Sunteți pe pagina 1din 2

Sherlock Holmes Sir Arthur Conan Doyle

N-as pierde cazul dumneavoastra pentru nimic in lume. Este neobisnuit si inviorator. Dar ma iertati ca spun asa- exista ceva oarecum amuzant in el. Spuneti-mi, va rog, ce ati facut cand ati gasit cartonul pe usa? M-am speriat, domnule. Nu stiam ce sa fac. Apoi m-am dus la birourile alaturate, dar nimeni nu stia nimic despre asta. In cele din urma, m-am dus la proprietar,care este contabil si locuieste la parter, si l-am intrebat daca poate sa-mi spuna ce s-a intamplat cu Liga Roscatilor. Acesta mi-a zis ca nu auzise niciodata de o astfel de organizatie. Apoi l-am intrebat cine era Domnul Ross. Mi-a raspuns ca nu cunoaste numele. Ei bine, e vorba de domnul de la nr. 4, am zis eu. De cine? De roscat?, Da. A! Numele lui e William Morris- a zis el. E consilier juridic si folosea temporar apartamentul meu, pana era gata noul lui birou. S-a mutat ieri., Unde as putea sa-l gasesc?, La noul lui birou. Cred ca mi-a dat adresa. Da, strada King Edward nr. 17, langa catedrala Sfantul Paul. Am pornit intr-acolo, domnule Holmes, dar cand am ajuns la adresa respectiva am constatat ca era o fabrica de rotule artificiale si nimeni nu auzise vreodata nici de domnul William Morris, nice de domnul Duncan Ross. Si apoi ce ati facut?, intreba Holmes. M-am dus acasa in Piata Saxe- Coburg si i-am cerut sfatul asistentului meu. Dar el nu m-a putut ajuta cu nimic. Nu a putut sa imi spuna decat ca, daca asteptam, aveam sa primesc vesti prin posta. Dar asta nu era suficient, domnule Holmes. Nu voiam sa pierd fara lupta un astfel de loc, asa ca, intrucat am auzit ca sunteti destul de bun in a da sfaturi amaratilor care au nevoie de ele, am venit imediat la dumneavoastra. Si ati facut un lucru foarte intelept, zise Holmes. Cazul dumneavoastra este peste masura de remarcabil si vo fi bucuros sa ma ocup de el. Din cate mi-ati spus, cred ca se petrec lucruri mult mai grave decat ar putea sa para la prima vedere. Destul de grave! Zise domnul Jabez Wilson. Pai, am pierdut patru lire pe saptamana. In ceea ce va priveste, nu cred ca aveti de ce sa va plangeti din pricina acestei extraordinare ligi, remarca Holmes. Dimpotriva, din cate inteleg, sunteti mai bogat cu vreo treizeci de lire, ca sa nu mai vorbim de cunostintele detaliate pe care le-ati obtinut despre fiecare subiect care incepe cu litera A. Nu ati pierdut nimic din cauza lor.. Nu, domnule. Dar vreau sa stiu ceva despre ei, cine sunt si cu ce scop au facut aceasta gluma- daca a fost o gluma- pe seama mea. A fost o farsa cam scumpa pentru ei, caci i-a costat treizeci de lire. Vom incerca sa lamurim aceste probleme. Mai intai, as vrea sa va pun cateva intrebari, domnule Wilson. De cand lucreaza pentru dumneavoastra acest asistent pe care il aveti si care va atras primul atentia asupra anuntului? Atunci se implinea aproape o luna. Si cum l-ati angajat? A raspuns la un anunt. A fost singurului care s-a prezentat? Nu, au fost vreo doisprezece.

De ce l-ati ales pe el? Pentru ca era priceput si accepta bani putini. Jumatate din salariu, de fapt. Da. Ce fel de om e acest Vincent Spaulding? Scund, voinic, fasnet, foarte indemanatic si fara barba sau mustata, desi are vreo treizeci de ani. Pe frunte are o pata alba de la o improscare cu acid. Holmes isi indrepta spatele, extrem de agitat. Ma gandeam eu, zise el. Ati observat vreodata daca are urechile gaurite? Da, domnule. Mi-a spus ca un tigan i-a facut asta pe vremea cand era foarte tanar. Hm!, zise Holmes, adancindu-se din nou in ganduri. Mai lucreaza la dumneavoastra? Da, domnule, tocmai m-am despartit de el. Si a avut grija de afacerea dumneavoastra cat timp ati lipsit? N-am de ce sa ma plang, domnule. De obicei, nu prea e nimic de facut dimineata. E suficient, domnule Wilson. Va voi spune parerea mea cu privire la acest subiect peste o zi sau doua. Azi e sambata si sper ca pana luni sa putem ajunge la o concluzie. Ei bine,Watson, ce crezi despre povestea asta?, zise Holmes dupa ce musafirul nostru pleca. Nu cred nimic, am raspuns eu cu sinceritate. Este o afacere extrem de misterioasa. De obicei, lucrul cel mai bizar se dovedeste a fi cel mai putin misterios, zise Holmes. Crimele banale sunt cele care te incurca cu adevarat, la fel cum o fata (Gesicht) banala este cel mai greu de identificat. Dar trebuie sa actionez prompt in aceasta chestiune. Ce intentionezi sa faci?, am intrebat eu. Sa fumez, raspunse el. Este o problema care necesita trei pipe si te rog sa nu-mi adresezi niciun cuvant timp de cincizeci de minute. Holmes se ghemui pe scaun, ridicandu-si genunchii pana la nasul lui de soim, si ramase asa, cu ochii inchisi si cu pipa neagra iesind in afara precum ciocul unei pasari ciudate. Ajunsesem la concluzia ca adormise si chiar eu incepusem sa motai, cand Holmes sari deodata de pe scaun cu gestul unui om care a luat o hotarare, si-si puse pipa pe polita semineului.

Nota : Acesta este textul scris de mine virtual, din cartea originala. In cartea originala, acest text ocupa 2 pagini si jumatate.