1. Sisteme de monitorizare a factorilor de mediu. Principii generale, definitii si caracteristici.

Obiectivele monitorizarii fixeaza ce aspect al mediului se vaurmari. De exemplu apa potabila din sistemul regional, un ru , un lac, o apa subterana asociata cu un posibil loc contaminat. Exista si programe de monitorizare care sunt dedicate pentru o clasa generala de factori de mediu cum ar fi resurse de apa pentru o anume regiune sau raportate la scara natonala. Obiectivele monitorizarii determina alegerea amplasamentelor, factorii de mediu cercetati, frecventa si metodologiile de monitorizare, de exemplu prin inspectie vizuala, colectare de probe si efectuare de masuratori. Volumul de monitorizare este definit de numarul amplasamentelor care urmeaza a fi monitorizate, numarul factorilor de mediu monitorizati pentru fiecare amplasament, frecventa masuratorilor sau numarul de probe colectate. Frecventa de esantionare depinde de viteza de modificare a datelor masurate. Un interval de esantionare stabilit la un moment dat poate fi scurtat sau lungit dupa examinarea unui prime serii de rezultate. Ajustarea intervalului de esantionare se face la aparitia unor modificari importante ale starii mediului, pentru a se observa cauzele care o produc. Valorile factorilor meteorologici se nregistreaza zilnic, debitele cursurilor de apa sunt masurate continuu, stocate sau transmise prin telemetrie, analiza apei si a ratei de sedimentare n cursurile de apa se realizeaza cu frecvena lunara, calitatea apei subterane se testeaza la trei luni. Habitatele sunt examinate la intervale de trei luni , iar flora terestra o data la sase luni. Analiza factorilor chimici pentru sol, a faunei terestre si habitatelor acvatice se face cu frecvente de la unu la trei ani.

2 Sistem de monitorizare a mediului-structura hard si soft.

Structura sistemului de monitorizare se proiecteaza la nivel national si local pe factori de mediu si forme de poluare , dupa pasii urmatori: 1. Prelevare probe ; 2. Analiza probe; 3. Crearea bazei de date; 4. Analiza datelor ; 5. ntocmirea rapoartelor ; 6. Distribuirea rapoartelor ; 7. Formularea concluziilor si deciziilor cu privire la calitatea mediului. Componente de mediu => (Recoltare Masurare Analiza Asigurare calitate date) Tehnici de prelevare, Conservare probe, Transport => (Baza de date Procesare Analiza statistica Evaluare) => (Strategie Diagnoza Prognoza Evaluare) => (Raportare date) Formate Frecvente Distributii. Masurarea si evaluarea calitatii aerului nconjurator este recomandata si n statiile de monitorizare a calitatii aerului care nu fac parte din Reteaua nationala de monitorizare a calitatii aerului. Un plan general de monitoring al imisiilor poluante, cuprinde urmatoarele etape: - Stabilirea punctelor de control a imisiilor n zonele considerate cu risc ridicat de poluare; - Stabilirea poluantilor specifici fiecarei zone, pentru care se vor efectua masuratori ulterioare; - Fixarea orarului pentru recoltarea probelor si realizarea analizelor acestora; - Prezentarea rezultatelor obtinute n urma prelucrarii statistice a rezultatelor analizelor efectuate.

3. Implementarea unui sistem de monitorizare a mediului.

Sistemul de monitorizare este un complex de parti hardware si software care permit achizitia, transferul, prelucrarea si prezentarea datelor de mediu . Componentele sistemului sunt distribuite geographic ntr-o arie de interes. Statia centrala este inima sistemul de monitorizare. Ea permite configurarea statiilor particulare de monitorizare si primeste date de la acestea. Prelucrarea datelor primite si analiza lor pot fi facute de statia centrala. Statiile de monitorizare sunt aferente locurilor alese pentru monitorizare. O statie de monitorizare primeste, prelucreaza si transmite conform configuratiei statiei datele catre statia centrala. Structural statia de monitorizare are n componenta un numar diferit de module senzori inteligenti pentru diferiti factori de mediu si un modul statie centrala. Configurarea fizica a statiei se face nainte de a se deplasa n locatie, configurarea logica se modifica de utilizator , conform caracteristicilor statiei centrale. Modul senzor inteligent este partea de baza a statiei de monitorizare. El permite o interconectare pentru senzorul de masura specific factorului monitorizat, face prelucrarea primara a masurarilor efectuate si le comunica modulului statiei centrale. Cerintele unui sistem de monitorizare se refera la o gama larga de de masuratori cantitative pentru factorii de mediu, independenta a retelei de comunicare, configurarea usoara a sistemului, reprocesarea locala a datelor , costuri ct mai reduse ale sistemului si operationale. Echipamentele de prelevare a unor informatii din mediul investigat introduc n mod inevitabil si valori eronate n datele de masurare. Aceste valori false pot constitui cauza unor fenomene nedorite n prelucrarea ulterioara a informatiilor. Se impune prin urmare, utilizarea unor proceduri de detectare si eliminare a valorilor eronate din setul de date achizitionate.

Monitoringul integrat al mediului n Romnia.

Monitoringul mediului asigura un flux informational structurat pe elemente de mediu si pe activitati specifice de supraveghere, evaluare si avertizare. Alegerea parametrilor care fac obiectul supravegherii sistematice este determinata n mare parte de nevoile de reglementare, de limitele tehnicilor de prelevare a probelor si de costurile de colectare a datelor. Pentru asigurarea continuitatii seriilor cronologice precum si comparabilitatea datelor este indispensabila integrarea n conceptia si planificarea sistemelor de supraveghere a mediului, a criteriilor statistice de omogenitate, comparabilitate si de validitate. n Romnia, dupa 1990, a fost elaborata o conceptie moderna de organizare a sistemului de monitoring, fiind construit ca un system integrat pentru toti factorii de mediu si un sistem global, pe diferite niveluri de agregare, interconectat la reteaua mondiala.Ca instrument de culegere a datelor, acest sistem are rolul de a reflecta starea mediului, tendinta de evolutie a acestuia si de control al eficientei masurilor politice si economice luate n acest sens. SMIR (Sistemul de Monitoring Integrat din Romnia) reprezinta un sistem complex de achizitie a datelor privind calitatea mediului, obtinut pe seama unor masuratori sistematice, de lunga durata, la un ansamblu de parametri si indicatori, cu acoperire spatiala si temporala, care sa asigure posibilitatea controlului poluarii. Datele de mediu culese prin SMIR sunt cele generate de modul de organizare a acestuia. Modul de organizare a SMIR Elemente specifice: a) retele destinate supravegherii imisiilor (aer atmosferic, cursuri receptoare de apa), care au o structura mixta de organizare, tinnduse cont de mediile de investigatie si parametrii urmariti, respectiv: structuri la nivel de bazin hidrografic; structuri la nivel judetean; zone de tranzitare a poluantilor atmosferici; zone de supraveghere a impactului transfrontier; puncte de postevaluare a impactului antropogen. n functie de componentele de mediu urmarite, retelele proprii de supraveghere pot sa corespunda nu numai unei singure structuri, ci si unei structuri combinate. b) controlul poluarii la emisie, care se diferentiaza de monitoringul imisiilor astfel : concentratiile, parametrii si frecventele urmarite sunt diferite ca niveluri, gama si perioada de timp; alaturi de nregistrarea valorilor determinate, activitatea de control impune necesitatea asigurarii conditiilor de interventie n procesele tehnologice de fabricatie si de epurare a apelor, respectiv purificarea aerului, pentru a adduce parametrii urmariti n limitele prestabilite. Retelele de emisie se refera la apele uzate si evacuarile de poluanti n atmosfera. c) evaluarea si controlul eficientei masurilor de protectia mediului. Structura organizatorica cuprinde: zone de protectie naturale rezervatii naturale; ecozone; zone de reconstructie ecologica. Tinnd cont ca, la un sistem de monitoring integrat, participa mai multe retele si subsisteme diferite, n circulatia si prelucrarea datelor se disting doua planuri: circulatia pe plan orizontal, ntre subsisteme de monitoring, vectori de propagare a poluarii/interfete de contact/medii de bioacumulare si biotransformare; circulatia n plan vertical de la punctele de supraveghere la centrul de prelucrare si interpretare a datelor.

