UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV FACULTATEA: DESIGN DE PRODUS SI MEDIU

PROIECT CHIMIE- FIZICA

MACSIM ANDREEA- DIANA SECTIA:INGINERIA VALORIFICARII DESEURILOR GRUPA: 17701

2011-2012

Cuprins
I.Notiuni introductive
................................................................................................................................3 -date necesare studiului termodinamic....................................................................7

II.Transformarea temperaturii de topire si de firbere in toate Scarile termodinamice ........7 III.Entalpia

1.Calcul in conditii standard ..........................................................................8 2.Aprecieri asupra stabilitatii compusilor obtinuti in comparatie cu alti compusi similari....................................................................................................................9 3.Determinarea dependentei entalpiei de reactie in functie de temparatura...........10 4.Particularizarea si trasarea grafica a dependentei entalpiei la 450K, 650K, si 950K pentru un mol de substanta principala respectiv 10kg de substanta principala ...............................................................................................11

IV.Entropia
1.Calcul in conditii standard......................................................................14 2. Aprecieri calitative asupra variaiei entropiei de reacie n condiii standard....14 3.Determinarea dependentei entropiei de reactie in functie de temparatura..........15 4. Particularizarea si trasarea grafica a dependentei entalpiei la 450K, 650K, si 950K pentru un mol de substanta principala respectiv 10kg de substanta principala ......................................................................................15

V.Energia libera Gibbs

1.Calculul in conditii standard....16 2.Aprecieri asupra spontenaitatii procesului sistemului izolat/neizolat. 16 3. Particularizarea si trasarea grafica a energiei libera Gibbs la 450K, 650K, si 950K pentu un mol de substanta principala respectiv 10kg de substanta principala................................................................................................17

VI.Afinitatea
-calculul afinitatii in conditii standard......................................................................20 1. Particularizarea si trasarea grafica a afinitatii la 450K, 650K si 950K pentru un mol de substanta principala respectiv 10kg de substanta principala .............................21

VII.Concluzii ..............................................................22 VIII.Bibliografie............................................................................................23

2

SnO2+SiSn+SiO2 I.Introducere Chimia-fizic este o stiin, compoziia studiat la grania dintre chimie, fizic, i matematic i care se ocup cu aplicarea legiilor fizicii, la studiul sistemului i transformrile fizico-chimice, fiind o generalizare a tuturor cunotinelor acumulate cantitativ n chimii preparative (chimia organic, chimia anorganic, i chimia molecular). Lucrarea de fa pune accent pe ramura de chimie-fizic legat de termodinamica chimic. Termodinamica chimic este o ramur a chimiei fizice ce se ocup cu studiul energetic al sistemului i a transformrilor fizico-chimice, stabilete condiiile de spontaneitate ale acestor transformri i caracterizeaz echilibrul chimic putnd determina condiiile n care o transformare decurge cu randament maxim. Staniul Generalitti: Staniul sau Cositorul este un element chimic din grupa a-IV-a principal a tabelului periodic de elemente.Acesta se simbolizeaz Sn i se gsete sub form de metal,aparinnd blocului de elemente p. Face parte din metalele neferoase mai scumpe, deoarece minereul sau principal( oxidul de staniu) se gsete n concentraii foarte mici. Pentru extracia 200g de minereu, e necesar exploatarea unei tone de pmnt. Staniul a fost prima dat aliat cu cuprul, obinndu-se bronzul. Proprietai fizice: - este un metal alb cu strlucire argintie, frecat ntre degete las un miros neplcut.
3

- dintre toate metalele de uz comun Sn are cea mai joas temperatur de topire. Proprieti chimice: numr de oxidare (oxid) -4,2 caracter bazic/acid amfoter electronegativitate 1,96 (Pauling-Skala)

