Johann Heinrich Pestalozzi - mare educator elve ian

CONSTITUIREA PEDAGOGIEI CA TIIN LA NCEPUT DE DRUM

Amplificarea complexit ii fenomenelor sociale i politice la sfr itul secolului al XVIII-lea i nceputul celui de-al XIX-lea determin noi cerin e social-economice i, ca atare, noi schimb ri pentrucategorii tot mai largi de oameni i r spndirea cuno tin elor la niveluri de organizare social totmai diverse. Acest fapt impunea, la rndul s u, dezvoltarea i perfec ionarea acelor institu ii care se preocupau de preg tirea cadrelor didactice i implicit, de dezvoltarea teoriei i practicii pedagogice.n aceste condi ii, procesul de constituire a pedagogiei ca tiin autonom , cu un obiect propriu destudiu, cu un sistem conceptual i metodologic aparte, este stimulat i amplificat.Prin activitatea depus formare, r spund noilor cerin e marii teoreticieni ai educa iei: Johann Heinrich Pestalozzi, i prin lucr rile lor n aria acestei noi tiin e n nsistemul de nv mnt. Acesta din urm trebuia s asigure acum instruc ia elementar

Johann Friedrich Herbart,Adolph Wilhelm Diesterweg, Friedrich W. Froebel .a. - ntemeierea tiin ei educa iei pe natura uman (Johann Heinrich Pestalozzi) Elve ianul Johann Heinrich Pestalozzi (1746-1827) a fost unul dintre cei mai valoro icontinuatori ai concep iei teoretice a lui J.J. Rousseau cu privire la educa ia copilului.n plan practic, el merge mai departe dect Rousseau. Astfel, adunnd la propria munceasc pentru ase descurca n via . Este un prim nceput pentru el ca viitor mare pedagog, dar un nceput care ldesemneaz ca fiind primul care a realizat n mod practic mbinarea muncii productive cu instruc ia.El era convins c s r cia provine mai ales din lipsa cuno tin elor i nl turarea unuiasemenea neajuns i-ar ajuta pe oameni s munceasc mai ordonat i mai eficient.n anul 1780 Pestalozzi public o culegere de cuget ri intitulat Orele de sear ale unui sihastru n care continua ideea lui Rousseau despre educa ia conform cu natura, dar i exprim propriile convingeri cu privire la rolul familiei n educarea copilului, la orientarea primilor s i pa in via . Aceste idei le continu n romanul social Leonard i Gertruda i ndeosebi n lucrareaCercet rile mele asupra mersului naturii n dezvoltarea dezvoltarea i formarea sa ca fiin social : vrsta natural , social educa iei, ele trebuie s devin i moral . genului uman (1797). Aici el analizeaz cele trei mari stadii ale societ ii i ale individului n ferm unnum r de copii s raci sau vagabonzi, Pestalozzi i instruie te i i nva cum s

Aceste stadii se succed n conformitate cu ni te legi naturale,dar, prin for a omului i a

i stadii ale educa iei.. De i admira crea ia pedagogic a

nainta ului s u J. J. Rousseau, el critic concep ia acestuiacoform c reia veacul de aur al omenirii ar fi n trecut i nu n viitor. Manifestndu- i ncrederea n progresul moral al societ ii, el nu a ncetat niciodat s ac ioneze pentru asigurarea condi iilor necesare cre rii unui mediu favorabil instruirii i educ rii copiilor, preg tirii lor pentru munc i pentru via . Implicarea lui concret n conducerea institu iilor care asigurau instruirea copiilor s raci sau a celor afla i n dificultate (la Stanz sau la Burgdorf) a nsemnat i o cale, deosebit deeficient , de a- i verifica i preciza metoda de instruire.Acum se convinge de faptul c instruc ia copilului
1

