Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: GEOGRAFIE REFERAT VIATA SI OPERA LUI SIMION MEHEDINTI

STUDENT : CIOBANU (DOBRE) MIRELA ANUL I ID SEMESTRUL I DISCIPLINA: GEOGRAFIE GENERALA CONF. UNIV. DR. LAURA COMANESCU

Un baietel dintr-un sat de sub munte de pe Valea Susitei deschidea ochii in lume inaintea razboiului de independenta la 18 octombrie 1869. Imbracat in strai taranesc cu opincute in picioare, vioi la minte ise parea ca lumea se reducea la satul lui cu munti impaduriti, dominati de Zboina Neagra in zarea de apus, cu islaz si cateva petice de ogoare pe dealurile din jur cu o magura invaluita in umbra si cu paduri de foioase la rasarit, Rachitasul inalt cat un munte. Vecina cu hotarul de nord al Vrancei localitatea Soveja era compusa din doua sate, Rucareni si Dragosloveni. Populatia celor doua sate era venita din nordul fostului judet Muscel din satele Rucar si Dragoslavele, emigrata din cauza presiunii exercitate de unii boieri si a fiscalitatii exagerate. Tot ceea ce dezvaluie Simion Mehedinti despre satul copilariei si despre copilaria sa sunt observatii generale despre infatisarea arhaica a locurilor, despre singuratatile muntilor. Scrie ca au fost in total 11 copii din care 7 au murit de varsat, inca din leagan. Intre cei 4 ramasi in viata el era cel mai mic. Dupa spusele batranilor satului se pare ca familia lui era destul de bine situata, avea turme de oi care mergeau la pasunat in campie si cateva vite mari care urcau iarna in munte. Anii copilariei pana a nu merge la scoala iau aratat bucuria de a trai pe lume si uimirea de a descoperi viata satului cu natura din jur si cu activitatea de toate zile a oamenilor. Dupa cum rezulta din scrierile sale mai mult decat toate l-a impresionat cel mai rau in copilaria lui scoala satului unde a avut ca invatator un om fara nicio chemare pentru misiunea de a indruma copii spre stiinta de carte. A scris cu repulsie despre metodele inumane cu care acel invatator crud si despotic trata cu pedepse respingatoare cele mai marunte greseli ori sovairi in repetarea celor predate de el fara nicio noima. Intrucat in satul lui nu avea decat trei clase, iar tatal sau Neculai Mehedinti s-a casatorit a doua oara, pentru a urma clasa a IV-a a fost dus la Vidra, unde era o scoala de tip urban cu mai multi invatatori. Nici la acea scoala nu a invatat prea multe. Invatatorul clasei fiind bolnavicios nu prea datea pe la scoala astfel incat ii tinea locul un monitor ceva mai saltat decat elevii clasei. Termina scoala primara doar cu notiuni invatate pe derost multe neexplicate decat prin intuitii proprii. In continuare a fost dat la seminarul de la Roman unde invatase si fratele sau Ion. Acel oras, resedinta episcopala avea un seminar considerat ca o scoala buna, indrumata de episcopul carturar Melchisedec. Trecerea de la sat la oras a produs o impresie hotaratoare in sfera cunoasterii baiatului de la Soveja, ramas cam stingher dupa moartea mamei sale. Dupa ce a ramas si fara tata in 1886 a fost nevoit sa pereglineze la un an, doi de la o scoala la alta cum hotarau rudele care ii purtau de grija. De la Roman trece la seminarul central de la Bucuresti, de acolo la liceul de la Focsani apoi la liceul Sfantul Sava din Bucuresti. De la seminarul central din Bucuresti i-a ramas in minte si la

