Sunteți pe pagina 1din 17

ALTE DOCUMENTE

PROIECT LA POMICULTURA SPECIALA


agricultura

ANIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA "ION IONESCU DE LA BRAD" IASI FACULTATEA DE HORTICULTURA

MUNCA IN AGRICULTURA ERBICIDE UTILIZATE PENTRU COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURI PROTEJATE DE PLANTE LEGUMICOLE PORUMBUL - Zea mays L Caracteristicile pamantului ca factor de productie Concurenta pe pietele agricole Piata si pretul pamantului Cererea de produse agroalimentare Tehnologia de cultura a ardeiului RELANSAREA AGRICULTURII IN ROMANIA

- 2008 -

TEMA PROIECTULUI Infiintarea unei plantatii de nuc in judetul Suceava pe o suprafata de 17 ha.

A.MEMORIU DESCRIPTIV
1.Obiectivul si necesitatea proiectului
Influienta plantatiei de nuc are drept scop obtinerea unor productii corespunzatoare atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ de pe o suprafata de 3 ha. In vederea valorificarii acestora pentru consumul in stare proaspata, dar mai ales pentru prelucrarea miezului in cofetarii sau patiserii.Uleiul de nuca este foarte valoros fiind folosit in industria alimentara, in pictura, in cosmetica, in industria chimica. Plantatia de nuc din Falticeni - Suceava se infiinteaza datorita urmatoarelor considerate : - valorifica terenurile care pentru alte plantatii sau culturi sunt improprii cresterii si dezvoltarii lor. - pentru suplimentarea sortimentului de fructe. - in aceasta zona dispunem si de forta de munca necesara intretinerii plantatiei in vederea obtinerii unor productii mari. - inlocuirea vechilor plantatii cu altele noi si aplicarea unor tehnologii moderne. La baza infiintarii plantation de nuc sta proiectul de executie pentru intocmirea caruia sunt necesare studii complexe: topografice, hidrologice, pedologice, climatice, etc. Trebuie rezolvate si urmatoarele probleme: stabilirea sistemului de cultura, tipul de taiere, alegerea judicioasa a terenului pentru amplasarea in areale favorabile culturii, proiectarea lucrarilor hidroameliorative, organizarea terenului in unitati de exploatare, asigurarea conditiilor optime de mecanizare a lucrarilor, amenajarii antierozionale, pregatirea terenului in vederea plantarii.

2. Situatia geografica si administrativa a zonei


Din punct de vedere geografic statiunea este amplasata in Podisul Sucevei la 4820' latitudine nordica si 2620'longitudine estica, altitudinea fiind cuprinsa intre 250m si 420m.

Pe teritoriul regiunii Suceava se mai deosebesc doua mari provincii: Provincia muntoasa carpatica in partea vestica si Provincia platformei moldovenesti in est. Delimitarea intre cele doua unitati mari naturale este facuta de catre localitatile Straja pe Suceava, Margina pe Sucevita, Solca, Cacica, Paltinoasa pe Moldova, Malini si Rasca. Situatia geografica face ca, in limitele acestui teritoriu, sa-si dea intalnire elementele bioclimatice din centrul, estul si nordul continentului european. Pozitia nordica din cadrul tarii determina aici, un caracter mai racoros al climei, cu tot ansamblul de consecinte asupra structurii peisajului natural, pozitia pe longitudine atrage dupa sine predominarea influientelor climatice care caracterizeaza ecosistemele din jumatatea estica a tarii. Subliniem ca, in conditiile teritoriului judetului, individualizarea tipurilor de ecosisteme este determinata, in primul rand de etajare pe verticala (munti, dealuri, campii, piemonturi) si numai in al doilea rand de pozitia geografica. Raportat la marile unitati geografice ale tarii, litoralul judetului se suprapune partial Carpatilor Orientali si Podisului Sucevei. De la vest catre est, relieful inregistreaza o scadere treptata in altitudine, tipurile de forme orientandu-se in ,fasii cu directie nord-sud si, in general, paralele intre ele. Acest fenomen apare pregnant cu deosebire in regiunea muntoasa. Regiunea de podis este mai coborata, in medie cu 200m fata de cele mai estice si mai joase in culmi muntoase, fiind alcatuite din platouri structurale, versanti cu microrelief de alunecare, martori de eroziune si denudatie, vai asimetrice, depresiuni erozionale - denudationale, culoare morfologice de vale. Cele mai importante subunitati de relief din aceasta regiune sunt: Dealurile cismontane Marginea - Ciungi, Depresiunea Radauti, Podisul Suceava - Falticeni, Podisul Dragomirna, Depresiunea Liteni, Campia piemontana Baia, Culoarul Vaii Siretului. Cea mai inalta, dar si cea mai fragmentata subunitate de relief o constituie dealurile cismontane Marginea - Ciungi, in timp ce culoarul vaii Siretului, Campia piemontana Baia (situata in lungul vaii extramontane a