5. Teledetecia metoda moderna de monitorizare a factorilor de mediu.

Teledetectia este metoda de culegere a datelor de la distanta cu ajutorul satelitului. Culegerea datelor prin teledetectie este o forma particulara de desfasurare a sondajului areolar. Sondajul areolar presupune identificarea univoca, adecvata si simpla a anumitor populatii prin segmente areolare, din suprafata terestra. Construirea esantioanelor specifice acestui tip de sondaj este de cele mai multe ori dificila din cauza mobilitatii tridimensionale a unor populatii (lacurile, rurile, pestii, pasarile, animalele salbatice). Teledetectia poate fi considerata ca un substituent al metodelor clasice areolare prezentate anterior. Esenta acestei metode consta n faptul ca pe lnga imaginea satelit, care ofera o informatie exhaustiva asupra zonei de studiu si care nu poate fi interpretata n totalitate din diverse motive, trebuie sa se recurga si la culegerea unor date pe teren. Exista mai multe combinatii ntre nregistrarea datelor pe teren si imaginile satelit care pot fi sintetizate astfel: utilizarea teledetectiei pentru o stratificare simpla a teritoriului, prealabila anchetelor pe teren; sistem mixt care asociaza datele culese pe teren cu imaginile din satelit; utilizarea numai a imaginilor din satelit. Aportul imaginii captate prin satelit la stratificarea teritoriului consta n sintetizarea pe harta a straturilor (grupe omogene n raport cu dispersia variabilei studiate). Imaginile satelit sunt foarte utile prin faptul ca acopera o suprafata mai mare n mod omogen, permitnd multiple prelucrari informatice care sa puna n valoare trasaturile interesante ale peisajului pentru o aplicatie considerata. Interpretarea imaginilor satelit permite stratificarea foarte detaliata n zonele ecologice, ceea ce prezinta un avantaj pentru realizarea unui esantion eficient. Aceasta tehnica de colectare si esantionare s-a dovedit eficienta n evaluarea gradului de poluare si a impactului fenomenelor climatice precum si n monitorizarea presiunilor exercitate de activitatile economice asupra mediului.

6. Monitorizarea de supraveghere.
Criteriile minime pentru selectia sectiunilor monitoringului de supraveghere sunt definite de: - punctele unde factorul de mediu are valori semnificative, de exemplu debitul cursului de apa este semnificativ, cu valori mai mult de 25 m3/sec n cadrul districtului bazinului hidrografic considerat ca un ntreg, inclusiv punctele de pe marile ruri al caror bazin hidrografic este mai mare de 2500 km2 (suprafetele locuite, situate la peste 2000 m inaltime care aduc impact antropic nesemnificativ se vor scadea din suprafata bazinului) sau volumul de apa prezent este caracteristic n cadrul districtului bazinului hidrografic (inclusivmarile lacuri naturale si lacuri artificiale); - sectiunile semnificative pentru schimbul de informatii. ex.- La apele de suprafata care traverseaza frontiera de stat, sectiunilede monitoring deja identificate pentru schimbul de informatii si alteasemenea puncte unde este necesara estimarea ncarcarii poluantilorcare sunt transferati peste granite si care sunt transferati n mediulmarin; - Sectiunile de monitoring pentru apele transfrontiere, care sunt celputin sectiunile sub-bazinelor mai mari de 2500 km2, existente ncadrul retelei de monitoring sistematic; n cazul apelor transfrontierecu bazin mai mare de 2500 km2 sau debit mai mare de 25 m3/sec, se va alege o sectiune la fiecare 2500 km2 ; n cazul sub-bazinelor maimici de aceasta valoare se vor alege sectiunile decisive pentrucalitatea cursului principal sau se vor stabili chiar pe cursul principal;n sub-bazinele n care se cunoaste ca nu exista o poluare chimicasemnificativa, numarul sectiunilor poate fi micsorat cu 10%. - Sectiunile stabilite n cadrul retelei transnationale de monitoring(TNMN). Perioada de realizare a monitoringului de supraveghere este de 1 an.

7. Monitorizarea operationala.
Sectiunile pentru monitoringul operational trebuie stabilite pe baza evaluarii de impact, realizat n concordanta cu rezultatele monitoringului de supraveghere. Elementele de calitate pentru substante prioritare/prioritar periculoase din monitoringul operational vor cuprinde: - toate substantele prioritare evacuate n locatia monitorizata; - alti poluanti toxici sintetici si nesintetici evacuati n cantitati semnificative. Criteriile pentru stabilirea elementelor de calitate din monitoringul operational trebuie sa ia n considerare evaluarea impactului, inventarul emisiilor si combinarea cu monitoringul de supraveghere. Frecventa monitoringului operational la fiecare sectiune se va fixa n asa fel nct sa furnizeze suficiente date pentru evaluarea starii elementelor de calitate relevante. Frecventa minima obigatorie, pentru ruri si lacuri, este: - substante prioritare lunar; - alti poluanti toxici sintetici si nesintetici la fiecare 3 luni, cu exceptia primului an de aplicare a monitoringului operational, cand frecventa este lunara. Monitoringul operational acopera toata perioada unui plan de management si serveste drept baza pentru pregatirea planului de masuri inclus n planul de management . Prelucrarea datelor de monitoring se realizeaza pe baza valorilor medii anuale, care se vor calcula eliminnd din sirul de date valorile maxime. Daca valoarea obiectivului de calitate sau a factorului de evaluare este sub limita de detectie a metodei aplicate, se va considera valoarea obiectivului de calitate egala cu limita de detective a metodei.