Utilizri: Aparinnd grupei metalelor, cositorul are o temperatur de topire sczut, motiv pentru care este folosit n industria electrotehnic n aliaje de lipire a altor elemente metalice. Staniul este foarte maleabil, putnd fi uor laminat n foi subiri (staniol). Se ntrebuineaz la protejarea altor metale (de ex.: fierul, tabla alb) contra coroziunii; de asemenea, n multe aliaje: bronz, "metal de lipit" etc. Oxigenul Generalitti: Oxigenul este un element chimic din tabelul periodic avnd simbolul O i numrul atomic 8. Este un gaz. Oxigenul (O2) reprezint 21% din aer i este un element esenial pentru supravieuirea tuturor vietuioarelor de pe Pmnt. Exist totui bacterii care pot tri fr prezena oxigenului (de exemplu, bacteriile sulfuroase). Oxigenul este cel mai rspndit element de pe planet, gsindu-se att n stare liber ct i sub form de compui. n stare liber, oxigenul se afl fie sub form molecular n aer (21%), fie sub form de ozon (O3) n straturile superioare ale atmosferei. Oxigenul intr n compoziia unui numr mare de compui, att n substane organice (grsimi, proteine, zaharuri, alcooli) ct i n substane anorganice (apa, oxizi, silicai, carbonai, azotai, fosfai, sulfai etc.)

Proprietai fizice: Oxigenul este un gaz incolor, inodor, insipid i puin solubil n ap. Este de 1,1 ori mai greu decat aerul. Acesta se lichefiaza foarte greu la o temperatura de -183 C. Proprieti chimice: Toate reaciile cu oxigenul poart numele de arderi: Reacia cu nemetale: S + O2 SO2 Reacia cu unele metale O2 + 2Mg 2MgO 2Cu + O2 2CuO 3Fe + 2O2 Fe3O4 2Ca + O2 2CaO 4Al + 3O2 2Al2O3 Reacia cu unele substane compuse: CH4 + 2O2 CO2 + 2H2O Utilizri: Oxigenul ntreine viaa i arderea. Se utilizeaz n medicin, aparat autonom de respirat sub ap n circuit nchis pentru scafandri de lupt, albirea esturilor, sudur, tierea metalelor, sinteza acizilor, motoare, obinerea experimentelor. Oxigenul prezinta cei mai multi atomi. Siliciul Generalitti: Siliciul este un element chimic din grupa a IV-a a tabelului periodic al elementelor. Siliciul a fost prima dat identificat de Jons Berzelius n anul 1823.

Siliciul este foarte rspndit n natur, ns nu n stare liber,dei masa sa alctuiete 27,5 % din cea a scoarei Pmntului prin constituia silicat sub forma silicei (dioxidului de siliciu) i silicai cum ar fi mica, feldspatul, .a. Este al doilea element ca rspndire pe Pmnt, dup oxigen. Cuarul este forma cristalin stabil a bioxidului de siliciu, prezentndu-se n stare pur sub form de cristale incolore (cristal de stnc), precum i varieti colorate: ametistulviolet, citrinulgalben etc. Siliciul se gsete n graminee, n scheletul multor animale marine (diatomee i infuzori); dup moartea acestor animale, scheletele se depun pe fundul mrilor formnd kiselgurul sau pmntul de infuzori. Proprietai fizice: Siliciul cristalizeaz n sistemul cubic .Cristalele de siliciu sunt lucioase ,cenuii ca fierul ,mai dure dect acest metal (duritate 7 pe scara Mohs ) dar casante.Siliciul este semiconductor ; conductibilitate electric foarte mic la siliciul pur ,crete cu temperatura i cu coninutul n impuriti. Proprieti chimice: Reeaua cristalului de siliciu este de acelai tip cu a diamantului.Fiecare atom de siliciu este nconjurat tetraedic de ali 4 atomi la distan intratimica Si-Si de 2.34 A. Siliciul nu formeaza soluii fizice cu nici un solvent , asemanandu-se cu diamantul. La temperaturi joase siliciul este puin reactiv aa cum se prevede pe baz structurii sale.Siliciul amorf este mai reactiv dect cel cristalizat fiind mai fin divizat. Dintre elementele electronegative ,siliciul se combin ,la tempertura camerei numai cu florul cu care d tetrafluorur se siliciu Si .Cu florul i cu bromul ,siliciul reacioneaz la 500 grade formnd tetrahalogenurile respective. Utilizri: Siliciul este folosit ca materie prim n construcia dispozitivelor semiconductoare i n fabricarea celulelor solare. Compuii siliciului au diverse utilizri: argila i caolinul sunt materii prime pentru fabricarea

produselor ceramice i a cimentului, iar dioxidul de siliciu n fabricarea sticlei.