Moldovei), Depresiunea Radauti reprezinta zone cu relief neted, uneori terasat, si cu altitudinile cele mai coborate. In conditiile unui sistem rational de intretinere a solului precipitatiile satisfac din punct de vedere cantitativ si in mare masura situatia geografica face ca, in limitele acestui teritoriu, sa-si dea intalnire elementele bioclimatice din centrul, estul si nordul continental european. Pozitia Nordica in cadrul tarii determina, aici, un caracter mai racoros al climei cu tot ansamblul de consecinte asupra studierii peisajului natural, pozitia pe longitudinal atrage dupa sine predominarea influientelor climatice care caracterizeaza ecosistemele din jumatatea estica a tarii. Subliniem ca, in conditiile teritoriului judetului, individualizarea tipurilor de ecosisteme este determinata, in primul rand de etajare pe verticala (munti, dealuri, piemonturi, campii) si numai in al doilea rand de pozitia geografica. Raportarea la marile unitati geografice ale tarii, teritoriul judetului se suprapune partial cu Carpatii Orientali si Podisul Sucevei. De la vest catre est, relieful inregistreaza o scadere treptata in altitudine, tipurile de forme orientandu-se in fasii cu directie nord - sud si in general, paralele intre ele. Acest fenomen apare pregnant cu deosebire in regiunea muntoasa. Regiunea de podis este mai coborata, in medie cu 200m fata de cele mai estice si mai joase culmi muntoase, fiind alcatuita din platouri structurale, versanti cu microrelief de alunecare, martori de eroziune si denudatie, vai asimetrice, depresiuni erozino - denudationale, culoare morfologice de vale. Cele mai importante subunit de relief din aceasta regiune sunt: Dealurile cismontane Margijnea - Ciungi, Depresiunea Radauti, Podisul Suceava - Falticeni, Podisul Dragomirna, Depresiunea Liteni, Campia pie Montana, Campia piemontana Baia, Culoarul vaii Siretului. Cea mai inalta dar si cea mai fragmentata subunitate de relief o constituie deal rile cismontane Marginea - Ciungi, in timp ce culoarul vaii Siretului, campia pie Montana Baia (situata in lungul vaii extramontane a Moldovei), Depresiunea Radauti reprezinta zone cu relief neted, uneori terasat, si cu altitudinile cele mai coborate.

In conditiile unui sistem rational de intretinere a solului precipitatiile satisfac din punct de vedere cantitative si in mare masura si a repartiei pe fenofaze de vegetatie cerintele pomilor fara a fi nevoie de irigatii. Avand in vedere evolutia fenofazelor de vegetatie a pomilor in stransa corelatie cu factorii de mediu putin concluzia ca climatul zonei in care se incadreaza si statiunea ofera conditii bune pentru cultura. Terenul pe care este amplasata statiunea este reprezentativ pentru zona ce o deserveste, fiind fragmentat cuprinzand versantul sudic si prima terasa a paraului Somesul Mare, precum si prima terasa a raului Moldova cu pante cuprinse intre 7% si 42% iar pe alocuri cu exces de umiditate si alunecari de terenuri. Din suprafata totala a statiunii terenurile in panta reprezinta 88% iar platourile numai 12%.

