Sunteți pe pagina 1din 13

SCHIZOFRENIA Un nou mod de viata

ASISTENT SOCIAL SABADUS IONUT SEBASTIAN

25.04.2009

CUPRINS
I. II.

DEFINITIE.................................................................................1 SIMPTOMATOLOGIE.............................................................2

III. CLASIFICARE......................................................................2 1. Schizofrenia dezorganizata ................................................2 2. Schizofrenia catatonica.......................................................3 3. Schizofrenia paranoida .......................................................3 4. Schizofrenia reziduala.........................................................4 5. Schizofrenia simpla ............................................................4 6. Schizofrenia nedeferentiata ................................................4 IV. TRATAMENT.......................................................................4
V.

BOLNAVUL SCHIZOFRENIC PREZENTAT PRIN OCHII SOCIETATII ........................................................................5

VI. NORMALITATEA DEFINITIE ......................................6 VII. SCHIZOFRENIA PRIN OCHII UNEI PERSOANE DAGNOSTICATE CU ACEASTA BOALA ......................7 VIII. PUNCTUL MEU DE VEDERE ...........................................9
IX. CONCLUZIA

........................................................................9

X. NOTA EXPLICATII .......................................................10

BIBLIOGRAFIE:

Asociatia psihiatrilor liberi din Romania, DSM IV Tr. 2000, Edit. Asociatia Psihiatriilor Liberi din Romania, 2003 FLORIN TUDOSE Florin Tudose, PSIHOPATOLOGIE SI ORIENTARI TERAPEUTICE IN PSIHIATRIE, Edit. Fundatiei Romania de maine, 2007 Martin Stefan, Mike Travis, Robin M. Murray, THE ENCYCLOPEDIA OF VISUAL MEDICINE SERIES An Atlas of SCHIZOPHRENIA, Edit. The Parthenon Publishing Group, 2002

Schizofrenia Un nou mod de Viata

I Definiie Din punct de vedere etimologic, cuvntul schizofrenie provine din skhizein = a despica, a rupe + phren = suflet, spirit. n manualul de diagnostic i statistic a tulburrilor mentale DSM IV, schizofrenia este definit ca o: Tulburare mintal care dureaz cel puin ase luni i presupune pentru cel puin o lun existena unei stri de boal (adic existena a dou sau mai multe simptome dintre urmtoarele: idei delirante, halucinaii, dezorganizarea vorbirii, comportament profund dezorganizat sau catatonic, simptome negative). Iniial denumit demena precoce pentru incapacitatea sever n funcionalitatea zilnic pe care o produce (demen) i avnd n mod tipic un debut n adolescen (precoce), schizofrenia este o boal a crei gravitate ar putea fi pe scurt caracterizat prin urmtoarele trsturi: Distruge coeziunea i unitatea contiinei i personalitii. Bolnavul este un suflet frnt care reflect realitatea ca o oglind spart (fiecare fragment altceva). Bolnavul pierde contactul vital cu realul (Minkowski). Are o frecven important 0.5-1% din populaie. Este o boal catastrofic denumit i Cancerul bolilor mintale. Are o mare probabilitate s rmn cronic. Are o rat de suicid de 10%. Schizofrenia este o boala psihica care apare in urma: unui soc emotional puternic, unui accident cu lovituri puternice in zona capului unui stil de viata epuizant: agitatie continua urmat de frustrare acumulata pe perioade foarte mari (cativa ani), loc de munca fara nici un fel de satisfactie profesionala, finaciara sau emotionala, conditii minime de trai, sau pur si simplu expunerea la un stres continuu fara momente de respiro, de relaxare daca in cadrul familiei a existat o persoana bolnava de schizofrenie, individul are sanse mari sa mosteneasca acesta boala; dar nu este obligatoriu, s-a dovedit