8. Monitorizarea de investigatie.
Monitoringul de investigatte pentru substante le prioritare/prioritar periculoase este definit de: - cazurile de depasire a obiectivelor de calitate cu cauza necunoascuta care trebuie identificata; - cazurile n care monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele de calitate nu se pot atinge si nu a fost stabilit nca monitoringul de operational pentru evaluarea cauzelor de nerealizare a respectivelor obiective; - evaluarea marimii si impactului unei poluari accidentale; furnizarea de informatii care sa serveasca la stabilirea unor programe de masuri pentru atingerea obiectivelor de calitate. Aceste criterii pot conduce la realizarea unor campanii de monitoring intensificate pe o anumita perioada de timp si pot diferi substantial de la caz.

9. Monitorizarea instrumentala si monitorizarea biologica(biomonitoringul). Cu 10. Specii biotice.

Monitorizarea calitatii mediului prin observarea schimbarilor din fauna si flora se numeste biomonitorizare. Exista doua categorii majore n monitorizarea biologica a mediului bio-testele, care include sisteme de avertizare/alarma, teste eco-toxicologice, de bioacumulare, de biodegradare si de eutrofizare si bio-evaluarile, care acopera domeniul metodologiilor nrudite cu analiza comunitatilor biologice. Toate metodele biologice de evaluare a calitatii factorilor de mediu se bazeaza pe faptul ca toate speciile existente, populatii si comunitati de plante si animale, nu reactioneaza n acelasi fel la un anumit tip de poluare. Gradul diferit de reactie este reflectat n schimbari cantitative sau calitative care pot fi masurate si pot ransformate n formule matematice si valori scalare. n practica, evaluarea biologica implica: prelevarea de probe, procesarea esantioanelor prelevate (sortare, identificare si numarare), procesarea datelor obtinute si interpretarea acestora. Tehnicile implicate n fiecare stadiu vor depinde de tipul de comunitate riverana si grup taxonomic selectate ca indicatori. Cele mai multe dintre lucrarile si recenziile lucrarilor despre evaluarea biologica publicate nca de la nceputul celei de-a doua jumatati a secolului trecut se concentreaza pe date procesate pentru a obtine indici. 3

11. Indici biotici si scoruri biotice.

n metodele de evaluare folosite n Europa se disting 3 abordari de baza pentru a aprecia reactia la poluare a comunitatilor de macronevertebrate: abordarea saprobica, abordarea din punct de vedere al diversitatii, abordarea biotica. Abordarea biotica ncorporeaza caracteristicile esentiale ale abordarilor saprobice si de diversitate, specii indicatoare si sensibilitatea ecologica a nivelelor taxonomice, care n present prezinta datele complexe determinate sub forma de indici sau scoruri. Abordarea bazata pe indicele biotic include att esenta abordarii saprobice reactia speciilor indicatori, ct si diversitatea la niveluri taxonomice selectate. Indicii biotici folositi n Europa si au originea n Indexul Biotic Trent (TBI). TBI a servit ca fundament pentru Indicele Francez Biotic (IB) din care, apoi, a fost dezvoltat Indicele Biotic Belgian (BBI). Din cauza starii confuze cu privire la evaluarea biologica a calitatii apei n Uniunea Europeana, Consiliul Europei a initiat 3 exercitii de intercalibrare, respectiv n Germania, Marea Britanie si Italia. Obiectivul a constat n compararea metodelor de prelevare de esantioane, evaluarea si armonizarea metodelor. Au fost examinate tipuri diferite de ruri, inclusiv cele cu latimi mici si putin adnci, precum si cele cu latimi mari si adnci. Scorurile biotice se bazeaza pe aceleasi reactii alemacronevertebratelor la poluare ca si indicii biotici, nsa metoda princare datele sunt procesate pentru exprimarea cantitativa este diferitase aloca un scor fiecarui grup taxonomic , specie sau clasa prezenta,conform gradului de sensibilitate la poluare si conform abundentei. n prezent sunt n uz mai mult de zece indici diferiti, toti rezultati dinabordarea saprobica sau a indicelui/scorului biotic. Dintre cele 100 de metode de monitorizare, de exemplu, acalitatii apei unui ru, mai bine de o treime se bazeaza pe macronevertebratele bentonice (molustele, lipitorile, larvele insectelor, insecte adulte, crustacee). Toate metodele utilizate pentrudeterminarea calitatii apelor cu ajutorul macronevertebrateloracvatice se bazeaza pe faptul ca toleranta fata de conditiile de mediuvariaza de la o specie la alta. Unele nu suporta nici slaba poluare aapei, altele au o larga toleranta, ntlnindu-se n toate tipurile de ape.Speciile cu o toleranta mica sunt buni indicatori ai calitatii apei.

12. Factorii de mediu agrometeorologici Temperatura este un factor abiotic de control al functiilor sistemelor ecologice. Gradientul termic al aerului ntr-un
ecosystem se masoara la suprafata solului (la diferite naltimi , 1m si mai mari de 1m ) la umbra si n soare, la baza plantelor si n partea superioara. Masuratorile temperaturii se fac la orele 7, 13, 17 sau 19 cu urmatoarele tipuri de termometre: - termometrul de aer sau termograful pentru temperature aerului; - termometrul ecologic fara mercur pentru temperatura solului si a litierei padurii, utilizat la adncimi diferite sub stratul organic; - termometrul introdus ntr-o sticla batimetrica pentru masurarea temperaturii apei la adncime; - termometrul reversibil cu nregistrare automata a temperaturii n diferite zone ale cursului de apa si la adncimi fixate apriori de referinta, utilizat n general pentru apele curgatoare. Umiditatea reprezinta masa vaporilor de apa din atmosfera. Apa se gaseste n natura n 3 stari fizice: gazoasa, lichida si solida. Posibilitatile de trecere de la o stare de agregare la alta sunt prin evaporare, condensare, sublimare, nghetare, topire. Vaporii rezulta din evapotranspiratie si se raspndesc n troposfera prin turbulenta si convectie. Presiunea atmosferica este caracterizata prin urmatoarele aspecte: - o reprezinta o marime fizica care releva apasarea exercitata uniform de masa de aer pe toata grosimea si pe o unitate de suprafata orizontala a scoartei terestre; - o reprezinta o marime fizica variabila n functie de grosimea diferita a maselor de aer, temperatura, altitudine si densitatea aerului. n functie de aceste elemente variabile exista doi parametri care se calculeaza pentru aprecierea presiunii atmosferice: gradientul baric reda micsorarea presiunii la fiecare 100m si se calculeaza ca raport ntre diferenta de presiune existent ntre 2 puncte si diferenta de nivel existenta ntre aceleasi 2 puncte; treapta barica reprezinta distanta pe verticala dintre 2 puncte pentu ca diferenta de presiune dintre ele sa fie de 1mb (pentru sectiunea inferioara a troposferei acest lucru se realizeaza la aproximativ 7,8m , de regula n masele de aer cald cu densitate mica treapta barica e mai ridicata, invers pentru masele de aer rece). Vntul reprezinta cea mai frecventa forma de miscare a aerului n plan orizontal (n conditiile n care atmosfera e alcatuita din volume de aer cu caracteristici diferite din punct de vedere termic si ca presiune, existnd permanent tendinta spre echilibrare prin deplasari ale aerului pe verticala sau pe orizonatala). Intensitatea si durata vntului depind de diferenta de presiune exercitata ntre 2 puncte extreme. Deplasarea aerului ca vnt se face de la presiune atmosferica mare spre cea mica; miscarea se face pe aceasta directie, care nsa sufera modificari din cauza miscarii de rotatie (forta Coriolis) ce impune abateri spre dreapta n emisfera nordica si spre stnga n emisfera sudica. Forta de frecare a maselor de aer cu suprafata terestra determina micsorarea vitezei, modificarea directiei de propagare. Determinarile cantitatilor de precipitatii se fac zilnic la ora 8, sau se face media determinariilor pentru 24h la ploi scurte dar intense. Masurarea se face cu pluviometrul si se exprima n mm/zi. Stratul de zapada se masoara cu o rigla gradata prin 3-5 masuratori dispuse una fata de alta la distante de minimum 10m. Starul de zapada se determina ca media masuratorilor facute la terenuri adapostite de vnt ct si la terenuri supuse actiunii vntului. 4