trebuie s porneasc de la cele maisimple elemente pentru ca apoi s se insiste pe asimilarea unor cuno tin e tot mai complexe. Pentrua face cunoscute ideile sale pedagogice i experien a sa practic n domeniul educa iei, Pestalozzinfiin eaz propria sa coal care va fi punctul de plecare pentru nfiin area Societ ii amicilor educa iei. n anul 1801 nfiin eaz un Institut de educa ie i tot atunci public una dintre lucr rilecare l-au f cut cunoscut n ntreaga lume ca fiind un mare pedagog. Lucrarea se intitula Cum inva Gertruda copiii i ncerca s argumenteze rolul familiei i ndeosebi al mamei n formareacopilului pentru via . O scurt analiz a lucr rilor sale cu caracter pedagogic ne va da posibilitatea s re inemcteva concluzii cu privire la aportul pe care el l aduce la dezvoltarea teoriei i practicii educative: a) Omul, prin natura sa, nu este perfect; ca atare, el poate deveni astfel doar prin exercitareaunei influen e educative corespunz toare din partea societ ii. Influen nd modul n care sedesf oar educa ia la nivelul ntregii societ i, este posibil ca tendin ele negative ale naturiiumane s fie diminuate, iar cele pozitive s fie amplificate; b) Scopul educa iei l constituie dezvoltarea for elor interne specifice naturii umane. i pe credin Acestea pot fi dezvoltate numai dac activitatea educativ se fundamenteaz pe iubire ;c) For ele interne cu care natura l-a nzestrat pe om se dezvolt prin exerci iu. Acest lucru se varealiza printr-o gradare continu a sarcinilor ce trebuie ndeplinite; Exerci iilelibere sunt ntemeiate pe mi c rile naturale ale organismului, dar ele contribuie, ntro marem sur , la preg tirea pentru munc a tinerilor. El propune efectuarea unor mi c ri preg titoare pentru exercitarea diferitelor activit i care ar fi incluse ast zi n ceea ce numim gimnastic industrial ;e) Prin instruc ie se va asigura att acumularea unui volum ct mai mare de cuno tin e, ct idezvoltarea for elor psihice ale copilului. Ca atare, coala va trebui s ac ioneze att ndirec ia inform rii tinerilor, ct mai ales, a form rii acestora.n acest proces, intui ia joac , n concep ia sa, un rol hot rtor cu deosebire la copiii maimici. De pild , predarea t s foloseasc un anumit limbaj nainte de anv a s citeasc . Tot astfel, d) n dezvoltarea calit ilor fizice ale elevilor, un rol nsemnat l are educa ia fizic .

abecedarului trebuia s fie precedat de cunoa terea prin intui ie alucrurilor. Pe aceast baz copilul era nv nv rea scrierii trebuia s fie precedat de efectuarea unor exerci ii de desen care ar fi

completat cunoa terea de c tre copii a lucrurilor care inconjoar ; f) Educa ia moral trebuia ntemeiat pe via a afectiv a copilului. O asemenea concluzie nuera ntru totul original . Ea fusese exprimat , ntr-o form apropiat , de J. J. Rousseau. Dar daca la Rousseau se putea vorbi de posibilitatea unei educa ii morale abia dup vrsta de 15ani, pentru Pestalozzi acest fapt devenea posibil la o vrst timpurie.Cel mai simplu element care putea stimula dezvoltarea for elor morale ale copilului erasentimentul de dragoste fa de mama sa. Mai trziu, acest sentiment se va extinde i asupracelorlal i membri ai familiei, iar odat cu intrarea copilului la coal , el va sim i o apropiere i o pre uire i fa de
2

colegii s i. Extinzndu-se i mai mult, acest sentiment va constituifundamentul pe care se va cl di con tiin a apartenen ei sale la umanitate.Sentimentul de dragoste, odat dezvoltat, va sta i la baza dezvolt rii tendin ei copilului spreac iuni morale. Prin exercitarea unor astfel de ac iuni se dezvolt la copil disciplina,st pnirea de sine, sentimentul de ntrajutorare etc. Abia odat cu formarea deprinderilor morale se pot nsu i maximele morale, no iunile i regulile morale; g) Lucr rile sale cu caracter pedagogic sunt construite pe convingerea c , fundamental pentruformarea copilului pentru via este educa ia prin munc . nv area unei meserii eramisiunea principal a nv o preg tire practic : orice teorie despre profesie este insuficient dac nu e legat torului care va mbina, n mod obligatoriu, preg tirea teoretic cu

de practica efectiv , spunea Pestalozzi n romanul pedagogic Leonard i Gertruda; h) nv al ridic rii nivelului de cultur al acestuia. Pentru aceasta, Pestalozzi propunea canv putea apropia mai u or de ei.
-

torul, ca ndrum tor i formator al copilului, trebuia s fie i un ndrum tor al poporului, torii

rurali s fie recruta i din rndul s racilor pentru a cunoa te nevoile acestora i pentru a se