ca au existat persoane care au avut in cadrul familiei persoane bolnave de aceasta boala psihica si ei nu au mostenit-o. Mediul familial conteaza foarte mult, persoanele apropiate individului joaca un rol important, acestia fiind factorul cheie in declansarea bolii. Schizofrenia mai este numita si boala omului inteligent; asta datorita faptului ca debutul bolii are loc undeva intre 16-25 ani, exceptie fac parte formele de schizofrenie tardiva, varsta la care persoanele au acumulat si dezvoltat suficiente abilitati si cunostinte pentru a avea parte de o viata independenta. II Simptomatologia Simptomele generale care se pot indentifica la o persoana bolnava de schizofrenie sunt: Halucinatii: vizuale, auditive, tactile, olfactive, chinestezice; Existenta, aparitia unor idei delirante: de persecutie, de grandoare, mistice, de gelozie, somatice; Incoerenta de idei/salata de idei Incoerenta verbala (fraze care nu au nici un fel de continuitate, fiecare fraza fiind diferita fata de tema discutiei, intrerupte adesea de cuvinte care nu reprezinta nici o logica ex: afara ploua, ma simt rau ca nu am fost astazi pe la vecinu, parca ii prea multa lumina in camera asta si ma deranjeaza, tablou, dar de ce nu vine cu cana sa imi dea cafeaua aia o data.) Stare emotionala neadegvata situatie sau momentului in care se afla (ex: cineva isi spune necazul si el rade si vorbeste fara nici o logica; ....sau..... povesteste ceva ce are legatura cu trecutul lui, se plange ca nu are suficienti bani sa traiasca si rade in timp ce povesteste); Fobii legate de anumite lucruri sau locuri (frica accentuata si scapata de sub motiunea de cenzura, legata de masini, tramvaie, trafic, televizor, societate, etc.) Instabilitate emotionala si comportamentala. III Clasificare Din punct de vedere clinic Schizofrenia este de mai multe feluri: III. 1. SCHIZOFRENIA DEZORGANIZAT apare n adolescen/la oamenii foarte tineri; pare a fi mai frecvent la brbai; debutul n general brusc printr-o schimbare frapant a conduitei,cel n cauz devenind dezorganizat n gnduri i comportament. Dup cum sugereaz numele, aceast form clinic (denumit ntrecut schizofrenie hebefrenic) se caracterizeaz printr-o dezorganizare ideativ i comportamental masiv. Dezorganizare ideativ se traduce prin incoeren masiv, sever.

Pacientul trece brusc de la o idee la alta aa nct nu se nelege ce vrea s spun. Aceast incoeren nu este prezent doar la nivelul ideilor, ci i al cuvintelor spuse la ntmplare, fr legtur. Dezorganizare comportamental: pacientul este ntr-o continu deplasare, n micare, parc ar fi ntr-un fel de investigare. Pacientul pare dispus, amuzat, absolut detaat, de o bun dispoziie surprinztoare, prezenta unei stari de euforie inexplicabile. Sub aspectul coninutului comunicrii, el folosete cuvinte noi. Fondul su lexical conine: neologisme active cuvinte care aparin limbii respective/sau neologisme pasive folosirea de cuvinte auzite, al cror coninut nu-l stpnete, nu-i este cunoscut. Dup mai multe sptmni sau cteva luni, pacientul devine n mod treptat mai limitat n aberaiile lui verbale i comportamentale, tulburarea evolund treptat spre remisiune. Rezumnd, putem spune c indivizii care sufer de acest subtip de schizofrenie sunt frecvent incoereni, au o dispoziie neadecvat contextului situaional sau detaare afectiv. Prezint numeroase bizarerii de comportament. Vorbirea lor conine numeroase neologisme, expresii bizare, idei delirante. Totui, nu au un set sistematizat de idei delirante, neexistnd astfel o structur clar a patternului simptomatic. III. 2. SCHIZOFRENIA CATATONIC Este o form clinic caracterizat prin tulburri psihomotorii. n modelul clasic, pacientul este catatonic i prezint flexibilitate ceroas ceea ce presupune c este ca o statuie de cear, n general prezint mutism, iar atunci cnd este plasat ntro anumit poziie, va rmne n acea poziie pentru o lung perioad de timp. Extremele tulburrilor psihomotorii sunt, pe de o parte, starea n care pacientul este complet imobil, la cellalt pol situndu-se o forma maxim de agitaiepsihomotorie, o izbucnire a pacientului, care l face s fie extrem de periculos. n aceast form de schizofrenie se descriu negativisme active i pasive. Negativismul n schizofrenia catatonic este: depete disponibilitatea voliional a persoanei; el nu poate da curs invitaiei, ordinelor interlocutorului, nu se opune; ca dovad c este n imposibilitatea de a da curs unei comenzi n plan verbal sau motor, nici un mijloc de convingere/constrngere, nu poate da rezultate; negativismul alimentar este o problem de intervenie psihofarmacologic de urgen, viaa pacientului ajunge n pericol prin nealimentare. Alte trsturi cuprind manierisme, stereotipii, supunere automat.Dei aceast form se ntlnea frecvent n urm cu cteva decenii, azi este din ce n ce mai rar datorit interveniei rapide i eficiente a medicaiei neuroleptice. III. 3. SCHIZOFRENIA PARANOID Simptomele dominante ale acestei forme sunt ideile delirante de persecuie sau grandoare. Frecvent apar iluzii i halucinaii, cel mai adesea auditive, legate de cele mai multe ori de coninutul temei delirante.