13. Indicatori ai calittii aerului.

Monitorizarea calitatii aerului atmosferic si industrial presupune dezvoltarea de concepte teoretice, metodologice si practice , pentru ntelegerea, controlul si combaterea poluarii aerului. Problemele sunt legate de emisia de la surse de poluare a atmosferei, transmisia amestecului rezultat si msurarea concentratiilor de poluanti la distante superioare a 100m. Poluantii aerului si efectele lor asupra mediului si sanatatii sunt parti principale de studiu. Cei mai importanti poluanti atmosferici din punct de vedere al emisiilor, dar si al impactului asupra mediului si sanatatii umane sunt gazele ca monoxidul de carbon, bioxidul de carbon, oxizii de azot, bioxidul de sulf, ozonul si particulele de aerosol, pulberi PM 2.5, PM10, C6H6. Emisiile n aer se vor raporta sub forma tabelara cu urmatorul continut: - punctul de emisie; - parametrul (poluantul); - data prelevarii probei; - limita conform autorizatiei integrate de mediu; - valoarea masurata; - valoarea masurata a parametrilor de proces; - echipamentul de depoluare; - comparatia cu limitele stabilite n autorizatia integrata de mediu. Temperatura, umiditatea, presiunea, miscarea aerului si precipitatiile determina modificari substantiale ale nivelului de poluare al aerului. Precipitatiile favorizeaza depunerea pe sol a unei parti a poluantilor din atmosfera, jucnd un rol purificator important. n schimb apa din precipitatii si poate modifica proprietatile naturale datorita dizolvarii unor poluanti, n special oxizi de sulf si azot, fenomen care se poate produce la altitudine mare si/sau la distante apreciabile de locul de emisie. Att azotatii ct si sulfatii se regasesc n precipitatii sub forma acizilor corespunzatori, care determina o scadere a pH-ului. Aceste fenomene conduc la aparitia ploilor acide care au efecte puternic distrugatoare asupra vegetatiei spontane si n agricultur.

14.Planul general de monitorizare a calitii aerului.

Pentru elaborarea unui plan de monitorizare a imisiilor atmosferice trebuie sa se realizeze urmatorii pasi: Identificarea unitatilor industriale care se gasesc n localitatea sau n apropierea localitatii pentru care se ntocmeste planul de monitorizare a imisiilor; Cunoasterea activitatilor desfasurate de unitatile industriale cu scopul identificarii tipurilor de poluanti atmosferici ce pot sa fie emisi de acestea; Fixarea arterelor cu trafic auto intens din localitate. Dupa aflarea datelor de mai sus se propune un plan general de monitoring al imisiilor poluante, plan ce cuprinde urmatoarele etape: Stabilirea punctelor de control a imisiilor n zonele considerate cu risc ridicat de poluare. Stabilirea poluantilor specifici fiecarei zone, pentru care se vor efectua masuratori ulterioare. Fixarea orarului pentru recoltarea probelor si realizarea analizelor acestora. Prezentarea rezultatelor obtinute n urma prelucrarii statistice a rezultatelor analizelor efectuate. n cadrul retelei de monitorizare a calitatii factorilor de mediu laboratoarele Inspectoratului de Protectia Mediului trebuie sa recolteze si sa analizeze: 1. zilnic pulberile n suspensie din punctele de prelevare amplasate pe raza localitatii urbane; 2. lunar pulberile sedimentabile precum si compozitia chimica a acestora. Continutul mediu al poluantilor si elementelor chimice n depunerile de pulberi sedimentabile variaza n functie de complexitatea proceselor industriale din zona respectiva. Se pot efectua masuratori de imisii, cu includerea tuturor poluantilor clasici ce si au originea n traficul rutier. Pot fi alese principale obiective ale masuratorilor: Determinarea variatiei diurne a concentratiei de CO n aer n unele puncte de control din zona urbana aleasa spre monitorizare; nregistrarea orara a traficului auto pe durata monitorizarii imisiei de CO; nregistrarea orara a principalilor parametri si fenomene meteo ale zilei pentru determinarea gradului de influentare de catre acestia a masuratorilor cu rente.

16.Metode de control ale calittii aerului.

Conform teoriei Kaule alegerea unui model pentru dispersia eliminarilor de gaze n aer se face n functie de scara la care se lucreaza, de importanta zonei pentru protectia cetatenilor si a climei. Modelele de monitorizare si control pot fi empirice, de tip Gauss si modele locale, fizice pe baza ecuatiei difuziei si advectiei gazelor. Modelele empirice privesc situatia ntr o regiune desenate la scara 1:100000 sau 1:200000 si servesc la evaluarea ecologica diferentiata n spatiu, mai ales la poluarea datorat gazelor din circulatia auto. Modelel Gauss se ataseaza la parti ale unei regiuni sau judet, scara 1:10000 sau 1:250000 si permit evaluarea de detaliu a ncarcarii cu gaze verificate la nivel regional . Cele mai mari intrari de gaze n sistem pot fi cauzate de directia si forta vntului precum si de emisiile existente. Modelele locale se fac la scara 1:500 sau 1:2500 si servesc la evaluarea polurii atmosferice datorate circulatiei auto, n contextual concret al modului de construire al unui oras sau a unor cartiere ale acestuia. Elaborarea unor modele ale emisiilor este legata de modelul constructiv al zonei care trebuie protejata, adica configuratia geografica, asperitati, obstacole n functie de tipurile de utilitati, dar si mai important de circulatia curentilor de aer, a vnturilor, a benzilor de circulatie atmosferica. Valorile concentratiei imisiilor, adica ale concentratiilor de poluanti la nivelul solului pot fi reprezentate de o curba Gauss si pentru plasarea punctelor sau liniilor care contin importante ncarcaturi poluante se utilizeaza metoda caroiajului. 5

18. Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din Romania.