3. Studiul factorilor social - economici


Judetul Suceava joaca un important rol economic si social - cultural al istoriei romanesti. Volumul sporit al investitiilor facute a asigurat un mijloc de productie largita a fondurilor fixe contribuind la crearea de noi locuri de munca in toate ramurile economiei, judetului si indeosebi in industrie, ceea ce a influientat atat diminuarea numarului populatiei ocupate in agricultura ca rezultat al mecanizarii pe scara larga a lucrarilor apicole cat si sporirea numarului de personal muncitor, care in are parte a fost asigurat cu forta de munca ocupata anterior in agricultura. Ridicarea gradului de concentrare a productiei industriale a determinat cresterea numerica a fortei de munca si mai ales a muncitorilor. Datorita progresului tehnico- stiintific, procesul de continua modernizare a economiei judetului si de adancire a diviziunii sociale a muncii, odata cu reducerea treptata a numarului ocupatiilor si meseriilor mestesugaresti traditionale si a celor ce necesita un grad de calificare inferioara, au aparut ocupatii si meserii noi, care cu o pregatire tehnica si profesionala de specialitate tot mai ridicata. In economia de la Falticeni, agricultura a dobandit trasaturile unei ramuri moderne, fiindu-I proprie o puternica baza tehnico - materiala fundamentala pe: mecanizare, chimizare, intinse lucrari de imbunatatiri

funciare. Au crescut productiile agricole, de asemenea, a sporit si dotarea cu masini agricole marindu-se astfel si suprafetele cu culturi agricole. Agricultura reprezinta o coroana de baza a productiei materiale.

4. Cracterizarea cadrului natural


Studiul climatic Etajarea relifului regiunii Falticeni - Suceava si structura eterogena a suprafetei teritoriului rezulta din cadrul de fragmentare a suprafetei, natura invelisului vegetal, tipului de sol, existenta iazurilor, a raurilor care in conditii asemanatoare creeaza microclimate locale. Clima pune amprenta destul de hotarator in evolutia solurilor, deoarece solurile care se formeaza in aceleasi conditii de clima, chiar daca difera roca, se formeaza acelasi tip de sol. Rezulta de aici ca zonalitatea solurilor si a vegetatiei reflecta zonalitatea regimului climei. La randul sau aceste elemente influienteaza asupra climei realizandu-se o interactiune reciproca. a) Temperatura Temperatura medie anuala scade de la est catre vest si de la sud catre nord. Cele mai ridicate temperaturi medii anuale au fost de 8.7C la Falticeni in anul 1907 si de 8.3C la Suceava in anul 1951. Cele mai scazute temperaturi medii anuale au fost de 5.9C la Suceava, 7C la Falticeni.
Tab.nr.1

Temperatura medie lunara si anuala


Statia Falticeni LUNA I 0.4 Tab.nr.2 II 3.4 III 7.4 IV 9.2 V 14.2 VI 17.3 VII 18.6 VIII 18.7 IX 11.8 X 9.6 XI 5.9 XII -1.2 Anuala 9.7

Regimul de precipitatii atmosferice (mm)


Statia LUNA I Falticen 28. i 6 II 17. 8 III 31. 2 IV 50. 6 V 85. 9 VI 92. 4 VII 92. 4 VII I 79. 4 IX 58. 9 X 4 8 XI 23. 9 XII 25. 4 Anua l 635

Tab.nr.3

Temperaturi cu valori extreme


Statia Falticeni Tab.nr.4 LUNA I II 2.1 1.8 III 5.7 VI V VI VII VIII IX X XI XII 10.9 17.5 19.6 20.6 21.0 11.8 11.6 5.6 2.3

Suma precipitatiilor lunare si anuale si repartitia lor


Statia LUNA I II III IV V VI VII VII I IX X XI XII Anual a

Faltice ni

28. 6

17. 8

31. 2

50. 6

85. 9

92. 4

92. 4

79. 4

58. 9

4 8

23. 9

25. 4

635

Apa constituie un element fundamental determinat si limitative, fara de care viata plantelor nu este posibila. Nevoia de apa este maxima in cursul fazelor de crestere. Din informative primite de la statia meteorologica Falticeni reiese ca umiditatea atmosferica este in general ridicata.
Tab.nr.5

Umiditatea relativa a aerului


Statia I Falticen i (mm) Falticen i (%) 9. 8 II 15. 8 III 15. 3 IV 49. 8 LUNA V VI 166. 3 64. 2 VII 207. 7 VIII 171. 9 I X 69 X 4 9 XI 33. 2 XII 30. 7 Anual a 842.6

78

78

72

64

65

64

66

68

70

7 5

81

83

72

Tab.nr.6

Regimul de precipitatii atmosferice (mm)


Statia Falticen i LUNA I 28. 6 II 17. 8 III 31. 2 IV 50. 6 V 85. 9 VI 92. 4 VII 92. 4 VIII IX 79. 4 58. 9 X 4 8 XI 23. 9 XII 25. 4 635 Anuala