Sub influena ideilor delirante, pacienii pot scrie memorii, denunuri, pot trece la msuri de aprare fa de presupusele ameninri, devenind astfel periculoi. Debutul schizofreniei paranoide tinde s fie mai trziu n cursul vieii dect la celelalte forme, iar trsturile distinctive mai stabile de-a lungul timpului. Trsturile asociate ideilor delirante i halucinaiilor sunt: anxietatea, furia, combativitate sau, dimpotriv, retragere social, ambivalena sau inversiunea afectiv. Aceti pacieni prezint rezultate puin modificate la testele neuropsihologice, avnd cel mai bun prognostic dintre toate formele clinice de schizofrenie. De asemenea, funcionalitatea ocupaional i capacitatea de a tri independent sunt superioare celor ale bolnavilor cu alte tipuri de schizofrenie. III. 4. SCHIZOFRENIA REZIDUAL Aceast form presupune c a existat n trecut cel puin un episod acut de schizofrenie, dar tabloul clinic actual nu prezint simptome psihotice pozitive notabile (ex., idei delirante, halucinaii, dezorganizare a vorbirii). Apare o retragere social marcat, aplatizarea afectului, abulie. Pot fi prezente idei excentrice sau bizarerii de comportament, dar ele nu mai sunt marcate. Halucinaiile i ideile delirante, atunci cnd apar, sunt puin frecvente i vagi. Dei indivizii cu acest pattern simptomatic sunt identificai ca avnd un subtip particular de schizofrenie, simptomatologia rezidual pe care o prezint face, de fapt, parte din evoluia acestei boli. III. 5. SCHIZOFRENIA SIMPL Aceast form clinic de schizofrenie nu se distinge printr-un element clinic semnificativ, caracteristic, ci printr-o gam larg de simptome negative: o scdere a capacitii voliionale; o scdere a capacitii de rezonan afectiv; o scdere pn la anulare a funcionalitii profesionale i sociale; o anumit detaare; o nsingurare, izolare; un comportament autist. III. 6. SCHIZOFRENIA NEDIFERENIAT desemneaz n general o categorie care cuprinde indivizii ce nu pot fi plasai n niciuna din categoriile precedente sau care ntrunesc criterii pentru mai mult dect o singur form clinic.ncercri mai noi de clasificare a schizofreniilor pun accentul pe tipul tulburrilor i pe aspectul cognitiv al acestora. Aceasta este clasificarea facuta din punct de vedere clinic, o clasificare facuta de catre medicii neuro-psihiatri. O persoana bolnava de schizofrenie este foarte greu de incadrat in una din aceste clasificari, deoarece de cele mai multe ori nu prezinta numai un anumit tip de simptome; acest fapt se datoreaza si complezitatii fiintei umane, tipului de