Calitatea apelor din Romnia este urmarita conform structurii si principiilor metodologice ale Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din Romania (S.M.I.A.R.), restructurat n conformitate cu cerintele Directivelor Europene. Sistemul national de monitorizare a apelor cuprinde doua tipuri de monitoring. Astfel se realizeaza un monitoring de supraveghere avnd rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apa din cadrul bazinelor hidrografice si un monitoring operational (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apa ce au riscul sa nu ndeplineasca obiectivele de protectie a apelor. Conceptul de monitoring integrat al apelor presupune o tripla integrare: - a ariilor de investigare la nivel de bazin hidrografic: ruri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, ape subterane si efluenti; - a mediilor de investigare: apa, sedimente/materii n suspensie si biota; - a elementelor /componentelor monitorizate: biologice, hidromorfologice si fizico-chimice. S.M.I.A.R. cuprinde 6 componente (subsisteme), din care 5 se refera la sursele naturale: ape curgatoare de suprafata; lacuri (naturale si de acumulare); ape tranzitorii (fluviale si lacustre); ape marine (costiere); ape subterane, iar ultimul, la sursele de poluare: ape uzate. Elaborarea sintezei calitatii apelor din Romnia se bazeaza pe prelucrarea unui volum mare de informatii - date analitice primare, obtinute n activitatea de cunoastere a calitatii apelor desfasurate, n raport cu specificul fiecarui subsistem, de unitatile teritoriale ale Administratiei Nationale Apele Romne.

19.Indicatorii de monitorizare pentru ape si codificarea colorata a gradului de poluare a apelor.

Prin activitatea de monitorizare a apelor se urmareste comportarea ecosistemelor acvatice, constituite din apele de suprafata (ruri, lacuri), apele subterane, apele din estuare, apele costiere, comunitatile acvatuce asociate si sedimente. Marimile masurate n cadrul unei activitati de monitoring sunt de natura fizica, chmicotoxicologica, biologicoecologica, precum si date asociate pentru interpretare: observatii de teren, prelevare probe, analize de laborator, stocarea, manipularea si difuzarea datelor, interpretarea si evaluarea datelor pentru producerea de informatii, raportarea si distribuirea rezultatelor de monitoring. Obiectivele monitorizarii sunt de a caracteriza conditiile de calitate ale apelor precum si tendintele acestora, de a aprecia fluxurile de apa si poluanti, de a compara valorile masurate cu valorile admisibile si de a emite avertizari n situatii de urgenta. Indicatorii de monitorizare se clasifica n urmatoarele categorii: indicatori de ndeplinire a obiectivelor de management; indicatori pentru evaluarea situatiei prezente si a tendintelor; indicatori multicriteriali de descriere a conditiilor ecologice; indicatori de comparabilitate a datelor. Indicatorii de mediu sunt proprietati masurabile care, singure sau n combinatie, asigura evidente stiintifice si manageriale asupra calitatii ecosistemelor sau o evidenta sigura asupra tendintelor n calitate. Indicatorii de mediu trebuie masurati cu tehnologia disponibila si validati stiintific, pentru evaluarea calitatii ecosistemelor si furnizarea de informatii utile factorilor de decizie manageriala. Astfel, trebuie realizata o gama larga de masuratori fizice, chimice si biologice asupra conditiilor si proceselor la diferite scari. Masuratorile indicatorilor de mediu trebuie sa conduca la date cantitative si calitative valide care pot fi comparate la scara temporal si spatiala. Interpretarea masuratorilor trebuie sa se faca cu acuratete, astfel nct sa poata fi descrise variabilitatea naturala si efectele induse de activitatile antropice.

20.Monitorizarea apelor de suprafata.

Caracterizarea calitatii apelor curgatoare de suprafata reprezinta evaluarea globala a rezultatelor analitice obtinute, periodic, n campanii expeditionare. Metodologia pusa la punct pentru prelucrarea informatiilor, la nivel de sectiune de supraveghere, prevede desfasurarea urmatoarelor faze: - estimarea valorilor tipice: maxima; media aritmetica; minima; abaterea standard; percentila 50% si percentile 90%, pe fiecare indicator de calitate. - caracterizarea calitatii apei n sectiune, respectiv evaluarea calitatii globale a apei, lund n considerare efectul cumulate (ponderat) al tuturor indicatorilor dintr-o grupa caracteristica. Pentru evaluarea calitatii globale a apei, n fiecare sectiune de supraveghere, se calculeaza pentru fiecare indicator n parte, valorile medii si valorile cu percentila de 90%, respectiv 10%, iar acestea sunt comparate cu valorile limita ale claselor de calitate prevazute de normativ, rezultnd astfel ncadrarea ntr-una din cele cinci clase de calitate. Indicatorii cuprinsi n normativul cu 5 clase au fost mpartiti n urmatoarele grupe principale: regim de oxigen, nutrienti, ioni generali, salinitate, poluanti toxici specifici de origine naturala, alti indicatori chimici relevanti. Evaluarea calitatii apelor de suprafata consta n monitorizarea parametrilor biologici hidromorfologici, fizico-chimici a poluantilor prioritari sau a altor poluanti evacuati n cantitati importante. Potrivit reglementarilor se disting 5 clase de calitate: I, II, III, IV si V, definite astfel: clasa de calitate I stare foarte buna; clasa de calitate II - stare buna ; clasa de calitate III - stare moderata; clasa de calitate IV slaba; clasa de calitate V proasta. Monitorizarea resurselor de apa din punct de vedere fizico- chimic si biologic, se face prin sectiuni de control n flux rapid (zilnic si saptamnal) si n flux lent (lunar).

21. Criterii specifice pentru alegerea statiilor de monitorizare.

Alegerea statiilor de monitorizare se bazeaz pe criterii de tipul: 1. Abordarea bazinului rului: n medie 1 statie la 1000 km suprafata bazin de ru; 2. Importanta rului la scara nationala; 3. Abordare integrata calitate cantitate (concentratie/debit); 4. Posibilitate monitorizare integrata: chimica, biologica, ecotoxicologica; 5. Surse de poluare/referinta : surse de fond, surse punctiforme, surse difuze; 6. Posibilitate urmaririi ntr-o matrice integrata: coloana de apa, suspensii solide, sedimente; 7. Abordare cauza efect: emisii (efluenti), imisii (masuratori n curent). Senzorii pentru masurarea indicatorilor de masura sunt recalibrati: - cu frecvente anuale (clasa I) pentru senzorii de temperatura si nivel; - cu frecvente trimestriale - 3luni (clasa II) pentru conductivitate si turbiditate; - cu frecvente la doua saptamni (clasa III) pentru pH, oxigen dizolvat si electrozi ioni selectivi.

22.Monitorizarea apelor subterane.