Date necesare studiului termodinamic: SnO2+SiSn+SiO2 SnO2 - dioxid de staniu; Si - siliciu; Sn staniu; SiO2 dioxid de siliciu. Tabel 1.Date termodinamice necesare studiului:

H entalpia de formare in conditii standard; S entropia de formare in conditii standard; a,b,c- capacitate calorice; Substanta Sn (solid) Sn (lichid) O2 (gaz) Si (solid) Si(lichid) SiO2(solid -alfa) SiO2(lichidbeta) SnO2(solid) SnO2(lichid) H Kcal/mol 1.69 55 11.5 71 0.15 2.04 11.39 75 S cal/mol*k 12.3 22 49.003 4.50 10.6 12.5 12.5 a b c Cal/mol*k Cal/mol*k Cal/mol*k 4.42 6.30 7.30 8.27 0.285 5.70 1.02 7.4 11.22 8.20 14.41 17.66 1.97 2.40 T (K) 505.1 2473 1683 2750 856 1883 1898 3200

II. Transformarea temperaturii de topire si de fierbere in toate scarile termodinamice. T(K)=T(C)+273,15

7

T(F)=9/5* T(C)+32 T(R)=9/5* T(C)+491,67 T(Re)=4/5* T(C)+0

Tabel 2.Puncte de topire si de fierbere ale compusiilor reactiei studiate: Nr.Crt Componenti Temperatura de topire Temperatura de (C) fierbere (C) 1 1630C 18001900 C SnO2 2 1413,9C 2899,9C Si 3 231,93C 2601,85C Sn 4 1600-1725C 2230C SiO2 Tabel 3.Exprimarea punctelor de topire si fierbere a substantelor din reactia studiata in diverse scari de temperatura: Nr.crt Component Temperatura de topire Temperatura de fierbere i T(K) T(F) T(R) T(Re) T(K) T(F) T(R) T(Re) 1 SnO2 1903.1 2085.3 3425. 1304 2073. 3272 3731. 1440 5 5 67 15 67 2 3 Si Sn 1687 505.08 2576.9 3 449.47 4 29123137 3036. 69 909.0 7 3371. 67 1131.0 8 185.54 4 1279.8 81379.8 3173 2875 5251 .80 4715 .30 4046 5711, 2319.9 47 2 5174. 2081.4 97 8 4505. 1784 67

SiO2

18731998

2503

III.Entalpia Entalpia este o functie totala de stare introdusa de principiul I al termodinamicii necesara pentru calculele energetice corespunzatoare transformariilor care decurg in conditii izobare, o marime energetica si

extensiva.Entalpia de formare (caldura de formare) este entalpia de reactie la formarea unui mol de substanta din elemente.Mai simplu poate fi definita drept efectul termic de formare a unui mol de substanta din elemente. Pentru o reactie entalpia unde H
0 f , 298
prod

0 H R , 298 = i H 0 , 298 prod j H 0 , 298 react f f i =1 j =1

- entalpia de formare a produilor [cal/mol]

H 0 , 298 react - entalpia de formare a reactanilor [cal/mol] f

i, j coeficienii stoichiometrici. [mol] SnO2+SiSn+SiO2

R , 298 =11.5-0.15+11.39-11.1=11.64 Kcal/mol H0

H0R,298 =11640 cal/mol >0 Reactie ENDOTERMA

2.Aprecieri asupra stabilitatii compusilor obtinuti in comparatie cu alti compusi similari Substanta pricipala este dioxidul de staniu, a carui stabilitate o vom compara cu cea a unor compusi prezentati mai jos:
Tabelul 4. Entalpiile standard de formare a principalilor compui [4] Nr. crt. 3 2 5 4 1 Substana SnO2(s) SnO(s) PbO2(s) CuO(s) Ag2O(s) SnO2 -138,8 H0R,298 Kcal/mol*k -138,8 -68,4 -66,12 -39,5 -19.11 SnO PbO2 CuO Ag2O
0 , 298 Hf

-68,4 -66,12 -39,5 -19.1

3.Determinarea entalpiei de reactie in functie de temparatura | (T=298K)

9

dH
0

0 R

= p dT c

c p 298 = a + b T +

c T2

a = i a prod j a react
i =1 j =1

a =(4.42+14.41)-(17.66+5.70)=-4.53cal/mol*k
b = i b prod j breact
i =1 j =1 n n

b =(6.30+1.94)-(2.40+1.02)=4.82cal/mol*k
c = i c prod j c react
i =1 j =1 n n

c =0 kcal/mol*k Cunoscand a, b si c putem calcula constanta de integrare IH:

IH = 2786.3 cal/mol*k

4.Particularizarea si trasarea grafica a dependentei entalpiei la 450K, 650K si 950K pentru un mol de substanta principala respectiv 10kg de substanta principala:
10

Pentru T=450K

a = i a prod j a react
i =1 j =1

a =(4.42+14.41)-(17.66+5.70)=-4.53 cal/mol*k
b = i b prod j breact
i =1 j =1 n n

b =(6.30+1.94)-(2.40+1.02)=4.82cal/mol*k
c = i c prod j c react
i =1 j =1 n n

c =0 kcal/mol*k
H
0 R ,T

= T a

T 298

T 2 b 2 T b 2

T 298

c T
T 298

+ R , 298 H0

2 450 298

R , 450 = T H0 a

450 298

c T
450 298

+ R , 298 H0

0 H R , 450 = 4,53 (450 298 ) +

4,82 (450 2 298 2 ) 0 + 11640 2

H0R,450= 284958.8 cal/ mol

Pentru T=650K
a = i a prod j a react
i =1 j =1 n n

a` =(7.30+14.41)-(17.66+5.70)=-1.65cal/mol*k
11

b = i b prod j breact
i =1 j =1

b` =(0+1.94)-(2.40+1.02)=1.94-2.42=-0.48cal/mol*k
c = i c prod j c react
i =1 j =1 n n

c`=0cal/mol*k
650 298

0 R , 650

= T a
'

' T 2 b 2

650 298

' c T
650 298

+ R , 298 H0

0 H R ,650 = 1,65 (650 298 ) +

0.48 (650 2 298 2 ) 0 + 11640 2

H0R,650=-15897.8 cal/ mol

Pentru T=950K
H
0 R , 950

= T a
'

950 298

' T 2 b 2

950 298

' c T
950 298

+ R , 298 H0

0 H R , 650

0.48 (950 2 298 2 ) = 1,65 (950 298 ) + 0 + 11640 2

H0R,950=-184723 cal/ mol

Datele entalpiei pentru un mol de substanta sunt reunite in graficul urmator(graf.1).

12

B
400000

300000

200000

ENTALPIE

100000

-100000

-200000

-300000 200 300 400 500 600 700 800 900 1000

TEMPERATURA

Pentru 10 kg de substanta principala (Sn): Pentru a calcula entalpia de reactie a 10kg de substanta pricipala vom folosi formula:
H0R,T/10kg=n*H0R,T Unde: n = numarul de moli prezenti in 10kg Sn 1 mol............................MSn x mol............................10000

1mol118,7 xmol...10000 x=84,24 mol

13

H0R,298=11640*84,24=980553.6cal/mol*k H0R,450=284958.8 *84,24=24004929.312cal/mol*k H0R,650=-15897.8 *84,24=-1339230.672cal/mol*k H0R,950=-184723 *84,24=-15561062.52cal/mol*k

Datele entalpiei pentru 10kg de substanta sunt reunite in graficul urmator(graf.2).

2.0x10

ENTALPIA

0.0

-2.0x10

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

TEMPERATURA

IV. Entropia

14

1) Calcularea entropiei de reacie n condiii standard.

Entropia reprezint diferena dintre entropiile standard pentru produsele de reacie i entropiile standard pentru reactani. Prin urmare, pentru calcularea entropiilor de reacie se procedeaz la fel ca la calcularea entalpiilor de reacie din entalpiile de formare al substanelor participante.
S0 Pentru o reacie entropia, R , 298 , se calculeaz dupa formula:
0 S R , 298 = i S 0 , 298 prod j S 0 , 298 react f f i =1 j =1 n n

0 unde S f , 298 p rod - entropia standard de reacie a produilor

S 0 , 29 8react - entropia standard de reacie a reactanilor f

i, j coeficieni stoichiometrici [mol].