personalitate pe care acesta il are si experientei negative sau pozitive acumulata in urma anilor. IV. Tratament n ceea ce privete tratamentul psihosocial, sunt necesare strategii pentru intervenia eficient: Detecie i intervenie timpurie; Facilitarea farmacoterapiei; Tehnici de tratament n internare; Managementul stresului ngrijitorului; nvarea aptitudinilor traiului zilnic; Managementul cazurilor sociale; Tehnici educaionale i terapie familial; Intervenii cognitiv-comportamentale. Din pacate nici unul din tratamente nu vindeca aceasta boala. Acestea ajuta bolnavul sa treaca peste momentele de criza, diminuarea acestora, reducearea numarului de fobii si intensitatea acestora, acceptarea bolii si adaptarea bolnavului la noul mod de viata. V. Bolnavul schizofrenic prezentat prin ochii societatii. Din punct de vedere social, sau mai bine zis punctul de vedere al societatii in ceea ce priveste bolnavul psihic, aceste persoane sunt sunt vazute ca fiind indivizi periculosi posibili sau viitori criminali, infractori. Aceste persoane sunt marginalizate, excluse din societate, se incearca chiar negarea existentei lor, stigmatizate. Societatea, oamenii nu vor sa aiba contact cu acesti oameni, nu vor sa ii recunoasca ca fiind specimene umane, pur si simplu ii marginalizeaza, ii ignora in cel mai fericit caz. Dar sa nu uitam ca cei mai mari filozofi ai omenirii au fost diagnosticati cu diferite boli psihice, filozofi care au fondat conceptul de societate, de civilizatie si ceea ce inseamna sa fi civilizat. Societatea, oamenii din jurul bolnavilor de schizofrenie vad doar o mica parte din comportamentul bolnavului, de obicei , cei din jurul lui vad doar partea urata a acesteia, crizele care se manifesta diferit in functie de persoana, frustrarea acumulata dealungul timpului, frustrare care se revasa din pacate pe cei din jur. Ei vad o persoana care a avut candva ceva, dar care nu se stie din ce motive a cedat, si-a pierdut mintile, care nu mai este printre ei, o persoana care nu mai reprezinta nici un fel de interes, un accesoriu care s-a uzat si trebuie inlocuit. O persoana spunea ...nebunii deschid calea iar inteleptii o urmeaza. Bolnavii suferinzi de schizofrenie, in anumite situatii si sub supraveghere pot dezvolta aptitudini extraordinare, talente ascunse in mintea lor, care odata descoperite pot fi valorificate, indiferent de domeniul in care au fost descoperite.