Poluarea apei subterane este asociat unei multitudini de aspect neplacute cum ar fi gustul, mirosul, culoarea, duritatea, existent unor organisme patogene sau a unor substante toxice, explozive sau inflamabile. Poluarea apei subterane duce la imposibilitatea utilizarii acviferului pentru perioade foarte lungi de timp, de ordinul deceniilor sau chiar secolelor. Acest fapt este datorat vitezelor extrem de mici ale apei subterane. Obiective specifice la monitorizarea apelor subterane: - colectarea datelor de baza pentru scopuri generale de monitoring al calitatii apelor, n vederea realizarii unei baze de date privind apele subterane. Acestea pot fi utilizate pentru elaborarea planurilor de protectie a calitatii apelor la nivel de bazin hidrografic, dar si pentru calculul bilantului de apa; - ncadrarea n criterii si obiective de calitate a apei subterane, conform legislatiei nationale si internationale; - monitorizarea calitatii apei pompate din subteran si evaluarea impactului cauzat de sursele punctiforme si difuze de poluare; - identificarea ariilor fierbinti, care necesita interventii operative; - modelarea proceselor de transport si descompunere a compusilor chimici n apele subterane; - elaborarea de harti legate de calitatea apelor subterane, n special cu scopul proiectarii sistemelor de alarmare, n caz de poluare; - monitorizarea efectului contactului dintre mineralele chimice naturale si apele subterane; - monitorizarea mineralizarii n roci cristaline si sedimente; - monitorizarea influentei apei marine asupra calitatii apei subterane cu care vine n contact; - evaluarea fluxurilor ntre apa de suprafata si apa subterana, respectiv ntre apa subterana si apa de mare; - observarea efectelor globale cauzate de modificarile climatice, ploile acide, impactul antropic la scara regionala si internationala. Datorita interinfluentei dintre stratul freatic si apele de suprafata exista o interdependenta si din punct de vedere al calitatii apelor. Apele de suprafata reprezinta conditii de frontiera pentru domeniul freatic, att din punct de vedere hidraulic, ct si din punct de vedere al concentratiei poluantului. Obiectivele monitorizarii starii de poluare a apelor subterane sunt: estimarea rapida a probabilitatii de curgere accidentala a poluantului spre un put de pompare; definirea influentei unor poluanti prezenti sau inevitabili n puturi, n special ca o functie de regimurile de pompare; definirea zonelor sensibile la poluare n scopul optimizarii amplasarii de noi puturi; obtinerea unui model la scara mare ca un suport cantitativ de prognoza si conducere; informarea prin simple vizualizari privind evolutia poluarii. Principalele surse de poluare ale pnzelor de apa freatica sunt: extragerea excesiva din puturi (mai mult dect poate asigura pnza de apa), introducerea poluantilor n apele freatice prin intermediul apelor de suprafata provenite din fosele caselor sau din tratarca apelor uzate, menajere, din efluentii industriali (apa uzata, neepurata suficient), din gunoiul solid amestecat cu apa , folosirea excesiva, n agricultura a pesticidelor si a ngrasamintelor, din scurgeri accidentale. De asemenea salinitatea excesiva a apelor subterane se produce datorita precipitatiilor reduse care nu pot realimenta pnza freatica. Poluarea se mai datoreaza sistemelor de canalizare deficitare si statiilor de epurare exploatate necorespunzator.

23. Elemente caracteristice n monitorizarea apelor uzate.

Evaluarea situatiei globale a surselor de ape uzate are n vedere urmatoarele elemente caracteristice: -> volume de ape uzate evacuate anual, pe diverse categorii, n functie de gradul de ncarcare si de modul n care se realizeaza epurarea si anume: - ape uzate care nu necesita epurare; - ape uzate care necesita epurare: ape uzate neepurate; - ape uzate epurate insuficient; ape uzate epurate suficient (corespunzator); -> cantitatile de substante poluante evacuate anual; -> modul de functionare a statiilor de epurare (evaluare statistica): - statii de epurare cu functionare corespunzatoare; - statii de epurare cu functionare necorespunzatoare. Principalele materii poluante sunt dizolvate sau se afla n suspensie. Acestea sunt de natura anorganica (saruri minerale) sau organica (diverse substante organice) si pot sa fie toxice, inhibitoare pentru procesele naturale, favorizante pentru unele procese natural cauzatoare de efecte nedorite pentru apele receptorului n care au fost evacuate (ruri sau lacuri). Evacuarea de ape uzate n receptorii naturali poate conduce la degradarea sau distrugerea faunei si/sau florei receptorului, la scaderea cantitatii de oxigen dizolvat n apa receptorului avnd efecte negative asupra organismelor ecosistemului acestuia si/sau asupra fenomenului de epurare naturala (autoepurare) care are loc n apa receptorului. Aceasta poate favoriza producerea unor efecte negative asupra receptorului si formelor de viata pe care le contine (intoxicare, eutrofizare etc.). Sursele difuze de poluare reprezinta o componenta cheie n procesul de poluare a apelor de suprafata. Impactul lor asupra calitatii apelor este n crestere, fiind n legatura directa cu reducerea ncarcarii cu poluanti evacuati direct de sursele punctiforme industriale si comunale. Metodele existente de evaluare a surselor difuze sunt : - metode de calcul a balantei poluantilor; - metode suplimentare bazate pe calcule standard utiliznd informatii din baza de date ca si din modelele existente specificnd ncarcarea de poluanti a unei arii din bazinul hidrografic.

24.Tipuri de ape uzate.

n ansamblu, apele uzate (surse punctiforme de poluare) pot fi clasificate n urmatoarele categorii importante: 1. Ape uzate menajere - ape uzate provenite din activitati gospodaresti (prepararea hranei, igienizarea locuintelor, spalatul rufelor etc.) si din alte activitati (diferite servicii la restaurante, hoteluri, moteluri, spitale, unitati administrative, publice etc); 2. Ape uzate industriale - orice fel de apa uzata care se evacueaza din incintele n care se desfasoara activitati industriale si/sau comerciale, altele dect apele uzate menajere si/sau meteorice. Urmatoarele activitati economice reprezinta surse majore de ape uzate industriale: - Agricultura, silvicultura, pescuit; - Industrie miniera; - Industrie alimentara; - Industrie metalurgica; - Industrie textila; - Celuloza si hrtie; - Industrie chimica si petrochimica; - Producerea si distributia energiei electrice; - Constructii; - Transporturi; - Alte activitati economice.

25.Evaluarea apelor uzate.