Histograma regimului de precipitatii

Tab.nr.7

Durata de stralucire a soarelui


Statia LUNA I Faltice ni 67. 9 II 76. 3 III 131. 8 IV 164. 0 V 206. 8 VI 214. 1 VII 249. 6 VIII 248. 4 IX 198. 4 X 132. 6 XI 66. 6 XII 60. 3 1816. 3 Anual a

Accidente climatice Regimul eolian. In caracterizarea regimului eolian, prezenta si intensitatea vantului care au o frecventa deosebita. Crivatul este vantul care bate din est avand o frecventa de 21.9% imprimand un character secetos si aspru regiunii. Austrul bate din directia sud, fiind un vand cald care iarna, aduce precipitatii iar vara este uscat si secetos. Regimul eolian influienteaza deseori negativ cresterea si dezvoltarea plantelor.

Dinamica vantului Freventa (%) Viteza (m/s)

NE

SE

SV

V10.4

12.5NV

Calm

4.5

1.8

0.8

8.4

1.6

10.4

12.5

46

2.9

0.7

2.3

1.9

1.5

2.4

3.3

Accidente climatice: - primul inghet timpuriu de toamna = -3.3C in aer si -4.2C pe sol pe data de 19.XI.1997 - ultimul inghet tarziu de primavera = -2.6C in aer si -3.2C pe sol pe data de 31.III.1998 - temperatura cea mai ridicata = +33.1C pe 3.III.1998 - temperatura cea mai scazuta = -21.9C pe 17.XII.1997

Regimul eolian
Directia Frecventa(%) Viteza(m/s) N 4.5 2.9 NE 1.8 1 E 0.8 0.7 SE 8.4 2.3 S 6 1.9 SV 1.6 1.5 V 10.4 2.4 NV 12.5 3.3

Studiul pedologic Conditiile naturale ale zonei au dus la separarea mai multor unitati de sol, grupate la randul lor in mai multe tipuri de sol complexul conditiilor dinamice din zona (temperatura medie anuala de +8C si precipitatii medii multinuclear de 646.1mm) impreuna cu roca parentala, granulometrica acesteia, vegetatia si interventia omului au determinat particularitatile invelisului de soluri. Precipitatiile si criteriile care au stat la baza claisficarii solurilor, sunt cele prevazute in sistemul roman de clasificare (1980) a solurilor. Astfel, in urma datelor culese in faza de birou, coborate cu analize fizice si chimice efectuate in laborator, s-a identificat o gama larga de soluri: clasa molisoluri, clasa argilosolurilor predominanta, cuprinde soluri cu orizont Bt (argiloiluvial), s-au format sub vegetatie de padure, ca urmare de bioacumulare a fost mai putin intense. Alterarea fiind intense, au ca rezultat cantitati apreciabile de argila, avand loc migrarea partiala coloizilor minerali (argila, oxizi, hidroxizi de fier si mangan) care a dus la formarea unui orizont Bt (argiloiluvial) Morfologia profilului de sol tipic este de Ao-Bt-C. Orizontul Ao are grosimea de circa 20-30cm, este de culoare deschisa. Orizontul Bt are grosimi de peste 100cm, de culoare brun-galbuie si prezinta acizi si hidroxizi de fier hidrati sub forma de pete de fetele agregatelor structurale si de argila sub forma de pelicule discontinui. Textura este diferentiata de profil, majolica in Ao, iar in profunzime fina, incepand cu orizontul Bt. Structura este relativ bine dezvoltata in orizontul Ao, ea devenind slab dezvoltata odata cu adancimea. Fiind raspandita prin zone ceva mai umede, asigurand o buna provisionary a plantelor cu apa, iar in anii ploiosi apare un surplus de umiditate, din care cauza pentru reglarea regimului de umiditate se impune aplicarea corecta a lucrarilor agrotehnice.

5. Studiul vegetatiei pomicole spontane si cultivate

Majoritatea plantatiilor pomicole de la Falticeni si din zona in care ne aflam (85-90%) sunt situate pe terenuri in panta, supuse fenomenelor de eroziune, excesului de umiditate si cu proprietarily fizice care se cer ameliorate. In aceasta zona se gasesc palcuri de padure alcatuite din foioase fara fag, indeosebi dintr-un amestec de gorun (Querqus petraea), stejar (Q. robur), artar (Acer campestral), tei (Tilia tomentosa), frasin (Fraxinus excelsior), carpen (Carpinus betulus) insotiti frecvent de diversi arbusti si sporadic de unele esente termofile.

