Impactul reformei Politicii Agricole Comune asupra Romaniei (varianta Ciolos)

Una din cele mai actuale si importante teme discutate la nivelul Comisi Europene o reprezinta viitorul politicii agricole a Romaniei. Datorita comisarului european, inginer agronom si om politic roman, Dacian Ciolos, Romania ocupa o pozitie cheie in aceasta dezbatere a carei miza este viitorul agriculturii romanesti, dar si a celei europene Presedintele Comisiei Europene, Manuel Barroso, a anunat la 27/11/2009 lista comisarilor europeni : Dacian Ciolos a fost desemnat comisar pentru Agricultur i Dezvoltare rural. "Este cel mai competent candidat pe care l-am avut pentru Agricultur", spune Barroso. Foarte important in abordarea reformei Politicii Agricole Comune este ca acesta nu se adreseaza im mod special doar agricultorilor, ci este o politica utila in principal pentru consumatori (garanteaza aprovizionarea cu alimente de calitate).Si tot odata, PAC permite agricultorilor sa furnizeze bunuri publice. Comisarul pentru Agricultur a mai afirmat propuneri fac parte dintr-o viziune de ansamblu privind reforma PAC, care ine cont de nevoile agriculturilor, dar i de aspiraiile cetenilor europeni. PAC este o politic public, iar dac nu reuim s mpcm cele dou pri direct implicate - agricultorii i publicul larg - atunci nu vom face dect s adncim decalajul care exist ntre ele. Agricultorii trebuie sprijinii pentru a-i desfura munca n interesul societii. Daca am prezentat PAC din viziunea consumatorului, trebuie avute in vedere si efectele benefice pe care aceasta le are asupra producatorilor romani: subventiile ii sustin in competitia internationala, agricultoriii romani primind in ultimii doi ani subventii in valoare de 1,4 miliarde euro, dar si 8 miliarde euro pentru dezvoltarea rurala. Consider ca pentru Romania este esential sa sustina continuitatea PAC si dupa anul 2013, mai ales prin prisma banilor europeni alocati noua, bani care urmaresc sa asigure subventii agricole, investitii in dezvoltarea durabila, dar si garantarea sigurantei alimentare a cetatenilor.
1

UE se afla in fata unei alegeri economice fundamentale pentru intreaga generatie, o alegerea intre o agricultura puternica extinsa pe tot teritoriul Uniunii Europene sau o agricultura tot mai marginalizata. In opinia mea, aceasta este o alegere pentru diversitate, autenticitate si calitate, o alegere pentru un stil de viata pe care dorim sa o traim in Uniunea Europeana, in acest ideal al unitatii in diversitate. Daca avem in vedere numarul mare de state membre UE 27 vom intelege de ce asteptarea principala cu privire la PAC face referire la necesitatea asigurarii unui echilibru intre teritorii, deci implicit la puterea de a gestiona aceasta unitate, fara insa a o uniformiza. Reforma actuala a politicii agricole comune vizeaza atat "simplificarea tehnica", care presupune revizirea cadrului juridic, a procedurilor administrative si a mecanismelor de gestionare in vederea rationalizarii si optimizarii relatiei cost beneficiu politici agriculturii politica cat si prin si de "simplificarea politicii agricole comune", care vizeaza reducerea dezvoltarea complexitatii sprijinului instrumentelor acestei acordat pentru imbunatatirea

dezvoltare rurala. Raportul comisarului European Ciolos face referire la trei obiective fundamentale de dezvoltare a PAC: siguranta alimentara (dezvoltarea unei politici agricole ecologice mai eficiente), gestionarea resurselor naturale (concentrarea asupra obiectivelor ce vizeaza mediul si schimbarile climatice) si asigurarea unui echilibru intre teritorii (platile directe). Aceste obiective vor avea un impact benefic asupra Romaniei datorita necesitatii tarii noastre de a mentine un buget important pentru agricultura. Cei doi piloni complementari (platile directe si dezvoltarea rurala) vin sa sustina cele trei optiuni: platile directe vor sprijini direct agricultorii, fara sa aiba la baza istoria si promovarea unor masuri de dezvoltare regional rurala in fiecare an (in Romania investitiile straine directe sunt printre cele mai scazute la nivel comunitar).