Apele uzate menajere provenite din gospodariile populatiei, pot fi evaluate pe baza unor factori standard de emisie, cum ar fi locuitorii echivalenti (populatia echivalenta = p.e.). Locuitorii echivalenti se determina potrivit relatiei de mai jos: Locuitor echivalent: ncarcare zilnica de substante organice biodegradabile de 60g CBO5 (un locuitor echivalent - p.e. = 60g CBO5/zi). Unitatile industriale mici, care evacueaza ape uzate fara poluanti specifici, pot fi evaluate, ca si activitatile casnice n locuitori echivalenti. Unitatile economice mari pot fi evaluate separat, pe baza determinarilor (monitorizarii) emisiilor la sursa. Indicatorii cantitativi sunt:- debitul apelor uzate; - debitul de poluanti; - debitul de namoluri namol primar, namol secundar (namol activ recirculat si namol activ excedentar), namol intrat/iesit din fermentare precum si cel rezultat din sistemul de deshidratare. Indicatorii calitativi cuprind att unii indicatori globali si specifici ai apelor uzate, cu ajutorul carora se calculeaza anumite valori ale parametrilor functionali si eficienta realizata n procesele de epurare, ct si alti indicatori utilizati pentru controlul proceselor de epurare si pentru prelucrarea namolurilor.

27.Culegerea datelor privind apele uzate , ntocmirea bazelor de date , prelucrarea si centralizarea informaiilor.
Culegerea informatiilor necesare elaborarii indicatorilor privind epurarea apelor uzate presupune adoptarea unei grile de colectare a datelor de baza, care sa asigure calitatea informatiilor obtinute (relevanta, acuratete, comparabilitate, coerenta, claritate). Aceasta grila acopera doua sisteme de colectare si tratare a datelor asociate la cele doua categoriitinta (unitati economice si primarii). a. Colectarea datelor de catre unitatile economice care evacueaza ape uzate n receptori naturali Sursa de date pentru aceste unitati o constituie caietele de lucru, buletinele de analiza si registrele de analize pentru fiecare indicator, detinute de laboratoarele si de catre serviciile de exploatare ale statiilor de epurare. Registrele de analiza pe indicatori de calitate sunt pastrate timp de 10 ani la unitatea economica, n conformitate cu Standardul ISO 17025. b. Colectarea datelor de catre primarii Pentru colectarea datelor din primarii se utilizeaza evidenta existenta la serviciile de protectia mediului sau, n cazul n care aceste servicii nu exista, la serviciile tehnice care detin aceste date. Avnd n vedere specificul unitatilor la care se efectueaza aceasta ancheta statistica au fost elaborate doua tipuri de chestionare pentru colectarea datelor: Chestionarul Ancheta statistica privind colectarea,epurarea si evacuarea apelor uzate si Chestionarul Ancheta statistica privind numarul total al locuitorilor din orase/comune si al celor din locuintele conectate la sistemele de colectare, epurare si evacuare a apelor uzate . Indicatorii privind canlizarea sunt meniti sa evidentieze: tipul sistemelor de canalizare unitar si divizor pentru totalul apelor uzate cu reliefarea celor industriale si menajere, precum si bazinele de stocare n vederea evacuarii ntr-unul dintre aceste sisteme; lungimea retelei acestor sisteme pentru totalul apelor uzate (exprimate n km); principalele tipuri de ape uzate: industriale si menajere; volumul anual de ape uzate (exprimat n mii m3) transportat de fiecare categorie de retea de canalizare pe tipuri de ape uzate, precum si pentru totalul apelor uzate; volumul anual de ape uzate stocat n vederea evacuarii ntrun system de canalizare; receptorul natural al apelor uzate evacuate (denumirea rurilor, lacurilor interioare sau Marea Neagra).

28.Monitorizarea solului caracteristici generale.

Prin monitorizare se ntelege acel proces de supraveghereobservare a evolutie globale a solului sau a calitatii solului n legatura cu factorii poluanti si efectele acestora asupra compomentelor biotice din ecosisteme cu scopul de a sensibiliza structurile de putere economica si juridica, n general ntreaga societate civila despre eventualele pericole de degradare a mediului si consecintele lor. Monitorizarea se realizeaza prin intermediul satelitilor, a fotografiilor din avion, a zborurilor la joasa altitudine si a cercetarilor la nivelul solurilor. Datele obtinute sunt folosite de Organizatia Natiunilor Unite pentru Aliemntatie si Agricultura (FAO) si Programului Natiunilor Unite Pentru Mediu (UNEP), cu scopul de a determina gradul de degradare a solului din zonele aride si semiaride, precum si pentru a realiza o evaluare mai corecta a resurselor din padurilor tropicale. Orice statie de monitorizare a mediului trebuie sa contina: lista principalilror poluanti de origine antropica urmariti, zonele expuse impactului poluarii, determinarile efectuate, cu prezentarea metodologiilor de prelevare, analiza si interpretare, frecventa observatiilor si a determinariilor, alte observatii suplimentare efecuate concomintent cu cele de baza. Exista si anumite conditii pentru care se alege amplasare unei statii de monitoring. Sistemul paneuropean GEMS-UNEP si sistemul informational geografic GIS cuprind principiile metodologice pentru controlul calitatii solurilor. La baza sistemului de monitorizare sta o retea nationala a siturilor de referinta , constnd dintr-un caroiaj de 16 x 16 km pe tot teritoriul tarii. Investigatiile efectuate pentru evaluarea calitatii solurilor se fac la trei nivele: Nivelul I. Probele de sol provenite de la profile din domeniul agricol (720), respectiv 210 din domeniul forestier sunt supuse analizelor fizice, chimice si biologice. 1. Analiza fizica: granulometrie, continut de apa, densitate aparenta, rezistenta la penetrare, porozitate, conductivitate hidraulica 2. Analiza chimica: pH, continut de humus, azot total, fosfor mobil, potasiu mobil, saruri solubile, metale grele, reziduri de pesticide , alti poluanti 3. Analiza biologica: numar de bacterii, indice de colonizare. Nivelul II. Se fac investigatii mai detailate pentru acele zone unde s-au constat cresteri a concentratiilor de poluanti, asupra unor indicatori specifici. Nivelul III. Se maresc numarul punctelor de colectare a probelor de sol n zonele afectate de poluare, cu scopul combaterii proceselor nocive. Sistemul national de monitorizare a solurilor are sisteme de supraveghere pentru studiul evolutiei proceselor de degradare a solurilor prin eroziune si alunecari, a nmlastiniri si saraturarii n sistemele de irigatii si desecari, a poluarii cu metale grele (Hg, Pb, Zn, Cd) , cu nitriti.

29. Controlul proceselor de eroziune ale solului.

Eroziunile conduc la distrugerea solului, pierderea fertilitatii, colmatarea vailor cursurilor de apa si a acumularilor. Principalele forme ale eroziunii de suprafata sunt: Eroziunea primara (prin impact) apare datorita actiunii dinamice a picaturilor de ploaie sau irigatiei prin aspersiune; Eroziunea secundara (plana) apare ca urmare a unor scurgeri de apa ce se produc la suprafata terenului sub actiunea unor straturi de apa subtiri si continui; Eroziune liniara prin siroire sau rigole este forma cea mai frecventa si se manifesta prin concentrarea apei de scurgere n microdepresiunile naturale ale versantului ntr-o serie de rigole; reprezinta granita dintre eroziunea de suprafata si cea de adncime. Se manifesta sub forma de rigole, ogase, ravene si torenti.