JOHANN HEINRICH PESTALOZZI (1746-1827), preocupat de o educa ie care s dezvolte

for ele interne specifice naturii umane, n lucrarea sa Cum i nva Gertruda copiii (1801) ajunge la concluzia c n domeniul educa iei intelectuale principalul accent ar trebui s fie pus pefunc ia formativ a oric rei instruirii si nunumai pe func ia ei informativ . Pentru aceasta, cel mai important aspect este acela de a-i nv a pe copiimetoda prin care urmeaz s fie cercetate lucrurile, ca de exemplu, cercetarea sistematic a aspectele lor cantitative (num rul) , apoi a formelor , pentru a se ajunge, n final, la descrieri teoretice (numele). Dincolo de problema discutabil a valorii acestei metode de cercetare, cert este faptul ideea unui nv important pentru orice educa ie colar mnt care s pun accent pe ini ierea elevilor n metodele de cunoa tere, si nu numai pe memorarea rezultatelor cunoa terii a r mas pn ast zi o idee

Observarea fenomenului educa iei, a a cum se manifest el ntr-un cadru restrns, al unor cazuri individuale (anumite tipuri de copii, familii, coli)- a fost metoda dominant n pedagogia clasic . Pe aceast metod s-au ntemeiatsistemele pedagogice ale lui JAN AMOS COMENIUS (1592- 1670), al lui JOHAN HEINRICH
PESTALOZZI (1746-

1827) preocupate de formularea unor teorii practice si a unor enun uri prescriptive, pornind de la datele observa iei directe. In cazul altorsisteme pedagogice clasice, observa iile personale ale cercetorului au fostinterpretate cu ajutorul unor principii generale de natur filozofic , psihologic sauetic , a a cum a fost n cazurile sistemelor pedagogice ale luiJ.J. ROUSSEAU (1712-1778) sau al lui JOHANN FRIEDRICH HERBART (1776-1841).

Teoria pedagogica

Elemente definitorii

Principii didactice promovate

Orientari pentni instruire

Metode de Lucrari cu instruire caracter didactic recomandate

Teoria lui Johann Heinrich

- convingerea ca toti oamenii pot fi instruiti - ideea ca omul trebuie dezvoltat ca ntreg, "trupul, spiritul si inima sa"

Pestalozzi (1746-1827), pedagog care a ncercat sa elaboreze o teorie stiintifica asupra educatiei, a elaborat bazele nvatamntului elementar si a realizat pentru prima data n istoria omenirii, mbinarea organizata a muncii

productive cu instructia, n

localitatea Neuhof.

- necesitatea - nvatamntul -.intuitia respectarii legilor elementar sa cladeasca naturii n procesul n mod sigur si - exercitiul educatiei, temeinic cunostintele si realizarea unei deprinderile educatii n necesare vietii si sa conformitate cu contribuie la natura, care sa dezvoltarea fortelor interne se desavrseasca si a dispozitiilor n scoala prin: copilului educatia fizica, - scopul instructiei pregatirea elementare este pentru munca, acumularea de catre educatia copil a intelectuala si cunostintelor morala ntemeiate pe experienta - respectarea senzoriala si particularitatilor formarea unui complex de individuale si de priceperi si vrsta ale deprinderi copiilor - recomanda ca n continutul instructiei - principiul elementare sa intre intuitiei disciplinele: citit, - principiul scris, socotit, desen, activitatii libere cnt, activitati - gradarea practice, treptata si gimnastica, elemente de succesiunea geometrie riguroasa n instructie