inima figura profesorului de latina Constantin Georgian, carturar vioi care colindase prin multe tari si le povestea multe lucruri. Un alt mare dascal peste care a dat a fost profesorul de filosofie D. Laurian intelept din fire si intelegator al sufletului copiilor. Cu toate acestea privind inapoi in timp S. Mehedinti exprima scepticism cu privire la pregatirea lui la terminarea liceului. Ajunsesem cu invatatura pana la glezna broastei. Dupa terminarea cu succes a bacalaureatului tanarul Mehedinti era oarecum dezorientat. Intr-un prim impuls al inimii s-a inscris la matematica dar hotararea a tinut numai pana la sfarsitul lunii cand trebuia sa plateasca gazdei. A aflat cand s-a ivit o bursa pentru un loc la scoala normala superioara condusa de mare carturar si literat, Alexandru Odobescu. S-a prezentat la concurs si cu buna lui pregatire a reusit. Prin aceasta isi asigura mijloacele de intretinere la universitate pe durata studiilor (1888-1892). Scoala normala superioara i-a oferit pe langa lecturi celebre din diferite domenii : filosofie, istorie, literatura si avantajul unor conferinte la inalt nivel teoretic sustinute de marii carturari ai tarii din acea vreme. Intre profesorii pe care i-a avut la univeristate o mare admiratie i-a starnit Titu Maiorescu, critic literar, estetician si om politic, fost ministru, intemeietorul si conducatorul spiritual al junimei, profesor de logica. Alexandru Odobescu, profesor de arheologie a constitui de asemenea pentru tanaru Simion Mehedinti un model de exprimare aleasa pe care l-a folosit in scrierile sale. Nu a avut nicio indrumare spre geografie care nu se preda pe atunci la universistate, nici macar ca materie subsidiara. Luandu-si licenta in litere a urmat calea fireasca si a cautat sa ocupe un post de profesor in invatamantul liceal. S-a hotarat sa predea istorie la liceul din Focsani. Cele ce au urmat constituie aparent o intamplare : o burse in strainatate pentru studierea geografiei. A ramas surprins cand la sfarsitul anului 1892 Societatea Geografica Romaneasca acorda la indrumarea lui Alexandru Odobescu, o bursa pentru a urma la Paris studii mai inalte de geografie. Se pare ca cel cucerit initial de logica matematica incerca sa gaseasca o fundamentare stiintifica a geografiei si a aflat-o in legaturile de cauzalitate din fenomenele naturale si istorice. In vremea in care Mehediniti pleca la studii in strainatate geografia era diferentiata in doua componente : vechea ramura a geografiei regionale si geografia regionala numita si geografie moderna. Indrumarea spre geografie a lui Mehedinti s-a facut nu de catre geografi, ci de filosofi. Depre Humboltt si Ritter avea sa ia cunostinta in strainatate. A ajuns la Paris in martie 1893 cu o scrisoare de recomandare din partea profesorului Alexandru Odobescu si s-a cazat la o familie de pe Rue de la Sorbonne. O surpriza neplacuta pentru el a fost modestia cursurilor de geografie care erau frecventate nu de studenti permanenti ci de un

amestec de barbati si femeii barfitori . Se tinea un singur curs de geografie amestecata cu istorie de catre profesorul Auguste Himpli dar care nu a adus o contributie de seama la dezvoltarea geografiei ca stiinta. Atunci a folosit scrisoarea de recomandare a lui Alexandru Odobescu catre arheologul G. Perrot, directorul renumitele Ecole normale superieure. Acolo l-a descoperit pe singurul mare geograf francez din acea vreme Paul Vidal de la Blache. Din prelegerile lui Mehedinti nu s-a putut lamuri cam ce fel de stiinta ar fi geografia, mai intai care era obiectul propriu al geografiei si apoi care ar fi locul ei in ierarhia stiintelor invecinate. A avut o admiratie si fata de Oscar Peschel (1826-1975) cu pregatire in stiintele juridice datorita culturii ei multidisciplinare. Prin moarte timpurie a acestui profesor la universitatea din Leibzig a fost numit Ferdinand ver Richtoffen. Acesta i-a atras atentia lui Mehedinti cu o lucrare referitoare la obiectul si metodele geografiei. S-a intors in tara fiind foarte surmenat si a refuzat ajutorul financiar al lui Titu Maiorescu pentru vindecare. A trait doi ani in locurile natale apoi a functionat ca profesor un an la Iasi. In toamna lui 1898 restabilit ca sanatate isi reia la Leibzig cercetarile pentru teza de doctorat pe care o sustine cu succes in 1899. Din martie 1899 Societatea Geografica Romana anunta succesul lui Simion Mehediniti si propune Ministerului Invatamantului sa infiinteze cursuri de geografie. Titu Maiorescu a obtinut crearea la Universitatea Bucuresti a catedrei de geografie. In 1900 este numit profesor universitar si isi inaugureaza cursul in prezenta a numerosi profesori ai Universitatii Bucuresti. Cursul de geografie era frecventat de multi studenti, George Valsan inscris la filosofie, trece la geografie, la fel au trecut la geografie Constantin Bratescu, Vintila Mihailescu de la istorie etc. Simion Mehedinti a fost cel dintai profesor universitar de geografie din tara noastra. Una din definitiile cele mai complete data in berioada interbelica geografiei ii apartine lui Simion Mehedinti, creatorul geografiei moderne in Romania, care in Terra arata ca geografia este stiinta care cerceteaza relatia dintre masele celor patru invelisuri planetare atat din punct de vedere static cat si din punct de vedere dinamic. Dupa Simion Mehedinti geografia are ca obiect de studiu masele celor patru invelisuri care constituie totul geografic care ar reprezenta un sistem alcatuit din patru invelisuri : litosfera, apele, aerul, vietuitoarele intre care exista legaturi, relatii de cauzalitate si ierarhizare. El militeaza pentru crearea celei de-a doua catedre de geografie la Universitatea Iasi. In 1930 Simion Mehediniti creaza cea de-a doua catedra de geografie la Universitatea Bucuresti la care este chemat ilustrul sau elev, George Valsan. In 1938 la aproape 70 de ani profesorul se retrage de la catedra pe care a slujit-o aproape 38 de ani creind pentru geografia romaneasca o fundamentala solida si luminoasa. A dat geografiei romanesti

