Economia Suediei este o economie orientat pe comer exterior, ce beneficiaz de telecomunicaii foarte moderne (din Suedia provine Ericsson)

i o for de lucru foarte bine pregtit i profesionist http://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Suediei http://www.realitatea.net/suedia-a-anuntat-un-plan-de-790-milioane-euro-pentrusustinerea-economiei_407956.html

Guvernul de centru-dreapta al Suediei a anunat vineri un pachet de 8,3 miliarde coroane suedeze (790 milioane euro) de stimuli economici pentru susinerea pieei muncii i ajutorarea sectorului de construcii
"Vom ajusta i consolida politica legat de piaa muncii i vom crete cererea n sectorul construciilor", se arat ntr-un document guvernamental. Economia Suediei a intrat n recesiune n al treilea trimestru, condiiile economice deteriorndu-se i mai mult de atunci. Un indicator al situaiei economice precare este decizia de joi a bncii centrale de a reduce dobnda cheie cu 1,75 puncte procentuale - mult peste estimri -, pn la 2%. Premierul Fredrik Reinfeldt a declarat c pachetul se adaug politicii bugetare expansioniste stabilite pentru 2009. "Guvernul a naintat ceea ce observatorii din exterior au numit cea mai mare cretere a bugetului din Europa, cu 32 miliarde coroane suedeze", respectiv 3,04 miliarde euro, a menionat Reinfeldt. Joi, preedintele francez Nicolas Sarkozy a anunat un plan asemntor, de 26 miliarde euro destinat sprijinirii economiei, ce se afl n pragul recesiunii. http://www.infomediu.eu/cele-doua-prioritati-sunt-rezolvarea-crizei-economice-astfelincat-sa-iesim-mai-puternici-din-ea-iar-cealalta-o-reprezinta-provocarea-legata-deschimbarile-climatice/ onsider Ambasadorul Suediei n Romnia, Mats Asberg, referindu-se la prioritile Suediei, n calitate de stat ce deine de la nceputul lunii iulie, presedinia Uniunii Europene Excelena voastr, ce ne putei spune despre evoluia carierei dumneavoastr diplomatice? Care este contribuia dumneavoastr n domeniul mediului i ct de important este acesta la nivel global? Din diferite motive, prima mea profesie, dup ce am fost instruit ca diplomat, a fost n departamentul politic al Ministerului de Externe al Suediei n 1971 i 1972. M-am

alturat Ministerului n 1969, acum 40 de ani, dar n 1971 i 1972 am fost parial responsabil pentru pregtirea conferinei Naiunilor Unite referitoare la mediul nconjurtor, aceasta fiind de fapt prima conferin legat de mediu, la nivel global. Sunt foarte fericit s spun c Romnia a fost singurul stat estic care a participat. Acest lucru a fost foarte interesant i a strnit un real interes pentru problemele de mediu, de care m-am ocupat personal de cteva ori. n 1990 am fcut parte din echipa care a negociat primul acord referitor la schimbrile climatice i ulterior am fost numit Ambasadorul Suediei n Vietnam, unde am fost expus la multe probleme de mediu. Curnd dup aceasta m-am ntors i am lucrat ca i consultant politic pentru purttorul de cuvnt al Parlamentului Suediei, dar n acelai timp i eful departamentului internaional din parlament. Din moment ce purttorul de cuvnt, Birgitta Dahl, era o binecunoscut ecologist i era foarte activ la nivel global, fiind liderul comitetului de consultan a Secretariatului General al Naiunilor Unite, i-am scris majoritatea discursurilor i am colaborat timp de 6 ani i jumtate. Asta a nsemnat pentru mine o mare recompens. Am nvat multe, iar ea a fost o figur ecologist impresionant aa c am fost foarte fericit s fac asta, iar acum cnd ne aflm la presedinia Uniunii Europene, principala prioritate o reprezint Conferina referitoare la schimbrile climatice de la Copenhaga, unde trebuie s acionm astfel nct s ajungem la concluzii favorabile. Suntei ambasadorul Suediei n Romnia de peste trei ani i putei s v exprimai pertinent opiniile referitoare la stadiul n care se afl Romnia n concordan cu cerinele europene de mediu? Care sunt punctele slabe ale Romniei n acest sector i ce msuri de soluionare credei c se impun? M bucur s spun c am avut cteva discuii foarte bune cu fostul Ministru al Mediului i de asemenea, cu actualul ministru, cu care am avut o discuie foarte bun. Astzi, relaiile dintre Ministerul Mediului din Romnia i cel al Suediei sunt foarte bune i foarte strnse. Pe de alt parte, avem un memorandum de nelegere ntre Romnia i Suedia n ceea ce privete mediul i energia, i n aceste domenii cred c se pot face multe. Bineneles, observ multe lucruri ce trebuie fcute aici, la fel ca i n multe alte ri, dar consider c nivelul de contientizare crete i sper c lucrurile se vor remedia. Cred c lucrurile deja au nceput s se remedieze, avei aceste uzine electrice uriae care produc energie n Rovinari, Deva i aa mai departe. Aici am pus bazele unei corporaii n scopul retehnologizrii lor i reducerii emisiilor de gaze, acesta fiind unul dintre scopurile pe care am reuit s le atingem. Avem un fel de cooperaie comunal i regional ntre oraul Piteti i oraul Borlnge. Ne strduim s folosim rezidurile domestice drept combustibil pentru nclzire sau pentru producerea de energie. Utilizarea biomasei reprezint un lucru foarte important i este vital s mprtim experiena noastr pentru a ajuta Romnia s evite greelile pe care le-am fcut noi. Potrivit Indexului de Performan Ecologic (Environmental Performance Index) elaborat de Universitatea Yale n 2008, Suedia se claseaz pe locul al treilea n lume,