"Orele de seara ale unui sihastru" "Cum si nvata Gertmda copiii " "Metoda" " Cartea pentru mame" "Abecedaru l intuitiei "

" Cntecul lebedei"

Johann Heinrich Pestalozzi (1746-1827), a fost in aceeasi masura teoretician si practician pe taramul educatiei. A organizat si condus scolile de la Neuhof, Stanz, Burgdorf, Mnchenbuchsee si Yverdon. Dintre lucrarile sale scrise, le mentionam pe cele cu caracter didactic: Cum isi invata Gertruda copiii, Metoda, Cartea pentru mame si Abecedarul intuitiei sau cu privire la raporturile dintre masura si intuitie, Cantecul lebedei. Pedagogul elvetian a plecat de la aceeasi incredere in formarea omului. Dezvoltarea de ansamblu si tot mai inalta a acestor forte interioare ale naturii umane, catre o intelepciune umana pura, constituie scopul general al formarii chiar si a celor mai de jos oameni (J.H. Pestalozzi, 1959, pag. 228). Intreg sistemul sau pedagogic a avut in vedere increderea in formarea omului, optimismul. A fost condus de ideea ca omul trebuie dezvoltat ca intreg, trupul, spiritul si inima sa. A proiectat un invatamant elementar, care sa cladeasca in mod sigur si temeinic cunostintele si deprinderile necesare vietii si totodata sa ajute la dezvoltarea fortelor si dispozitiilor copilului. Educatia in conformitate cu natura, inceputa in familie, trebuie sa se desavarseasca in scoala prin: educatia fizica, pregatirea pentru munca, educatia intelectuala si morala. Scopul instructiei intelectuale elementare era acumularea de catre copil a cunostintelor intemeiate pe experienta senzoriala. In conceptia sa, in continutul invatamantului, respectiv al instructiei elementare, trebuiau sa intre cititul, scrisul, socotitul, desenul, cantul, activitatile practice, gimnastica, precum si elemente de geometrie. Pestalozzi a elaborat bazele generale ale invatamantului elementar, evidentiind rolul intuitiei, inteleasa nu numai ca percepere senzoriala a lumii, ci si ca mijloc de dezvoltare armonioasa a fortelor psihofizice ale copilului. Alaturi de principiul intuitiei si al activitatii libere, a formulat regula gradarii treptate si a succesiunii riguroase in instructie; de asemenea, cerea sa se respecte particularitatile individuale si de varsta ale copiilor. Considera ca scoala trebuie sa formeze la copil un anumit complex de priceperi si deprinderi si atribuia exercitiului un rol important. A supraestimat metoda de predare, sustinand ca de ea depinde in mare parte succesul. Gandirea didactica a lui Pestalozzi a ajuns si la noi prin Stephan Ludwig Roth (1796-1849), iar invatamantul elementar de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX, a fost organizat in spirit pestalozzian. Friedrich Adolph Wilhelm Diesterweg (1790-1866) a fost adept al lui Pestalozzi. A fost invatator si apoi profesor, conducator al unei scoli. Dintre studiile sale, amintim Despre educatie in general si despre educatia scolara in special si Indrumator pentru cultivarea invatatorilor germani. Sustinea principiul conformarii cu natura si principiul respectarii particularitatilor de varsta si individuale ale elevilor. A enuntat principiul conformarii cu cultura, prin care recomanda sa se tina seama de conditiile in care traieste copilul, de mediul din care face parte si de principiul activizarii.

Johann Heinrich Pestalozzi(1746-1827), n scut la Zurich (Elve ia), n decursul uneindelungate vie i a dus o lupt sus inut pentru binele i fericirea omenirii, la care el credea c se poate ajunge printr-o mai bun educa ie i instruc ie a tuturor copiilor. Via a lui Pestalozzi esteredat n chip magistral n epitaful gravat pe placa de pe mormntul s u: Salvatorul s racilor la Neuhof, Predicatorul poporului, n Leonard si Gertruda, P rinte al orfanilor la Stanz, Fondatorul colii populare la Burgdorf i Munchenbuchsee, La Yverdon, educatorul omenirii. Om, cre tin, cet ean! Totul pentru al ii, nimic pentru sine! Binecuvntat s fie numele s u! El acord un rol nsemnat educa iei n dezvoltarea for elor intelectuale, morale, fizice aflate nstare latent la copii. Pentru Pestalozzi, citadela adev ratei educa ii, focarul i coala umanit iieste familia. n familie, Mama ncepe opera educativ , asigurnd, cu deosebire, educa ia inimii icultivarea virtu ilor morale, care formeaz podoaba omului, a cet eanului, i a patriotului. Operafamiliei o continu coala.