Foarte important pentru Romania este sistemul platilor directe care trebuie sa se bazeze pe criterii obiective, pe limitarea platilor directe pentru exploatari, ceea ce duce la o sprijinire a agricultorilor din fermele mici si mijlocii pentru care se propune un sistem simplificat de intrare pe piata; se vrea redefinirea intr-un mod mai clar, mai echitabil a repartizarii acestor ajutoare acordate, o repartizare mai credibila pe termen lung. Sustine exploatatiile mici care sunt o realitate a UE, deoarece ele asigura o mai buna inserare economica si sociala in mediul de lucru, raspund mai rapid cererii pietei. Foarte important pentru noi este sa punem in valoare aceasta resursa care nu e suficient capitalizata in prezent. Pentru Romania, impactul PAC in varianta Ciolos este foarte avantajos daca ne gandim ca agricultura tarii noastre se caracterizeaza printr-un numar exagerat de mare de ferme de dimensiuni mici si foarte mici, fiecare dintre ele cu mai multe parcele. Romania, al saptelea stat ca marime (cu o populatie de 21,5 milioane locuitori in 2009) si ca suprafata agricola (14,7 milioane ha in 2009 si 61,7% din teritoriul Romaniei) intre statele membre ale Uniunii Europene, a devenit un jucator important in cadrul negocierilor privind reforma politicii agricole comune, fiind printre statele membre cele mai interesate de mentinerea cheltuielilor agricole la actualul nivel. De asemenea, esential petru tara noastra in asigurarea unei reusite dupa 2013 este reducerea dependentei de pietele externe de produse alimentare, dar si cresterea productivitatii (Romania ocupa ultimul loc in UE-27). Productivitatea scazuta la nivelul tarii noastre se datoreaza atat tehnicilor invechite pe care le utilizam, dar si departarea fortei de munca tinere de zonele rurale.
2000 UE-27 UE-25 UE-15 Zona Euro Belgia Bulgaria Cehia 100 105 113 112 137 31.3 65.6 2001 100 105 113 111 134 32.2 67.8 2002 100 104 112 111 137 34 67.6 2003 100 104 111 110 135 34.7 71.1 2004 100 104 111 109 133 34.8 73 2005 100 104 111 109 130 35.8 73 2006 100 104 111 109 129 36.4 74 2007 100 104 110 109 128 37.5 76.3 2008 100 103 110 109 127 39.6 74 2009 100 103 109 109 128 40.1 75 2010 100 103 109 109 128 41.8 73.4

Danemaca Germania Estonia Irlanda Grecia Spania Franta Italia Cipru Latvia Lituania Luxemburg Ungaria Austria Polonia Portugalia Romania Slovenia Slovacia Elvetia Anglia Croatia Turcia Statele Unite Japonia

111 107 47.2 129 94.2 104 120 128 84.3 40.1 43.2 177 57.1 124 55.5 72.1 23.7 76.1 58.4 115 111 62.2 55.8 143 99.3

108 106 48.4 130 97.7 104 121 127 86.4 41.6 47.4 163 61.5 118 56.3 70.9 25.7 76.2 60.8 109 112 67.4 51.8 141 98.1

109 106 51.2 135 100 105 121 119 84.2 42.8 48.5 164 64.7 120 58.9 70.7 29.4 77.5 62.8 109 113 67.2 50.4 141 98.4

107 108 54.9 138 102 104 117 117 82 44.1 52.5 168 65.9 121 60.3 71.1 31.3 78.8 63.7 112 113 69.6 50.8 143 99.1

109 108 57.7 137 101 102 116 113 82.4 45.9 53.8 171 67 121 61.8 69.9 34.6 81.5 65.8 116 114 70.4 55.1 144 99.8

107 109 60.8 136 95.8 101 117 112 82.9 47.8 55 170 67.6 118 61.6 72.9 36.1 83.2 68.8 112 113 71.4 59.1 145 99.9

107 109 62.4 137 97.3 103 116 111 84.2 48.9 56.8 180 67.8 119 61 73.2 39.8 83.4 71.7 113 113 73.7 62.5 141 97.9

105 108 66.7 138 95.2 103 116 112 85.5 51.4 59.6 180 67 117 62.2 74 43.4 83.1 76.4 115 110 75.7 64.6 140 98.3

106 108 66 129 97.9 104 116 113 91 51.6 62.1 178 70.9 117 62.3 73.5 49.1 83.8 80.1 114 107 78.6 65.9 138 95.8

106 105 65.8 132 98.3 110 117 113 91.4 52.8 57.5 168 72.1 116 65.5 75.8 49.1 80.8 80.5 111 106 78.4 63.1 187 93.3

112 105 69.3 137 94.8 109 116 110 90.3 54.6 62.3 170 71.2 115 66.8 76.4 49 80.4 82.2 113 107 77.4 63.4 0 0

Sursa: EUROSTAT, Productivitatea muncii pe persoan angajat.