30. Analiza fizica, chimica si biologica a calitatii solului.

Parametrul calitativ de diferentiere a solurilor este fertilitatea, care reprezinta capacitatea solurilor de a produce materia organic MO, biomasa. Solul ecologic bun este solul n care procesele biochimice produse de lumea vie a solului domina pe cele chimice, procese de reducere anaerobe. MO = f ( fertilitate, fotosinteza) Fertilitatea = f s (tip sol, apa, caldura, aer) Fotosinteza = ff (apa, caldura, CO) Controlul caracteristicilor solului se refera la urmatoarele nsusiri : 1.Bilantul apei si aerului n sol 2.Umiditatea solului 3.Bilantul elementelor nutritive 4.Aciditatea determinata prin pH. Capacitatea pentru a magazina aer si apa n sol este legata de dimensiunea porilor (portiunea vida). Un sol bun ar trebui sa dispuna de 50% din volumul sau spatiu liber. Porozitatea pentru apa este mica pentru pori de diametru d< 0,2 m (apa puternic legata de sol, indisponibila plantelor), medie pentru pori cu diametrul 0,2 m <d < 10 m (apa capilara retinuta mpotriva legii gravitatiei disponibila absobtiei de catre radacinile plantelor), si porozitate mare cu pori capilari 10m <dp < 50 m, respectiv necapilari cu d >50m (infiltrarea apei n profunzime cu viteza mare si lasarea patrunderii aerului prin porii liberi ). Monitorizarea biologica a calitatii solului se refera la indicatorii contaminarii biologici si riscul aparitiei patologiei infectioase cu transmitere om-sol-om, animal-sol-om, sol-om si contaminarea chimica a solului cu metale grele, pesticide nonbiodegradabile etc. n cadrul metodelor pedologice, monitorizarea calitatii solului prin indicatorii contaminarii chimice necesita urmatoarele analize: - analiza granulometrica (%) - metoda Kacinski; - densitatea aparenta (D.A., g/cm3 ) - metoda cilindrilor metalici; - densitatea (D., g/cm3 ) metoda picnometrului; - higroscopicitatea (CH, %) metoda Mitscherich; - permeabilitatea (mm/h) metoda I.C.P.A. (conductibilitate hidraulica); - pH (n H2O) metoda potentiometrica; - carbonati (CaCO, total) metoda Scheibler;- humus (%) metoda Walkley Black.

31. Utilizarea GIS pentru monitorizarea solurilor.

Menirea unui GIS n activitatea de combatere a eroziunii solului trebuie sa fie aceea de a asigura achizitia, stocarea si prelucrarea de date n vederea obtinerii de informatii care sa poata caracteriza sintetic, n orice moment starea si evolutia proceselor de degradare a terenurilor prin eroziune, torentialitate, scurgeri si sedimentare, n scopul luarii unor decizii n timp util n legatura cu: folosirea intensa a terenurilor mai putin sau mai mult degradate si neproductive, datorita eroziunii si proceselor asociate (alunecari, compactari etc.); stabilirea celor mai potrivite structuri ale folosintelor pe terenurile n panta cu potential erozional; reducerea procesului de eroziune pe terenurile agricole n limite tolerabile; asigurarea unui control permanent al scurgerilor superficial de pe versanti si a celor concentrate n reteaua formatiunilor torentiale; diminuarea procesului de poluare cu chimicale (nutrienti si pesticide) provenite de pe terenurile agricole n panta datorita scurgerilor erozionale; protectia lacurilor de acumulare mpotriva colmatarii accelerate si a poluarii prin reducerea la minim a transportului de aluviuni si chimicale de pe versanti; evitarea proceselor de inundare si colmatare a terenurilor si a altor obiective social economice situate la baza versantilor, ca efect al sedimentarii cu materiale aluvionare rezultate din eroziune. Folosirea sistemelor geoinformationale n domeniul enuntat mai sus se impune si se justifica mai ales datorita posibilitatilor oferite pentru analiza multitudinii de factori care intervin n declansarea si desfasurarea proceselor erozionale, a costurilor ridicate si a timpului mai ndelungat necesare pentru monitoringul lor prin alte metode, mai ales pe arii ntinse. Prelucrarea computerizata a datelor stocate, dupa program / software specific aplicatiei, n cadrul sistemului GEO GRAPH, prin folosirea hartilor numerizate (exprimate digital) si a stratificarii datelor georeferentiate (tehnica overlay) ofera posibilitatea obtinerii n final a unor informatii deosebit de utile asupra evolutiei calitatii solurilor, a productiei de aluviuni, a pierderilor de elemente nutritive etc. ce afecteaza fertilitatea si recolta Agricola caracteristica acestor soluri, prin iesiri / rapoarte sub forma de tabele, grafice, imagini si harti tematice (la scara dorita).

10

32.Monitorizarea radiatiilor.
Pe masura ce radiatia trece prin material, inclusiv prin tesuturi vii, ea interactioneaza cu atomii, transfernd o parte din energia sa. Energia pierduta de radiatia ionizanta este absorbita de materialul sau tesutul viu pe care l traverseaza. Energia cedata unei anumite cantitati de tesut se numeste doza absorbita si se exprima n Gray (Gy). 1 Gy este echivalentul a 1 Joule/kilogram. Radiatiile au capacitati diferite de a produce defecte tesuturilor. Pentru a lua n considerare acest lucru, doza absorbita se multiplica cu un factor f, obtinndu-se astfel doza echivalenta. Doza echivalenta se exprima n Sievert (Sv). Alta unitate de masura pentru doza echivalenta este rem-ul ; 1 Sv=100 rem. Reteaua Nationala de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului (RNSRM) face parte din sistemul integrat de supraveghere a poluarii mediului pe teritoriul Romniei, aflata n subordinea Ministerului Mediului si Padurilor (MMP). RNSRM a fost nfiintata n anul 1962 si constituie o component specializata a sistemului national de radioprotectie, care realizeaza supravegherea si controlul respectarii prevederilor legale privind radioprotectia mediului si asigura ndeplinirea responsabilitatilor MMP privind detectarea unor niveluri crescute de radioactivitate, avertizarea si alarmarea factorilor de decizie n cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului. RNSRM functioneaza cu un numar de 37 de Statii de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului din cadrul Agentiilor pentru Protectia Mediului. Coordonarea stiintifica, tehnica si metodologica a RNSRM este asigurata de Laboratorul National de Referinta pentru Radioactivitate (LR) din cadrul ANPM. OBIECTIVELE programului de supraveghere a radioactivitatii sunt: detectarea rapida a oricaror cresteri cu semnificatie radiologica ale nivelelor de radioactivitate a mediului; notificarea rapida a factorilor de decizie n situatie de urgenta radiologica si sustinerea cu date din teren a deciziilor de implementare a masurilor de protectie n timp real; urmarirea continua a nivelelor de radioactivitate naturala, importante n evaluarea consecintelor unei situatii de urgent radiologica; furnizarea de informatii catre public.

11