o bleiada de mari geografi statornicind prin buletinul societatii geografice pe care l-a condus un viguros curent de creatie geografica orientat in directia gandirii sale geografice sintetizata in lucrarea sa Terra. S-a casatorit cu Maria Cicei in 1901 la Bucuresti si si-au desfasurat viata de familie in casa din strada Dimitrie Racovita. Acolo au crescut si copii, Maria Simona nascuta in 1903 si Emil nascut in 1905. Simona a facut studii universitare la Bucuresti, avand talent si la muzica canta la pian, iar Emil a urmat facultatea de drept si a fost avocat in Bucuresti. In opera sa principala, Terra Introducere in geografie ca stiinta Simion Mehedinti se ocupa in special de natura planetei noastre, omul fiind implicat doar ca factor derivat Omul este o particica intre celelalte care compunt totul geografic . Omul locuitor al intregului pamant si unul dintre agentii cei mai activi in modificarea sferelor si prin urmare ca unul din factorii geografici de capetenie trebuie analizat ca atare in geografie. Urmarit de gandul fixarii gandurilor principale ale geografiei generale el descopera firul unei geografii explicative de la cauza la efect, trebuie abordat studiul relatiilor dintre geosfere si mai departe dintre acestea si om. Mehedinti a avut contributii si in alte discipline Mehedinti etnograf, in lucrarea caracterizarea etnografioca a unui popor prin munca si uneltele sale, este discursul sau de receptie la academia romana rostit in sedinta solemna din 6 mai 1920, sau lucrarea Coordonate etnografice : Civilizatie si cultura. A fost deasemena educator si pedagog avand inclinarea de a indruma tineretul pe caile unei educatii conforme trasaturilor specifice ale poporului nostru, a publicat lucrarile Indarat spre scoala in 1907 sau Catre noua generatie 1912 sau Alta cresetere, scoal muncii care este si cea mai importanta. Gandirea lui in filosofia stiintei inca de cand era student al facultatii de litere din Universitatea Bucuresti a asimilat o temeinica pregatire in acest domeniu. A avut contributii si in descrierea pitoreasca si popularizare. Cultura si talentul sau de a exprima cele ce punea in scris l-a indrumat si spre literatura. Aceste insusiri explica si abordarea descrierilor pitoresti. Ultimii ani ai vietii au fost tristi. La inapoierea dintr-o calatorie in strainatate si-a gasit casa ocupata de alt locatar, iar biblioteca lui de o importanta nationala cu carti unicate si editii rare risipita in asa fel incat n-a mai fost gasita. A stat un timp cu sotia la o familie in curtea bisericii Mavrogheni langa soseaua Kiseleff, iar cand a revenit in strada Dimitrie Racovita s-a multumit sa ocupe doar o camera. S-a stins din viata la 14 decembrie 1962 in varsta de 94 de ani. La ceremonia inmormantarii sale la cimitirul Belu a participat toata lumea geografica si un mare numar de carturari ai altor specialitati. Peste cativa ani la implinirea unui veac de la nasterea sa a avut loc in satul natal Soveja o comemorare cu cuvantari in care s-a omagiat in masura cuvenita unei mari personalitati primul mare

geograf al tarii fondatorul scolii geografice romanesti si carturar de multipla insemnatate. Intrega populatie a satului in frumoase costume nationale a luat parte la cinstirea marelui invatat fiul satului lor. Bibliografie : Ielenicz M, Comanescu, L. (2009), Geografie fizica generala cu elemente de cosmologie, Edit. Universitara Bucuresti Tufescu V. (1994), Simion Mehedinti - viata si opera, Edit. Enciclopedica Bucuresti