6. Concluzii privind aprecierea generala a conditiilor in care se planteaza


Din punct de vedere al cresterii, dezvoltarii pomilor si a productiei neindeplinirea cerintelor pomilor fata de conditiile de mediu, duce la cresteri slabe, productii slabe si nerezistenta la boli si daunatori. Nr.crt Conditii climatice 1. 2. 3. 4. 5. 7. Temperatura aerului (C) Media anuala Temperatura aerului (C)Minima absoluta anuala Temperatura aerului (C)Maxima absoluta anuala Suma precipitatiilor(mm) Higroscopicitatea aerului(%) Insolatia/ore Suceava 9.7 - 1.2 20.6 635 72 1816.3

Toate plantele in general si toti pomii in special cer pentru viata lor prezenta simultana a tuturor factorilor de vegetatie. Acesti factori actioneaza nu izolat unul de altul ci numai in complex, iar efectele lor se manifesta numai interdependent si intr-o anumita proportie asa de exemplu ingrasamintele sunt asimilate mai bine in prezenta caldurii si umiditatii. Cerintele pomilorfata de conditiile climatice sunt variate in functie de specie, soi, varsta, portaltoi, faza de vegetatie sau de repaos, prezenta sau absenta rodului, continutul de clorofila al frunzelor, etc.

B. MEMORIU JUSTIFICATIV

1. ORGANIZAREA TERENULUI

a) Parcelerea terenului - se face in functie de panta, forma, lungimea si relieful terenului, gradul de mecanizare, sistem de sustinere a pomilor, sistemul de irigare. Se va cauta ca parcelele sa aiba forma patrata sau dreptunghiulara si numai in cazuri speciale triunghiulara sau trapezoidala. Parcelele pot avea suprafata de 2-10 ha, lungimea lor fiind de 2-3 ori mai mare ca latimea. Pe terenurile in panta suprafata parcelelor se micsoreaza in raport invers proportional cu panta terenului. In plantatiile intensive prevazute cu sistem de sustinere dimensiunea parcelelor pe directia randurilor de pomi va fi de maxim 200m, deorece la lungimi mai mari, spalierul se poate deteriora sub greutatea pomilorsi a productiei de fructe. In terenurile cu panta mai mare de 6% parcelele se orienteaza cu latura lunga pe curbele nivel. In cazul livezilor irigate, dimensiunile parceleleo se stabilesc astfel incat sa se poata respecta conditiile tehnice impuse de buna functionare a sistemului de irigare. b) Delimitarea drumurilor si a zonelor de intoarcere - Drumurile reprezinta pana la 2% din suprafata amenajata in functie de importanta lor se clasifica in : principale si secundare. Drumurile principale au latimea de 5-6m si in majoritatea cazurilor se consolideza. In terenuri cu panta mai mare de 6% acestea se orienteaza obligatoriu pe directia curbelor de nivel, iar daca panta depaseste 10% ele se traseaza in raspandire, se prevad in amonte cu canale marginale, poalele tubulare, se consolideaza prin balastare sau pietruire. Drumurile secundare delimiteaza parcelele pe latura lunga, au latimea de 3-4m si se instaleaza prin insamantare cu ierburi perene. Aleele tehnologice cu latimea de 2-3m orientate perpendicular pe directia randurilor de pomi facand legatura intre drumurile secundare. Rampele de acces se amenajeaza pe terenuri cu scopul de a permite trecerea masinilor si agregatelor de pe drumurile de exploatare pe platformele teraselor. c)Amplasarea constructiilor - se amplaseaza cat mai central, langa drumul principalaproape de sursa de apa, ocupand circa 0.1-1% din suprafata amenajata. Constructiile prevazute a se infiinta sunt :

