatie polinevrita 44. In diabetul zaharat sunt interzise alimentele bogate in mono- sau in zaharuri: a) Ciocolata, rahat, bomboane, struguri, curmale, pepene galben, siropuri b) Fragi, capsuni, piersici, banana c) Mamaliga, cartofi, fasole, lapte, cas 45. In diabetul zaharat se indica la discretie alimentele: Modulul 47 : Puericultura,pediatrie si nursing specific BAREM DE CORECTURA Asociati termenii din cele 2 coloane Puericultura si pediatrie pag 249 1. c 2. e Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. F pag 237 2. A pag 238 3. A pag 239 4. A pag 233 5. A pag 266 Marcati cu x raspunsul corect : 1) a) pag 233 - Puericultura si pediatric 2) c) pag 234-235 _ 3) b) pag 248 4) b) pag 237 5) a) pag 238 6) c) pag 240 7) b) pag 240 8) b) pag 265 9) c) pag 266 10) a) pag 266 11) c) pag 266 12) c) pag 267 13) a) pag 267 14) b) pag 267 15) b) pag 267 16) c) pag 268 17) a) pag 268 18) a) pag 268 19) c) pag 269 3. b 4. d 6. F pag 280 7. F pag 281 8. F pag 314 9. A pag 316 10. F pag 319 11. A pag 342

a) Paine, gris, orez, morcovi b) Stafide, caise, must, bere, urda c) Sunca, peste, vasa, conopida, ardei gras, loboda 46. Pacientului cu diabetz zaharat i se recomanda un regim alimentar zilnic divizat astfel: a) 3 mese pe zi cu mai multe glucide dimineata si mai putine seara b) 3 mese si 2 gustari echilibrate in continut de hidrati de carbon c) 3 mese principale principale iar hidratii de carbon continuti in cele 2 gustari 47. Pentru injectia cu insulin calea de administrare este: a) Intramusculara b) Intradermica c) Subcutanat 48. Acidocetoza diabetica apare in caz de: a) Abuzuri alimentare neglijarea tratamentului sau imbolnaviri intercurente b) Abuzur alimentare la care a fost adaptata cantitatea de insulina c) Respectarea alimentatiei si a tratamentului 49. Acidocetoza diabetica (coma hiperglicemica) se manifesta prin: a) Ddiminuarea diurezei, oboseala, manifestari digestive dureri abdomninale, halena acetonica, tensiune arteriala scazuta b) Oboseala, manifestari digestive, tensiune normala c) Stare de oboseala, cefalee, paloare marcata, tensiune normal, diureza normal 50. Problel de laborator ale pacientului cu acidocetoza diabetica au urmatoarele valori: a) Glicemie 100-150 mg/dl, glucoza in urina in limite normale, hipercolesterolemie, ionograma plasmatica usor modificata b) Glicemie 300 mg/dl, glucozurie masiva, corpi cetonici in sange si urina, ionograma modificata, pH sanguin scazut c) Glicemie pana la 150 mg/dl glicozurie usoara, pH sanguin scazut hipercolesterolemie 51. Pe toata durata tratamentului se va supraveghea si nota: a) Functiile vitale (R, P, T.A) culoratia tegumentelor, diureza, glicemia, glicozuria, cetoza b) Functiile vitale (R, P, T.A) coloratia tegumentelor, tranzitul intestinal, comportament c) Functiile vitale (R, P, T.A) H.L.G, V.S.H, tranzitul intestinal, pierderi de apa prin transpiratie 52. In acidocetoza diabetica alimentatia orala se va face: a) Pe toata durata tratamentului b) La 12 ore dupa initierea tratamentului c) La 24-48 ore de la initierea tratamentului 53. In cazul comei hipoglicemice simptomele sunt: a) Cefalee, stare de neliniste, transpiratii, febra, glicemie-glicozurie crescute, apetit normal b) Cefalee, tremuratur, paloare, foame intense, tahicardie, somnolent, pierderea starii de constienta, glicozurie disparuta crize convulsivante c) Cefalee, oboseala, somnolenta, glicemie-glicozurie ridicate, tremuraturi, apetit diminuat 54. In starile de rau hipoglicemic se administreaza copilului: a) O masa adecvata bolii b) Se instaureaza un regim mai drastic lipsit de glucide c) 10-15 g glucoza sau zahar 55. In diabetul zaharat insulinodependent repartitia pe mese si gustari a necesarului de calorii este: a) 30% mic de jun, cate 30% pranz si seara sic ate 5% fiecare gustare b) cate 20% mic de jun, pranz si seara, restul gustari c) cate 20% mic de jun si seara, 30% la pranz iar gustarile care 15%

5. a 12. A pag 342 13. F pag 409 14. A pag 409 15. F pag 412

20) c) pag 289 21) b) pag 279 22) b) pag 208 Proceduri 23) a) pag 208 - Puericultura si pediatric 24) a) pag 285 25) b) pag 316 26) c) pag 316 27) a) pag 318 28) c) pag 318 29) b) pag 319 30) a) pag 319 31) c) pag 320 32) b) pag 320 33) a) pag 339 34) c) pag 340 35) a) pag 340 36) a) pag 340-341 37) b) pag 342 38) c) pag 342 39) a) pag 408

40) b) pag 409 41) c) pag 409 42) a) pag 410 43) c) pag 410 44) a) pag 411 45) c) pag 411 46) b) pag 411 47) c) pag 411 48) a) pag 412 49) a) pag 412 50) a) pag 412 51) a) pag 413 52) c) pag 413 53) b) pag 414 54) c) pag 414

Modulul 53 : Oncologie si nursing in oncologie Marcati cu x raspunsul corect :