[ J mol K ] [ J mol K ]

SnO2+SiSn+SiO2
R , 298 =(12.3+10.6)-(12.5+4.50) S0

S0R,298 = 5.9 cal/mol*k

2. Aprecieri calitative asupra variaiei entropiei de reacie n condiii standard.
Stransf >0 => process posibil din punct de vedere termodinamic <0 => proces imposibil din punct de vedere termodinamic =0 => procesul nu are loc deoarece nu poate fi controlat. n reacia studiat S>0 => proces posibil din punct de vedere termodinamic

3.Determinarea entropiei de reactie in functie de temparatura (T=298K)

15

S d = cp d ln T

SR,T=alnT+bT-

c +IS 2 T 2

SR,T= a ln298+b298+c(2982/2)+Is

a =(4.42+14.41)-(17.66+5.70)=-4.53cal/mol*k b =(6.30+1.94)-(2.40+1.02)=4.82cal/mol*k c =0 kcal/mol*k

Unde: IS- constanta de integrare IS =5.9-1462.1357 IS = -1456.2357 cal/mol*k

4. Particularizarea si trasarea grafica a dependentei entropiei la 450K, 650K si 950K pentru un mol de substanta principala respectiv 10kg de substanta principala:

T=450K
SR,450= SR,298 +a*ln(450/298)+b(450-298)

a =(4.42+14.41)-(17.66+5.70)=-4.53cal/mol*k b =(6.30+1.94)-(2.40+1.02)=4.82cal/mol*k c =0 cal/mol*k

SR,450=5.9+(-4.53)*ln1.51+4.82*152 SR,450=5.9-1.86+732.64 SR,450=-728.6 cal/mol*k

T=650K
SR,650= SR,298 +a*ln(650/298)+b(650-298)

16

a` =(7.30+14.41)-(17.66+5.70)=-1.65cal/mol*k b` =(0+1.94)-(2.40+1.02)=1.94-2.42=-0.48cal/mol*k
c`=0cal/mol*k

SR,650=5.9+(-1.65)*ln2.18+(-0.48)*352 SR,650=5.9-1.28-168.96 SR,650=-164.34 cal/mol*k T=950K

SR,950= SR,298 +a*ln(950/298)+b(950-298)

a` =(7.30+14.41)-(17.66+5.70)=-1.65cal/mol*k b` =(0+1.94)-(2.40+1.02)=1.94-2.42=-0.48cal/mol*k
c`=0cal/mol*k

SR,950=5,9+(-1.65)*ln3,18+(-0,48)*652 SR,950=5,9-1,90-312,96 SR,950=-308,96cal/mol*k

Datele entropiei pentru un mol de substanta sunt reunite in graficul urmator(graf.3).

17

B
100 0 -100 -200

ENTROPIA

-300 -400 -500 -600 -700 -800 200

300

400

500

600

700

800

900

1000

TEMPERATURA

Pentru 10 kg de substanta principala (Sn): Pentru a calcula entropiei de reactie a 10kg de substanta principala vom folosi formula:
S0R,T/10kg=n*S0R,T Unde: n = numarul de moli prezenti in 10kg Sn 1 mol............................MSn x mol............................10000 1mol118,7 xmol...10000 x=84,24 mol

S0R,298=5.9*84.24=497.01 cal/mol*k
18

S0R,450=-728.6 *84.24=-61377.264cal/mol*k S0R,650=-164.34 *84.24=-13844.0016cal/mol*k S0R,950=-308.96*84.24=-26026.79cal/mol*k

Datele entropiei pentru 10kg de substanta sunt reunite in graficul urmator(graf.4).

B
10000 0 -10000 -20000

ENTROPIA

-30000 -40000 -50000 -60000 -70000 200

300

400

500

600

700

800

900

1000

TEMPERATURA

V. Energia libera Gibbs 1) Calcularea energiei libere Gibbs n condiii standard.

Energia liber Gibbs este o mrime energetic, unitile de msur pentru aceasta fiind: cal, kcal, J sau kJ. Este o mrime extensiv i o funcie termodinamic de stare, adic nu

19

depinde de drum, ci doar de starea iniial i final a sistemului i admite diferenial total exact functie de parametrii de care depinde. Energia liber se definete: G=HTS
G0 Pentru o reacie energia liber Gibbs, R , 298 , se calculeaz dupa formula:
0 0 0 G298 = H 298 T S 298

SnO2+SiSn+SiO2

G0298= 11640-298*5.9 G0298= 11640-1758.2 G0298= 9881.8cal/mol*k

2) Aprecieri asupra spontaneitii reaciei n sistem izolat

In capitolele anterioare am calculat:
R , 298 H0 R , 298 S0

= 11640cal/mol*k = 5. 9cal/mol*k

298 G0

= 9881.8cal

0 H0 S0 Deci: R , 298 >0, R , 298 >0, G 298 >0

Condiia termodinamicii de spontanitate a unui proces fizico-chimic n sistem izolate este

S0 ca S>0, n reacia studiat R , 298 = 5.9cal/mol*k deci procesul este posibil din punct

de vedere termodinamic n sistem izolat.