Din pacate societatea uita ca acesti oameni au facut candva parte din anumite grupuri sociale, ca ei au avut o viata perfect normala pana in momentul debutului, ca acesta boala nu face diferente, ca oricine poate sa fie victima acestei boli. Cati dintre noi a vazut sau a avut contact vredata cu o persoana bolnava, diagnosticata de schizofrenie? Cati dintre noi cunosc astfel de persoane? Putine sunt persoanele care au avut contact direct cu aceste pesoane, care au interactionat cu ele, iar foarte putine sunt pesoanele care au incercat sa le ajute. Din aceasta cauza, filmele care au fost regizate pana in acest moment despre persoane diagnosticate cu schizofrenie, prezinta bolnavul psihic ca fiind pericolul numarul 1 al societatii. Acele filme din anii 50 cu sau despre nebuni sunt pur fantezie, fabulatii, chiciuri, nu au nici un fondament, dar... au contribuit la interpretarea cuvantului bolnav psihic, acest cuvand primind conotatii negative, acesta fiind folosit de catre populatie pentru a badjocori pe cineva, sau pentru a scoate in evidenta factorul periculos agresiv al unei persoane. Dar oare ce inseamna sa fii nebun? oare cum ii sa fii asa? Ce simti in acele momente de criza? Pentru a putea explica mai bine acest lucru, pentru a putea sparge acest mit creat de Hollywood vreau sa incercati sa definiti normalitatea. VI. Normalitatea - definite Ce inseamna sa fii normal? Oare cum ar trebui sa fii sau ce capacitati ar trebui sa ai ca sa fii normal? La aceasta intrebare au raspuns medicii neuro-psihiatrii: Normalitatea, adic sntatea, n cazul nostru cea mintal pare a fi o vast sintez, o rezultant complex a unei mulimi de parametri ai vieii organice i sociale aflai n echilibru dinamic, ce se proiecteaz pe modelul genetic al existenei individuale, nealterat funcional i morfologic, n istoria sa vital. Manifestarea acestei stri de sntate ar fi existena unei judeci i a unei viziuni realist-logice asupra lumii, dublate de existena unei discipline psihologice i sociale, pe fundalul bucuriei de a tri i al echilibrului introversieextroversie. (FlorinTtudose, Psihopatologie si Orientari Terapeutice in Psihiatrie)

CRITERII DE NORMALITATE (dup Ellis i Diamond) 1. contiin clar a eului personal 2. capacitate de orientare n via 3. nivel nalt de toleran la frustrare 4. autoacceptare 5. flexibilitate n gndire i aciunea 6. realism i gndire antiutopic 7. asumarea responsabilitii pentru tulburrile sale emoionale 8. angajarea n activiti creatoare 9. angajarea moderat i prudent n activiti riscante 10. contiin clar a interesului social 11. gndire realist 12. acceptarea incertitudinii i capacitatea de ajustare a acesteia 13. mbinarea plcerilor imediate cu cele de perspectiv Aceasta definitie si aceste criterii ale normalitatii la fel ca si conceptul de anormal sau nebunie sunt pur fictiune. O persoana nu are cum sa aiba toate aceste calitati in egala masura, asa ca , conceptul de nebunie este desfiintat. Acum ca am desfiintat acest concept si am lamurit termenul de normal as vrea sa va prezint mici fragmente din viata unui bolnav psihic diagnosticat cu schizofrenie. Schizofrenia prin ochii unei persoane diagnosticate cu aceasta boala S-a nascut in urma cu mai bine de 40 de ani, a fost un copil nascut sanatos, a copilarit la tara cu bunicii, ca majoritatea copiilor de pe acea vreme. S-a dezvoltat frumos, arminios, a terminat clasa a 8-a cu o medie foarte mare, peste 9.60, era copilul linistit al parintilor, un copil de incredere, cu o personalitate puternica, crescut si educat intr-un mediu ideal, zicea el prea frumos ca sa fie adevarat, a avut parte de unul dintre cele mai bune licee din orasul in care s-a nascut. A avut parte de cei mai frumosi ani de liceu pe care ii poate avea un adolescent. Nimic iesit din comun si nimic ce sa ii dea de gandit. A cunoscut o fata, normal , era varsta la care mai toata lumea se indragosteste. Pana aici totul pare in roz. Veni si vremea incorporarii, satisfacerea stagiului militar era obligatoriu pe vremea aceea. Si precum se obisnuia pe atunci a fost dus in partea opusa, cu cat mai departe de casa cu atat mai bine , cam asta era conceptia pe atunci. A avut parte de un comandant nu tocmai implinit in viata si satisfacut de progresul sau in viata, imi povestea pacientul cu un zambet ironic pe fata. A avut parte de 2 ani foarte grei in armata. Ajunge si ziua liberarii,... primeste o oferta din partea superiorilor, sa ramana in cadrul armatei, ca si angajat al ministerului de aparare (M.A.P.N). A acceptat, s-a insurat, totul era