sediul firmei, grupul social, magazii, hale de sortare , platforme betonate, depozite pentru ingrasaminte, pesticide, carburanti, statii pentru prepararea solutiei pentru stropit, remize pentru masini agricole. In urma organizarii interioare a suprafetei proiectate, noile elemente teritoriale rezultate se inscriu in tabelul urmator : Nr.crt 1 Parametri Suprafata economica a plantatiei (ha) din care: - plantata(%) 2 3 -drumuri si zone de intoarcere (%) Suprafata parcelei : panta 6-12%(ha) Dimensiunile parcelei : -latimea (m) 4 5 6 7 8 -lungimea (m) Suprafata rezervata sediului firmei si a grupului social Suprafata halei de sortare (m.p) Suprafata platformei betonate (m.p) Suprafata magazie de pesticide (m.p) Densitate de pomi/ha Plantatie Intensiva 100-120 95-96 5-4 3-6 150-160-180 300-400 250 600-800 2000 60-80 500-1600

2 . STABILIREA SPECIILOR SI A SORTIMENTULUI DE SOIURI SI PORTALTOI


La alegerea speciilor si soiurilor se va tine seama de gradul de favorabilitate al factorilor naturali, de temperatura economica, tipul de plantatie, directiile de productie.La stabilirea sortimentului se va tine cont de posibilitatile zonei de satisfacere a cerintelor soiurilor fata de principalii factori climatici. Se vor alege 2-4 soiuri cu productivitate ridicata, bune polenizatoare intre ele care sa corespunda sistemului de cultura, tipului de sol a zonei pedoclimatice.Distanta dintre soiul de baza si cel polenizator difera in functie de specie si tipul de livada : la nuc 10-12m.

Sortimentul de nuc - a fost modificat in ultimele decenii fiind inlocuite in totalitate soiurile slab productive si pe cele cu fructe de calitate inferioara. JUPANESTI - soi semiviguros, protogin, productiv, rezistent la ger, fructul mijlociu (12g), oval-alungit, cu endocarp cafeniu-galbui, 52% miez, si 62% substante grase.Maturare : IX/1-2. NOVACI - soi semiviguros, relativ homogam spre protogin, foarte productiv, rezistent la ger, fructul este mijlociu (11.7g), sferic, endocarp cenusiu-galbui, cu miez 44%, 71% lipide.Maturare X/3. GEOAGIU-65 - soi semiviguros, protandru, productiv, rezistent la ger, fructul este mare (14g), elipsoidal, endocarp cafeniu-deschis, 50% miez si 60% lipide.Maturare : IX/2. Pentru nuc atat pe plan mondial cat si in Romania sunt foarte putini portaltoi, majoritatea apartinand speciei Junglans regia. In majoritatea tarilor se utilizeaza ca portaltoi hibrizii cu fructe de marime mijlocie si procent mare de rasarire ( Tg-Jiu 1 ; secundar R-M) au afinitate buna cu toate soiurile de nuc.

3. STABILIREA DISTANTELOR DE PLANTARE


Distantele de plantare recomandate trebuie sa fie in corelatie cu vigoarea de crestere a soiurilor si portaltoiurilor, formele de coroana si sistemul de cultura folosit. Distanta intre randuri 10-12m si intre pomi pe rand 8-10m.

4. STABILIREA TEHNOLOGIILOR DE LUCRU


a) Pregatirea terenului - In vederea infiintarii plantatiei consta in aplicarea unui complex de lucrari care sa asigure realizarea conditiilor optime atat pentru plantarea pomilor cat si pentru cresterea lor. Principalele lucrari pregatitoare sunt : defrisarea vegetatiei lemnoase existente pe terenul respectiv, nivelarea sau modelarea terenului, amenajare antierozionala ; dezinfectia solului, fertilizarea de baza, desfundarea terenului, nivelarea terenului desfundat.