Numai atunci cnd coala continu opera familiei, ea poate devenimijlocul eficient pentru educa ia copilului.Prin educa ia moral , dup Pestalozzi, se urm re te dezvoltarea for elor morale alecopilului, adic preg tirea lui pentru o via plin de demnitate i de dragoste pentru oameni. neducarea moral , educatorul trebuie s urm reasc formarea sentimentelor morale , n primulrnd, a dragostei pentru mam . Pe masur ce contactul copilului cu societatea se extinde,sentimentele trebuie s cuprind Familia, coala i apoi, treptat, ntreaga societate. Prin formareade idei morale i se arat copilului datoriile i ac iunile pe care trebuie s le realizeze. La acest else ajunge prin exemple, care dau i un impuls eficace pentru ac iune. Exerci iile morale constituie unul din mijloacele principale de formare a conduitei, deoarece, dup Pestalozzi, for amoral cre te prin exerci ii. n concep ia lui Pestalozzi, nv torul trebuie s aib multe calit i: preg tire tiin ific ididactic , spre

a putea transmite copiilor cuno tin ele sale, iubirea sincer fa de copii, a a ncts se simt p rinte al lor, pentru ca astfel s le stimuleze mai u or dezvoltarea for elor interioare, precum i o bun capacitate de organizare a muncii sale educative i studiul personal.

Principiul particip rii con tiente i active a elevilor n procesul de nv A fost formulat de c tre Comenius, Rousseau, Pestalozzi,U inski. Exprim necesitatea ca n procesul de nv realizeze n elegerea materiei de nv at i a motivelor nv capacit ile sale

mnt

mnt elevul s aib o atitudine con tient , s rii i s participe activ, angajnd toate

creatoare n procesul de nsu ire a cuno tin elor, priceperilor i deprinderilor.8 Acest principiu are fundamentul tiin ific n finalit ile educa iei i n legile procesului de Participarea con tient presupune: n elegerea clar i profund a celor nv ate; Sesizarea leg turilor cauz -efect, a sensurilor i semnifica iilor, rezolvarea problemelor; Folosirea creativ a cuno tin elor nsu ite anterior; Integrarea datelor cognitive n arhitectonica activit ii mintale proprii; realului 9; Posibilitatea de a construi noi structuri, plecnd de la o activitate de structurare a nv are.

n elegerea esen ei i importan ei sarcinilor i a temelor, a obiectivelor urm rite; L rgirea sferei n elegerii i la aspectele atitudinale ale elevului. nv area con tient presupune respectarea unor condi ii 10: cognitiv a) Cel ce nva trebuie s posede unele idei relevante la care trebuie s raporteze materialul. b) Cel ce nva trebuie s aib inten ia de a raporta noile idei la structura sa cognitiv ntr-un mod nearbitrar i substan ial. nv rii con tiente i se opune nv area mecanic , care are urm toarele caracteristici ipotetic . a) Materialul n sine trebuie s fie raportabil, n mod nearbitrar i substan ial, la o structur

a) materialul de nv at este lipsit de semnifica ie logic ; b) celui ce nva i lipsesc ideile relevante din propria sa structur cognitiv ;c) el nu are dispozi ia necesar unei nv
Bibliografie:
Mihai Stanciu: Pedagogie Pestalozzi, J.H. (1959), Orele de seara ale unui sihastru, n "Din istoria gndirii pedagogice universale", voi.I, pag. 228 Cucos C. Istoria pedagogiei . Idei si doctrine pedagogice fundamentale Editura Polirom, Iasi

ri con tiente.