Ajutoarele vor fi reduse nu printr-o redistribuire echitabila intre state, este vorba mai mult de o distributie echitabila intre regiuni ale aceluiasi stat membru. Exista decalaje mari care nu sunt justificate si astfel redistribuirea insemnand o dezvoltare care sa se apropie mai mult de eficienta, eficacitate si transparenta, urmarinduse atingerea stabilitati. Ciolos propune un sprijin financiar mai bine orientat spre agricultorii activi pentru a evita situatiile cand persoanele primeau subventii agricole degeaba, (sustinerea fermierilor activi asa cum ii numea Ciolos va duce la diminuarea disparitatilor dintre Romania si celelalte state UE, dar si la o alocare corecta a resurselor financiare); sprijinul nu se va mai acorda decat lor, ceea ce va duce si la eliminarea problemei terenurilor necultivate. Romania va fi in mod clar unul dintre beneficiari, tara noastra fiind perfect de accord cu propunerea de reechilibrare a platilor directe.
100 80 60 40 20 0 Ferme peste 100 hectoare Ferme sub 100 hectoare 0.9 5.1 49.1 Ferme Subventii 99.1

Un alt avantaj pentru noi ca stat il reprezinta sustinerea fermelor familiale mici si mijlocii. Romania are 2.6 milioane de ferme agricole care au sub 1 hectar si numai 9.600 ferme care au mai mult de un hectar.Cu toate astea cele 9.600 ferme consuma cea mai mare parte a subventiilor agricole.

0.20% 45.00% 54.80%

Fermieri care lucreaza sub 1 hectar ( fermieri mici) Fermieri care lucreaza intre 1-100 hectare ( fermieri mijlocii) Fermieri care lucreaza peste 100 hectare ( fermieri industriali)

Insa, consider ca un avantaj ar putea fi pozitia de agricultor activ pe care o introduce viitoarea PAC, din anul 2014 subventiile urmand sa se acorde doar agricultorilor activi, care intr-adevar produc. Un alt punct sustinut ce Ciolos care ne avantajeaza ca stat este sprijinul financiar complmentar de incurajare a evaluarii practicilor agricole ce urmeaza sa-l primim pentru exploatatiile agricole din zonele defavorizate, ceea ce duce la o dezvoltare rurala eficienta. Foarte important in acordarea sprijinului financiar este si principiul echitatii, o distributie corecta intre regiuni si companiile de explotatii agricole. Obiectivul este de a sustine ideea ca PAC reprezinta o problema politica la nivelul fiecarui stat, pentru a exista un echilibru intre opiectivele politicilor comunitare dar si obiectivele pe care PAC si le propune cu privire la buget. Politica de dezvoltare regionala se refera la dezvoltarea regiunilor din cadrul Uniunii Europene si se bazeaza pe solidaritatea financiara, permitand transferul a mai mult de 35% din bugetul Uniunii Europene, alimentat in mare parte de catre statele membre cele mai bogate spre regiunile defavorizate. In perioada 2007-2013, cheltuielile pentru dezvoltarea regionala vor reprezenta 47% din bugetul Uniunii Europene, adica aproximativ 385 de miliarde de euro. Atentia se concentreaza pe statele membre din Europa Centrala si de Est; astfel cele 12 tari care au aderat in 2004 si 2007 (si Romania) vor primi 51% din bugetul total alocat politicii de dezvoltare regionala pentru perioada 2007-2013, desi acestea reprezinta mai putin de un sfert din populatia totala a UE. La nivelul Romaniei consider oportuna sustinerea agriculturii la scara mica deoarece aceasta contribuie la consolidarea competitivitatii si mentinerea vitalitatii zonelor rurale.