In cazul terenurilor cu panta mai mare se impune efectuarea unor lucrari speciale cum ar fi construirea de canale pentru evacuarea apei in exces sau de conducere a apei pentru irigatii si tratamente fitosanitare. Terenurile in panta se teraseaza in vederea reducerii gradului de inclinare, pana la limita brodarii eroziunii urmandu-se conditii optime pentru efectuarea mecanizata a lucrarilor. Nu se pot prevedea terasari pe versantii supusi alunecarii, cu solul argilos sau nisipos si cu numeroase izvoare de coasta. La proiectarea teraselor trebuie alese solutii optime care sa asigure reglarea dealurilor cat si pierderea fondului funciar, pierderile determinate prin amenajarea taluzurilor fiind cat mai mici.S.C.P.P. Iasi recomanda efectuarea pe platforme inguste cu 6-8 randuri de pomi ceea ce face posibila tearsarea terenurilor cu panta de pana la 20% si mentinerea fondului funciar. b) Dezinfectarea solului - prin prafuirea terenului cu diferite inscticide care afecteaza sistemul radicular la pomi : viermele alb (Melolontha melolontha), viermele sarma (Agriotes lineatus), etc. c) Fertilizarea de baza - se efectueaza inainte de desfundatul solului prin administrarea a 40-60t gunoi de grajd bine fermentat si a ingrasamintelor chimice greu solubile, respectiv cele cu fosfor si potasiu, conform cercetarii agrochimice. Incorporarea ingrasamintelorchimice si organice in sol se face prin aratura adanca la 25 cm. d) Desfundatul terenului - este o lucrare obligatorie pentru livezile intensive si se executa cu 3-4 luni inainte de plantarea pomilor. Astfel in cazul plantarii de toamna terenul se desfunda vara, iar pentru ca de primavara, toamna, pana la venirea inghetului. Pe ternurile cu panta mai mare de 6% desfundarea se efectueaza pe directia curbelor de nivel in vederea evitarii eroziunii solului. Daca terenul nu permite sa se faca desfundarea, aceasta va fi inlocuita cu verificarea solului sau o aratura adanca. e) Nivelarea terenului desfundat - se face cu nivelatorul inaite de efectuarea pichetatului prin doua treceri cosecutive, in sensuri perpendiculare. Pentru afanarea terenului superficial al solului se trece apoi cu polidiscul. f) Plantarea pomilor - reprezinta infiintarea livezii si necesita un coplex de lucrari : procurarea, transportul si depozitarea in platforme a gunoiului de grajg necesar pentru fertilizarea pomilor la plantare ; procurat

tutori pentru pomi in livezile intensive ; procurarea, transportul si stratificarea materialului saditor conform listei de soiuri ; pichetarea terenului pentrurestabilirea locului fiecaruipom in functie de distanta de plantare ; saparea gropilor manual sau mecanic ; plantarea propriu-zisa. g) Intretinerea plantatiei pana la intrarea pe rod - In anul I si II de la plantare obligatoriu se prevede completarea golurilor care pot totaliza maxim 12% (7% in anul I si 5% in anul II) astfel incat sa se asigure o plantatie incheiata. Dupa infiintarea livezii se aplica ( in anul I) lucrari de ingrijire care sa asigure prinderea pomilor la plantare si cresterea lor : mulcirea solului, fertilizare suplimentara, udatul pomilor, lucrari in verde in vederea formarii coroanei, intretinerea solului, combaterea bolilor si daunatorilor, completarea golurilorcu pomi din acelasi soi si portaltoi (7%). In anul II se aplica in continuare lucrarile de formare a coroanei pomilor, fertilizarrea, intretinerea solului, combaterea bolilor si daunatorilor, completarea golurilor (5%). Urmatorii ani pana la intrarea pe rod a pomilor se aplica aceleasi verigi de baza, dar volumul si gradul lor de dificultate creste. h) Imprejmuirea plantatiei - se face cu un gard din plasa de sarma sustinuta de stalpi de beton armat si are ca scop apararea pomilor de atacul iepurilor si al altor rozatoare. i) Combaterea bolilor si daunatorilor in plantatiile de nuc - Fata de alte specii pomicole, nucul este atacat de mai putine boli si daunatori. Cele mai periculoase boli sunt : antracnoza (Gnomonia juglandis), care produce brunificarea frunzelor, a fructelor si chiar a lastarilor ; arsura bacteriana (Xanthomonas juglandis), ataca lastarii, frunzele, florile, fructele si lastarii tinerii. Dintre daunatori, pagubele cele mai mari le produce viermele nucilor (Carpocapsa amplona), paduchii testosi (Eulecanium corni), paduchi de frunze (Callaphis juglandis, Cromophis juglandicola), omizile si insectele defoliatoare (Operopthera brumata, Cetonia aurata, Hibernia defoliaria), insectele xilofage (Zeuzera sp. Si Cossus sp.), acarienii (Acetaria trestiata). Pentru combaterea bolilor si daunatorilor se aplica un numar de 6-7 tratamente in perioada de repaos si vegetatie.Tratamentele se fac la avertizare pe baza datelor furnizate de statiile de prognoza.