frumos. La servici era o persoana respectata, impunatoare, dar.... se pare ca .... acel comandant de unitate neimplint si nesatisfacut a urcat in functie si ii devine superior. De aici incep sa se clatine toate. Apar probleme, cineva ii baga bete in roate, parca nimic nu ii bine, parca nimic din ceea ce face nu ii satisface pe superiori. Parca indiferent ce ai face nu poti sa faci fata la locul de munca. O tine asa mai bine de 8 ani din viata lui. Reuseste sa se transfere, scapa de acei superiori neimpliniti, ...dar a sarit din lac in put. La noul loc de munca ii mai rau. Mai mult stres, frustrare, furie acumulata. Acasa incep discutii, certuri, parca s-a format un cerc vicios, parca problemele nu se mai termina. Ea parca nu il mai suporta, sefii parca l-ar da afara, parca lumea se intoarce impotriva lui. Si vine si momentul culminant, ... dupa o cearta destul de serioasa cu nevasta, ea se hotareste sa se mute la mama ei. El,...a doua zi pleaca la servici, nimic iesit din comun, aceleasi discutii la servici, .... dar primeste un telefon, .... primeste veastea unui tragic accident, accident care s-a soldat cu victime, una dintre victime este declarata decedata, acea victima era copilul lui. Deocamdata nimik iesit din comun, de cate ori nu am vazut aceste lucruri in filme sau am auzit de la prieteni ca ei au avut prieteni care au patit ceva asemanator. Dar .... se intampla ceva, parca totul se intuneca, parca toata lumea se agita in jurul meu, cel de la telefon numa nu se mai opreste, parca rosteste intruna ca copilul meu a murit, lumea se uita urat la mine, incep sa aud totul ca un ecou care numa nu se mai termina, iar apoi dintr-o data o lovitura puternica in piept, doua zvacniri parca venite din interior de undeva si o durere inexplicabila ma rapune la podea. Pacientul, pune capul in pamant, .... trage o gura de aer si spune cu parere de rau de aici a inceput totul, aici s-a terminat totul. S-a trezit la spital dupa cateva zile de inconstienta. Cel putin asa zice el. Revine la servici. Prima zi de lucru, dupa externarea din spital,(externare care parca nu era la fel ca celelalte, era un spital pe care nu il mai vazuse, parca nu stia unde este, ce zi este, parca lumea se uita din ce in ce mai urat la el), prima zi din noul sa mod de viata. De la portarul de la intrare si pana la birou toti se uita urat la mine, parca se feresc de mine, zici ca as avea lepra. Incerc sa salut pe cineva pe coridor, dar mi se raspunde cu o privire urata, incruntata, parca i-as fi facut ceva. Ajung la birou, ...secretarul se uita foarte speriat la mine, intru in birou si..... ce sa vezi ... cineva statea pe scaunul meu ....la biroul meu.... cu gradele mele.... la dosarele mele. Si cand sa zic ceva .... o persoana care nu o mai vazusem pana atunci ... m-a prins de mana si mi-a spus sa ma duc in birou la seful meu ..... trebuia sa fiu instiintat. Din acest moment el a constiuentizat ca ceva nu este in regula cu el. A fost trecut in rezerva, pe motiv de boala. Si-a pierdut locul de munca. Nu intelege exact de ce, dar parca seful lui avea ceva personal cu el. Parca colegii il urmarea, sau mai corect spus fostii colegi. Parca toti vroiau sa ii faca rau. Merge la nevasta lui, un lucru perfect normal, dar de data asta ....era altfel. Cand incearca sa vb cu ea in casa la socrii ei, ea se sperie de el, socrii lui il