3. Particularizarea si trasarea grafica a energiei libere Gibbs la 450K, 650K si 950K pentru un mol de substanta principala respectiv 10kg de substanta principala:
Pentru un mol de substanta:

G0R,T=H0R,T-T*S0R,T

20

G0R,450 =284958.8-450*(-728,6)=-43046.2cal G0R,650 =-15897.8 -650*(-164,34) = -122718.8 cal G0R,950 =-184723 -950*(-308,96)= -478235cal
Datele energiei libere Gibbs pentru un mol de substanta sunt reunite in graficul urmator(graf.5).
B
100000

-100000

ENERGIA GIBBS

-200000

-300000

-400000

-500000

-600000 200 300 400 500 600 700 800 900 1000

TEMPERATURA

Pentru 10 kg de substanta principala (Sn): Pentru a calcula energiei Gibbs de reactie a 10kg de substanta principala vom folosi formula:
G0R,T/10kg=n*G0R,T

21

Unde: n = numarul de moli prezenti in 10kg Sn 1 mol............................MSn x mol............................10000 1mol118,7 xmol...10000 x=84,24 mol

G0R,298=9881.8*84.24=832442.83cal/mol*k G0R,450=-43046.2*84.24=-3626211.88cal/mol*k G0R,650=-122718.8 *84.24=-10337831.71cal/mol*k G0R,950=-478235*84.24=-40286516.4cal/mol*k

Datele energiei Gibbs pentru 10kg de substanta sunt reunite in graficul urmator(graf.6).

0.0

ENERGIA GIBBS

-2.0x10

-4.0x10

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

TEMPERATURA

22

VI) Calculul afinitii de reacie n condiii standard

Scderea energiei libere a sistemului cu lucrul maxim reversibil pe care un sistem poate s-l efectueze n cadrul unei transformri. Acest lucru maxim se numeste afinitate. A = -G Afinitatea de reacie este egl cu energia liber Gibbs luat cu semn schimbat, relaie valabil pentru procesele izobare.
0 A298 =-9881.8cal

Dup cum se observ, valoarea afinitii este pozitiva, deci reacia studiat este spontan. 1. Particularizarea si trasarea grafica a afinitatii la 450K, 650K si 950K

pentru un mol de substanta principala respectiv 10kg de substanta principala:

0450=43046.2cal 0650=122718.8

cal

0950=478235cal Datele afinitatii pentru un mol de substanta sunt reunite in graficul urmator(graf.7).
B
600000

500000

400000

AFINITATEA

300000

200000

100000

-100000 200

300

400

500

600

700

800

900

1000

TEMPERATURA

23

Pentru 10 kg de substanta principala (Sn): Pentru a calcula afinitatea a 10kg de substanta principala vom folosi formula:
A0R,T/10kg=n*A0R,T Unde: n = numarul de moli prezenti in 10kg Sn 1 mol............................MSn x mol............................10000 1mol118,7 xmol...10000 x=84,24 mol

A0R,298=-9881.8*84.24=-832442.83cal/mol*k A0R,450=43046.2*84.24=3626211.88cal/mol*k A0R,650=122718.8 *84.24=10337831.71cal/mol*k A0R,950=478235*84.24=40286516.4cal/mol*k

24

Datele afinitatii pentru 10kg de substanta sunt reunite in graficul urmator(graf.8).

4.0x10

AFINITATEA

2.0x10

0.0

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

TEMPERATURA

VII. Concluzii SnO2+SiSn+SiO2

R , 298 >0 H0

substana s-a format printr-un proces endoterm proces spontan la orice temperatur

R , 298 > 0 S0

298 > 0 procesul decurge spontan n sisteme izolate G0

0 A298 <0 procesul decurge lent

25

VIII. Bibliografie

1. Formule, tabele, probleme de chimie fizic; G. Niac, V. Voiculescu, I. Bldea, N. Preda; Editura Dacia, Cluj Napoca, 1984 2. Handbook of Chemistry and Physics, 47th Edition 3. Chimie general; Neniescu, Editura Didactic i pedagogic, Bucureti 1979 4. Curs de chimie fizic. Termodinamic; S. Paachia

26