Impactul care se doreste sa il aiba varianta Ciolos a reformei Politicii Agricole Comune este sustinerea competitivitatii agricole prin investiitii, formare profesionala, inovare. De asemenea, trebuie sa punem accent pe agromediu, pe impunerea unor cerinte suplimentare asupra mediului (Ciolos vorbeste despre o noua viziune asupra platilor directe, care trebuie sa integreze componenta "verde"), care desi genereaza costuri suplimentare, pentru Romania ar reprezenta o stimulare spre progres. Costurile pot fi diminuate, in opinia lui Ciolos prin diverse practice simple ce tin de optiunile agricole, si nu neaparat de costuri suplimentare, cum ar fi diversificarea culturilor, mentinerea pasunilor permanente. Este elementar ca Politica Agricola Comuna sa devina mai ecologica, mai echitabila si mai eficienta, deoarece aceasta politica nu este doar pentru agricultori, ci pentru toti cetatenii Romaniei, ceea ce inseamna ca agricultura europeana, deci implicit si cea romaneasca trebuie sa fie competitiva atat din punct de vedere economic, cat si din punctul de vedere al mediului. Agricultura ecologic poate fi un sector de cretere economic mare n agricultura romneasc, deoarece terenurile agricole din Romnia sunt n stare mai bun dect n alt parte n Uniunea European: datorit utilizrii minime de ngrminte i pesticide pe terenurile agricole romneti din ultimii cincisprezece ani, potentialilor productori le sunt adesea oferite perioade de tranzitie scurte. In timp ce fermierii din rile UE se pot confrunta cu perioade de tranziie de cinci sau ase ani, o perioad de conversie tipic n Romnia fiind de unul sau doi ani. Un impact mult mai bun asupra Romaniei in urma reformei PAC se bazeaza pe un grad de absorbtie cat mai mare a fondurilor europene. Conform datelor oferite de Ciolos si dac lum n considerare numai plile efectuate pn la aceast dat, Romnia are cea mai sczut rat de absorbie a fondurilor structurale din Uniunea European. E adevrat c am aderat de curnd. Dac ne uitm ns la vecinii notri, dup al treilea an de la aderare, Cehia, Polonia i Ungaria aveau o rat de absorbie net de aproximativ 20%. Noi suntem nc la 3-4%. Romnia risc s devin un contributor net la bugetul Uniunii Europene. ntr-o perioad economic dificil riscm s pierdem o oportunitate cu efecte pe termen lung. Romnia ar putea folosi aceste fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru educaie, pentru mbuntirea serviciilor sociale.

Romnia este un stat membru mediu-mare, cu o alocare financiar important. Dincolo de ceea ce risc s piard economia i infrastructura Romniei, gradul sczut de absorbie ngrijoreaz i Comisia European. Aceasta ncearc s conving statele membre - mai ales pe cele contribuitoare net la bugetul UE - c fondurile structurale trebuie s rmn o prioritate a bugetului comunitar dup 2013. Exist o valoare adugat a investiiilor comunitare n relansarea economiilor europene dup criz. Gradul redus de utilizare a acestor fonduri ar putea fi ns un argument n favoarea celor care doresc s reduc acest tip de cheltuieli comunitare. Consider ca, daca pastram rata de absorbtie existenta in momentul de fata, mai mult de jumatate din fonduri vor fi pierdute, ceea ce inseamna ca trebuie sa luam masuri necesare si extrem de serioase, in caz contrar vom avea rate de absorbtie foarte scazute. Romania, ca membra a UE se afla in fata unei alegeri fundamentale. Pentru Romania este foarte importanta reforma PAC, mai ales daca avem in vedere faptul ca suntem intr-o perioada in care incercam sa gestionam iesirea din criza, sa reinnoim si sa simplificam mecanismele pietei pentru o mai buna tintire. As dori sa inchei prin a spune ca sunt de parere ca viitorul agriculture in Romania esre extrem de luminos. ranii din mediul rural constituie piatra de temelie a trecutului Romniei i vor fi i piatra de temelie a viitorului Romniei. Consider ca Romania este o tara bogata cu mare potential pentru agricultura. Pentru a face din Romania un loc durabil si dezvolatat este nevoie de sustinere a agriculture la nivel national si European. .