amenintau ca or sa cheame politia daca nu pleaca din casa lor. Suparat dar si un pic speriat merge la parintii lui. Acestia incep sa ii impuie capul cu fel si fel de nume de psihologi si psihiatrii, de tot felul de medicamente si solutii pentru boala lui. Care boala? .... el nu stia ca era bolnav. Este dus la tot felul de medici, urmeaza o serie de internari prin tot felul de spitale si sanatorii. Abia dupa aproape 10 ani de suferinta de la declansarea bolii incepe sa realizeze ca in timp ce el era la spital internat, in ziua in care a inceput totul, in ziua in care s-a trezit la spital dupa cateva zile de inconstienta el practic era traz. Dar nu in lumea noastra. El era intr-o lume imaginara. Practic facuse o criza de schizofrenie. Si datorita acestui fapt, el isi pierduse totul, inclusiv prietenii. Acum isi ia medicametele, si se simte mai bine. Dar acum, se simte singur. Nu mai are cu cine vorbi. Nu il mai asculta nimeni. Toata lumea se fereste de el. Parintii lui au murit, fosta nevasta si-a refacut viata si are copii cu actualul sot. El a ramas singur intr-o casa mare si pustie. La varsta de 50 de ani a acceptat ideea ca este bolnav, ca trebuie sa isi ia medicamentele, ca toate persoanele care vor sa ii faca rau sunt doar niste halucinatii, ca totul se intampla in capul lui. Ca nimic ce a trait si experimentat timp de 12 ani,(din momentul declansarii bolii pana in momentul cand si-a dat seama ca ii bolnav si a facut diferenta intre lumea reala, si lumea care era doar in imaginatia lui), nu era real. Se zice ca persoanele diagnosticate de schizofrenie au 2 lumi lumea reala, lumea in care ei sunt respinsi si stigmatizati, si, lumea lor imaginara, lume in care el este sanatos si are tot ce isi doreste. Parerea mea este ca el are o singura lume, o lume in care ii constient ca nu are nici un fel de viitor, ca lumea se fereste de el si lumea aceasta datorita modificarilor neuronale, este distorsionata si perceputa total diferit fata de noi. Dar asta nu il face criminal sau contagios. Este o persoana cu probleme la fel ca ori care alta, doar ca vede diferit lumea asta, reactioneaza diferit. Dar si el are sentimente si el are probleme si el ar vrea un loc de munca. Doar ca el nu mai are nici o sansa in aceasta lume civilizata. VIII. Punctul meu de vedere Din punctul meu de vedere schizofrenia este rezultatul sau mai bine zis produsul acestei societati civilizate avand ca fondament o malformare genetica. Sunt persoane care au avut ghinion in viata. Care indiferent ca au avut sau nu familia pe care si-au dorit-o, anumite circumstante create intamplator, sau voit de anumite persoane au fost ajutate de fondul genetic afectat intr-o oarecare masura de la nastere, a declansat aceasta boala. Sa nu uitam ca si ei sunt oameni, ca si ei au nevoi la fel ca si noi. Sa nu uitam ca este doar o boala, care daca este tratata cu medicatia corespunzatoare si pacientul este ajutat de catre o echipa specializata din cadrul spitalelor si institutiilor publice poate sa se adapteze la acest nou mod de viata. Pot fi

persoane care duc o viata normala, care au cercul lor de prieteni si persoane care probabil odata in viata te vor ajuta sau te-au ajutat si tu nici macar nu stii. X. Concluzia Si sa nu uitam ce este mai importan: ori cine poate ajunge bolnav psihic. Ori cine poate ajunge ca ei sau chiar mai rau. Bolile psihice nu fac diferente si nu tin cont de starea ta sociala sau financiara. Important este ca noi sa avem acele lagune, momente de respiro, momente in care ne deconectam de stresul din viata de zi cu zi si ne relaxam. Ne linistim, ne destindem atat fizic cat si psihic. Cea mai buna preventie pentru aceasta boala este un hobby, un lucru care ne place foarte mult si care ne relaxeaza indiferent care este acela.