n timp ce Romnia este pe locul 83. Ce ar trebui s fac Romnia pentru a dezvolta aceleai performane de mediu ca ale Suediei? Afirm nc o dat necesitatea unui dialog politic, deoarece cred c faptul c publicul larg discut din ce n ce mai mult despre problemele de mediu - i aici cred c prinii devin din ce n ce mai constieni de ceea ce se ntampl i ceea ce trebuie fcut - va duce la urgentarea lurii deciziilor politice. Un lucru interesant este acela c n Suedia ne-am focalizat atenia pe copii. Am ncercat s cretem nivelul de contientizare al copiilor privind realitile de mediu i nevoile acestuia, iar ei au neles. n consecin, astzi vedem foarte des acest lucru. Mie mi spuneau copiii mei cnd erau mici: Nu, nu poi face aia! Trebuie s faci asta! i Trebuie s separi diferitele tipuri de deeuri!. Consider c acesta este un lucru bun i sunt foarte fericit n aceast privin. n ultima perioad au fost ncheiate proiecte bilaterale de cooperare ntre Romnia i Suedia, n domeniul proteciei mediului? Da, desigur. Aici exist o arie mare pentru dezvoltare i am menionat cooperarea dintre oraul Piteti i oraul Borlnge, exist discuii despre Otopeni, despre Constana i despre multe alte lucruri. De asemenea, avem oameni aici care coopereaz cu oraul Bucureti n tratarea apelor reziduale, aa c pot spune c s-au fcut multe deja n acest domeniu. Avem memorandumul de nelegere pe care l-am menionat i care este un instrument valoros pentru ncurajarea investiiilor private n acest domeniu. n prezent, rennoirea surselor de energie trebuie s ocupe un loc important n domeniul producerii de energie, dar n acelai timp, la nivel european ia din ce n ce mai mult amploare atitudinea pro privind tehnologia de capturare i depozitare a carbonului. Ce msuri imediate ar trebui luate la nivel global pentru a obine o reducere semnificativ a emisiilor de gaze? Ei bine, aici dialogul politic este extrem de important. Am vzut c discuiile din Thailanda dintre Statele Asiatice nu au avut rezultate att de bune precum speram. ntlnirea G8 a obinut anumite rezultate, dar am fi sperat la ceva mai bun, dei suntem destul de ncreztori n ceea ce privete rezultatul la care se va ajunge. La baza acestor lucruri st cooperarea dintre noi, iar reducerea emisiilor de gaze va avea loc. Va costa destul de mult i de aceea este destul de evident c rile bogate vor trebui s mpart aceste costuri. De la nceputul lunii iulie, Suedia a preluat conducerea Uniunii Europene. Care sunt prioritile preediniei suedeze i cum vede Suedia ieirea statelor membre din criza economic? Asta este o ntrebare grea. Cele dou prioriti sunt rezolvarea crizei economice astfel nct s ieim mai puternici din ea, iar cealalt o reprezint provocarea legat de schimbrile climatice. M voi ntoarce la asta imediat. Avem o cooperare strns n

domeniul justiiei i afacerilor interne. Exist aa numita Strategia Marii Baltice, ce reprezint de fapt un efort ecologic maritim n Marea Baltic, dar pe care va trebui s-l facem. Este, de asemenea, o cale de a ntri capacitatea i competitivitatea rilor riverane. Peste toate astea, trebuie s continum s extindem spaiul european, trebuie s avem relaii bune cu vecinii notri, n special n extremitatea estic. S ne ntoarcem la criza economic. n cazul acesta, trebuie s lucrm mpreun, am nceput deja discuiile i de asemenea am luat nite msuri la nivel macro i micro. Noi, Suedia, am nvat multe atunci cnd ne-am confruntat cu o criz provocat la nceputul anilor 90. Acordasem mprumuturi unor oameni care nu ar fi trebuit s le primeasc, am soluionat problema i am nvat multe. Asta este ceea ce sperm s rezulte din aceast criz, de asemenea, oamenii s i primeasc vechile slujbe i s ieim din criz mai puternici i beneficiind de un mediu mai bun. Suntei cunoscut ca fiind un ecologist convins. Ce fac ambasadorul Mats Aberg i ecologistul Mats Aberg n acest sens? Ca Ambasador nu poi face att de multe, dar sunt foarte fericit s spun c din discuiile pe care le-am avut aici cu societatea civil, cu autoritile locale i centrale, am sesizat un grad mare de interes. Cred c dac vom continua aceste discuii vom putea ajunge la o situaie mai bun dect cea prezent. Banii trebuie s existe, bineneles, dar sunt convins c prin eforturi cumulate vom ajunge departe. Maria Constantin http://www.ramp.ase.ro/_data/files/articole/5_01.pdf http://stockholm.mae.ro/index.php?lang=ro&id=11914 Principalul scop al politicii economice a guvernelor social-democrate care au guvernat Suedia dupa anii 30 a fost mentinerea unui nivel scazut al somajului, generarea de crestere economica, promovarea unei distributii echilibrate a veniturilor in cadrul economiei, mentinerea unui echilibru economic la nivel regional si asigurarea stabilitatii preturilor. Principalele resurse pe care se bazeaza economia suedeza sunt lemnul, hidro-energia si minereul de fier. Industria prelucratoare mai detine o pozitie importanta datorita existentei materiei prima, 17% din totalul angajatilor fiind incadrati in companii din acest sector. Totusi, sectoarele traditionale, precum agricultura si industria forestiera, si-au pierdut in timp din importanta, in prezent numai 3% din forta de munca activnd in aceste domenii. Urmare politicii economice a Guvernelor suedeze care, dupa criza de la inceputul anilor 90 au promovat transformari profunde ale economiei, Suedia este, in prezent, una din cele mai puternice economii la nivel mondial, axata pe industrii intensive in cunostinte si dezvoltare de tehnologii, precum IT&C (16% din cifra totala de afaceri a companiilor suedeze provine din acest sector, si 10% din totalul angajatilor se regaseste aici).Desi, la inceputul secolului, Suedia era una din cele mai sarace tari europene, in prezent, Suedia are propria industrie aviatica, nucleara, auto, IT&C, microelectronica, telematica si fotonica. Succesul a fost in mare parte datorat politicii de neutralitate pe care a adoptat-o

Suedia in cursul secolului XX, dar si gratie fortei de munca instruita si extrem de disciplinata. Dupa criza economica de la inceputul anilor 90, urmare procesului de reforma adoptat, productia industriala in Suedia a crescut cu 60% intre 1993-2000, fapt pus pe seama dezvoltarii foarte dinamice a sectorului comunicatiilor si a celui farmaceutic. Totusi, dupa 2000, Suedia a incetinit ritmul cresterii economice si al celei industriale datorita cererii slabe la nivel international pentru produsele sale, dar si datorita crizei care a survenit in sectorul IT. Industria suedeza este, in principal, o industrie de asamblare dependenta de , importurile de materii prime si componente. Principala tendinta inregistrata la nivelul economiei este delocalizarea productiei industriale, in tari cu costuri scazute, in Suedia, pastrndu-se, in special serviciile conexe productiei de bunuri (R&D, proiectare, design etc). Un alt domeniu care a devenit din ce in ce mai important in ultimii ani este sectorul serviciilor, 75% din forta de munca activnd in companii apartnd acestui sector. O crestere substantiala se inregistreaza in industriile creative (design, muzica, moda), acestea asigurnd o sursa buna de venituri Suediei din exporturi. Contributia diverselor sectoare economic la formarea PIB se prezinta dupa cum urmeaza: productia industriala - 19% din PIB, serviciile private - 58%, serviciile publice - 19%, agricultura 1,5%. In Suedia erau inregistrate, in 2005, 885.103 companii, din acestea un numar de 50.000 activnd in domeniul industrial (numai 1% au mai mult de 200 de angajati; marea majoritate a companiilor sunt mici, cu un numar de angajati situat intre 1-10). In cursul anilor 70, urmare a cresterii economice exceptionale, companiile suedeze sau dezvoltat la nivel international, ceea ce face ca in prezent, Suedia sa fie dependenta de un numar mic de companii de talie mare care au prezenta internationala (in cazul celor mai multe dintre ele, mai mult de 50% din actionariat este din afara Suediei). Aceste companii reprezinta mai putin de 1% din totalul companiilor suedeze, dar au ca angajati aproximativ 50% din forta de munca suedeza. INDUSTRIA Engineering Aceasta ramura industriala s-a dezvoltat in ritmul cel mai rapid, volumul productiei bunurilor din aceasta categorie crescnd de peste patru ori in ultimii 20 de ani. In 1900 masinile si echipamentele aveau o pondere de numai 9% din totalul productiei industriale, in 1945 circa 23%, iar in 1997 circa 47%. Firmele din aceasta ramura, cu peste 1000 de angajati, reprezinta circa 1,5% din totalul companiilor din sector si angajeaza 48% din totalul fortei de munca. Companiile din acesta industrie sunt concentrate la Stockholm, Goteborg si Malmo. Outsorcing-ul reprezinta unul din femonele dinamice la nivelu companiilor mari din domeniu, in general 30% din productie fiind destinata procesarii ulterioare. Suedia are unul din cele mai competitive sectoare la nivel mondial, iar acest lucru a putut gfi atins prin investirea unor sume urase in R&D (proximativ 16% din valoarea adaugata a sectorului a avut aceasta destinatie in 2000). Productia de echipamente electrice reprezinta 14,6% din totalul productiei sectorului (20 mld. $). 70% din productie se exporta. Cele mai importante categorii de produse sunt:

sisteme de telefonie, generatoare electrice, echipament pentru transmisie si echipamente electrice pentru industrie inclusiv automatizari, electronica militara si spatiala, aparatura electrica pentru uzul casnic. Industria auto produce automobile, camioane si autobuze, dar si o gama foarte variata de parti si accesorii. Are o pondere importanta in valoarea sectorului, aproximativ 13%. Importanta industriei este totusi mai mare dect cifrele o arata pentru ca toate companiile din domeniu au un numar foarte mare de furnizori sau subfurnizori care apartin si altor domenii (att productie industriala, ct si servicii). Aceasta industrie este dominata in prezent de VolVo Trucks si Volvo Cars, Scania si SAAB Automobile. De altfel, productia de automobile apartine in totalitate a unor investitori straini (GM si Renault). Toate companiile din domeniu folosesc pe scara larga outsorcing-ul avnd un numar foarte mare de furnizori de componente att in Suedia, ct si din afara tarii. Industria aviatica este, de asemenea, bine reprezentata. Dezvoltata initial pentru nevoiele interne, ea a devenit internationala in cursul anilor 90. Productia in domeniu este impartita intre Volvo, SAAB si companiile principale din domeniul telecomunicatiilor in special Ericsson. Cele mai mari companii in domeniul engineering sunt: Ericsson, Volvo, Electrolux, Scania, Sandvik, SKF, Atlas Copco, Autoliv, ABB Suedia, Saab Automobile si Gambro. Aceste companii exporta mai mult de 85% din productia pe care o obtin in Suedia. De altfel, exportul de produse apartinnd aceste industrii reprezinta aproximativ 56% din exportul total al Suediei, 50% din exporturi avnd ca destinatie tari ale UE, 13% Asia, 12% SUA. IT&C Dezvoltarea sectorului a inceput intr-un ritm alert in partea a doua a anilor 90, Suedia ajungnd rapid in plutonul fruntas la nivel mondial in domeniul tehnologiilor de vrf, loc pe care il pastreaza si in prezent, chiar daca dupa criza de la inceputul secolului XXI, industria de IT&C suedeza, creste intr-un ritm mult mai scazut dect la inceputuri. De altfel, Suedia isi mentinea in 2003 locul de cea mai avansata tara la nivel mondial in materie de IT (Information Society Index IDC/World Times). Studii OCDE demonstreaza ca Suedia este intre primele tari la nivel mondial in ceea ce priveste utilizarea internetului, e-commerce si utilizarea la nivelul corporatiilor a tehnologiilor IT&C. Cresterea in sectorul IT a fost de 10% anual in a doua parte a anilor 90 si de numai 3% in perioada de dupa 2000. Piata suedeza de hardware si software s-a situat la nivelul de 21 mld. Euro in 2003. Pietele pentru telefonie fixa, mobila si acces la internet s-au situat la nivelul de 5 mld. Euro in 2003. Veniturile companiilor din domeniul IT s-au cifrat la aprox. 57,9 mld. Euro in 2004. Suedia are aproximativ 38000 companii in domeniul IT care au cca. 231.000 de angajati. Numai 0,1% din companii au mai mult de 500 de angajati. Aproximativ 1500 de companii produc interactive media, multimedia si servicii internet, potrivit unor studii realizate de Royal Institute of Technology din Stockholm. 74% din populatia Suediei cu vrste intre 16-74 de ani foloseste computerul, si 73% foloseste internetul, 58% au propria adresa de e-mail si 6% propriul web-site (sursa:SCB). Cele mai mari companii in domeniu sunt: Ericsson, TeliaSonera, Flextronics, IBM si

Volvo Information Technology. Principalii investitori internationali in domeniu sunt China, Japonia, Coreea si Germania. Celuloza si hartie Suedia este una din cele mai mari puteri la nivel mondial in aceasta industrie (al patrulea exportator de celuloza si hrtie si al doile exportator de lemn de esenta moale). Este a treia tara din Europa in acest domeniu si se bucura de un avantaj competitiv greu de atins. Productia industriala in domeniul celulozei este extrem de concentrata, cele mai mari 6 fabrici detinnd 60% din capacitatea de productie. Productie anuala: 11,4 milioane tone. In domeniul hrtiei situatia este asemanatoare. 12 companii detin 65% din productie. in domeniul productieid e hrtie activeaza 47 de companii. Productia anuala este de 11,5 milioane tone. De remarcat este continua diversificare a producatorilor suedezi, dar si tendinta lor de a acoperi anumite nise ale domeniului, in special cele intense in R&D. Cele mai mari companii suedeze din sector sunt: Stora Enso, SCA, Holmen, Sodra Skogsagarna, Metsa Sarla. Cifra de afaceri a industriei in 2004 s-a ridicat la 13 mld. Euro. Biotehnologie Cresterea importantei biotehnologiei si a sectorului farmaceutic la nivel mondial a fost in avantajul Suediei, permitndu-i sa atinga niveluri mari de crestere in aceste domenii. In prezent exista 400 de companii activnd in acest domeniu. Succesul in acest domeniu a fost asigurat de o bogata traditie in domeniul cercetarii, consolidarea sectorului farmaceutic, activitate antreprenoriala intense si aport de capital strain (de altfel, 70% din industrie apartine unor investitori straini). Cele mai importante centre in domeniu cercetarii sunt Uppsala, Goteborg si Lund. Companiile din sector au obtinut in 2004 o cifra de afaceri de 11,5 mld. Euro (medicamente, biotehnologie si echipamente medicale). Cele mai importante companii din domeniu sunt: AstraZaneca, Pfizer, GE Healthcare, Gambro, Fresenius Kabi. Industria metalurgica Aceasta este ramura industriala traditionala, exportul de produse metalurgice fiind pe primul loc in Europa in ultimii 20 de ani. Exploatarea minereurilor de fier este dominata de compania suedeza LKAB in proportie de 90%, principala lor destinatie fiind orientata catre siderurgia germana. Exportul de minereu de fier a inceput sa scada in anii 70, Suedia aflndu-se inca in topul primilor 10 exportatori mondiali. Producatorii suedezi de otel si-au concentrat atentia catre otelurile speciale. AGRICULTURA In ultimii 100 de ani Suedia a evoluat de la o tara eminamente agrara la o tara in care in prezent numai 1,5% din forta de munca este angajata in agricultura. Principalele produse agro - alimentare oferite de acesta ramura economica sunt lactatele, carnea, unele cereale si cartofii, care acopera necesarul consumului intern, cu perspectiva cresterii productiei in vederea exportului. Din punct de vedere al consumului, consumatorii suedezi prefera produsele agro-

alimentare de origine suedeza, in general, observndu-se o tendinta a producatorilor autohtoni de a specifica pe etichetele produselor produs de origine suedeza. Consumatorii au fost educati de-a lungul timpului sa aiba aceasta preferinta, date fiind normele de igiena pe care trebuie sa le indeplineasca industria agro-alimentara autohnona, norme mult mai drastice dect cele comunitare, ceea ce ofera un plus de siguranta si incredere consumatorilor. Productia agricola suedeza acopera in proportie de 105% nivelul consumului, ceea ce face ca importurile de produse agro-alimentare sa fie destul de reduse.